!

!
!
!
!
Paraziti'curs'1'
!
Parazit:!este!un!organism!care!traieste!si!se!hraneste!permanent!sau!temporar!pe!seama!unui!alt!
organism!gazda.!Moartea!gazdei!duce!la!moartea!parazitului.!!
Parazitism:!asociere!permanenta!sau!temporara!intre!parazit!si!gazdele,!in!urma!acestuia!avand!
beneficiu!doar!parazitul.!
Ciclu!biologic:!totalitatea!transformarilor!necesare!si!obligatorii!prin!care!trece!parazitul.!Se!
desfasoara!intr=o!ordine!precisa.!Pot!avea!loc!la!una!sau!mai!multe!gazde.!Se!face!cu!sau!fara!pasaj!
(trecerea!parazitului)!in!mediul!exterior.!Endoparazitii!locuiesc!in!interiorul!gazdei,!in!celule,!in!
organe.!Ectoparazitii!sunt!la!exteriorul!organismului;!ei!traiesc!pe!tegumentul!gazdei!(scabie,!
paduchi,!capuse).!Unii!sunt!vectori!pentru!alte!infectii.!!
!
Endoparaziti:!protozoare!si!helminti.!
!=!protozoare:!rhizopode,!flagelate,!sporozoare,!ciliate,!incerte!
!=!helminti:!cestode,!trematode,!nematode,!pentastome!
!
!
!
!
Clasa'Rhizopoda'(Ameobe)'
1.!Ameobe!patogene:!capabile!de!a!produce!leziuni!=!Entameoba!histolytica!
2.!Ameobe!parazite!nepatogene:!Entameoba!Coli!
3.!Ameobe!libere!=!conditionat!patogene.!Produc!doar!in!anumite!conditii!leziuni:!Naegleria!Fowleri!
si!Acanthameoba!Specie.!
!
Entameoba'Histolitica!=!produce!Amoebiaza.!
!Infectia!poate!fi!asimptomatica!si!simptomatica.!Cea!simptomatica!poate!imbraca!doua!forme:!
!=!intestinala:!dizenterie!ameobiana!primara!
!=!extraintestinala:!depaseste!bariera!intestinului!si!se!disemineaza!catre!organe.!Poate!fi!cutanata!
sau!localizata!in!ficat,!plamani,!creier.!Este!secundara!localizarii!primare!intestinale.!
Geografic,!forma!asimptomatica!este!intalnita!oriunde.!Cea!simptomatica!apare!mai!ales!in!tari!cu!
climat!cald!si!in!tari!sarace.!
Morfologie:!sunt!2!forme,!trofozoit!si!chist.!
1.!Trofozoit:!celula!are!20=30!microni,!nucleu!in!roata!cu!spite.!Nucleolul!este!central,!granulele!
cromatiniene!pe!marginea!interna!a!nucleului!si!filamente!de!cromatina!ce!unesc!nucleolul!central!cu!
granulele!de!cromatina!periferice.!Citoplasma!are!doua!regiuni.!La!interior!sunt!prezente!granule!
care!formeaza!vacuole!de!fagocitare.!La!exterior,!ectoplasma!este!clara!hialina!si!emite!un!singur!
pseudopod!in!directia!de!miscare.!Daca!in!endoplasma!se!observa!hematii!fagocitate,!acest!lucru!
constituie!un!caracter!clar!de!patogenitate!al!tulpinii!respective.!Forma!cu!patogenitate!nu!rezista!in!
mediul!exterior,!doar!in!leziuni!si!culturi!de!celule.!
2.!Chistul:!este!o!celula!rotunda!de!20!microni!care!contine!4!nuclei,!fiind!chist!tetranucleat.!Are!
corpusculi!intrachistici!care!sunt!baghete!siderofile.!Sunt!corpusculi!cristaloizi!care!au!depozite!de!
glicogen.!Chistul!tetranucleat!este!forma!de!rezistenta!in!mediul!extern,!forma!de!inmultire!si!forma!
infectanta!pentru!om.!
'
Transmiterea'infectiei:!
!=!digestiv:!consum!de!apa,!alimente!infectate!cu!chisturi!tetranucleate!sau!maini!murdare.!
Mecanismul!este!fecal!oral.!
!=!secundar:!transmitere!cu!caracter!homosexual;!practici!sexuale!oro=anale.!
Surse!de!infectie:!omul:!purtatori!asimptomatici!care!elimina!in!mediul!extern!chisturile.!
Ciclul'biologic'
!Are!loc!ingestia!chistului!tetranucleat;!apoi!trece!nemodificat!prin!stomac!in!intestin,!unde!are!loc!
dechistarea.!Rezulta!4!trofozoiti!ce!imediat!se!divid!in!8!trofozoiti!care!merg!in!colon.!Daca!tulpina!
este!nepatogena,!parazitii!doar!se!hranesc!si!multiplica,!apoi!merg!spre!rect!unde!se!inchisteaza!si!se!
elimina.!Daca!tulpina!este!virulenta,!trofozoitii!adera!de!mucoasa!intestinala!si!rezulta!o!ulceratie!
specifica!=>!Abces!in!buton!de!camasa.!Acesta!se!datoreaza!actiunii!E.!Histiolitica!si!hematofagelor!
parazitului.!Creste!peristaltismul!deoarece!prin!dizenterie!se!elimina!trofozoiti.!!
!Purtatorii!sanatos!sau!cei!cu!infectie!cronica!sau!cei!sub!tratament!ineficient!elimina!chisturi.!Cei!
care!fac!infectia!acuta!intra!intr=un!ciclu!incomplet!deoarece!elimina!trofozoiti.!

'
Patogenia'
Se!datoreaza!multiplicarii!trofozoitiilor!in!grosimea!peretelui!din!intestinul!gros!cu!aparitia!efectului!
litic!dependent!de!contact.!Factorii!implicati:!doza!infectanta,!tulpina,!conditii!locale,!rezistenta!
fiecarui!individ.!Parazitul!adera!de!epiteliul!intestinal!unde!elibereaza!enzime!litice!si!determina!
microulceratii!la!nivelul!mucoasei!intestinale.!
Posibilitati'evolutive:!
a.!infectie!masiva:!abcese!multe!care!se!unesc!si!mucoasa!cade!in!lumenul!intestinal.!Se!produc!
ulceratii!mai!mari!care!nu!se!vindeca!cu!restitutio!ad!integrum!ci!cu!fibrozare.!Se!va!simti!zona!
fibroasa!de!coarda!colica!la!palpare.!!
b.!parazitii!evadeaza!orin!vasele!sanguine!ajungand!in!circulatie.!Apoi!se!gaseste!in!prima!retea!
capilara,!aceasta!fiind!cea!hepatica,!unde!produce!abces!hepatic;!apoi!ajunge!pulmonar!si!apoi!in!
creier.!
c.!erodeaza!tot!peretele!si!ajunge!in!peritoneu!unde!formeaza!peritonita!ameobiana.!!
d.!infectia!cutanata:!
=>!infectia!cutanata!se!produce!prin!mecanism!iatrogen,!realizandu=se!punctia!evacuatorie!a!unui!
abces!organic.!
=>!evacuarea!spontana!a!unui!abces!pe!tegument!
=>!trofozoitii!ajung!perianal!si!se!localizeaza!aici!
'
Manifestari'clinice'
Pacientii!pot!fi!asimptomatici!sau!se!poate!produce!Ameobioza!intestinala.!Aceasta!se!caracterizeaza!
prin!dureri!pe!traiectul!colonului!si!sindrom!dizenteric.!Apar!scaune!frecvente!reduse!cantitativ,!cu!
mucus,!sange,!puroi.!Apar!tenesme!rectale!datorate!spasmelor!rectale!prin!dorinta!de!defecatie.!!
Ameobioza)extraintesinala:!
=!abcesul!hepatic:!febra!de!tip!septic,!hepatomegalie!dureroasa,!durerea!iradiaza!pe!spate!si!in!
umarul!drept;!stare!generala!alterata!cu!icter!si!anemie;!apar!complicatii!care!intereseaza!pleura,!
pericardul.!
=!abces!pulmonar:!frebra,!dureri!toracice,!tuse!cu!expectoratie!ciocolatie!
=!cutanat:!ulceratie!cutanata!acoperita!de!o!crusta!albicioasa,!dureroasa!si!pruriginoasa.!
!
Profilaxie:!
=!individuala:!igiena!personala,!alimentara;!tratamentul!si!controlul!ameobiozei!intestinale!
=!colectiva:!control!coprologic!pentru!persoalul!din!alimentatia!publica;!amplasarea!corecta!a!sursei!
de!apa!potabila!si!controlul!acesteia;!nefolosirea!fecalelor!umane!pentru!fertilizarea!solului.!
!
Ameobe!libere!(conditionat!patogene).!Au!nucleu!aproape!vizibil!la!microscop!in!ochi!de!pasare,!cu!
nucleol!central!mare!si!spatiu!liber!pana!la!membrana!interna.!
Naegleria'Fowleri'
!Produce!meningoencefalita!ameobiana!primara!(boala!tinerelor!inotatoare).!Are!evolutie!rapida!si!
letala.!
!!
Morfologie:!prezinta!3!stadii:!
1.!Trofozoit:!are!celula!mica!dde!8=15!microni.!Citoplasa!este!formata!din!endoplasma!granulara!si!
ectoplasma;!nucleul!este!de!ameoba!libera.!Apare!doar!in!leziunile!din!SNC!
2.!Amiboflagelat:!este!similar!cu!stadiul!de!trofozoit!doar!ca!are!si!flageli.!Este!forma!infectanta!
pentru!om.!Se!localizeaza!in!ape!calde,!murdare!
3.!Chist:!celula!rotunda!de!10!microni!cu!perete!dublu,!neted.!Are!2=3!pori!sigilati!cu!dopuri!mucoase.!
Are!un!singur!nucleu.!Se!gaseste!in!nisip,!pamant,!balti,!lacuri!cu!temperatura!scazuta.!Este!forma!de!
rezistenta!a!parazitului,!care!se!dezvolta!in!conditii!nefavorabile!hranirii!si!multiplicarii.!
Transmiterea!se!face!prin!forme!ameoboflagelate!care!patrund!activ!prin!mucoasa!nazolabiala!la!
contactul!acestei!cu!apa!infectata!(scaldat!in!ape!calde!si!murdare).!
!
Ciclu'biologic'
Chistul!daca!ajunge!in!ape!calde!cu!mediu!nutritiv!se!transforma!in!forma!de!ameoboflagel!care!
invadeaza!mucoasa!nazolabiala!si!elibereaza!enzime!litice.!Isi!lasa!flagelii!la!nivelul!mucoasei!si!se!
transforma!in!trofozoit.!Apoi!migreaza!de=alungul!nervilor!olfactivi!si!ajung!in!bulbul!olfactiv!din!
creier!unde!se!transfera!in!celulele!cerebrale.!Produce!meningoencefalica!ameobiana!primara.!
!

