1. Entamoeba hystolitica.

Morfologie -Este specia patogena, colonizeaza intestinul gros -Trofozoitii si chistii se gasesc in fecale -Importanta diferentierea de amibele saprofite (se face diferentierea dupa nr de nuclei) -Au mobilitate asigurata prin pseudopode, chistul este imobil -Langa ape (piscina, lacuri) traiesc amibe care pot deveni patogene: Naegleria, Acanthamoeba(mortalitate crescutameningita, piscine neclorinate suficient) -Parazitul poate fi prezent in organismul uman in 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist: Forma vegetativa: este constituita dintr-un nucleu cu nucleol central inconjurat de citoplasma cu 2 zone (endoplasma la interior si ectoplasma la exterior) -Parazitul format in aceasta forma prezent in intestinul gros al organismului precum si la distanta (localizarile extra-intestinala) -In functie de comportamentul parazitului fata de organismul uman, forma vegetativa poate avea doua aspecte: Forma histolitica parazitul poate avea dimens iuni mari (20-40 microni) este foarte mobil si se hraneste cu hematii si lezeaza tesuturile (de aceea se numeste si histo litic) Forma minuta parazitul are dimensiuni relativ mici (15-20 microni) el emite lent pseudopode , se hraneste cu chim g astric si flora intestinala, are capacitatea de a se transforma in chist

Forma chistica: parazitul poate fi eliminat prin fecale, asigurand transmiterea inter-umana a parazitozei -Transformarea formei minute in chist presupune o serie de etape intermediare prechistice in care se sintetizeaza un invelis exterior gros care va permite supravietuirea chistului in conditiile precare oferite de mediu extrem -Chistul este rezistent la pH-ul acid al stomacului pe care trebuie sa il tranziteze in drumul lui spre intestinul gros -Chistul poate fi inlaturat prin filtrare si distrus prin fierbere -Chistul matur are forma sferica sau ovalara cu un diametru de 15 microni si contine: 4 nuclei rezultati din dub la diviziune binara a nucleului 1-4 baghete siderofile rotunjite la cap ete, numite si corpi cromatoizi

2. Amibiaza aspect clinic si tratament Aspect clinic -Se manifesta printr-o incubatie lunga -Are un debut insidios cu discomfort abdominal si dureri in fosa iliaca D (simuleaza uneori apendicita) -Poate avea debut brusc cu dureri abdominale, tenesme rectale si scaune diareeice cu aspect mucosanguinolent -In conditiile unui tratament corespunzator boala se vindeca prin cicatrizarea ulceratiilor -Complicatii posibile: hemoragia si perforatia urmata de peritonita ca urmare a distrugerii structurilor intime ale peretelui intestinal Diagnostic Serologic: ELISA testeaza prezenta antigenelor specifice parazitului in materiile fecale hemaglutinare indirecta (pt formele intestinale) imunoflorescenta (pt formele extraintestinale)

Parazitologic: microscopic in fragmentele muco -sanguinolente din scaunul pro aspat emis, se evidentiaza formele chistice ale par azitului si eventual trofo zoiti coprocultura pe mediu Loeffler se insamanteaza materii fecale in care exista chisti, controlul microscopi c al culturii va ev identia parazitul in forma de trofozoit

Tratament: Metronidazol sau Fasygin -Se urmareste reechilibrarea hidro-electrolitica a pacientului (in cazul diareei acute)

3. Giardia lambia morfologie

-Trichomonas nu prezinta chisti -Miscarea se datoreaza flagelilor lungi -Multiplicare directa (diviziune)
Parazitul prezinta 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist: Forma vegetativa: parazitul are aspect piriform cu o extremitate ant rotunjita si una post usor efilata (10-20 microni lungime) -In regiunea ant are 2 nuclei mari si 6 chinetonuclei din care pornesc 4 perechi de flageli (1 pereche ant si 1 post si 2 perechi ventrale) 2

