1. Entamoeba hystolitica.

Morfologie
-Specia parogena este Entamoeba histolyca
-Colonizeaza intestinul gros
-Trofozoitii si chistii se gasesc in fecale
-Importanta diferentierea de amibele saprofite (se face diferentierea dupa nr.de
nuclei)
Fiziologie
-Au mobilitate asigurata prin pseudopode
-Chistul este imobil
-Numeroase specii saprofite: Entamoeba hartmanni, Ent. Gingivalis. Endolimax
nana
-Langa ape (piscina, lacuri) traiesc amibe care pot deveni patogene: Naegleria,
Acanthamoeba(mortalitate crescutameningita, piscine neclorinate suficient)
-Parazitul poate fi prezent in organismul uman in 2 forme : vegetativa (trofozoit)
si chist.
Forma vegetativa: este constituita dintr-un nucleu cu nucleol central inconjurat
cu citoplasma cu 2 zone (endoplasma la interior si ectoplasma la exterior).
-Parazitul este format in aceasta forma prezent in intestinul gros al organismului
precum si la distanta (localizarile extraintestinale).
-In functie de comportamentul parazitului fata de organismul uman, forma
vegetativa poate avea doua aspecte:

Forma magna sau histolitica in care parazitul poate avea

dimensiuni mari intre 20-40 microni. In aceasta forma este
foarte mobil si se hraneste cu hematii si lezeaza tesuturile (de
aceea se numeste si histolitic).
Forma minuta in care parazitul are dimensiuni relativ mici
intre 15-20 microni. In aceasta faza emite lent pseudopode se
hraneste cu chim gastric si fl ora intestinala. In forma minuta
are capacitatea de a se transforma in chist.

Forma chistica: reprezinta forma in care parazitul poate fi eliminat prin fecale,
asigurand transmiterea inter-umana a parazitozei.
-Transformarea formei minute in chist presupune o serie de etape intermediare
prechistice in care se sintetizeaza un invelis exterior gros care va permite
supravietuirea chistului in conditiile precare oferite de mediu extrem
-Chistul este rezistent la pH-ul acid al stomacului pe care chistul trebuie sa il
tranziteze in drumul lui spre intestinul gros.

-Chistul poate fi inlaturat prin filtrare si distrus prin fierbere.

-Chistul matur are forma sferica sau ovalara cu un diam. de 15 microni si contine:

4 nuclei rezultati din dubla diviziune binara a nucleului;

1-4 baghete side rofi le rotunjite la capete, numite si corpi
cromatoizi.

2. Amibiaza aspect clinic si tratament

Aspect clinic
-Din punct de vedere clinic amibiaza ase manifesta printr-o incubatie lunga
-Are un debut insidios cu discomfort abdominal si dureri in fosa iliaca dreapta
(simuleaza uneori apendicita)
-Poate avea debut brusc cu dureri abdominale, tenesme rectale si scaune
diareeice cu aspect muco-sanguinolent, asemanator dizenteriei baciliare
-In conditiile unui tratament corespunzator boala se vindeca prin cicatrizarea
ulceratiilor
-Complicatii posibile: hemoragia si perforatia urmata de peritonita ca urmare a
distrugerii structurilor intime ale peretelui intestinal
Diagnostic
Serologic:

ELIS A testeaza prezenta antigenelor specifi ce parazitului in

materiile fecale
hemaglutinare indire cta (pt. formele intestinale)
imunofl orescenta (pt. formele extraintestinale)

Parazitologic:

microscopic in fragmentele muco -sanguinolente din scaunul

proaspat emis, se evidentiaza formele chistice ale parazitului si
eventual trofozoiti
cop rocultura pe mediu Loeffl er se insamanteaza materii
fecale in care exista chisti, controlul microscopic al culturii va
evidentia parazitul in forma de trofozoit

Tratament
-Se urmareste reechilibrarea hidro-electrolitica a pacientului (in cazul diareei
acute)