'
Manifestari'clinice:'
Afecteaza!imunocompetentii:!copii!si!tineri.!Are!incubatie!de!2=15!zile.!Debutul!este!cu!febra,!
obstructie!nazala,!greturi,!varsaturi!in!jet,!semne!de!iritatie!meningeala!si!encefalica.!!
Perioada!de!stare!este!cu!cefalee,!febra!peste!39C,!greturi,!varsaturi,!fotofobie,!redoare!ceafa,!
confuzie,!convulsii,!ataxie,!coma!si!rigiditate.!
Evolutia!este!rapida,!acuta!cu!deces!in!10!zile.!
!
Profilaxie:!
=!individuala:!evitarea!bailor!in!locuri!expuse,!ape!poluate!netratate!
=!colectiva:!atentionarea!comunitatii!medicale,!clorinarea!adecvata!a!rezervelor!de!apa!si!a!bazinelor.!
!
Acanthameoba'spp'
!La!imunocompetenti!produce!leziuni!la!poarta!de!intrare:!leziuni!la!nivelul!corneei!=!keratita!
ameobiana,!leziuni!cutanate!granulomatoase.!
!La!imunodeprimati!produce!encefalita!granulomatoasa!cu!evolutie!lenta!sau!cronica.!!
!
Morfologie:!
1.!Trofozoitul:!are!30!microni,!nu!are!pseudopode!ci!tepi!=!acanthopodii.!Are!1!nucleu,!este!forma!
infectanta!pentru!om.!Se!gaseste!in!mediul!extern,!lichid!poluat!la!temperaturi!crescute!si!in!leziuni.!
2.!Chistul:!are!20!de!microni,!un!nucleu,!perete!dublu.!Fiecare!parte!a!peretelui!este!diferita.!
Endochistul!este!poligonal,!iar!ectochistul!este!larg!ca!un!volan!in!jurul!endochistului.!Este!forma!
infectanta!pentru!om.!Se!localizeaza!in!mediul!extern!in!ape!cu!temperatura!scazuta!si!in!mediu!uscat!
(praf,!nisip);!dar!si!in!leziuni.!
!
Transmitere:!
Se!reazlizeaza!prin!leziuni!preexistente!la!nivelul!mucoaselor,!tegumentelor,!corneei;!cu!apa!calda!
murdara!sau!apa!rece.!
'
Ciclu'biologic:'
Atat!trofozoitul!cat!si!chistul!patrund!prin!leziuni.!!
=!la!imunocompetenti!raman!la!poarta!de!intrare!unde!produc!leziuni!granulomatoase!cu!
evolutie!lenta!
=!la!imunodeprimati!se!raspandesc!pe!cale!hematogena!in!SNC,!unde!are!loc!o!multiplicare!lenta.!
Produce!encefalita!granulomatoasa!cu!evolutie!lenta!si!cronica.!
' Manifestari'clinice'
A.!Keratita!ameobiana:!apare!la!purtatorii!de!lentile!de!contact.!Se!produce!durere!intraoculara!cu!
senzatie!de!corp!strain!si!lacrimare.!Apare!fotofobie,!hiperemie,!edem!al!pleoapei,!scaderea!acuitatii!
vizuale.!Se!poate!ajunge!la!nevoia!unui!transplant!de!cornee.!
B.!Encefalita!granulomatoasa!ameobiana:!are!evolutie!lenta.!Se!produc:!febra,!fotofobie,!cefalee,!
convulsii,!redoare!ceafa,!greturi,!varsaturi,!anorexie,!tulburari!psihice,!halucinatii,!hemipareze,!ataxie,!
coma.!Evolutia!este!lenta!spre!moarte.!
'
Profilaxie:'
=!individuala:!evitarea!spalarii!lentilelor!de!contact!cu!apa!de!la!robinet!si!scaldarea!in!ape!calde!si!
murdare!
=!colectiva:!educatie!sanitara!

Clasa flagelate!

!
- cavitare: in cavitatile naturale ale organismului: Giardia duodenalis, Trichomonas vaginalis!
- tisulare si sanguine/hemoflagelate: Leischmanii!
!
Giardia duodenalis/ Lamblia/Intestinalis!
!
Produce giardioza sau lambliaza!
Are doua forme:!
1. Trofozoit: este o celula care are forma unei pare taiate in 2, adica piriforma. Lungimea
10-12 microni, latimea 5-7 microni; cu fata dorsala convexa si ventrala concava. La partea
anterioara are 2 nuclei. Intre nuclei exista niste corpusculi bazali din care isi au originea 4
perechi de flageli. Sub nuclei si corpusculii bazali e un organit care seamna cu o virgula si
se numeste corpuscul median. Pe fata ventrala la partea anterioara e un organit care e o
ventuza, care se numeste disc adeziv si are rol in fixare. E forma care nu rezista in mediu si
poate avea patogenitate.!
2. Chist: este oval, dar poate fi si rotund. Celula e mica de 10 microni, are un perete gros
stralucitor la microscop, refringent si contine: !
- tanar: 2 nuclei!
- matur: 4 nuclei!
Flagelii sunt imprastiati, lineari si formeaza litere chinezesti. Are rezistenta crescuta in
mediu si e forma infectanta pentru om. !
Transmisie:!
Pe cale digestiva, prin intermediul consumului de apa, putand da epidemii hidrice. De
asemenea si prin alimente contaminate cu chisti, maini murdare (contaminare fecal orala),
si prin practici sexuale oro-anale. !
Sursa de infectie este omul dar pot fi si alte animale (animale de companie). Se gaseste in
toate zonele geografice (cosmopolita). !
Ciclul biologic:!
Chistul odata patruns in organism pe cale digestiva dechisteaza la nivelul stomacului.
Merge in duoden unde se localizeaza dar si in jejun. La acest nivel se divid (multiplica) si pe
masura ce sunt transportati catre colon, se produce inchistarea si se elimina prin fecale,
chisturi de Giardia. !
Exista si purtatori dar si bolnavi cronici. Cei care sunt sub un tratament incorect au un ciclu
evolutiv complet. Pacientii bolnavi in faza acuta au diaree si trofozoitii multiplicati nu au timp
sa se formeze in chisturi si se elimina intr-un ciclu incomplet. !
Patogenia:!
Se datoreaza multiplicarii trofozoitilor pe suprafata mucoasei intestinului subtire. Nu
produce ulceratii. Se fixeaza cu ventuza aia si se multiplica. Este un efect mecanic care
impiedica absorbtia substantelor nutritive. Majoritatea persoanelor infectate care sunt
imunocompetente sunt purtatori sanatosi. Exista grupe de risc: extremele de varsta,
persoanele debilitate si imunodeprimate.!
Timpul de la infectie pana la aparitia simptomelor (incubatia) este in functie de doza
infectanta, conditii locale si rezistenta fiecaruia. !