-In partea sup a corpului prezinta o depresiune cu rol de fixare a parazitului pe mucoasa intestinala numita disc adeziv Forma chistica: are forma sferica sau ovalara (10 microni) -Chistul este marginit de un perete gros care adaposteste in interior 2-4 nuclei si resturi de flageli -Chistul este forma de rezistenta in mediu exterior si totodata de diseminare interumana a parazitozei

4. Giardioza aspect clinic

Aspectul clinic -Pot exista purtatori asimptomatici (50% din pacienti) -Incubatia este de 1-4 saptamani -Clinic: sindrom de malabsorbtie din cauza diareei apoase, a steatoreii (deficiente in absorbtia grasimilor scanun cu aspect gras) -Dureri abdominale, flatulenta, semne de deficienta de vitamine liposolubile (A, D, E datorita steatoreii) -Pot aparea manifestari la distanta generate de substante toxice eliberate de Giardia: manifestari de SNC crizele de epilepsie minora (crize de absenta), capacitate scazuta de concentrare, iritabilitate etc Tratament: Metronidazol sau Fasigyn (in doza unica) -Prevenirea: prin tratarea apei de baut (filtrare, clorinare), prin prevenirea turistilor in tarile nedezvoltate

5. Trichomonas vaginalis morfologie

-Protozoar flagelat care determina infectii urogenitale (forma de para, 20-30 microni) -Din extrem rotunjita pleaca un manunchi de flageli (mobilitatea este asigurata de 3-5 flageli ant si 1 post inserat pe membrana ondulata) -Nu se cunosc chisti, exista doar sub forma vegetativa, in stadiul de trofozoit -Median este strabatut de o structura fibrilara rigida = axostil -Traieste in mediul umed (pH = 4,9-6,5) -Diviziunea se face prin sciziune longitudinala

6. Tricomoniaza aspect clinic si tratament

Aspect clinic -Se transmite pe cale sexuala (boala venerica), se poate transmite si nesexual, traieste in medii umede (prosoape,haine contaminate etc) -Copii pot fi infectati la nastere, incidenta crescuta la F 5-20% si de 2-10 % la B care pot fi asimptomatici -Rolul patogen al parazitului este legat de pH-ul vaginal si de balanta hormonala estrogenprogesteron: in perioada scaderii cantitative a estrogenilor scade cantitatea de glicogen din mucoasa si de acid lactic (el este responsabil de pH-ul acid al vaginului) oferind conditii propice multiplicarii parazitului -Infectia cronica poate determina sterilitate pasagera prin fagocitarea spermatozoizilor de catre parazit sau diminuarea mobilitatii spermatozoizilor -Exista si femei asimptomatice, care pot avea o secretie foarte abundenta, apoasa care are un miros urat -Vaginita (cand simptomatologie este prezenta) este insotita de mancarime, senzatie de arsura, durere la mictiune si actul sexual -La femei se poate ajunge si la cancer de col uterin daca este ignorata mult timp -Barbatii pot fi purtatori asimptomatici care serversc ca rezervor -La barbati este mai rar in uretra, infectia avand aspectul unei uretrite sau prostatite (durere la mictiune, mictiuni frecvente) Diagnostic: prin examen microscopic al secretiei vaginale sau uretrale (colorant MGG), prin cultura, prin imunofluorescenta Tratament: Metronidazol/Fasygin (obligatoriu tratarea partenerilor sexuali) -Prevenirea: prin igiena sexuala, prin evitarea folosirii comune a articolelor de toaleta

7. Tripanosoma morfologie si aspect clinic Morfologie -Familia Trypanosomatidae consta in mai multe protozoare flagelate -Deoarece acest protozoar necesita hematina din sange pentru respiratia aeroba = hemoflagelat -Are o lungime de 15 microni, mobilitatea este asigurata de 1 flagel (intra in alcatuirea membranei ondulate apoi devine liber la extrem ant a parazitului) 4

