IV.

Increngatura Sporozoa (= Apicomplexa) -> clasele: Gregarinida (ciclul la

Stylorhynchus longicollis), Coccidia (ciclul la Eimeria schubergi) şi
Haemosporidia (ciclul la Plasmodium falciparum)

-> endoparazite la animale, extra- sau intracelulare

-> pe suprafaţa corpului -> pori de hrănire numiţi micropori.
-> un singur nucleu, veziculos. Au mitocondrii. Nutriţie prin difuziune (osmotrofă), pinocitoză sau
fagocitoză. În stadiul matur lipsesc organitele de mişcare. Stadiile infestante se mişcă prin alunecare.
Forma celulei este menținută de o peliculă alveolara. Aceasta pelicula alveolară le apropie de ciliate și
dinoflagellate. Reproducerea şi dezvoltarea se fac în cadrul unor cicluri biologice cu alternanţă de
generaţii asexuate și sexuate și, în unele cazuri, cu două gazde. Trecerea de la o gazdă la alta se face prin
spori. Reproducerea asexuată -> diviziune multiplă (schizogonie). Reproducerea sexuată -> gamogonie
(izo- sau anizogamie).Un ciclu biologic cuprinde trei faze: schizogonia, gamogonia și sporogonia.
Parazitul pătrunde într -o nouă gazdă în stadiul de sporozoid , stadiul infecțios, care se localizează în
anumite țesuturi, se hrănește și crește devenind trofozoid. Trofozoidul sufere diviziunea multiplă
(schizogonia) și rezultă numeroase celule numite schizozoizi sau merozoizi care continuă infecția
țesuturilor gazdei. Schizogonia se repetă de mai multe ori ducând la epuizarea resurselor parazitate. În
această etapă schizozoizii se transformă îngamonți, celule pregătite pentru reproducerea sexuată sau
gamogonie. Gamonții au sexe diferite și dau naștere la gameți masculi, respectiv femeli, care pot fi
asemănători între ei sau diferiți; gameții masculi sunt de regulă flagelați. Gameții copulează și rezultă
zigotul diploid. Zigotul suferă acum procesul de sporogonie, care adesea presupune formarea unui
înveliș al sporilor și diviziunea meiotică a nucleului în numeroși sporozoizi situați în interiorul sporilor
într-un anumit număr. Sporii ingerați de un nou individ gazdă eliberează sprozoizii și ciclul se reia.

Clasa Gregarinida Clasa Coccidia Clasa Haemosporidia

-> paraziţi extracelulari în intestin şi
organele genitale la nevertebrate
(echinoderme, moluşte,artropode),dar și
la tunicate. In stadiile tinere parazitează
intracelular. Ciclul de viaţă se desfăşoară
într-o singură gazdă.
Ex: Stylorhynchus longicollis – parazit în
intestin la coleopterul Blaps. Stadiul
matur fixat, numit cefalin, are corpul
vermiform şi împărţit în două regiuni:
->protomerit, anterior, alungit ca o
trompă; în vârf are o dilataţie numită
epimerit . Identificarea speciilor se
bazează pe structura epimeritului.
->deutomerit, în jumătatea posterioară,
este partea care conţine nucleul.
Cefalinii stau cu protomeritul pe
suprafaţa liberă a celulelor intestinale.
Respiraţia – anaerobă. Excreţia – prin
difuziune. Ciclul biologic cuprinde o
-> paraziti intracelulari în celulele
epiteliale la vertebrate şi
nevertebrate. Celula conţine un
nucleu mare şi o citoplasmă
granulară, nediferenţiată.
Ciclul biologic cuprinde trei faze:
schizogonia, gamogonia şi
sporogonia. Fiecare macrogamont
formează doar un singur
macrogamet. Gamonţii se
închistează.
-> paraziti în hematii la vertebrate
(provoacă apariţia unor granule de
pigment negru rezultat din
degradarea hemoglobinei)
-> în anumite stadii de dezvoltare
iau se mişcă amiboid 
Sunt heteroxene (schimb de gazde),
cu gazdă intermediară un vertebrat
(în hematii) şi gazdă definitivă un
artropod (tubul digestiv). 
Schizogonia se petrece întotdeauna
la un vertebrat, în celulele
endoteliale ale vaselor de sânge din
ficat şi măduva oaselor, şi din
hematii, iar gamogonia şi sporogonia
au loc în tubul digestiv la un
artropod înţepător, cel mai adesea
un ţânţar. Sporozoizii infestează
vertebratele iar micro- şi
macrogameţii mobili sunt transferaţi
alternanţă de generaţii: sexuată – la artropode. Gamonţii nu se unesc
gamogonică, şi asexuată sporogonică; şi nu se închistează.
gamogonia este precedată de o fază de
viaţă vegetativă (lipseşte o fază
schizogonică).

