Regnul Protista

Realizat de: Uta Adelina-Andreea

Manda Alexia-Petruta
Toma Ionela-Georgiana
Cuprins

• Caractere Generale
• Clasificare
• Algele
• Euglenele
• Sarcodine(rizopode)
• Zoomastigine(zooflagelate)
• Cilifore
• Sporozoare
• Oomicete
• Bibliografie
Caractere generale:

• Constituie un grup heterogen, care populează, în special, mediul acvatic.

Unele protiste trăiesc în mediul umed și în lichidele din corpul plantelor și
animalelor.
• Sunt organisme eucariote unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale.
• Ele au nutriție autotrofă sau heterotrofă (saprofită sau parazită).
• Locomoția se realizează cu ajutorul flagelilor (zoomastigine), al pseudopodelor
(rizopode), cililor (ciliofore).
• Înmulțirea este asexuată și sexuată, la unele apărând alternanța de generații.
Clasificare: Criteriul de clasificare îl constituie modul de nutriție. Astfel sunt:
• Protiste autotrofe asemănătoare plantelor (algele și euglenele);
• Protiste heterotrofe asemănătoare animalelor (sarcodine,
zoomastigine, ciliofore și sporozoare)
• Protiste asemănătoare fungilor (oomicete și mixomicete)
Algele
• Constituie un grup diversificat, majoritatea acvatice, trăind libere
(Chlorella sp.) sau fixate (Fucus sp.). Unele formează colonii (Volvox
aureus).
• Au talul:
• -unicelular: imobil (verzeala zidurilor – Pleurococcus sp.) sau
mobil (Chlamydomonas sp.)
• -pluricelular, neramificat (mătasea broaștei – Spirogyra sp.) sau
ramificat (lâna broaștei – Chaldophora sp.).
• Toate sunt autotrofe; la algele verzi predomină pigmentul verde, la
algele brune – pigmentul brun, iar la algele roșii – pigmentul roșu.
• Înmulțirea se face asexuat prin divizine (Pleurococcus sp.) sau
sexuat prin conjugare, ori prin zoospori care vor da indivizi cu
gameți masculini (anterozoizi) sau indivizi cu gameți feminini
(oosfere). Prin fecundare rezultă oul (zigotul) care germinează și dă
un nou organism producător de spori (salata de mare – Ulva
lactuca)
• exista unele alge aurii numite si diatomee (pinularia)care domina
in fitoplanctonul marinin citoplasma se gasesc cromatofori cu
pigmenti asimilatori. ele prezinta peretele celular impregnat cu
siliciu. dupa moartea organismelor, prin sedimentare se formeaza
o roca silicioas numita si diatomita.
Euglenele

• Sun organisme acvatice, solitare sau coloniale, cu aspect

arboricol.
• Prezintă 1-2 flageli, cu rol în locomoție și hrănire
• Sunt unicelulare cu un nucleu mare situat central și
numeroși cromatofori care conțin pigmenți verzi, galbeni
și bruni cu rol în fotosinteză.
• La lumină se hrănesc autotrof. Unele sunt parazite.
• Substanțele hranitoare pătund prin osmoză pe toată
suprafața corpului. Produsele de dezasimilație sunt
eliminate printr-o vacuolă pulsatilă.
• Se înmulțesc asexuat prin diviziune directă longitudinală.
Sarcodine(ripozode)

• Trăiesc libere în mediul acvatic și sunt unicelulare.