-Cele doua cicluri de viata ale celor doua genuri include insecta si un vertebrat -Hemoflagelatele au mai multe stadii de viata care difera in plasamentul si originea flagelului -In intestinul insectei parazitul trece prin mai multe stadii intermediare: amastigot, promastigot (neinfectante pentru gazda vertebrata) si epimastigot, tripomastigot (infectante pentru gazda vertebrata) -Ele vor migra in glandele salivare ale insectei iar apoi la om se vor injecta in derm si ajunge in circulatia sangvina -In stadiul final al bolii ei pot patrunde in LCR Aspect clinic -Boala se numeste boala somnului (incubare intre 5-20 zile) 1. Faza de ancru: leziune locala ancru in zona capului sau membre (datorita inmultirii parazitului in derm) poate fi insotita de adenopatie satelita (dispare dupa 2 saptamani fara a lasa cicatrici) 2. Faza de diseminare limfo-sanguina: apare hepatosplenomegalia, insotita de febra 38o, cefalee, astenie, anorexie (poate dura luni, ani) 3. Faza de localizare cerebrala: parazitul patrunde in SNC si determina boala somnului (se inverseaza ritmul nictemeral somnoleta ziua, insomnie noaptea) urmand somnolenta permanenta si coma Tratament: faza limfo-sanguina (Lomidina/Moranil), faza neuro-meningeana (Arsobal)

8. Leishmanioza aspect clinic -Este un hemoflagelat protozoar care migreaza pana in sange si este transmis de insecte, infecteaza sangele si tesuturile -Cele mai frecvent leziuni ale pielii sau ale mucoasei, leziuni care se manifesta ca ulceratii -Leziunile se pot vindeca spontan / pot evolua cronic, iar infectia poate fi localizata / generalizata -Parazitul invadeaza celulele reticulo-endoteliale ale ficatului, splinei, maduvei osoase si ggl producand hiperplazia histiocitara si hipertrofia -Tesutul hematopoetic este inlocuit cu macrofage -Insecta vectoare se gaseste in Asia, Africa, Europa de S (in tara sunt prezente cazuri rare de import) -In zonele in care nu circula insecta rezervoarele le constituie rozatoarele si cainii Leishmanioza cutanata -Leziunile apar dupa o incubatie de 2 saptamani pana la 2 luni, la locul intepaturii insectei -Leziunea devine iritata, se largeste si se ulcereaza, ulceratia devine dura si capata o crusa sub care se afla material seros

-Leziunea se poate cicatriza vicios determinand o cicatrice deformanta Leishmanioza viscerala -Parazitul trece de bariera cutanata si infecteaza viscerele cu sistem reticulo-endotelial -Majoritatea infectiilor sunt medii / autolimitate -Boala clasica se numeste Kala-azar care este fatala netratata si consta in: hepatosplenomegalie, limfadenopatie, anemie, leucopenie si emaciere (scadere de greutate) Diagnostic -Parazitii pot fi vizibili in cultura, frotiu de maduva osoasa, in probe de splina -Se mai pot face teste serologice determinand anticorpii anti-leishmania Tratament: Pentamidina, Stibogluconat in forme cutanate

9. Clasificarea si morfologia Plasmodium Clasificare Morfologie -Este o boala parazitara determinata de un protozoar denumit Plasmodium malariae -Protozoarul face parte din clasa apicomplexa pentru ca are un complex apical la ME prin care se fixeaza pe tesutut -A fost descrisa si in scrierile lui Hipocrate si Celsius, este cea mai grava boala tropicala (Africa Centrala, America Centrala) -In fiecare an 200-500 mil de cazuri noi si in fiecare an 1-2,5 morti -Alte specii de plasmodii infecteaza reptile, pasari si mamifere -Malaria este raspandit prin femelele de tantari ale genului Anopheles -Cele mai multe cazuri sunt date de P. falciparum (determina boala cea mai severa) si vivax P. P. P. P. falciparum vivax ovale malariae