-Pentru eradicarea parazitului se foloseste Metronidazol sau Fasygin

3. Giardia lambia morfologie

-Giardia prezinta ambele forme, de trofozoit si de chist

-Trichomonas nu prezinta chisti
-Miscarea se datoreaza flagelilor lungi
Patogeneza
-Prin apa si alimente infectate (infectare fecala)
-Doza minima este de 10-25 de chisti
-Chistii sunt atacati de sucul gastric eliberand trofozoitii
-Trofozoitii se ataseaza prin discul ventral(adeziv) de vilii intestinali. Se
multiplica si determina inflamatie locala ,necroza
-Adenopatii(inflamarea ganglionului care dreneaza zona respectiva si este
o reactia normala in orice infectie)
-Multiplicare directa (diviziune)
Parazitul prezinta 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist:
1.Forma vegetativa parazitul are aspect piriform cu o extremitate anterioara
rotunjita si una posterioara usor efilata.
-Masoara intre 10-20 microni lungime si 6-10 microni latime.
-In regiunea anterioara are 2 nuclei mari si 6 chinetonuclei din care pornesc 4
perechi de flageli (1 pereche ant. si 1 pereche post. si 2 perechi ventral).
-In partea sup. a corpului prezinta o depresiune cu rol de fixare a parazitului pe
mucoasa intestinala numita disc adeziv.
2.Forma chistica are forma sferica sau ovalara si masoara in jur de 10 microni.
-Chistul este marginit de un perete gros care adaposteste in interior 2-4 nuclei si
resturi de flageli.
-Chistul este forma de rezistenta in mediu exterior si totodata de diseminare
interumana a parazitozei.

4. Giardioza aspect clinic

Aspectul clinic
-Pot exista purtatori asimptomatici (50% din pacienti)
-Incubatia este de 1-4 saptamani
-Clinic-sindrom de malabsorbtie din cauza diareei apoase, a
steatoreii(deficiente in absorbtia grasimilor scanun cu aspect gras)
-Dureri abdominale, flatulenta, semne de deficienta de vitamine
liposolubile (A, D, E datorita steatoreii)
-Pot aparea manifestari la distanta generate de subst. toxice eliberate de
Giardia. Manifestari de sistem nervos central crizele de epilepsie minora
(crize de absemta, pacinet complet desprins de realitate temporal) crize
de Timalle-petit malle ? (franceza). Capacitate scazuta de concentrare,
iritabilitate etc.
Tratament
-Metronidazol sau Fasigyn(fasygin in doza unica)
-Prevenirea :

Prin tratarea apei de baut(fi ltrare, clorinare)

Prin prevenirea turistilor in tarile nedezvoltate

5. Trichomonas vaginalis morfologie

-Protozoar flagelat care determina infectii urogenitale (forma de para 2030 microni)
-Din extrem rotunjita pleaca un manunchi de flageli (mobilitatea este
asigurata de 3-5 flageli ant si 1 post inserat pe membrana ondulata)
-Nu se cunosc chisti, exista doar sub forma vegetativa
-Exista doar in stadiul de trofozoit
-Median este strabatut de o structura fibrilara rigida = axostil
-Traieste in mediul umed (pH = 4,9-6,5)
-Diviziunea se face prin sciziune longitudinala

6. Tricomoniaza aspect clinic si tratament

Epidemiologie
-Se transmite pe cale sexuala (boala venerica)
-Se poate transmite si nesexual, traieste in medii umede (prosoape,haine
contaminate etc)
-Copii pot fi infectati la nastere, incidenta crescuta la femei 5-20% si de 210 % la barbati care pot fi asimptomatici
-Fixarea lui pe receptorii de pe celulele epiteliului genito-urinar se face
prin adezine
-Rolul patogen al parazitului este legat de pH-ul vaginal si de balanta
hormonala estrogen-progesteron
-In perioada scaderii cantitative a estrogenilor scade cantitatea de
glicogen din mucoasa si de acid lactic (el este responsabil de pH-ul acid al
vaginului) oferind conditii propie multiplicarii parazitului
-Infectia cronica poate determina sterilitate pasagera prin fagocitarea
spermatozoizilor de catre parazit sau diminuarea mobilitatii
spermatozoizilor
Aspect clinic
-Exista si femei asimptomatice, care pot avea o secretie foarte abundenta,
apoasa care are un miros urat
-Vaginita (cand simptomatologie este prezenta) este insotita de
mancarime, senzatie de arsura, durere la mictiune si actul sexual
-La femei se poate ajunge si la cancer de col uterin daca este ignorata
mult timp
-Barbatii pot fi purtatori asimptomatici care serversc ca rezervor
-La barbati este mai rar in uretra, infectia avand aspectul unei uretrite sau
prostatite (durere la mictiune, mictiuni frecvente)
Diagnostic
-Prin examen microscopic al secretiei vaginale sau uretrale (colorant MGG)
-Prin cultura
-Prin imunofluorescenta

Tratament
-Metronidazol/Fasygin
-Obligatoriu tratarea partenerilor sexuali
-Prevenirea prin igiena sexuala, prin evitarea folosirii comune a articolelor
de toaleta
*trichomonas vaginalis, in efectii cronice la femei se localizeaza in colul
uterin si nu mai da manifestari, determina niste leziuni foarte grave ale
mucoasei colului, leziuni care se pot transforma in cancer si care pot sa
dispara printr-un tratament corect anti-parazitar.