CLASA GREGARINIDA -> Ciclul biologic la Stylorhynchus longicollis - parazit în intestin la coleopterul
Blaps

Faza gamogonică. Ajunsi la maturitatea sexuală, cefalinii se detaşează de epiteliul intestinal al gazdei,
epimeritul se rupe iar prelungirea protomeritului se retractă. Indivizii liberi din intestin se numesc acum
sporadini sau gamonţi. Ei se alipesc doi câte doi, formând sizigii. Fiecare pereche (sizigie) se înconjoară
cu o membrană comună, formând un gametochist . Gamonţii se mişcă prin alunecare. Gamonţii din
acest chist au sexe diferite – unul mascul, celălalt femel. Nucleul celor doi gamonţi se divide de mai
multe ori, rezultând mai mulţi nuclei, care se înconjoară cu citoplasmă şi devin gameţi. Din gamontul
mascul se formează gameţi masculi uniflagelaţi, mobili; din gamontul femel rezultă gameţi neflagelaţi,
imobili. Gameţii se amestecă între ei în interiorul chistului şi copulează, rezultând zigoţi. Fiecare zigot se
închistează, formându-şi o membrană dublă şi devine astfel oochist.
Faza sporogonică. Zigotul produce un singur spor . Nucleul zigotului se divide de 3 ori, prima diviziune
fiind reducţională, rezultând 8 nuclei haploizi formându-se 8 sporozoizi de formă alungită.
Gametochisturile iniţiale se transformă în chisturi încărcate cu numeroşi sporocişti (= spori), care conţin
câte 8 sporozoizi. Chisturile sunt eliminate din tubul digestiv al gândacului o dată cu excrementele.
Faza vegetativă. În intestinul noii gazde, membrana sporilor plesneşte şi sporozoizii sunt puşi în
libertate. Ei invadează celulele epiteliului intestinal. Pe măsură ce cresc, ei îşi formează un protomerit şi
un epimerit, şi apoi proeminează în afara celulei, ajungând în stadiul matur de cefalin.

CLASA COCCIDIA -> Ciclul biologic la Eimeria schubergi, parazit în celulele epiteliului intestinal la
urechelniţă

Schizogonia. Parazitul pătrunde în stare de sporozoid  în celula intestinală, unde se hraneste devenind
trofozoid  . Trofozoidul intră în procesul de schizogonie. Nucleul se divide de mai multe ori, rezultand
mai mulţi nuclei care se înconjoară cu citoplasmă devenind astfel schizozoizi (= merozoizi). Aceştia sunt
puşi în libertate şi ajung în cavitatea intestinală, de unde pătrund în alte celule intestinale ale aceluiaşi
individ gazdă, reluând faza vegetativă şi reproducerea schizogonică. Schizogonia repetându-se de mai
multe ori în intestinul aceluiaşi individ-gazdă, majoritatea celulelor intestinale sunt distruse. În aceste
condiţii, schizozoizii îşi schimbă mediul de dezvoltare şi devin gamonţi masculi şi gamonţi femeli.
Gamogonia. Gamonţii femeli  cresc si elimină fiecare o parte din cromatina nucleară şi se transformă în
gameţi femeli (macrogameţi). Gamonţii masculi cresc de asemenea, dar nucleul lor se divide într-un
mare număr de nuclei foarte mici, care se înconjoară cu puţină citoplasmă şi devin  gameţi
masculi (microgameţi biflagelaţi). Gameţii sunt eliminaţi în cavitatea intestinala unde are loc copulaţia şi
rezultă zigoţi. Zigotul se închistează şi devine oochist  .Cât timp rămân în intestinul gazdei, oochisturile
nu se pot dezvolta mai departe. Din momentul în care sunt eliminate în mediul extern şi iau contact cu
oxigenul ele se dezvoltă mai departe intrând în faza de sporogonie.
Sporogonia. Nucleul zigotului se divide de 2 ori, prima diviziune fiind reducţionala dand naştere la 4
nuclei, care se înconjoară cu o parte de citoplasmă şi cu o membrană proprie groasă, rezultând 4
sporoblaşti. În interiorul fiecărui sporoblast, nucleul se mai divide încă o dată, formându-se 1 spor   cu 2
sporozoizi, în total 4 spori cu 8 sporozoizi în oochist. Dacă în această stare oochistul este înghiţit o dată
cu hrana de către un alt individ de urechelniţă, în intestinul acestuia membrana oochistului este
dizolvată ca și membrana sporilor, şi astfel sporozoizii, puşi în libertate, atacă celulele intestinale,
începând un nou ciclu biologic. Bolile provocate de coccidii se numesc coccidioze.