10. Genul Plasmodium ciclu biologic Plasmodiile trec prin mai multe stagii: -Sporozoitul: mononucleat, lanceolat, infectios pt om (7 microni lungime) -Sporozoitii sunt reprodusi prin reproducere sexuala in intestinul tantarului Anofel si migreaza catre glanda salivara -Cand inteapa omul injecteaza sporozoitii din saliva in vasele sanguine -Sporozoitii odata ajunsi in organism ajung la hepatocite si ajung cam in 30 de min de la inoculare, la celula hepatica apare prima multiplicare asexuata -In celula hepatica se dezvolta intr-un multinucleat schizont multinucleat, rezulta 2.000-4.000 de schizonti -Acesti paraziti denumiti schizonti rup celula hepatica si intra in celulele sanatoase, aceasta faza se numeste schizogonie extraeritrocitare si dureaza 5-21 de zile -Intre specii exista diferente la vivax si ovale maturizarea hepatica dureaza pana la 2 ani -Parazitii hepatici care hiberneaza se numesc hipnozoiti -In eritrocit trece prin mai multe faze : Faza 1 de inel pecete: culoare bleu in MGG, nucleu rosu asezat excentric Faza 2 de amiba: parazitul creste in dimensiuni, marginea lui este neregulata, nucleu ramane unic Faza 3 de prerozeta : in care se produce multiplicarea nucleilor fara ca sa fie urmata de separarea citoplasmei Faza 4 finala de ro zeta/margareta: mai multi paraziti uniti fiecare avand nucleu si citoplasma bine determinatam, s e rupe ro zeta si se distruge hema tia

11. Malaria aspect clinic si tratament Aspect clinic -Dupa ce au distrus celule hepatice, parazitii ajung in hematii si incepe stagiul eritrocitar al parazitului determinand aspectul clinic al malariei -Parazitii care se multiplica intra-eritrocitar duc la ruptura eritrocitelor, la infectarea altor eritrocite si la maturizarea parazitilor -Eliberarea parazitilor din celule, declanseaza o serie de mediatori ai raspunsului imun -Citokinele, sunt mediatori eliberati de celulele imune, acesti mediatori imuni impreauna cu eliberarea parazitiilor conduc la simptomele specifice malarie (febra, anemie, frisoane, stare de slabiune)

-In infectia cu falciparum, eritrocitele infectate adera la peretii vaselor mici pe care le trombozeaza si la hipoxie tisulara local -In creier determina malaria cerebrala (aproape 100% mortala) -In rinichi apare necroza tubulara acuta si insuficienta renala -In intestin apare ischemie si ulceratie ceea ce conduce la sangerare gastrointestinala si la bacteriemia secundara intrarii bacteriilor intestinale in circulatia sistemica -Mai apare anemia prin mai multe cauze: prin hemoliza (distrugere mecanica directa exercitata de parazit), prin fagocitoza (eritrocitele infectate nu mai sunt recunoscute ca self de fagocite si sunt fagocitate), prin hemoliza autoimuna -In infectia cu falciparum apar hemolize masive care conduc la hemoglobinurie si la insuficienta renala boala = febra neagra -Tratamentul cu anti-amalarice poate sa accentueze hemoliza, in special daca pacientii prezinta deficit de GLU-6-fosfat dehidrogenaza -Cel mai caracteristic simptom este febra, alte simprome comune sunt: frisoane, cefalee, mialgii, greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale Criza paroxistica de malarie cuprinde 3 faze: 1. Dureaza 15-60 min: frig, frisoane 2. Survine la 2 -6 ore si este faza febrila : 41 o grade C, cefalee, greata, varsaturi 3. Dureaza 2-4 ore: febra scade si este determinata de ruptura hematiilo r prin maturizarea schizontilor -In P. vivax si P. ovale schizontii se maturizeaza la fiecare 48 ore si apare febra terta iar in infectai cu P. malariae febra apare la 72 de ore -Febra in P. malaria cu P. falciparum poate apare la fiecare 48 de ore, dar este de obice neregulata, fara o periodicitate distincta -Aceste patern-uri de febra sunt de obicei observate devreme in timpul bolii iar absenta febrei sincronizate periodice nu exclude diagnosticul de malarie -In P. falciparum cele mai grave consecinte sunt malaria cerebrala si anemia severa Diagnostic de laborator -Anemia normocroma / normocitara, trombocitopenia / leucopenia -Hipoglicemia, hiponatremia, teste modificate de ficat si rinichi Apararea organismului -Siclemia care este cauzata de prezenta unei hemoglobinei patologice HbS protejeaza impotriva infectiei severe cu P. falciparum -Pacientii cu siclemie pot fi usor infectati dar rar dezvolta malaria 8