7. Tripanosoma morfologie si aspect clinic

Morfologie
-Familia Trypanosomatidae consta in mai multe protozoare flagelate
-2 genuri Trypanosoma si Leishmania, include importanti patogeni ai oamenilor si
ai animalelor
-Deoarece aceste protozoare necesita hematina din sange pentru respiratia
aeroba se numesc hemoflagelate
-Are o lungime de 15 microni, mobilitatea este asigurata de 1 flagel (intra in
alcatuirea membranei ondulate apoi devine liber la extrem ant a parazitului)
-Cele doua cicluri de viata ale celor doua genuri include insecta si un vertebrat
-Hemoflagelatele au mai multe stadii de viata care difera in plasamentul si
originea flagelului
-In intestinul insectei parazitul trce prin mai multe stadii intermediare: amastigot,
promastigot (neinfectante pentru gazda vertebrata) si epimastigot, tripomastigot
(infectante pentru gazda vertebrata)
-Ele vor migra in glandele salivare ale insectei iar apoi la om se vor injecta in
derm si ajunge in circulatia sangvina
-In stadiul final al bolii ei pot patrunde in LCR
Aspect clinic
-Boala se numeste boala somnului (incubare intre 5-20 zile)
1. Faza de ancru: leziune locala ancru in zona capului sau membre (datorita
inmultirii parazitului in derm) poate fi insotita de adenopatie satelita (dispare
dupa 2 saptamani fara a lasa cicatrici)

2. Faza de diseminare limfo-sanguina: apare hepatosplenomegalia, insotita de

febra 38o, cefalee, astenie, anorexie (poate dura luni, ani)
3. Faza de localizare cerebrala: parazitul patrunde in SNC si determina boala
somnului (se inverseaza ritmul nictemeral somnoleta ziua, insomnie noaptea)
urmand somnolenta permanenta si coma
Tratament: faza limfo-sanguina (Lomidina/Moranil), faza neuro-meningeana
(Arsobal)

8. Leishmanioza aspect clinic

-Este un hemoflagelat protozoar care migreaza pana in sange si este transmis de
insecte, infecteaza sangele si tesuturile
Manifestari clinice
-Cele mai frecvent leziuni ale pielii sau ale mucoase. Leziuni care se manifesta ca
ulceratii.
-Leziunile se pot vindeca spontan sau pot evolua cronic.
-Infectia poate fi localizata sau generalizata.
Leishmanioza cutanata
-Leziunile apar dupa o incubatie de 2 saptamani pana la 2 luni, la locul intepaturii
insectei.
-Leziunea devine iritata, se largeste si se ulcereaza.
-Ulceratia devine dura si capata o crusa sub care se afla material seros.
-Leziunea se poate cicatriza vicios determinand o cicatrice deformanta.
Leishmanioza viscerala
-Parazitul trece de bariera cutanata si infecteaza viscerele cu sistem
reticuloendotelial.
-Majoritatea infectiilor sunt medii sau autolimitate.
-Boala clasica se numeste Kala-azar care este fatala netratata si consta in :
-Hepatosplenomegalie;
-Limfadenopatie
-Anemie, leucopenie si emaciere (scadere de greutate)
Patogeneza

-Parazitul invadeaza celulele reticuloendoteliatel ale ficatului, splinei, maduvei

osoase si ggl. producand hiperplazia histiocitara si hipertrofia.
-Tesutul hematopoetic este inlocuit cu macrofage.
Epidemiologie
-Insecta vectoare se gaseste in Asia, Africa, Europa de S.
-La noi sunt prezente cazuri rare de import.
-In zonele in care nu circula insecta rezervoarele le constituie rozatoarele si cainii.
Diagnostic
-Parazitii pot fi vizibili in cultura sau frotiu de maduva osoasa sau in probe de
splina.
-Se mai pot face teste serologice determinand anticorpii anti leishmania.
Apararea antiparazitara
-Realizata de imunitatea celulara
-Sunt detectate si niveluri inalte de anticorpi
Tratament: Pentamidina, Stibogluconat in forme cutanate

9. Clasificarea si morfologia Plasmodium

Clasificare

P.
P.
P.
P.

falciparum
vivax
ovale
malariae

Morfologie
-Este o boala parazitara determinata de un protozoar denumit Plasmodium
malariae.
-Protozoarul face parte din clasa apicomplexa pentru ca are un complex apical la
ME prin care se fixeaza pe tesutut.
-A fost descrisa si in scrierile lui Hipocrate si Celsius
-In fiecare an 200-500 mil de cazuri noi si in fiecare an 1-2,5 morti.
-Alte specii de plasmodii infecteaza reptile, pasari si mamifere.
-Malaria este raspandit prin femelele de tantari ale genului Anopheles.

