Sporozoare

Realizat : Duhno Dumitru

 Clasa-sporozoare caracterizare
generala
 Clasa sporozoare face parte din regnul Protista,
care cuprinde organisme unicelulare eucariote,
Increngatura Protozoare. Increngatura Protozoare
cuprinde clasele: Flagelate, Sarcodine,
Sporozoare, Cnidosporidii, Ciliofore.
Sporozoarele nu sunt un grup omogen, unitatea
lor fiind discută
 Corpul parazitului este lung, viermiform, alcătuit din 2
regiuni: o regiune anterioară numită protomerit şi o
regiune posterioară numită deutomerit. Deutomeritul
este mai bine dezvoltat decât protomeritul. Limita
dintre aceste 2 regiuni este marcată la exterior de un
şanţ circular. Protomeritul are aspect alungit, în partea
sa anterioară prezintă o dilatare cunoscută sub
denumirea de epimerit. De regulă, la nivelul
epimeritului sunt prezente organe de fixare, cu ajutorul
cărora parazitul se ataşează de peretele intestinal al
gazdei.
 Citoplasma este diferenţiată în ectoplasmă şi
endoplasmă. Intre protomerit şi deutomerit există un
perete transversal de ectoplasmă ce separă complet
endoplasma protomeritului de endoplasma
 Ectoplasma produce la exteriorul corpului o cuticulă, care
protejează parazitul de acţiunea sucurilor digestive ale
gazdei. Sub această cuticulă există o pătură gelatinoasă,
urmată de o pătură de ectoplasmă hialină, apoi mai
profund o pătură contractilă alcătuită din mioneme.
 Endoplasma este foarte bogată în granule, cea de la
nivelul protomeritului în granule de volutină, iar cea de la
nivelul deutomeritului în granule de paraglicogen.
 Nutriţia – prin osmoză pe întrega suprafată a corpului
 Respiraţia – anaerobă. Energia necesară menţinerii vieţii
este procurată prin descompunerea paraglicogenului.
 Excreţia – nu au vacuole pulsatile. Excreţia se realizează
prin difuzie pe întreaga suprafaţă a corpului.
 Reproducerea: este caracterizată prin alternanţă de
generaţii sexuată (gamogonică) şi asexuată (sporogonică).
 2.Ciclul Evolutiv
 Fazele ciclului evolutiv sunt:
 -faza gamogonica (gamogonia) este faza sexuata in care doi
gameti se unesc in cursul procesului de fecundare formand
oul sau zigotul.
 -faza sporogonica (sporogonia) in urma diviziunii zigotului
se formeaza spori, celule de inmultire formate fara fecundatie.
 -faza schizogonica (schizogonia) inmultirea asexuata prin
diviziunea binara sau multipla a unui individ.
 Clasa Sporozoa cuprinde subclasele Telosporidia la care
sporii se formeaza la sfarsitul ciclului evolutiv
si Neosporidia la care sporii se formeaza in tot cursul ciclului
evolutiv.
 -Faza gamogonica
 Faza gamogonică: Indivizii fixaţi de peretele
intestinal al gazdei se numesc cefalini. Când
ajung la maturitate sexuală, aceşti indivizi se
detaşează de peretele intestinal al gazdei,
epimeritul se rupe, iar protomeritul se retractă.
Indivizii ajunşi în acest stadiu sunt denumiţi
sporadini sau gamonţi. Sporadinii (gamonţii) se
grupează în perechi, alipindu-se 2 câte 2, dând
naştere unei formaţiuni numite sizigie (pl.
sizigii).
 Faza sporogenica
 Faza sporogonică: fiecare zigot se transformă treptat
într-un spor, motiv pentru care zigoţii mai sunt
denumiţi şi sporoblaşti. Sub membrana chistului,
nucleul se divide de 3X dând naştere la 8 nuclei.
 Aceştia se inconjură cu citoplasmă şi formează 8
sporozoizi. Prin acest proces, gametochisturile se
transformă în chisturi, fiecare chist conţinând
numeroşi spori, care la rândul lor conţin fiecare din
câte 8 sporozoizi. Aceste chisturi sunt eliminate la
exterior cu excrementele gândacului.
 Faza vegetativa
 Faza vegetativă: dacă aceste chisturi sunt ingerate
de un alt gândac, în intestinul acestuia,
membrana chistului este distrusă iar sporozoizii
sunt puşi în libertate. Ei atacă celulele intestinale,
în prima fază intrând în acestea. Pe măsură ce
parazitul creşte îşi formează un protomerit şi un
epimerit definitiv şi proemină în afara celulei.
 Diagnostic
 Se examinează în special coada frotiului, acolo unde stratul de sânge este
monocelular. Se apreciază ca un examen correct comportă examinarea a
cel puțin 200 de campuri microscopice cu obiectivul cu imersie.
 P. vivax: - hematiile parazitate hipertrofiate, palid colorate, cu granulații
Schuffner
 -amibe cu pseudopode lungi, subțiri, uneori aspect zdrențuit al
citoplasmei
 -rozeta muriforma cu număr mare de merozoiți (14-26)
 P. malariae
 -hematii parazitate de aspect normal -amibe mici, in bandă ecuatorială, cu
pigment malaric închis colorat, dispus linear
 - rozeta în margaretă cu puțini merozoiți (8-12)
 P. falciparum -inele fine, uneori greu de decelat, uneori singurul element
parazitar
 -uneori gametociti caracteristici, ușor de recunoscut
 Mod de transmitere
 Malaria se transmite prin inocularea sporozoiţilor
din glandele salivare ale ţânţarului la om, în
timpul mesei. Transmiterea se poate realiza, mai
rar, prin transfuzii de sânge sau ace contaminate.
 Rolul Patogen
 Prezența parazitului în corpul omului determină o boala
cronica, cu durata între 1- 3 ani, în funcție de specia de
parazit, cu o simptomatologie tipică, uneori cu sfarșit
letal precoce. Incubația este intre 5 și 20 de zile. Există
și forme cu incubație lungă de 8- 10 luni în infecțiile cu
P. vivax, inoculate toamna și la care boala se
declanșeaza la începutul sezonului cald al anului
următor. Invazia este necaracteristică și poate simula
infecții virale, toxiinfecții alimentare, sau alte boli
febrile, cu tulburări digestive, mialgii, cefalee, ușoara
hepatomegalie
Multumesc de atentie