-Deficitul de GLU-6-fosfat dehidrogenaza ca si alte hemoglobinopatii (talasemia si hemoglobinopatia E), de asemenea protejeaza impotriva infectiei cu malarie Epidemiologie -Este transmisa prin tantarul Anopheles, congenital sau prin transfuzie de sange infectat -Tantarii Anopheli sunt hematofagi, infectia este frecventa in mediu rural (Africa) Tratament: Cloroquina (din scoarta de arbore, pe cale orala), P. falciparum a dezvoltat rezistenta la mutli derivati ai Cloroquina, pacinetii cu P. falciparum necomplicat se trateaza cu Mefloquina sau Chinina plus Doxiciclina -Prevenirea: prin chemoprofilaxie sau prin evitarea vectorului (tantarul), se folosesc insecticide

12. Pneumocystis carinii morfologie si ciclu biologic Morfologie -Este situat in functie de structura ADN-ului in grupul Protozoare, iar in functie de structura ARN-ului in grupul Micete (fungi) -Determina boala pneumocistoza (pneumonie interstitiala cu plasmocite) -Prezinta 2 forme: forma vegetativa (trofozoit): ovalar, 2 -10 microni, prezinta un nucleu invelit in citoplasma cu mitocondrii, RE, ribo zomi si la periferie este delimitat de un perete subtire forma chistica: chistul matur este sferic, 4 -6 microni si este delimitat de o membrana externa groasa, in interior contine 8 corpusculi cu cate un nucleu fiecare, o mitocondrie, RE si ribo zomi

Ciclul biologic -Prezinta un ciclu sexuat si unul asexuat care se desfasoara in alveolele pulmonare -Intraalveolar trofozoitul trece in stadiul de pre-chist in care are loc diviziunea meiotica a nucleului si apoi trece in stadiul de chist cu cei 8 corpusculi -Corpusculii sunt eliberati cand se rupe peretele chistic rezultand trofozoiti haploizi, care prin conjugare vor forma un trofozoit diploid care va incepe un nou ciclu sexuat

13. Fasciola hepatica ciclu biologic -Ouala neembrionate eliminate de parazit ajung in colon unde sunt eliminate o data cu materiile fecale (procesul necesita umezeala, temperatura de 20o-25o, timp de 10 zile) -Din ou apare larva = miracidum, in mediul acvatic va se va transforma in cercar unde se vor inchista pe suprafata planterlor acvatice -Omul se va infesta cand ingereaza apa sau produsele vegetale crude contaminate -Apoi in tubul digestiv va avea loc dechistarea si eliminarea cercarilor care vor traversa peretele intestinal si se vor fixa in canalele biliare unde se maturizeaza si devin adulti (vor excreta oua in aprox 3 luni de la infestare)

14. Fascioloza aspect clinic si tratament Aspect clinic -Fascioloza este specifica bovinelor (pasunile contaminate cu fecale ce contin parazitul) -La om se manifesta prin: faza de migrare a parazitului si instalare in caile biliare: febra, dureri abdominale, astenite, alterarea starii generale (2 lun i) faza de localizare biliara: hepatalgii, icter (prin obstructia cailor biliare de catre parazitii adulti)

Diagnostic: Serologic RFC, Parazitologic (materiile fecale) pentru evidentierea oualelor de parazit prin examen microscopic pe preparat proaspat, Hematologic (eozinofilie), echografie, tomografie computerizata Tratament: Emetina, Bithionol