-Cele mai multe cazuri sunt date de P. falciparum (determina boala cea mai
severa) si vivax
-Este cea mai grava boala tropicala (Africa Centrala, America Centrala)

10. Genul Plasmodium ciclu biologic

Plasmodiile trec prin mai multe stagii.
-1 stagiu este sporozoitul care este mononucleat, lanceolat infectios pt om (7
micron lungime si grosime de 1)
-Sporozoitii sunt rpodusi prin reproducere sexuala in intestinul tantarului care
este tantarul anofel si migreaza catre glanda salivara.
-Cand inteapa omul injecteaza sporozoitii din saliva in vasele sanguine.
-Sporozoitii odata ajunsi in organism ajung la hepatocite si ajung cam in 30 de
min de la inoculare. La celula hepatica apare prima multiplicare asexuata.
-In celula hepatica se dezvolta intr-un multinucleat schizont multinucleat. Rezulta
2000-4000 de schizonti. Acesti paraziti denumiti schizonti rup celula hepatica si
intra in celulele sanatoase. Aceasta faza se numeste schizogonie extraeritrocitare
si dureaza intre 5-21 de zile.
-Intre specii exista diferente la vivax si ovale maturizarea hepatica dureaza pana
la 2 ani.
-Parazitii hepatici care hiberneaza se numesc hipnozoiti.
-In Eritrocit trece prin mai multe faze :

Faza 1 de inel pecete (culoare bleu in MGG se vede la

microscop) nucleu rosu asezat excentric.
Faza 2 de amiba, parazitul creste in dimensiuni, marginea lui
este neregulata, nucleu ramane unic.
Faza 3 de pre rozeta in care se produce multiplicare a nucleilor
fara ca sa fi e urmata de separarea citoplasmei.
Faza 4 fi nala de rozeta (sau marg areta) mai multi paraziti uniti
fi ecare avand nucleu si citoplasma bine determinata . Se rupe
rozeta si se distruge hematia.

11. Malaria aspect clinic si tratament

Patogeneza
-Dupa ce au distrus celule hepatice, parazitii ajung in hematii si incepe stagiul
eritrocitar al parazitului determinand aspectul clinic al malariei.

-Parazitii care se multiplica intra-eritrocitar duc la ruptura eritrocitelor, la

infectarea altor eritrocite si la maturizarea parazitilor. Eliberarea parazitilor din
celule, declanseaza o serie de mediatori ai raspunsului imun.
-Citokinele, sunt mediatori eliberati de celulele imune, intermediar de oxigen de
reactiv si alti produsi celulari eliberati in RI. Acesti mediatori imuni impreauna cu
eliberarea parazitiilor conduc la simptomele specifice malarie (febra, anemie,
frisoane, stare de slabiune).
-In infectia cu falciparum, eritrocitele infectate adera la peretii vaselor mici pe
care le trombozeaza si la hipoxie tisulara locala. In creier determina malaria
cerebrala (aproape 100% mortala).
-In rinichi apare necroza tubulara acuta si insuficienta renala.
-In intestin apare ischemie si ulceratie ceea ce conduce la sangerare
gastrointestinala si la bacteriemia secundara intrarii bacteriilor intestinale in
circulatia sistemica.
-Mai apare anemia prin mai multe cauze: prin hemoliza (distrugere mecanica
directa exercitata de parazit), prin fagocitoza (eritrocitele infectate nu mai sunt
recunoscute ca self de fagocite si sunt fagocitate), prin hemoliza autoimuna.
-In infectia cu falciparum apare hemolize masiva care conduce la hemoglobinurie
si la insuficienta renala boala fiind numita febra neagra.
-Tratamentul cu anti-amalarice poate sa accentueze hemoliza, in special daca
pacientii prezinta deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza.
Manifestari clinice
-Cel mai caracteristic simptom este febra.
-Alte simprome comune sunt :frisoane, cefalee, mialgii, greata, varsaturi.
-Mai pot aparea diaree si dureri abdo.
-Evolutia este ondulanta alternata cu crize si cu perioade de bine.
Criza paroxistica de malarie cuprinde 3 faze:
1. Faza dureaz a 15-60 de min si este caract. de frig si frisoane.
2. Survine la 2-6 ore si este faza febrila 41 grade C, apare cefalee,
greata , varsaturi.
3. Faza fi nala 2-4 ore durata si febra scade. Febra este
determinata de ruptura hematiilor prin maturizare a schizontilor.
-In malaria cu vivax si ovale schizontii se maturizeaza la fiecare 48 h si apare
febra terta iar in infectai cu p. malariae febra apare la 72 de ore (febra quarta).
-Febra in malaria cu falciparum poate apare la fiecare 48 de ore, dar este de
obice neregulata, fara o periodicitate distincta.