Manifestari clinice:!
1. Acute:!
Sunt cele de la debutul infectiei. Dureaza 1-3 saptamani si se manifesta cu: dureri in zona
epigastrului, diaree aposa fetida, exploziva, steatoreica, greata, voma, meteorism,
flatulenta, eructatii, intoleranta la lactoza; la copii mici hraniti cu lapte se observa ca nu mai
cresc. Apare malabsorbtie pentru lipide, glucide, proteine, vitamina B12, acid folic. Apare
sindromul de intoleranta la lactoza. Complicatiile apar pentru ca au nevoie de un aport
special. !
2. Cronica:!
Giardioza netratata se cronicizeaza si inapetenta se pastreaza, la fel si durerile abdominale.
Apare abdomen cronic dureros. Tranzitul normal va alterna intre normal si diaree. Se
adauga: manifestari alergice (cutanate, respiratorii, oculare) si nervoase (insomnie, agitatie,
scaderea randamentului intelectual). Ultimele doua efecte sunt indirecte si se datoreaza
produsilor de metabolism si degradare ai parazitilor care sunt alergizanti si toxici. Giardia
ramane tot timpul in duoden.!
Tratament:!
Cel mai utilizat este metronidazol.!
Profilaxie:!
- individuala: spalare mainilor inainte de masa, protejarea alimentelor de muste si de
animale domestice, evitarea practicilor sexuale orale!
- colectiva: educatie sanitara, utilizarea pentru baut numai a apei potabile, dezinfectia apei
(clorinarea), cuparea circuitului fecal-oral.!
!
Trichomonas vaginalis - Produce trichomoniaza urogenitala!
Morfologie: Exista doar forma de trofozoit. Are forma piriforma, 15 microni lungime pe 5
latime. Este o celula uninucleata, cu nucleu mare vizibil. Anterior de nucleu e originea
flagelilor - kinetoplast de la care pleaca 3-5 flageli liberi si un flagel recurent (care se
intoarce de-a lungul membranei celulare) care se prinde din loc in loc de membrana celulara
si impreuna cu o pelicula de citoplasma formeaza membrana ondulanta care e scurta (1/3)
si care e sustinuta pe sub membrana celulara de catre o formatiune rigida numita Costa. Pe
toata lungimea parazitului e un citoschelet tubular care se numeste Axostil ce are rol in
sustinere. Nu exista forme chistice sau forme cu rezistenta in mediu. !
Conditii de dezvoltare:!
Temperatura de 37C si umiditate plus: organism impregnat cu hormoni estrogeni, pH local
mai mare decat pH-ul vaginal obisnuit (5,5-5,8). pH-ul vaginal creste in conditii fiziologice in
sarcina si menstruatie si in conditii patologice cum ar fi coinfectii genitale cu fungi si bacterii. !
Transmiterea:!
Se face 99.99% prin contact sexual neprotejat. Este o boala venerica. Mai exista
posibilitatea transmiterii prin contact direct la nastere cand trece prin canalul genital infectat
al mamei. Se mai poate infecta in momentul nasterii. Indirect se poate transmite prin
instrumente ginecologice contaminate, lenjerie intima.!
Are distribuite geografica cosmopolita si sursa de infectie este omul. !
Ciclul biologic:!
O persoana infectata are contact sexual neprotejat, transfera parazitii in secretiile genitale.
Aici se multiplica si pot fi transmisi prin contact sexual la alta persoana. !

Patogenie:!
Se datoreaza multiplicarii trofozoitilor pe epiteliul genital prin producere de microulceratii.
Efectul citopatic e dependent de contact. Majoritatea femeilor infectate sunt simptomatice.
Majoritatea barbatilor infectati sunt asimptomatici. Incubatia este de cateva zile, in functie
de doza infectanta si de conditiile locale. !
Manifestari clinice:!
- la femei:!
- vulvovaginita acuta: prurit genital, senzatie de arsura, leucoree abundenta, initial
spumoasa cu miros fad si se poate suprainfecta, dispareunie - durerea la actul sexual. In
infectii masive pot aparea complicatii pentru ca parazitii sunt mobili si pot invada si
vecinatatea. Pot aparea disurie, cistita, anexite, mucoasa vaginala poate aparea cu
descuamari si ulceratii vizibile; de asemenea fagociteaza spermatozoizii si poate aparea
sterilitate temporara. !
- vulvovaginita cronica: secretia vaginala nu mai e abundenta, ci seroasa redusa
cantitativ, uneori cu striatii sanguinolente, va creste in cantitate cand se modifica pH-ul
vaginal.!
- la barbati:!
- uretrita acuta: arsura pe uretra, secretie uretrala abundenta, disurie. Infectia poate
persista!
- uretrita cronica: parazitul nu mai sta pe uretra ci s-a localizat la nivelul prostatei si
secretia uretrala e redusa, seroasa si se numeste picatura matinala. !
Tratamentul se aplica concomitent la toti partenerii sexuali. La femei se asociaza
tratamentului general si unul local. La femeia gravida se da doar tratament local.!
Profilaxie:!
- individuala: evitare contacte sexuale neprotejate intamplatoare, igiena sexuala si locala!
- colectiva: educatie sexuala si sanitara!
!
Hemoflagelate: Genul Leishmania - leishmaniozele: parazitoze comune omului si animalelor !
Ciclu biologic:!
Are nevoie de 2 gazde:!
- gazda nevertebrata: o insecta vector la care doar femela se hraneste cu sange. In
patogenie ca si gazde, sunt implicate 2 insecte: pentru asia, africa si orient este
Phlebotomus; in america de sud insecta este Lutzomyia. !
- gazda vertebrata: omul, caine, canide salbatice, rozatoare, maimuta!
Morfologie: identice la toate speciile!
- Promastigot - flagelat: este forma de multiplicare in gazda nevertebrata. Este o celula
alungita de 12-14 microni care are un nucleu. Anterior este un kinetoplast de la care pleaca
un flagel ce iese din parazit. Partea anterioara este partea prin care iese flagelul. Aceasta
forma este cea infectanta pentru om.!
- Amastigot - neflagelat: se multiplica exclusiv intracelular in gazda vertebrata in celulele
sistemului monocit-macrofagic; este un parazit mic de 2-4 microni si are un nucleu si un
kinetoplast de la care pleaca un primordiu de flagel. !
Gazda nevertebrata preia de la o gazda vertebrata parazitii sub forma amastigota. In
insecta, parazitul flageleaza si se transforma in forma promastigota si acolo se multiplica in
intestinul tantarului. Dupa multiplicare migreaza catre piesa bucala a insectei formand
dopuri de paraziti in esofagul tantarului sub forma promastigota. Cand insecta inteapa sa se
hraneasca, el nu poate suge sange pana nu inoculeaza la gazda vertebrata parazitii. La om
si la celelalte gazde intra in sistemul monocit-macrofagic si se transforma in forma
amastigota si se multiplica si distruge celulele, invadand alte celule. Apoi isi continua
procesul. !