15. Tenia saginata morfologie -Este un parazit din clasa Cestode, 8-10 m -Este format din: scolex: 1-2 mm, prevazut cu ventuze ce il fixeaza de peretele intestinal gat scurt strobila: 500-2.000 proglote

-Proglotele adulte au uterul incarcat cu oua (125.000 oua/proglot) -Ele se elimina pasiv (10-12) o data cu materiile fecale dar si activ intre scaune -Oul este ovalar, 30-40 microni, este brun si delimitat la exterior de un invelis radiar

10

16. Cisticercoza Morfologie -Boala determinata de dezvoltarea in organismul uman a formei larvare a Teniei solium -Poate aparea prin: inghitirea oualelor de tenie odata cu fructele si legumele infectate autocontaminare (pe cale exogena , fecal -orala: individul care isi reintroduce ouale din anus in gura prin i ntermediul mainilor contaminate / pe cale endogena: regurgitarea proglotelor din intestin in duoden unde sunt digerate si eliberate ouale)

-Din oua ies embrionii hexacamnii care traverseaza peretele intestinal si se fixeaza in tesutul subcutanat, musculatura scheletica, ochi , creier Aspect clinic -Difera in functie de nr de cisticerci si de localizarea lor: cisticercoza cerebrala evolueaza clinic cel mai grav cu fenomene neurologice, crize epileptice, tulburari psihice cisticero za cu localizare subcutanata si in m usculatura scheletica

Diagnostic: examen macro-/microscopic al cisticercilor extrasi biotopic Tratament: chirurgical

17. Chistul hidatic morfologie -Boala determinata de Taenia Echinococcus -Larva Taeniei decalnsaeaza modificari locale in ficat, plaman, rinichi, SN etc prin aparitia unor formatiuni tumorale (1 cm pana la marimea unui cap de fat) -De la exterior la interior este format din: cuticula (1 mm, alba, elastica, impenetrabila pentru bacterii), membrana germinala (captuseste la interior cuticula) -Din membrana germinala se formeaza vezicule germinale si lichid hidatic -Lichidul hidatic se afla in interiorul hidatitei, este incolor, limpede, pH 7,4, steril cand membranele chistului sunt intacte -El este puternic antigenic (apare socul anafilactic cand se rupe membrana chistica) -Lichidul contine saruri minerale, glucide, substante albuminoide -Organul in care se dezvolta hidatita prezinta o delimitare reprezentata de membrana adventiceala, peretii chistului adera la aceasta si se asigura irigarea chistului

11

18. Tenia Echinococcus ciclul de viata -Are ca gazda definitiva intestinul cainelui sau pisicii unde ouale se elimina in materiile fecale -Ouale sunt ingerate de gazda intermediara (om, oaie, caprsa, porc) si sub actiunea enzimelor digestive este eliberat embrionul care va traversa mucoasa intestinala iar prin venele mezenterice ajunge la ficat unde se fixeaza formand hidatida (50%-60% din cazuri) -Prin venele suprahepatice, vena cava si artera pulmonara larva poate ajunge pana in parenchimul pulmonar unde se fixeaza formand hidatida pulmonara (30%-40% din cazuri) -Daca pleaca din plaman prin vena pulmonara va ajunge la cordul S si de aici prin circulatia generala ajunge in splina, rinihi, creier, ochi unde se fixeaza si determina hidatida (10% din cazuri)

19. Botriocefalul morfologie, ciclul biologic Morfologie -Botriocefaloza este boala parazitara a intestinului subtire datorata infestarii cu botriocefalul Diphyllobothrium latum -Diphyllobothrium latum este o tenie care masoara 10-15 m lungime si este formata din: scolex: forma de migdala, 2 -3 mm lungime, prezinta 2 invaginari = botridii care fixeaza parazitul de peretele intestinului subtire gat scurt strobila: 4.000 proglote imature in partea proximala si mature in partea distala a strobilei