-Aceste patern-uri de febra sunt de obicei observate devreme in timpul bolii iar
absenta febrei sincronizate periodice nu exclude diagnosticul de malarie (exista
malarie care nu are pattern de febra).
-Splenomegalia este comuna (splina fiind cimitirul hematiilor).
-Hepatomegalia, icterul, hipotensiunea si durerea abdominala.
Diagnostic de laborator
-Anemia normocroma, normocitara.
-Trombocitopenia sau leucopenia.
-Hipoglicemia, hiponatremia, teste modificate de ficat si rinichi.
-Pot aparea semne de coagulare intravasculara diseminata (CID). Apare
hipercuagulabilitate urmata de consumul factorilor de coagulare si hemoragii
mutliple. Acest sindrom apare in foare multe boli (cancere, anemii hemolitice) si
se trateaza in sectii de terapii intensive deoarece pot murea prin hemoragie.

Manifestari clinice
-In falciparum cele mai grave consecinte sunt malaria cerebrala si anemia severa.
Apararea organismului
-Susceptibilitatea la infectia cu malarie este reglata de factori ereditari si
capatati.
-Este clar acum ca siclemia care este cauzata de prezenta unei hemoglobinei
patologice HbS protejeaza impotriva infectie severe cu P falciparum.
-Pacientii cu siclemie pot fi usor infectati dar rar dezvolta malaria.
-Deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza ca si alte hemoglobinopatii
(talasemia si hemoglobinopatia E), de asemenea protejeaza impotriva infectiei cu
malarie.
Epidemiologie
-Este transmisa prin tantarul anopheles, congenital sau prin transfuzie de sange
infectat.
-Tantarii anopheli sunt hematofagi.
-Infectie frecventa in mediu rural.
-Rural este frecventa in Africa.
Tratament

-Infectiile necomplicate cu malariae, ovale, vivax si cu falciparum se trateaza pe

cale orala cu cloroquina. Din scoarta de arbore.
-Medicamentul este foarte eficient, bine tolerat si ieftin.
-Falciparum a dezvoltat rezistenta la mutli derivati ai cloroquina.
-Pacinetii cu falciparum necomplcat se trateaza cu : mefloquina sau chinina plus
doxiciclina.
Prevenirea
-prin cehmoprofilaxie sau prin evitarea vectorului (tantarul)
-Se folosesc insecticide.
Controlul epidemiologic
-Este foarte greu si foarte dificil.

12. Pneumocystis carinii morfologie si ciclu biologic

Morfologie
-Este situat in functie de structura ADN-ului in grupul Protozoare, iar in functie de
structura ARN-ului in grupul Micete (fungi)
-Determina boala pneumocistoza (pneumonie interstitiala cu plasmocite)
-Prezinta 2 forme:

forma vegetativa (trofozoit): ovalar, 2-10 microni, p rezinta un

nucleu invelit in citoplasma cu mitocondrii, RE, ribozomi si la
periferie este delimitat de un perete subtire
forma chistica: chistul matur este sferic, 4-6 microni si este
delimitat de o membrana externa g roasa, in interior contine 8
corpusculi cu cate un nucleu fi ecare, o mitocondrie, RE si
ribozomi

Ciclul biologic
-Prezinta un ciclu sexuat si unul asexuat care se desfasoara in alveolele
pulmonare
-Intraalveolar trofozoitul trece in stadiul de pre-chist in care are loc diviziunea
meiotica a nucleului si apoi trece in stadiul de chist cu cei 8 corpusculi

-Corpusculii sunt eliberati cand se rupe peretele chistic rezultand trofozoiti

haploizi, care prin conjugare vor forma un trofozoit diploid care va incepe un nou
ciclu sexuat
13. Fasciola hepatica ciclu biologic
-Ouala neembrionate eliminate de parazit ajung in colon unde sunt eliminate o
data cu materiile fecale (procesul necesita umezeala, temperatura de 20 o-25o,
timp de 10 zile)
-Din ou apare larva = miracidum, in mediul acvatic va se va transforma in cercar
unde se vor inchista pe suprafata planterlor acvatice
-Omul se va infesta cand ingereaza apa sau produsele vegetale crude
contaminate
-Apoi in tubul digestiv va avea loc dechistarea si eliminarea cercarilor care vor
traversa peretele intestinal si se vor fixa in canalele biliare unde se maturizeaza
si devin adulti (vor excreta oua in aprox 3 luni de la infestare)
14. Fascioloza aspect clinic si tratament
-Fascioloza este specifica bovinelor (pasunile contaminate cu fecale ce contin
parazitul)
-La om se manifesta prin:

faza de migrare a parazitului si instalare in caile biliare: febra,

du reri abdominale, astenite, alterarea starii generale (2 luni)
faza de localizare biliara: hepatalgii, icter (prin obstructia cailor
biliare de catre parazitii adulti)