Transmitere: !
- majoritar este vectorial incoculativa prin cele doua insecte!
- secundar: prin transfuzii de sange, accidente de laborator, secretii infectante. !
Forme clinice:!
1. Cutanata - a lumii vechi!
Este determinata de!
- L. tropica: produce butonul de orient (Alep) sau ii mai spune forma uscata/urbana!
- L. major: produce forma umeda/rurala!
Apare in asia, africa, mediterana, orient!
Forma uscata: !
Incubatia este destul de mare 2-6 luni. Evolutia lenta, reactia inflamatorie perilezionala este
minima. Debuteaza ca o umflatura pe piele, ca o papula rosie nedureroasa de 2-3 cm, unica
dar poate fi si multipla. Cand s-a instalat in faza de stare a bolii (4-6 saptamani) apar:
ulceratie cutanata, acoperita de o crusta cenusie situata pe o supraelevatie a pielii - semnul
Montpellier. Leziunea e superficiala, pruriginoasa, margini indurate, bine definite. Evolutia
spontana este catre vindecare dar lent (1 an) insa la locul de inoculare va ramane o
cicatrice inestetica. !
Forma umeda:!
Apare mai ales la tara, evolueaza mai rapid. Inainte de a se produce ulceratia cutanata,
apare un infiltrat perilezional important. In centru se inflameaza vasele de sange si se
necrozeaza. Avem vascularita locala si necroza. Apoi urmeaza ulceratia. Timpul de
incubatie este cam de o luna. Leziunea este de dimensiuni mai mari. Datorita suprainfectiei
se asociaza si limfangita si adenopatie. Se vindeca spontan lasand o cicatrice inestetica,
dar se poate croniciza rar.!
Leishmanioza cutanata este singura boala parazitara in care apare raspuns imun eficient la
reinfectie. L. major lasa imunitate si pentru tropica, iar tropica lasa imunitate doar pentru ea
insasi. !
2. Cutaneo-mucoase - ale lumii noi (america de sud)!
- L mexicana mexicana: ulcerul chiclero in care in final se ajunge la distrugerea pavilionului
urechii. !
- L brasiliensis brasiliensis: boala Espundia: se ajunge la distrugerea pavilionului si
cartilajului nazal!
- L brasiliensis guyanensis: pianul de padure: de la intepatura initiala parazitii se inmultesc
in monocitele din vasele limfatice si se raspandesc in final pe tegumente aparand sub forma
de noduli cutanati dispusi liniar pe traseul vasului limfatic respectiv. !
- L peruviana: boala uta: se formeaza noduli mucosi plini cu celule parazitate cu leishmania
la nivelul mucoasei bucofaringiene.!
Forma aceasta apare mai ales la muncitorii forestieri, la cei care construiesc drumuri prin
jungla si la turistii cu bani (care se duc pe acolo). Leziunile sunt grave, mutilante, de durata,
se suprainfecteaza. Necesita tratament. !
3. Cutanate difuze: apare la imunodeprimati!
Evolueaza cu diseminare pe tot tegumentul si e produsa in Africa de Leishmania aethiopica
si in america de sud de L mexicana pifanoi si de L mexicana amazoniensis. !
Leziuniile apar ca leziuni nodulare pe tot tegumentul asemanatoare leprei lepromatoase.
Leziunile nu ulcereaza, nu invadeaza mucoasele. Boala este mortala in absenta
tratamentului. !
Pentru formele cutanate de leishmanioza tratamentul se face:!
- local: excizie chirurgicala, crioterapie si infiltratii cu mepacrina!
- general: pentamidina !

4. Viscerale - boala Kala-azar - boala Neagra - febra Dum-Dum!

Produsa de 3 leishmanii: donovani, infantum, chagasi. !
De la locul intepaturii parazitii capata forma amastigota si se multiplica initial in macrofagele
din piele. Sparg macrofagul, intra in monocitele circulante si ajung pe cale sanguina la
organele bogate in celule de tip monocito-macrofagic unde se vor localiza si vor continua sa
se multiplice si sa distruga celulele gazda. !
Patogenia se datoreaza hiperplaziei histiomonocitara a: ficatului, splinei, ganglionilor
limfatici, maduvei osoase hematogene. La acest nivel macrofagele sunt distruse de paraziti.
Maduva osoasa va primi semnale ca sunt distruse macrofagele si va produce celule din
aceasta linie cu pancitopenie pe celelalte serii. MH se epuizeaza cu consecinta unei
pancitopenii generalizate. !
Clinica!
- la locul intepaturii: leishmanioza primara: o mica leziune numita leishmaniom. Debutul
poate fi:!
- acut: persoane neimune: febra remitenta, frison, transpiratii dar starea generala este
conservata!
- cronic: la cei care provin din zone endemice; pot mima alte boli: pneumonie, dizenterie,
dureri in hipocondru drept.!
- in faza de stare: febra devine anarhica cu multe varfuri pe zi; apare paloare cu anemie,
tahicardie, fatigabilitate; hepatomegalie simtindu-se o incizura in unghi drept; splenomegalie
majora care poate ajunge sa umple abdomenul; adenopatie a ganglionilor inghinali si
femurali in principal; apare si casexia. Apar si leziuni cutanate: in india pielea devine
pamantie; alteori apare depigmentare si hiperpigmentara palmoplantara. La infectia cu L
infantum, pielea persoanei este alba ca marmura. Pot aparea si leziuni cutanate tardive
care poarta numele de leishmanioza dermica post kala-azar. Apar sub forma de noduli
cutanati cu aspect lepromatos, mai ales pe zonele expuse ale corpului. Macrofagele tisulare
au amastigoti de leishmani. Apare pancitopenie, tahicardie, fatigabilitate, sangerari,
rezistenta scazuta la infectii. !
Evolutia:!
Boala e mortala in absenta tratamentului si survine prin casexie, infectie, sindrom
hemoragic. Rar sunt posibile remisiunile spontane. !
Tratamentul: se instituie din fazele acute ale bolii pentru ca se trateaza foarte greu si
medicamentele sunt foarte toxice. !
Profilaxie:!
- individuala: evitarea contactului cu vectorul, insecticide DDT!
- colectiva: izolarea si tratarea bolnavilor, in special cei cu LDPK, educatie sanitara,
distrugerea rozatoarelor, distrugerea vectorului. !
!

Genul Trypanosoma
!
1) Trypanosoma Brucei Africana (gambiense si rhodesiense)!
2) Trypanosoma Cruzi Americana!
!
Trypanosmoiazele africane - Trypanosoma Brucei care apartin unui grup de paraziti
Salivaria. Forma infectanta pentru om se gaseste in saliva insectei vector pentru aceste boli. !
T. B. Gambiense este un parazit adaptat la gazda umana si aceasta produce boala somnului
care evolueaza lent. Tot pe continentul african mai exista si T.B. Rhodesiense care e prezent la
antilope, bovine si ovine si este luat accidental la om si produce o boala cu evolutie rapida,
Boala somnului est-africana. Boala somnului este restransa in regiunea africana, pe 15 intre N
si S.!
Gambeiense produce cazuri epidemice iar Rhodesiense produce cazuri sporadice. !
La toate trypanosomele brucei este nevoie de 2 gazde:!
- nevertebrata: insecta care e hematofaga in ambele sexe. Aceasta este cunoscuta sub numele
de musca tse-tse, dintre care Glossina palpalis si Glossina morsitans. !
- vertebrata: omul pentru gambiense si antilope, bovine, rumegatoare si accidental omul pentru
rhodesiense. !
Stadii morfologice:!
T.B sunt extracelulare strict. !
- la musca gasim parazitul sub 2 stadii:!
- epimastigot: forma de multiplicare a parazitului in intestinul insectei; este o celula alungita cu
un nucleu, anterior este un kinetoplast de la care pleaca un flagel care formeaza o membrana
ondulanta scurta. Dupa ce s-a multiplicat migreaza in glandele salivare ale insectei si se
transforma in forma metatripomastigota!
- metatripomastigot se gaseste in glandele salivare si saliva insectei, e o celula alungita la care
originea flagelului e posterior de nucleu, este infectanta pentru om !
- la gazda vertebrata are forma tripomastigota extracelular; se gaseste in sange, ganglioni si
limfa apoi in LCR. Celula e alungita, sunt forme mai mari 40 microni si forme mai scurte de 25
microni. Au un nucleu si un kinetoplast cu insertie posterioara si un flagel anterior. Are si
membrana ondulanta. Forma metatripomastigot seamana cu forma tripomastigota. !
Ciclul biologic!
Insecta vector odata cu intepatura isi lasa in locul intepaturii 3-400 forme infectante de
metatripomastigot. La om parazitul se numeste tripomastigot. Nu ramane la locul intepaturii ci
patrunde in sange si limfa, ramanand extracelular si multiplicandu-se. Cu ajutorul circulatiei
poate ajunge in diverse organe inclusiv SNC. Sufera un proces care se numeste variatie
antigenica, aparand in cantitati variabile in circulatie sau LCR si cand sunt multi (peak
parazitemic) antreneaza si semne clinice. Daca o gazda umana este intepata de un vector,
acesta se contamineaza, preluand parazitii de la om, tripomastigotii se transforma in
epimastigot, se multiplica si apoi migreaza in saliva insectei transformandu-se in forma
metatripomastigota. !
Transmitere!
Se transmite pe cale vectoriala inoculativa prin saliva insectei. Exista si posibilitatea de
transmitere prin transfuzii de la persoane bolnave. !
Profilaxia: !
- individuala: haine cu maneci lungi, chimioprofilaxie individuala!
- colectiva: insecticide, curatirea terenurilor de buruieni, masculi sterili si mutanti care sa faca
competitie cu masculii fertili, lupta impotriva rezervorului animal, lupta impotriva rezervorului
uman. !

