PROIECT

BIOLOGIE
MIHAI UNGUR,
ALEXANDRA
CHERCIU,
CLASA A IX-A J
 REGNUL

PROTISTA
Regnul Protista este un grup parafiletic eterogen de microorganisme eucariote cu organizare celulară simplă. Acestea pot fi
fie organisme unicelulare, fie pluricelulare; nu prezintă țesuturi specializate superioare. În arborele filogenetic al organismelor
eucariote, protistele au format grupuri monofiletice separate, sau au inclus membrii care sunt strâns înrudite cu oricare din
celelalte 4 regnuri de eucariote. Termenul a fost propus de Ernst Haeckel în 1866 pentru a caracteriza toate organismele fără o
structură complexă, care nu puteau fi clasificate nici ca animale, plante sau fungi.

 Deși populează, în mod special, mediul acvatic, unele protiste trăiesc în mediul umed sau în corpul plantelor și animalelor.
Locomoția se realizează cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor; au nutriție autotrofă sau heterotrofă (excepție fiind
euglena verde, care este mixotrofă). Înmulțirea este asexuată sau sexuată, la unele apărând alternanța de generații.
 CLASIFICARE
 Criteriul de clasificare îl constituie modul de nutriție. Astfel , protistele
sunt :
• Protiste autotrofe asemănătoare plantelor (algele și euglenele);
• Protiste heterotrofe asemănătoare animalelor (sarcodine,
zoomastigine, ciliofore și sporozoare)
• Protiste asemănătoare fungilor (oomicete și mixomicete)
 ALGELE
Constituie un grup diversificat, majoritatea acvatice, trăind libere sau fixate. Unele formează colonii . Au talul:
 -unicelular: imobil sau mobil
 -pluricelular, neramificat sau ramificat
Toate algele sunt autotrofe; la algele verzi predomină pigmentul verde, la algele brune – pigmentul brun, iar la algele roșii –
pigmentul rosu.
 Înmultirea se face asexuat prin divizine sau sexuat prin conjugare, ori prin zoospori care vor da indivizi cu gameti masculini
(anterozoizi) sau indivizi cu gameti feminini (oosfere). Prin fecundare rezultă oul (zigotul) care germinează și dă un nou
organism producător de spori .
 exista unele alge aurii numite si diatomee care domina in fitoplanctonul marin . Citoplasma se gaseste in cromatofori cu
pigmenti asimilatori. Ele prezinta peretele celular impregnat cu siliciu. Dupa moartea organismelor, prin sedimentare se
formeaza o roca numita diatomita.
 EUGLENELE
• Sunt organisme acvatice, solitare sau coloniale, cu aspect
arboricol.
• Prezintă 1-2 flageli, cu rol în locomotie și hrănire
• Sunt unicelulare cu un nucleu mare situat central și numerosi
cromatofori care conțin pigmenti verzi, galbeni și bruni cu rol
în fotosinteză.
• La lumină se hrănesc autotrof. Unele sunt parazite.
• Substantele hranitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafata
corpului. Produsele de dezasimilațte sunt eliminate printr-o
vacuolă pulsatilă.
• Se înmulțesc asexuat prin diviziune directă longitudinală.
 Sarcodine (rizopode)
• Trăiesc libere în mediul acvatic și sunt unicelulare. Amoeba Proteus
• Au pseudopode cu rol în deplasare si înglobarea
particulelor de hrană prin fagocitoză. Hrănirea este
exclusiv heterotrofă.
• Unele parazitează vertebratele și omul, producând boli
(de exemplu, Entamoeba histolitica provoacă
dizenteria).
• În mări și oceane trăiesc rizopode acoperite cu un
înveliș calcaros (foraminiferele) din care s-au format
depozite de cretă; altele prezintă spiculi siliciosi
(radiolarii) din al căror schelet a luat nastere roca
radiolarita.
 Zoomastigine (zooflagelate)