Diagnostic
-Serologic RFC
-Parazitologic (materiile fecale) pentru evidentierea oualelor de parazit prin
examen microscopic pe preparat proaspat
-Hematologic (eozinofilie)
-Echografic, tomografie computerizata
Tratament: Emetina, Bithionol

15. Tenia saginata morfologie

-Este un parazit din clasa Cestode, 8-10 m
-Este format din:

scolex: 1-2 mm, p revazut cu ventuze ce il fi xeaza de peretele

intestinal
gat scurt
strobila: 500-2.000 proglote

-Proglotele adulte au uterul incarcat cu oua (125.000 oua/proglot)

-Ele se elimina pasiv (10-12) o data cu materiile fecale dar si activ intre scaune
-Oul este ovalar, 30-40 microni, este brun si delimitat la exterior de un invelis
radiar

16. Cisticercoza
Morfologie
-Boala determinata de dezvoltarea in organismul uman a formei larvare a Teniei
solium
-Poate aparea prin: inghitirea oualelor de tenie odata cu fructele si legumele
infectate sau prin autocontaminare (pe cale exogena , fecal-orala: individul care
isi reintroduce ouale din anus in gura prin intermediul mainilor contaminate / pe
cale endogena: regurgitarea proglotelor din intestin in duoden unde sunt digerate
si eliberate ouale)
-Din oua ies embrionii hexacamnii care traverseaza peretele intestinal si se
fixeaza in tesutul subcutanat, musculatura scheletica, ochi , creier
Manifestari clinice
-Difera in functie de nr de cisticerci si de localizarea lor:

cisticercoza cerebrala evolueaza clinic cel mai grav cu

fenomene neurologice, crize epileptice, tulburari psihice
cisticeroza cu localizare subcutanata si in musculatura
scheletica

Diagnostic
-Examen macro-/microscopic al cisticercilor extrasi biotopic
Tratament: chirurgical

17. Chistul hidatic morfologie

-Boala determinata de Taenia Echinococcus
-Larva Taeniei decalnsaeaza modificari locale in ficat, plaman, rinichi, SN etc prin
aparitia unor formatiuni tumorale (1 cm pana la marimea unui cap de fat)

-De la exterior la interior este format din: cuticula (1 mm, alba, elastica,
impenetrabila pentru bacterii), membrana germinala (captuseste la interior
cuticula)
-Din membrana germinala se formeaza vezicule germinale si lichid hidatic
-Lichidul hidatic se afla in interiorul hidatitei, este incolor, limpede, pH 7,4, steril
cand membranele chistului sunt intacte
-El este puternic antigenic (apare socul anafilactic cand se rupe membrana
chistica)
-Lichidul contine saruri minerale, glucide, substante albuminoide
-Organul in care se dezvolta hidatita prezinta o delimitare reprezentata de
membrana adventiceala, peretii chistului adera la aceasta si se asigura irigarea
chistului

18. Tenia Echinococcus ciclul de viata

-Are ca gazda definitiva intestinul cainelui sau pisicii unde ouale se elimina in
materiile fecale
-Ouale sunt ingerate de gazda intermediara (om, oaie, caprsa, porc) si sub
actiunea enzimelor digestive este eliberat embrionul care va traversa mucoasa
intestinala iar prin venele mezenterice ajunge la ficat unde se fixeaza formand
hidatida (50%-60% din cazuri)
-Prin venele suprahepatice, vena cava si artera pulmonara larva poate ajunge
pana in parenchimul pulmonar unde se fixeaza formand hidatida pulmonara
(30%-40% din cazuri)
-Daca pleaca din plaman prin vena pulmonara va ajunge la cordul S si de aici prin
circulatia generala ajunge in splina, rinihi, creier, ochi unde se fixeaza si
determina hidatida (10% din cazuri)

19. Botriocefalul morfologie, ciclul biologic

Morfologie
-Botriocefaloza este boala parazitara a intestinului subtire datorata infestarii cu
botriocefalul Diphyllobothrium latum
- Diphyllobothrium latum este o tenie care masoara 10-15 m lungime si este
formata din:

scolex: forma de migdala, 2-3 mm lungime, prezinta 2

invaginari = botridii care fi xeaz a parazitul de peretele
intestinului subtire

gat scurt
strobila: 4.000 proglote imatu re in partea proximala si matu re
in partea distala a strobilei