-In centrul proglotelor se gaseste uterul care are aspectul unei mase plurilobate inchise la culoare -Uterul fiecarei proglote prezinta un orificiu de eliminare a oualelor (prezente in materiile fecale) -Proglotele distale imbatranesc si se dezintegreaza (nu mai apar in materiile fecale) -Oul este ovalar, brun, 75 microni lungime, prezinta la un pol un capacel = opercul si la celalalt pol un pinten = carena -Ouale sunt embrionate cand este prezent un mediu acvatic pe o perioada de 12 zile si 2 gazde intermediare Ciclul biologic -In mediul acvatic oul elibereaza un embrion hexacanat ciliat care va fi ingerat de un crustaceu, in el va avea loc transformarea embrionului in larva precercoidala, crustaceul va fi inghitit de un peste (biban, stiuca) unde in el va fi transformat in larva plerocercoida -Omul se contamineaza mancand pestele gatit incorect termic, plerocercoizii se fixeaza pe mucoasa intestinala jejuno-ileala prin intermediul botridiilor iar intr-o luna devin adulti

12

20. Tenioze aspect clinic -Bolnavii pot prezenta dureri abdominale, constipatie, diaree -Uneori boala este marcata de prezenta proglotelor in in materiile fecale -Copii pot prezenta in plus fenomene neurologice cu tulburari de memorie si insomnii Diagnostic: se face prin examen macroscopic si microscopic al proglotelor sau a scolexului eliminat o data cu materiile fecale Tratament: Niclosamid (se administreaza dimineata pe stomacul gol si se urmareste eliminarea scolexului in materiile fecale) -Se apreciaza eficienta tratamentului si respectiv vindecarea bolnavului numai o data cu eliminarea scolexului (remanenta acestuia duce la regenerarea proglotelor si reconstituirea parazitului la dimensiunile de adult, concomitent cu aparitia simptomelor clinice)

21. Enterobius vermicularis ciclu biologic -Infecia este transmisa pe cale fecal-orala, ouale ingerate se fixeaza pe peretele intestinal si elibereaza larve infectioase -Parazitul se deplaseaza catre cec si se matureaza n adult in 2- 4 saptamani -Infectia este autolimitata, este posibila reinfectia

22. Oxiuroza -Se caracterizeaza prin prurit anal nocturn asociat cu leziuni consecutive gratajului (zgariere) -Migrarea femelelor in regiunea vulvara produce o vulvo-vaginita pruriginoasa -Din aceste motive pacientii prezinta astenie, somnolenta diurna, insomnie nocturna si scaderea randametnului intelectual Diagnostic: -Evidentierea femelei in regiunea perianala sau vaginala -Metoda amprentei anale-evidentiaza prezenta oualelor in pliurile anale Tratament: Mebendazol (100 mg repetat apoi la interval de 2 saptamani), Piperazina (50mg/kg)

13

23. Ascaris lumbricoides morfologie -Este cel mai mare vierme cilindric care paraziteaza organismul uman, sexele sunt separate, iar parazitii difera morfologic astfel : parazitul femela : este mai lung de cat masculul, masurand 20 -25 cm (ambele extremitati sunt usor efilate si drepte) parazitul mascul : este mai scurt decat femela, masurand 10 -17 cm, are extremitatea distala cu rbata ventral (aspect de carja)

-Orificiul bucal al parazitilor este situat la extremitatea anterioara si prezinta 3 buze dintate cu rol de fixare a parazitului pe peretele intestinal

24. Ascaridioza aspect clinic -In faza de migrare hepato-pulmonara a larvelor, simptomelor clinice sunt nesemnificative : faza pulmonara pacientii prezinta tuse seaca, febra si dureri retrosternale (prezenta larvelor in sputa si eoz inofilia confirma diagnosticul) faza intestinala tabloul clinic este caracterizat prin dureri abdo minale, anorexie, diaree sau constipatie si spoliere nutritionala mai al es la copii