Manifestari clinice:!
Se datoreaza variatiei antigenice. Parazitii sunt codati genetic pentru a-si schimba periodic
glicoproteinele de suprafata. La 3-8 zile, parazitii se transforma si secreta un nou invelis, astfel
incat confrunta sistemul imun al gazdei cu noi stimuli antigenici la aceste intervale (3-8 zile),
astfel ca scapa de mecanismele de aparare ale gazdei. Vor creste mult nivelul de IgM, de
asemenea datorita multor Ac si CIC, acestea se depun pe structuri proprii care nu mai sunt
recunoscute si apar reactii autoimune. !
Boala somnului: se manifesta cu incubatia variabila in functie de statusul imun. Poate fi de
cateva saptamani pana la cativa ani. La locul inocularii apare un nodul cutanat care se numeste
tripanom sau sancru de incoulare, care e dureros, pruriginos, poate antrena adenopatie satelita,
persista cateva zile dupa care intra in sange si limfa:!
1. Faza limfatico-sanguina (acuta): febra 38C, adenopatie laterocervicala (semnul
Winterbottom), hepatosplenomegalie moderata, semne cutanate: tripanide: eruptii in forma de
frunza de artar situate pe trunchi si radacinile membrelor, prurit, edem al fetei (fizionomie
japoneza). Pot aparea si semne neurologice: cefalee, tulburari sensibilitate si motorii. !
2. Faza meningo-encefalitica: reprezinta o encefalita demielinizanta, la care actiunea
parazitului e potentata de fenomenele autoimune. Se manifesta cu: tulburari de sensibilitate
(semnul Kerandell - semnul cheii - hipersensibilitate/parestezii), tulburari psihice - modificari de
caracter, acte necontrolate (suicid, perversiuni), tulburari de somn - apar tarziu, intai apar cu
inversarea ritumului nictermal, somnolenta continua si se ajunge la coma; tulburari motorii
diverse (crize convulsive, tremor, incoordonare, miscari anormale apoi individul devine paralitic);
tulburari neuroendocrine (care se datoreaza afectarii axului diencefalohipofizar, tulburari de
termoreglare, modificari ale setei, pierderea libidoului, amenoree, sterilitate, insuficienta
hipofizara si tiroidiana. !
Evolutie: catre moarte in 1 an si jumatate. Se moare prin casexie, somnolenta, coma. !
Boala somnului est-africana: incubatie scurta, evolutie rapida. In faza limfaticosanguina este
importanta, are aspect infectios. Faza cerebrala e rapida si chiar din prima luna, iar evolutia e
rapida, cu deces in 3-6 luni. !
Exista tratament care e important sa se faca din faza limfaticosanguina.!
Trypanosomiaza americana - boala chagas - data de tripanosoma Cruzi.
Parazitul nu se mai gaseste in saliva ci in fecalele insectei vector, de aceea face parte dintr-un
grup numit stercoralia. !
Are distributie geografica mare, apare si in SUA, dar si pe tot continentul sud american. !
Ciclul biologic:!
Presupune 2 gazde:!
- nevertebrata: plosnita care este din genul Tryatoma infestans sau T. dimidiata!
- vertebrata: omul si alte mamifere, neavand specificitate de specie!
Morfologie:!
- la gazda nevertebrata: se gaseste la fel ca si la Brucei; avem forma epimastigota, care e cea
de multiplicare din intestin si forma de metatripomastigot, care e infectanta pentru om si se
gaseste in portiunea terminala a intestinului insectei!
- la gazda vertebrala: avem 2 stadii:!
- tripomastigot: extracelulara sanguina, e la fel ca la boala somnului!
- amastigot: intracelular, se poate multiplica in celulele sistemului monocitomacrofagic si in alte
celule; are forma la fel ca la Leishmanii!

Ciclul biologic:!
Vectorul preia odata cu intepatura formele circulante ale parazitului de la gazda definitiva. In
intestinul vectorului se multiplica sub forma epimastigota. Migreaza in fecale sub forma
metatripomastigota si daca se hraneste de la o alta gazda vertebrata, formele infectante sunt
depuse pe mucoasele umane odata cu fecalele in timpul unei noi hraniri.
La gazda definitiva, parazitii patrund si se multiplica in celulele sistemului reticuloendotelial sub
forma amastigota. Apoi sparg celula si intra in sange sub forma tripomastigota si intr-o
saptamana ajung in celule musculare si alte celule, unde se transforma in forma amastigota si
se multiplica. !
Transmitere: boala chagas se transmite vectorial contaminativ (forma infectanta pentru om
este in dejectele insectei). Secundar se poate transmite si prin transfuzii de sange si de la
mama la fat. !
Fiziopatologie: nu face variatie antigenica. Intra in sange captat de macrofage si se multiplica
sub forma de amastigot, sparge celula si se transforma. Dupa care invadeaza celulele
musculare (netede, striate, miocardice), celule ale tesutului excitoconductor, celule nevroase ale
plexului mioenteric. !
Clinic:!
Are o incubatie de 10-20 de zile. Debutul este :!
- daca intra pe calea conjunctivei: 30-40% din cazuri apare semnul romaa, care se
caracterizeaza prin edem palpebral unilateral, adneopatie preauriculara si conjunctivita
nedureroasa. !
- daca intra prin leziuni de grataj autoinduse, la locul patrunderii apare un semn cutanat numit
chagom (sancru de inoculare) care e necrotic, inflamator. !
Apoi apare o stare febrila.!
1. Faza acuta: febra mare, stare generala alterata, semne cardiace care pot fi pana la moarte,
tulburari de ritm, meningoencefalita, HSmegalie, adenopatie, tulburari digestive, respiratorii.
Survine moartea in 10% din cazuri.!
2. Faza nedeterminata (intermediara): e o faza de latenta asimptomatica. Este timpul in care
parazitii intracelulari se multiplica, distrug celulele gazda, invadeaza celule invecinate si rezulta
distructii ale organelor afectate, suficient de importante pentru a determina aparitia
manifestarilor clinice din faza cronica a bolii. Aceasta latenta poate sa dureze si 20 de ani. !
3. Faza cronica: se instaleaza la 15-20 ani dupa faza acuta se datoreaza parazitilor intracelulari
asociata cu fenomene autoimune. Rezultatul e distrugerea plexurilor nervoase cardiace si
digestive. Apar:
- tulburari cardiace: miocardita chagasiana cronica (tulburari de ritm, conducere, IC)!
- tulburari digestive: sunt de tip dilatativ, cel mai frecvent apar pe colon si esofag.!
Tratamentul se face combinat: simptomatic, antiparazitar si chirurgical. !
Profilaxie: !
- individuala: evitarea contactului cu vectorul, ameliorarea habitatului (reparatii) !
- colectiva: verificarea si tratarea sangelui pentru transfuzii cu violet de gentiana sau
amphotericina B; educatie sanitara.!
!
Clasa Sporozoare:!
Sunt protozoare intracelulare care se multiplica doar in celulele gazdei in 2 modalitati:!
- sexuata - sporogonie; participa gamet masculin si feminin; se desfasoara de obicei la gazda
numita definitiva (GD). Rezultatul multiplicarii sexuate poarta numele de oochist. In interiorul
oochistului parazitii se numesc sporozoiti!
- asexuata - schizogonie; se desfasoara de obicei la gazda intermediara (GI); rezultatul
multiplicarii asexuate = merozoiti(cistozoiti/brandizoiti). !