-In centrul proglotelor se gaseste uterul care are aspectul unei mase plurilobate
inchise la culoare
-Uterul fiecarei proglote prezinta un orificiu de eliminare a oualelor (prezente in
materiile fecale)
-Proglotele distale imbatranesc si se dezintegreaza (nu mai apar in materiile
fecale)
-Oul este ovalar, brun, 75 microni lungime, prezinta la un pol un capacel =
opercul si la celalalt pol un pinten = carena
-Ouale sunt embrionate cand este prezent un mediu acvatic pe o perioada dde 12
zile si 2 gazde intermediare
Ciclul biologic
-In mediul acvatic oul elibereaza un embrion hexacanat ciliat care va fi ingerat de
un crustaceu, in el va avea loc transformarea embrionului in larva precercoidala
-Crustaceul va fi inghitit de un peste (biban, stiuca) unde in el va fi transformat in
larva plerocercoida
-Omul se contamineaza mancand pestele gatit incorect termic, plerocercoizii se
fixeaza pe mucoasa intestinala jejuno-ileala prin intermediul botridiilor iar intr-o
luna devin adulti

20. Tenioze aspect clinic

-Bolnavii pot prezenta dureri abdominale, constipatie sau diaree.
-Uneori boala este marcata de prezenta proglotelor in in materiile fecale.
-Copii pot prezenta in plus fenomene neurologice cu tulburari de memorie si
insomnii.
Diagnostic:
-Se face prin examen macroscopic si microscopic al proglotelor sau a scolexului
eliminat o data cu materiile fecale.
Tratament:
-Se face cu Niclosamid care se administreaza dimineata pe stomacul gol si se
urmareste eliminarea scolexului in materiile fecale.

-Se apreciaza eficienta tratamentului si respectiv vindecarea bolnavului numai o

data cu eliminarea scolexului (remanenta acestuia duce la regenerarea
proglotelor si reconstituirea parazitului la dimensiunile de adult, concomitent cu
aparitia simptomelor clinice).
21. Enterobius vermicularis ciclu biologic
-Infecia este transmis pe cale fecal-oral.
-Oule ingerate se fixeaz pe peretele intestinal i elibereaz larve infecioase.
-Parazitul se deplaseaz ctre cec i se matureaz n adult n 2- 4 sptmni.
-Infecia este autolimitat .
-Este posibil reinfecia.

22. Oxiuroza
-Se caracterizeaza prin prurit anal nocturn asociat cu leziuni consecutive
gratajului (zgariere).
-Migrarea femelelor in regiunea vulvara produce o vulvo-vaginita pruriginoasa.
-Din aceste motive pacientii prezinta astenie, somnolenta diurna, insomnie
nocturna si scaderea randametnului intelectual.
Diagnostic:
-evidentierea femelei in regiunea perianala sau vaginala.
-metoda amprentei anale-evidentiaza prezenta oualelor in pliurile anale.
Tratament:
-Mebendazol -100 mg repetat apoi la interval de 2 saptamani;
-Piperazina 50mg/kg

23. Ascaris lumbricoides morfologie

-Este cel mai mare vierme cilindric care paraziteaza organismul uman; sexele
sunt separate, iar parazitii difera morfologic astfel :

parazitul femela : este mai lung decat masculul, masurand 2025 cm. Ambele extremitati sunt usor efi late si drepte.
parazitul mascul : este mai scurt decat femela, masurand 10-17
cm, are extremitatea distala curbata ventral (aspect de carja).

-Orificiul bucal al parazitilor este situat la extremitatea anterioara si prezinta 3

buze dintate cu rol de fixare a parazitului pe peretele intestinal.
24. Ascaridioza aspect clinic
-In faza de migrare hepato-pulmonara a larvelor, simptomelor clinice sunt
nesemnificative :

faza pulmonara pacientii prezinta tuse seaca, febra si dureri

retrosternale (p rezenta larvelor in sputa si eozinofi lia confi rma
diagnosticul);
faza intestinala tabloul clinic este caracterizat prin dureri
abdominale, anorexie, diaree sau constipatie si spoliere
nutritionala mai ales la copii.