• Sunt zooflagelate care duc, în general, o viață parazitară, Giardia Intestinalis

producând boli grave cum sunt: giardia (Giardia
intestinalis), boala-somnului la om (Trypanosoma
gambiense), parazitul fiind produs de musca țețe.
• Unele au nutriție heterotrofă saprofită, ingerând organisme
moarte sau absorbind nutrimente din materia organică. Sunt
și forme simbionte, de exemplu, cele care trăiesc în
intestinul termitelor, producând enzime care degradează
celuloză.
 Ciliofore
• Trăiesc solitar, înotând liber, sau sunt fixate, formând colonii.
• Au cili cu rol în deplasare și procurarea hranei. Au doi nuclei: macronucleul și
micronucleul. Ingerarea hranei se face prin citostom, iar eliminarea resturilor
printr-un por anal.
• Se înmultesc asexuat prin diviziune directă și sexuat prin conjugare.
• Unele specii sunt simbionte (ciliatele din stomacul rumegatoarelor), iar altele
parazite.
 Sporozoare
• Sunt endoparazite la vertebrate (bovine, iepuri, păsări, om) și
nevertebrate (larve de albine), producând boli grave ca:
babesiozele la bovine, coccidiozele la iepuri și păsări, malaria la
om etc.
• Datorită vieții parazite, structura corpului este simplificata, nu
au organite de miscare și vacuole contractile. Hranirea se face
prin absorbtie.
• În ciclul lor de evolutie , formează spori de rezistență în mediul
extern, de unde și denumirea de sportozoare (plasmodiul
malariei – Plasmodium malariae)
• Se înmulțesc asexuat prin diviziune și sexuat prin gameți, care
prin fecundație formeaza un zigot mobil. Din acesta iau nastere
sporozoizi.
 Oomicete
• Se aseamănă cu ciupercile, deoarece au corpul format din hife filiforme foarte subțiri și nu au clorofilă.
Majoritatea au perete celulozic si sunt parazite (ex. mana-cartofului – Phytophora infestans).
• Se înmulțesc asexuat prin zoospori biflagelați; în condiții nefavorabile se înmulțesc sexuat prin oospori rezultați
din unirea gametilor masculi cu gametii femeli (oogamie). În condiții favorabile ei germinează și dau nastere la
noi hife.
 Peretele celular a celulelor nu este alcătuit din chitină, precum la fungi, ci dintr-un amestec de compuși celulozici
și din glican. Nucleii sunt diploizi .
 Au fost identificate până în prezent în jur de 500 specii de oomicete. Acestea sunt răspândite în mediile acvatice
dulci, lângă materii organice aflate in descompunere, precum si în diferite organisme-gazdă (oomicetele
parazitare).
 Mixomicete
 Mixomicetele sunt un grup de protozoare care se reproduc prin spori, asemănătoare cu fungi, motiv pentru care
au fost incluse multă vreme în regnul Fungi. Prezintă multe caracteristici ale fungilor, precum absortia
substantelor în celule prin difuziune (destul de rar întâlnită) și hrănirea cu materie organică aflată în
descompunere. Este dificil de spus, dacă mixomicetele sunt organisme unicelulare sau dacă sunt pluricelulare. Au
fost identificate până în prezent în jur de 1000 specii de mixomicete. Acestea sunt răspândite pe soluri umede și
neluminate, precum și pe resturi vegetale aflate în descompunere (ex: trunchiul unui copac). Mixomicetele sunt
bacteriofage active și au un rol în menținerea echilibrului bacterian a solului.
 Mixomicetele formează un plasmodiu, o substantă asemănătoare citoplasmei, cu multe nuclee. Ciclul de viață a
mixomicetelor reprezintă o alternantă a formelor unicelulare și a fazelor pluricelulare. Mixomicetele se hrănesc în
special prin fagocitoză. Au un perete celular alcătuit din celuloză.
 Se reproduc asexuat prin spori.