-Complicatii posibile: icter mecanic si angiocolite (prin patrunderea parazitilor in caile biliare, eliminarea parazitiilor prin anus, nas sau gura datorita exacerbarii fenomenului de migrare (ca urmare a febrei de origine neascaridiana=eratism - fenomenul de migrare a unor paraziti in alte organe decat cele in care se fixeaza in mod obisnuit) -Alte complicatii: ocluzii intestinale prin obstructie mecanica si peritonita, prin perforarea suturilor dupa interventie chirurgicala pe tub digestiv Diagnostic: examen micro-/macroscopic al materiilor fecale evidentiaza ouale de paraziti / se evidentiaza parazitii adulti eliminati -Hemoleucograma - hiperleucocitoza cu hipereozinofilie (40% din cazuri) Tratament: -Levamisol doza unica 150 mg la adulti si 5 mg/kg corp la copil (eficient la 70-90 % din cazuri) -Mebendazol 200 mg de 2 ori pe zi, 3 zile (eficient in 80-90 % din cazuri)

14

25. Trichineloza aspect clinic si tratament -Boala evolueaza in 4 faze : 1. Incubatia : variaza de la ca teva zile, la catev a saptamani, corespunde perioadei in care larvele se gasesc in intestin 2. Debut : dureri intestinale si uneori diaree, corespunde perioadei de migratie a larvelor prin peretele intestinal 3. Faza de s tar e : febra (39 -40 o C), edeme si dureri musculare vii, corespunde prezentei larvelor in muschii strait i, mai ales in zona tendoanelo r 4. Faza de c onv alescenta : dureri musculare, co respunde inchistarii larvelor in muschi (convalescenta incepe dup a 20-60 de zile de la infestare) Diagnostic -Serologic: RFC, RIF, reactia de hemaglutinare -Hematologic: leucocitoza intre 10.000- 20.000 cu eozinofilie peste 80% care se instaleaza la 7 zile dupa infestare si poate dura ani -VSH crescut, Hipoglicemie, cresterea LDH, CPK, TGP, TGO Tratament: Mintezol (25 mg/kg corp/zi), analgezice si corticoizi

26. Filarioza

27. Pediculoza -Pruritul extremitatii cefalice (mai ales regiunea occipitala), a toracelui si sunt insotite de papule roz care in urma leziunilor de grataj se pot infecta bacterian Diagnostic: se face prin evidentierea macroscopica a particularitatilor morfologice care permit identificarea genului si a speciei Tratament: sampon si sapun cu insecticide, dezinfectia hainelor cu DDT, Lindan (insecticide organoclorurate)

28. Scabia -Sarcoptes scabiae hominis (raia la om) -Femela va sapa un tunel sau galerie n piele progresnd 1-2 mm pe zi, prefer plica cotului, axila, fese, sani -Acarian microscopic (350 microni femela i 220 microni masculul) - Are 2 perechi de picioare situate ant si 2 post 15

-Contaminarea se poate face prin contact direct, mai ales venerian, prin imbracaminte si lingerie Ciclu evolutiv -Femela depune zilnic 2-3 oua dupa 3-4 zile eclozeaza larve care parasesc galeria -La suprafata pielii n foliculii pilosi sapa un buzunar unde se transforma n numfe apoi n adulti -Se hraneste cu lichid interstitial -Femela traieste 2 luni si masculul moare dupa fecundare -Leziunea este un tunel n zig-zag de 1-2 cm care are la capat o vezicula perlata -Pruritul,, mai ales nocturn, duce la leziuni de grataj -Complicatii: nodulii = infiltrate dermice celulare, ancre = leziuni escoriate, infectia leziunilor cu streptococ Diagnostic: examen microscopic care evidentiaza ouale Tratament: pomezi cu benzoat , Lindan, la pacienii cu SIDA se face tratament general Albendazol -Hainele, aternutul, nclmintea sunt tratate cu insecticide n saci de plastic 24-48 ore

16