-Complicatii posibile: icter mecanic si angiocolite, prin patrunderea parazitilor in

caile biliare, eliminarea parazitiilor prin anus, nas sau gura datorita exacerbarii
fenomenului de migrare (ca urmare a febrei de origine neascaridiana=eratism
eratism este fenomenul de migrare a unor paraziti in alte organe decat cele in
care se fixeaza in mod obisnuit).
-Alte complicatii: ocluzii intestinale prin obstructie mecanica si peritonita, prin
perforarea suturilor dupa interventie chirurgicala pe tub digestiv.
Diagnostic:
-Examen microscopic al materiilor fecale evidentiaza ouale de paraziti;
-Examenul macroscopic al materiilor fecale in care se evidentiaza parazitii adulti
eliminati;
-Hemoleucograma-hiperleucocitoza cu hipereozinofilie (la 40% din cazuri).
Tratament:
-Levamisol doza unica 150 mg la adulti si 5 mg/kg corp la copil (eficient la 7090 % din cazuri).
-Mebendazol 200 mg de 2 ori pe zi, 3 zile (eficient in 80-90 % din cazuri).
25. Trichineloza aspect clinic si tratament
-Manifestarile clinice sunt foarte variate iar intesitatea este direct proportionala
cu numarul de larve prezente in carnea ingerata.
-Boala evolueaza in 4 faze :
1

Incubatia : variaza de la cateva zile, la cateva saptamani,

incubatia corespunde perioadei in care larvele se gasesc in
intestin.

Debut : caracterizat prin du reri intestinale si uneori diaree,

debutul core spunde perioadei de migratie a larvelor prin
pe retele intestinal.
Faza de stare : caracterizata clinic prin febra (39-40 o C) edeme
si du reri musculare vii. Faza de stare core spunde prezentei
larvelor in muschii straiti, mai ales in zona tendoanelor.
Faza de convalescenta : corespunde inchistarii larvelor in
muschi si se caracterizeaza clinic prin dureri musculare.
Convalescenta incepe dupa 20-60 de zile de la infestare.

Diagnostic
-Serologic: RFC, RIF, reactia de hemaglutinare;
-Hematologic: leucocitoza intre 10 000- 20 000 cu eozinofilie peste 80% care se
instaleaza la 7 zile dupa infestare si poate dura ani. VSH crescut, Hipoglicemie,
cresterea LDH, CPK, TGP si TGO.
Tratament
-Mintezol 25 mg/kg corp/zi;
-Analgezice si corticoizi.
26. Filarioza
-Limfangita este specifica filariozei si poate sa fie superficiala sau profunda si in
stadiul acut poate avea urmatoarele localizari:

Memb rele: unilateral, de la extremitatea proximala spre

extremitatea distala;
Scrotul: orhita uni sau bilaterala;
Trun chiurile limfatice: determinand du reri toracice sau
abdominale.

-In stadiul cronic apar adenite cronice, varice limfatice (care prin fistulizare dau
pleurezii, limfurie si ascita chiloasa) si elefantiazis (hipertrofia dermului si a
hipodermului prin obstructia vaselor limfatice)
tratament blablablabal
27. Pediculoza
-Pruritul extremitatii cefalice (mai ales regiunea occipitala) a toracelui si pubian
insotite de papule roz care in urma leziunilor de grataj (zgariere) se pot infecta
bacterian.
Diagnostic
-Se face prin evidentierea macroscopica a particularitatilor morfologice care
permit identificarea genului si a speciei.
Tratament

-Sampon si sapun cu insecticide;

-Dezinfectia hainelor cu DDT, Lindan (insecticide organo-clorurate).

28. Scabia
Sarcoptes scabiae hominis-ria la om.
Habitat
-Femela sap tunel sau galerie n piele progresnd 1-2 mm pe zi. Prefer plica
cotului, axila, fese, sni.
Morfologie
-Acarian microscopic( 350 microni femela i 220 microni masculul).
- Are 2 perechi de picioare situate anterior i 2 posterior.
Ciclu evolutiv
-Femela depune zilnic 2-3 ou dup 3-4 zile eclozeaz larve care prsesc
galeria.
-La suprafaa pielii n foliculii piloi sap un buzunar unde se transform n numfe
apoi n aduli.
-Se hrnete cu lichid interstiial. Femela triete 2 luni. Masculul moare dup
fecundare.
Contaminarea
-Prin contact direct, mai ales venerian.
-Prin mbrcminte i lingerie.
Rol patogen
Leziunea este tunel n zig-zag de 1-2 cm care are la capt o vezicul perlat.
Pruritul mai les nocturn care duce la leziuni de grataj.
Complicatii
-Nodulii sunt infiltrate dermice celulare;
-ancre leziuni escoriate;
-Infecia leziunilor cu streptococ.
Diagnostic de laborator

-Examen microscopic care evideniaz oule.

Tratament
-Pomezi cu benzoat , Lindan.
-La pacienii cu SIDA se face tratament general albendazol.
-Hainele, aternutul, nclmintea sunt tratate cu insecticide n saci de plastic
24-48 ore.