Cocidii!
Toxoplasma Gondii: determina toxoplasmoza. Infectia nu este numai a omului, cat si a altor
animale. Este o zoonoza, comsopolita, in toate zonele geografice, frecventa. Este considerata o
infectie oportunista. Este nesemnificativa la imunocompetenti (latenta), dar redutabila la
imunodeprimati, fat si nou-nascut. !
Ciclul biologic are 2 gazde:!
- definitiva: sporogonie; este in epiteliu intestinal si este reprezentata de pisica!
- intermediara: schizogonia; poate fi reprezentata de orice animal cu sange cald (pasari,
mamifere, om)!
Morfologie!
- GI: inclusiv la om, avem:!
- trofozoitul: celula cu aspect de cornulet, contine un nucleu si la partea mai ascutita are un
complex apical cu care parazitul intra in celula gazdei intermediare. Are 2-4 microni. !
- chist tisular: are pana la 200 microni. Este o acumulare (sute) de merozoiti. Este o celula
nucleata a GI, in care se multiplica asexuat parazitii. Pot fi in diverse organe.!
- GD: rezultatul multiplicarii sexuate:!
- oochist: celula sferica de 10-14 microni, care are in interior 2 sporochisti, fiecare cu 4
sporoziti!
Ciclul biologic!
GI ingera trofozoiti sau chisti tisulari odata cu carnea altei gazde intermediare sau poate ingera
sporozoitii din oochistii eliminati cu fecalele gazdei definitive. Apoi parazitii ingerati ajung la
nivelul mucoasei intestinale si se multiplica in macrofage din peretele intestinal apoi se
disemnieaza pe cale sanguina. Intra in celulele din organul in care ajung, se multiplica asexuat
si formeaza chisti tisulari. Apoi se sparg chistii tisulari si se transforma in trofozoiti. Daca pisica
consuma o GI, carne cu paraziti sub forma de chisti, parazitii se multiplica sexuat in peretele
intestinal si elimina oochisti in mediu. !
Transmitere!
1. Toxoplasmoza dobandita: este cea pe care o capatam dupa momentul nasterii. Se transmite
pe cale digestiva (chisti tisulari in carnea oricarui animal sau oochisti eliminati de pisica). Poate
fi transmisa prin transplant de organe la persoane cu toxoplasmoza (transplant de cord si de
rinichi); dar si transfuzii de sange. !
2. Toxoplasmoza congenitala: se transmite transplacentar doar daca mama s-a infectat cu
acest parazit prima data in viata ei pe timpul acelei sarcini. !
Stadiile infectiei dobandite la imunocompetenti:!
1. Acut: care dureaza din momentul ingestiei pana cand apar anticorpi. In acest stadiu ai
parazitemie si n-ai anticorpi. Parazitii sunt extracelulari. Doar in acest stadiu parazitii pot trece
bariera maternofetala.!
2. Subacut: a inceput sinteza de anticorpi, parazitii nu mai sunt extracelulari si intra in celule,
incepe formarea asexuata si se formeaza chisti tisulari in orice organ. !
3. Cronic: ai anticorpi, parazitemia lipseste, chistii tisulari se sparg si se vor elimina, dar vor
ramane doar in organele care nu sunt la fel de bine vascularizate si au o imunitate scazuta
(creier si ochi). Daca esti in acest stadiu ai Ac care stau de paza.!
Toxoplasmoza dobandita:!
- la imunocompetenti putem avea forme inaparente care le descoperim prin teste serologice;
putem avea si o forma acuta benigna ganglionara, oculara sau cutanata. Apare adenopatie
cervicala dar si axilara, inghinala, fara semnele de inflamatie, pot sa persiste pana la 1 an de
zile. Putem avea febra, subfebrilitate; astenie, oboseala care dureaza mult; exantem fugace sau
eruptii maculo papuloase palmoplantare; determinari oculare. !

- la imunodeprimati: Daca primoinfectia se instaleaza pe un fond de imunodepresie (transplant)

apare toxoplasmoza generalizata care este cu atingere multiviscerala si e mortala. O a doua
situatie este daca pe fondul unei infectii cronice cu toxoplasma se produce infectia, se
reactiveaza chistii tisulari. In aceasta faza sunt doua situatii:!
- daca imunodepresia se datoreaza HIV: se reactiveaza preferential chistii tisulari din creier.
Rezultatul e abcesul cerebral toxoplasmic sau encefalita toxoplasmica. !
- daca imunodepresia nu se datoreaza HIV: se reactiveaza mai ales chistii tisulari din retina si
apare corioretinita dar si alte afectari oculare. !
Toxoplasmoza congenitala: afecteaza cam 30% dintre sarcini. Gravitatea leziunilor este in
functie de varsta sarcinii la care apare infectia cu toxoplasma. Riscul ca parazitul sa treaca de la
mama la fat este invers. Deci cu cat o sarcina este mai timpurie si mama se infecteaza in acea
perioada, parazitul are sanse mici sa treaca de la mama la fat, dar daca trece leziuniile sunt
foarte grave. Cu cat sarcina este mai evoluata si mama se infecteaza in timpul acela cu
toxoplasma, sansele ca parazitul sa treaca sunt mai mari dar consecintele asupra fatului sunt
minore. !
Manifestari clinice:!
- forma grava: poate fi de la avort spontan sau pot rezulta malformatii craniene cunoscute sub
forma de triada (tetrada) Sabin, cu micro/hidrocefalie, calcificari cerebrale, corioretinite, crize
comitiale, retard, microftalmie!
- forma benigna: se poate observa la nastere, are un ochi mai mic, strabism, corioretinita,
calcificari cerebrale, convulsii, icter pasager, hepatomegalie!
- forma latenta: serologie pozitiva care trebuie urmarita si tratata in primul an de viata. !
Profilaxie:!
- prevenirea primoinfectiei cu toxoplasma la pacientii HIV pozitivi, femei in perioada de
conceptie, cei tarati care necesita transplant. Se evita contactul cu dejectele pisicilor, evitarea
consumului de carne cruda sau insuficient prelucrata termic si a consumului de legume
nespalate!
- prevenirea toxoplasmozei congenitale: supravegherea gravidelor serologic, lunar, pe toata
durata sarcinii ca sa vedem daca se infecteaza si toti nou-nascutii din mame seropozitive pentru
toxoplasma, trebuie investigati serologic pe sange din cordonul ombilical sau pe cultura din
placenta. !
- prevenirea la imunodeprimati: monitorizarea serologica, pentru a surprinde seroconversia, sau
daca apare o reactivare. !
!
!

Sporozoare
Cryptosporidium parvum - Cryptosporidioza
Este un parazit cosmopolit, oportunist. Boala este o zoonoza comuna omului si animalului. Apare
mai ales la imunodeprimati (SIDA).
Morfologie: !
1. Oochist: !
- imatur: perete subtire ce se poate rupe si permite diseminarea parazitilor la nivelul mucosei
digestive!
- maturi: peretele este mai gros si acestia se elimina ca atare cu fecalele persoanelor infectate cu
mediul exterior!
Sursa: omul si animale de ferma tinere, in special vitei si purcei. !
Transmiterea: pe cale digestiva cu apa sau alimente contaminate cu oochisti maturi cu perete
gros care ajung prin fecale!
Grupe de risc:!
- turistii imunocompetenti care fac agroturism!
- copii mici: au o mucoasa digestiva mai putin imunocompetenta!
- bolnavii de SIDA!
- personal medical din sectiile de SIDA!
- zootehnistii, fermierii!
Ciclul biologic:!
Oochistul matur eliminat in fecale ajunge in mediu. Daca e inghitit permite eliberarea sporozoitilor
care intra in polul apical al celulelor absorbante transformandu-se in trofozoiti. Acesti trofozoiti pot
suferi 2 tipuri de multiplicari:!
- initial: asexuat cu producere de merozoiti. Ei sparg celula parazitiata, ajung in lumen si
invadeaza alte enterocite. Are loc de 10-12 ori. !
- tardiv: sexuat (sporogonica); producerea de oochisti. Cei imaturi permit autoinfectia si cei
maturi se elimina cu fecalele in mediul exterior. !
Multiplicarea are loc in epiteliu intestinal!
Manifestari:!
- imunocompetenti: parazitul e doar in intestinul subtire. Pot fi forme asimptomatice sau poate
mima o gastroenterita banala autolimitata, care se vindeca in 3-12 zile. Se manifesta cu diaree
lichida, fara sange, rar cu mucozitati si aspectul scaunului e brun verzui. Pot fi dureri abdominale,
varsaturi, greturi.!
- imunodeprimati: mai ales la cei cu SIDA. Apare mai ales in SIDA inaugurala evoluand grav.
Diareea e lichidiana, fara sange cu mult lichid coleriform. Se pierd 10-12 litrii de lichide. Parazitul
se localizeaza pe tot tubul digestiv si prin continuitate se poate localiza parazitul si in caile biliare
si vezica biliara. Tabloul clinic e de angiocolita sau colangita. Tot prin continuitate parazitii pot sa
invadeze si tractul respirator, caz in care dau pneumonie interstitiala. !
Nu exista tratament specific, important fiind cel suportiv.!
Profilaxie:!
- personala: igiena, evitarea contactului cu animale de ferma tinere!
- colectiva: dezinfectia apei, clorinarea nefiind eficienta; trebuie ozonizarea apei. !
!
Isospora Belli - isosporoza!
Este o infectie cosmopolita, strict umana. Se gaseste mai putin in europa, mai frecvent la tropice
si in SUA. Comportamentul este oportunist. !
Morfologie:!
1. Oochist: este o celula mare de 25-30 microni. Este oval, se elimina in mediul exterior cu
fecalele bolnavilor, imatur. Cand este imatur contine doua formatiuni rotunde (sporochisti)
nesegmentati. Oochistul devine matur in contact cu mediul exterior. Cand s-a maturat are 2
sporochisti cu cate 4 sporozoiti. Este infectant la putin timp dupa eliminare. !