CLASA HAEMOSPORODIA -> Ciclul biologic la Plasmodium falciparum. Acest parazit produce la om o
febră palustra.
Schizogonia. Parazitul este introdus de ţânţar în corpul omului sub formă de sporozoid. Acesta se
dezvolta în celulele din ficat şi măduva osoasă unde creşte şi se transformă în trofozoid, care începe să
se înmulţească prin schizogonie. Rezultă schizozoizi, care intră în alte celule hepatice. Parazitul ataca si
hematiile. O data patruns, se transformă în trofozoid si capata aspectul unei amibe. Aceasta creşte, se
divide, dând naştere la schizozoizi dispuşi în rozetă. In hematie apar granule de pigment negru
(hemozoină), provenit din degradarea hemoglobinei cu care se hrăneşte trofozoidul. Hematia se
distruge, schizozoizii sunt puşi în libertate în plasma sanguină şi apoi pătrund în alte hematii sănătoase.
Ciclul schizogonic care se petrece în hematii se numeşte ciclu eritrocitar
Gamogonia. După ce faza schizogonică s-a repetat de mai multe ori, unii schizozoizi nu se mai înmulţesc
prin schizogonie. Ei au ajuns în stadiul de gamonţi. Aceştia îşi continuă dezvoltarea numai dacă ajung în
tubul digestiv al unui ţânţar femel, care a supt sânge de la un om bolnav de malarie. În stomacul
ţânţarului, formele de Plasmodium sunt distruse de sucurile digestive cu excepţia gamonţilor, care
rezista. În gamonţii masculi, nucleul se divide, iar nucleii rezultaţi trec în nişte prelungiri digitiforme. ce
devin microgameţi mobili (masculi).Gamonţii femeli elimină 2 globule şi se transformă în macrogameţi.
Fecundarea are loc în stomacul ţânţarului. Zigotul sau oochinetul nu se închistează în stomac ci se
deplasează din cavitatea stomacului şi se localizează în ţesuturile subepiteliale ale stomacului. Aici se
închistează şi devine oochist, care intră în faza de sporogonie.

Sporogonia. Oochisturile cresc, iar nucleul lor se divide. Fiecare nucleu se înconjoară cu o masă de
citoplasma. În interiorul fiecăreia din aceste mase nucleate, nucleul se divide rezultând numerosi nuclei
din care se formează sporozoizi.Chisturile cu sporozoizi se dispun pe faţa externă a stomacului.
Membrana chisturilor se rupe şi sporozoizii sunt eliberaţi în cavitatea generală, de unde migrează în
toate părţile corpului, dar mai ales în glandele salivare (faţă de care au o chimiotaxie pozitivă).
Sporozoizii străbat celulele acestor glande şi prin canalul secretor ajung în aparatul bucal. De aici, prin
înţepătură, sporozoizii sunt inoculaţi o dată cu saliva în sângele omului, unde începe un nou ciclu
reproductiv.Parazitul nu ajunge în nici un moment în mediul extern. De aceea, stadiul de spor este slab
reprezentat (de sporoblaştii = masele nucleate, fără membrană din oochisturi).