• Au pseudopode cu rol în deplasare și înglobarea
particulelor de hrană prin fagocitoză (Amoeba
proteus). Hrănirea este exclusiv heterotrofă.
• Unele parazitează vertebratele și omul,
producând boli (de exemplu, Entamoeba
histolitica provoacă dizenteria).
• În mări și oceane trăiesc rizopode acoperite cu un
înveliș calcaros (foraminiferele) din care s-au
format depozite de cretă; altele prezintă spiculi
silicioși (radiolarii) din al căror schelet a luat
nastere roca radiolarit.
Zoomastigine(zooflagelate)
• Sunt zooflagelate care duc, în general, o
viață parazitară, producând boli grave
cum sunt: giardia (Giardia intestinalis),
boala-somnului la om (Trypanosoma
gambiense), parazitul fiind produs de
musca țețe.
• Unele au nutriție heterotrofă saprofită,
ingerând organisme moarte sau
absorbind nutrimente din materia
organică. Sunt și forme simbionte, de
exemplu, cele care trăiesc în intestinul
termitelor, producând enzime care
degradează celuloză.
 • Trăiesc solitar, înotând liber, sau sunt fixate, formând colonii.
• Au cili cu rol în deplasare și procurarea hranei. Au doi nuclei: macronucleul și
micronucleul. Ingerarea hranei se face prin citostom, iar eliminarea resturilor printr-
un por anal.

Ciliofore • Se înmultâțesc asexuat prin diviziune directă și sexuat prin conjugare.

• Unele specii sunt simbionte (ciliatele din stomacul rumegatoarelor), iar altele
parazite.
Sporozoare

• Sunt endoparazite la vertebrate (bovine,

iepuri, păsări, om) și nevertebrate (larve de
albine), producând boli grave ca: babesiozele la
bovine, coccidiozele la iepuri și păsări, malaria
la om etc.
• Datorită vieții parazite, structura corpului este
simplificata, nu au organite de miscare și
vacuole contractile. Hranirea se face prin
absorbtie.
• În ciclul lor evolutiv formează spori de
rezistență în mediul extern, de unde și
denumirea de sportozoare (plasmodiul
malariei – Plasmodium malariae)
• Se înmulțesc asexuat prin diviziune și sexuat
prin gameți, care prin fecundație formeaza un
zigot mobil. Din acesta iau nastere sporozoizi.
Oomicete
• Se aseamănă cu ciupercile, deoarece au
corpul format din hife filiforme foarte
subțiri și nu au clorofilă. Majoritatea au
perete celulozic și sunt parazite (ex.
mana-cartofului – Phytophora infestans).
• Se înmulțesc asexuat prin zoospori
biflagelați; în condiții nefavorabile se
înmulțesc sexuat prin oospori rezultați
din unirea gameților masculi cu gameții
femeli (oogamie). În condiții favorabile ei
germinează și dau naștere la noi hife.
Organizare • • Celula protozoară este alcătuită din membrana,
citoplasma și nucleu. Unele protozoare prezintă
organite de mișcare numite cili sau flageli. Altele
se deplasează prin emiterea de pseudopode
(piciorușe false). În citoplasmă există următoarele
organite celulare: mitocondrii, Apar Golgi,
ribozomi, vacuole digestive, centrozomi, vacuole
contractile/pulsatile, vezicule cu substanțe de
rezervț (lipide, glicogen), reticul endoplasmatic.
Nucleul poate fi unic sau multiplu. Forma chistică
nu prezintă cili, membrana este mult îngroșată,
organitele se reduc, metabolismul se reduce,
persistând nucleii și o mare cantitate de
substanțe de rezervă.
Reproducere

• • Celula protozoară este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Unele

protozoare prezintă organite de mișcare numite cili sau flageli. Altele se
deplasează prin emiterea de pseudopode (piciorușe false). În citoplasmă există
următoareleorganite celulare : mitocondrii,Aparat Golgi , ribozomi, vacuole
digestive, centrozomi, vacuole contractile/pulsatile, vezicule cu substanțe de
rezervț (lipide, glicogen), reticul endoplasmatic. Nucleul poate fi unic sau
multiplu. Forma chistică nu prezintă cili, membrana este mult îngroșată,
organitele se reduc, metabolismul se reduce, persistând nucleii și o mare
cantitate de substanțe de rezervă.
Importanta

• • Unele protiste sunt agenți patogeni la animale sau plante. De exemplu

Plasmodium falciparum ce provoacă malaria la oameni și
Phytophthorainfestans ce provoacă stricarea cartofilor. O cunoaștere în
detaliu a protistelor ar putea ajuta la tratarea (mai rapidă) a unor boli.
Bibliografie

Wikipedia.org Wordpress.com