Transmitere: pe cale digestiva prin alimente si apa contaminate cu oochistii maturi. !

Schizogonia si sporogonia au loc intracelular la nivelul TD in jejun si ileon, dar pentru ca e mare
celulele sunt distruse in urma multiplicarii parazitului.!
Manifestari clinice:!
- la persoanele imunocompetente: dupa un timp de la infectie putem avea ori forma
asimptomatica descoperita coprologic. Ori poate fi o simptomatologie tip enterocolita care se
vindeca spontan care poate dura si cateva luni de zile. Apar: stare febrila, oboseala, greturi si
varsaturi, dureri abdominale, meteorism si diaree. Distrugandu-se mucoasa, rezultatul e
asemanator cu actiunea giardiei, fiind putina malabsorbtie. Persoana elimina oochisti in perioada
de stare.!
- la persoane imunodeprimate: diareea e trenanta, se insoteste de malabsorbtie prin leziunile
mucoasei intestinale. Avem diaree cronica cu mucus si sange si malabsorbtie. Se adauga faptul
ca parazitul poate disemina in ganglionii mezenterici. !
Tratament: cel mai folosit este Biseptol sau Metronidazol!
Profilaxie: !
- personal: igiena personala, igiena alimentara, tratamentul celor simptomatici!
- colectiva: control periodic parazitologic; amplasarea corecta a sursei de apa; sa nu se
foloseasca fecalele umane pentru fertilizarea gradinii.!
!
Pneumocystis carinii
Este un protozoar cu caracteristici incerte. Are atat statut de protozoar cat si de ciuperca.!
Produce pneumocistoza/pneumonia interstitiala plasmocitara/ pneumonie in fagure de miere
(aspect anatomopatologic)/ pneumonia in geam mat (radiologic). Apare clinic doar la pacientii
imunodeprimati. Majoritatea imunocompetentilor sunt purtatori. Se gaseste in toate zonele
geografice.!
Morfologie:!
Trofozoitul: 1-10 microni, este ovalar cu un nucleu, invelis subtire care trimite prelungiri in deget
de manusa numite filopodii. Acestea au rol de fixare si de nutritie. !
Chist: e formatiune mica rotunda, 4-6 microni care are un perete gros si in interior le spune
sporozoiti, dar formatiunea care ii contine se numeste chist. Sporozoitii sunt dispusi in rozeta.
Portajul e prezent la 70% din populatie. Boala apare numai la imunodeprimate. !
Transmitere: cale aerogena. Purtatorii transmit prin tuse chistii. !
Ciclul biologic:!
Chistul inhalat elibereaza in caile respiratorii trofozoiti. Din sporozoiti rezulta trofozoiti. Ei se
ataseaza de pneumocitele tip 1 cu ajutorul filopodiilor. Pneumocitul il inveleste cu surfactant pe
parazit. Acolo se hraneste pe seama pneumocitului si incepe o multiplicare sexuata, trecand prin
stadiul de prechist pana la stadiul de chist. Celula gazda va degenera. Acest chist se sparge
(efractia peretelui), sporozoiti se elibereaza (trofozoiti) care icnep multiplicarea asexuata apoi iar
are loc multiplicare sexuata. Vom avea in caile respiratorii: alveola pulmonara se umple cu
trofozoiti, chisti, pneumocite degenerate, spatiile interalveolare se ingroasa prin aglomerarea la
acest nivel a plasmocitelor si rezulta un sac plin de paraziti si celule descuamate. Se instaleaza o
insuficienta respiratorie prin ingreunarea schimburilor gazoase.!
Forme clinice:!
1. Forma epidemica: apare la copii mici imunodeprimati tinuti in incubator!
Dupa o incubatie de 2-6 saptamani se instaleaa pneumopatia bilaterala si copilul e apatic,
inapetent, scade in greutate. Pneumonia se caracterizeaza prin tuse seaca cu minima
expectoratie, dispnee, polipnee, cianoza, febra, pneumotorax. Nu se ausculta multe. Este in
contradictie cu detresa respiratorie a copilului. !
2. Forma sporadica: apare la imunodeprimatii adulti. Se produce datorita reactivarii unei infectii
vechi. Incubatia e scurta, apare in stadiul terminal al SIDA. Manifestarile sunt cu dispnee, tuse
seaca, cianoza, febra constanta, mecanismul e acelasi. Parazitul nu se limiteaza numai la
plamani si se poate raspandi pe cale respiratorie la orice nivel.

!
Profilaxie:!
- individuala: izolarea bolnavului, investigatii specifice inaintea instituirii tratamentului
imunosupresiv!
- colectiva: depistarea si tratarea din randul personalului medical purtatorii.!
!
Malaria - Paludism!
Este considerata principala boala mondiala si principala boala parazitara. Afecteaza 2-3 miliarde
de persoane. Duc la un deces de adult la fiecare 20 minute si un copil la 30 minute. !
Este produsa la om de parazitii din Clasa sporozoare, ordin Hemosporidia, familia Plasmodidae,
Genul Plasmodium cu 4 specii parazite pentru om:!
- plasmodium vivax!
- plasmodium falciparum!
- plasmodium ovale!
- plasmodium malariae!
La om poate sa mai apara malaria si prin Plasmodium knowlesi care e parazita pentru om si
macac.!
Speciile de plasmodium sunt protozoare, intracelulare, care au ciclu asexuat (schizogonic) la om
(gazda intermediara) si ciclu sexuat (sporogonic) la femela tantarului anophel (gazda definitiva)!
Transmiterea: vectorial inoculativa prin tantarul Anophel. Se mai poate transmite prin
transfuzii de sange, microtransfuzii prin ace si seringi nesterile. Se mai transmite si de la mama la
fat dar se pare ca numai pe placenta cu anomalii vasculare.!
Repartitie geografica: exista pe toate continentele. In europa a fost eradicata cu exceptia catorva
zone din grecia unde e PV si PM. In africa se gasesc toate speciile de plasmodium. In asia gasim
PV, PF, PM si in asia de sud-est gasim PK. Pe continentul sud american gasim toate formele fara
PK si PO. In oceania estte prezenta falciparum. !
Ciclul biologic: !
1. Schizogonia: se petrece la om si are loc in 2 faze:!
- ciclul exoeritrocitar: !
- primara: la toate speciile. Incepe cu momentul inteparii. Tantarul inoculeaza sporozoitii.
Acestia intra in circulatie dar nu rezista mai mult de 20-30 minute, apoi fug in ficat in hepatocite.
Acolo incep multiplicarea asexuata. Parazitii formeaza in celula parazitata, schizont preeritrocitar.
Celula se sparge si merozoitii sunt eliberati in circulatie. Acest timp in care parazitii se multiplica
in hepatocite dureaza in functie de specie: la Pf si PK este de 6 zile, la PV si PO este de 8-12
zile, la PM este de 18-24 zile. !
- secundara: doar la PV si PO. Unele hepatocite raman parazitate si parazitii nefortand celula
sa se sparga se numesc hipnozoiti. Acestia pot rezulta viabili si 2-3 ani. Daca imunitatea scade,
dupa 2-3 ani celula hepatica se sparge, parazitii sunt eliberati si determina recaderi. !
- ciclul eritrocitar: la toate speciile. Dupa ce parazitii au iesit din celula hepatica, intra in circulatie
si cauta eritrocite pe care sa le paraziteze. Vor incepe multiplicarea asexuata in eritrocit. Se
multiplica pe seama hemoglobinei. Trec succesiv in hematia parazitata prin urmatoarele stadii:!
- inel: nucleu si citoplasma foarte fina in jurul lui. Incepe consumul hemoglobinei, vacuola va
disparea si citoplasma se dezvolta, iar stadiul se numeste amiba. Apoi dupa cateva ore incepe
multiplicarea nucleilor, care se numeste prerozeta. Dupa cateva ore in jurul nucleilor se
individualizeaza citoplasma si voi avea mai multi paraziti, stadiul fiind rozeta. Atunci hematia se
va sparge si toti merozoitii care se elibereaza, impreuna cu pigmentul malaric (digestia Hb), vor
cauta sa invadeze alte hematii. Initial reiau de 10-12 ori trecerea prin fazele asexuate. Aceasta
trecere dureaza un numar de zeci de ore in functie de specie:!
- PV PO 48 ore!
- PM 72 ore!
- PK 24 ore!
- PF: 24, 36 si 48 de ore pe 3 specii.!

Parazitii care intra din nou in hematii se vor diferentia la forme asexuate care se numesc
gametociti, care sunt precursori:!
- macrogametocit: feminin!
- microgametocit: masculin!
!
2. Sporogonia: la tantar!
Femela tantarului cand se hraneste cu sange preia hematii parazitate. Daca in sangele omului
sunt forme asexuate, se digera si nu supravietuiesc, supravietuiesc doar formele sexuate
(gametociti). Acestia se matureaza la gameti in stomacul tantarului. Gametii se unesc si frmeaza
o celula ou care e mobila si care poarta numele de oochinet. Acesta strabate peretele stomacului
tantarului de la interior catre exterior si se fixeaza pe stomac sub numele de oochist. In oochist,
celula ou incepe diviziunea si formeaza in oochist sute de sporozoiti. acestia sparg peretele
oochistului si migreaza in glandele salivare si in saliva tantarului si apoi pot fi inoculati unei alte
persoane. !
Rezistenta innascuta la malarie este exceptionala:!
Subiectii care nu prezinta antigene Duffy pe hematii sunt nautral rezistenti la infectia cu PV si PK,
mai ales cei negrii.!
Protectia conferita de drepanocitoza (hemoglobinopatia S) nu previne infectia dar parazitul nu
rezista. Limiteaza gravitatea acceselor de malarie cu PF, fara a impiedica impaludarea. Aceasta
tara genetica ar reprezenta un avantaj selectiv, explicandu-se persistenta sa in zonele
impaludate, in ciuda caracterului letal al formelor homozigote. Cei care sunt heterozigoti au si Hb
A si Hb anormala. Acesti pacienti fac forme usoare de malarie. !
Imunitatea dobandita: este o imunitate care rezulta printr-un proces lent si progresiv. Este
incompleta, de tip nonsterilizant. Este labila, dispare rapid si se numite premunitie. Subiectii noi
sau copilul care se naste in zona de malarie, nu opun deloc rezistenta la plasmodium. Daca il lasi
sa evolueze natural ii trebui 5 ani ca sa se faca echilibru intre imunitate si paraziti. Imunitatea se
formeaza daca se face reinfectie. Cand iesi din zona endemica, Ac vor scadea. !
Manifestari clinice:!
1. Malarie benigna: nu pune probleme de moarte e data de PV,PO,PM!
Decurge in 4 faze:!
a. Faza nespecifica, prepatenta: corespunde timpului de la infectie pana la aparitia parazitilor in
sange. Nu este foarte specifica si se poate manifesta cu cefalee, durere de cap, stare proasta,
diaree, astenie. !
b. Faza acceselor febrile ritmice: apare cand in sange s-a ajuns la un anumit numar de paraziti si
cand faza eritrocitara s-a sincronizat (se sparg simultan rozete). Ritmicitatea depinde de specie.
La PV este de 48 de ore si formeaza febra terta benigna. La PM e de 72 ore si apare la 4 zile,
numindu-se febra cuarta febrila. La PO apare la 48 de ore. !
Cand se sparg rozetele se elibereaza: substante cu efect piretogen, care explica ascensiunea
febrila; se mai elibereaza factori hemolitici care explica anemia care se instaleaza in infectiile cu
toate speciile. Se mai elibereaza hemozoina (pigment malaric) care se va depune in macrofagele
din ficat si splina. Astfel se explica HS megalia pigmentara din malarie. Acest acces febril ritmic
cuprinde o triada de simptome: initial avem frison de 2-3 ore, apoi ascensiunea febrila (40-41C),
tahicardie, tegumente hiperemice, care dureaza 3-4ore; apoi incepi sa transpiri generalizat, cu
hipotensiune care dureaza cateva ore pana la revenirea la normal a temperaturii. Primul acces
febril este si cel mai greu resimtit, se repeta ritmic si scad ca intensitate de 10-12 ori. Intre accese
pacientul se simte bine. !
c. Faza de cronicizare: febra isi pierde ritmicitatea si e mai scazuta. Se instaleaza HS megalia,
anemia si casexia. !

d. Faza recaderilor: dupa vindecarea aparenta a malariei, daca ii scade imunitatea, va reaparea
episoadele ritmice febrile. Aceste recaderi sunt de 2 feluri:!
- in cazul infectiei cu PV si PO: pot aparea la 2-3 ani dupa boala si se datoreaza hipnozoitilor din
ficat!
- in cazul infectiei cu PM aceste recaderi se datoreaza posibilitatii ca in circulatie sa ramana un
mic numar de hematii parazitate, in echilibru cu imunitatea gazdei, care in mod normal nu pot
declansa accesele febrile. Daca intervine scaderea reistentei organismului, acest echilibru se va
rupe si poate reaparea accesul febril ritmic, caz in care recrudescenta se poate produce si la 2030 de ani de la infectia initiala. !
2. Malarie maligna: apare prin infectia cu PF!
Decurge in 3 faze:!
a. Faza nespecifica: prima faza este identica cu cea benigna dar este de intensitate crescuta.!
b. Faza acceselor febrile ritmice: exista 3 subspecii de PF cu ritmicitate variabila:!
- rapida: febra apare in 12-24 ore fiind febra cotidiana!
- febra subterta la 36 ore!
- febra terta: la 48 ore!
Apare direct ascensiunea febrila, fara triada. Starea generala alterata persista si intre accese.
Chiar din aceasta faza se instaleaza HS megalia si anemia. Nu trebuie lasata reaparitia accesului
febril pentru ca poate trece in faza complicatiilor. !
c. Faza complicatiilor: !
- acces pernicios (neuropaludism/malarie cerebrala): encefalopatie acuta febrila, care se
datoreaza hematiilor parazitate in capilarele cerebrale. Se manifesta cu febra extrema 42C,
convulsii, coma si moarte. Apare mai frecvent la copii mici. !
- hipoglicemia: se intalneste mai frecevnt la copii si la gravide. Apare prin gluconeogeneza
hepatica insuficienta, consum crescut de glucoza (de catre gazda cat si de paraziti) si prin
tratamentul aplicat folosindu-se chinina, care stimuleaza insulina. !
- insuficienta renala acuta: se datoreaza prezentei hematiilor parazitate in capilarele renale
rezulta anoxie renala si ainsuficienta renala acuta. Are prognostic nefavorabil.!
Infectia este grava, poate fi letala, nu produce recaderi. Nu exista nici ciclu preeritrocitar secundar
nici resitenta parazitilor in circulatie. !
PK poate produce la om atat forme benigne cat si forme maligne (imunodeprimati).!
Tratamentul: chinina, clorochina, pirimetamina, tratament suportiv!
Profilaxia:!
- colectiva: lupta contra vectorilor, protejarea grupelor de risc crescut cu clorochine (aceasta idee
e controversata pentru ca apare rezistenta + ca costa banu); punerea la punct a unui vaccin
antimalaric;!
- individuala: trebuie luate niste medicamente; se face din ziua plecarii pana cand ne intoarcem.
Cei care au de facut o calatorie lunga renunta (hepatotoxic, impotenta) si se face impaludare
repetata pentru a se instala premunitia. Cand te intorci din vacanta trebuie luata medicatie
antimalarica. !
Se pun plase de tantari, haine cu maneci lungi si craci lungi; substante care sa respinga insectele
si spalare (mirosul de transpiratie atrage insectele). !
!
!

! !
!
!
!
!
Clasa!Cestodelor!
Sunt!viermi!plati,!segmentati!si!hermafroditi.!Nu!au!tub!digestiv,!ci!se!hranesc!prin!difuziune!prin!
intermediul!invelisului!extern,!care!poarta!numele!de!cuticula.!Prezinta!mai!multe!stadii!evolutive:!
Adult!!se!localizeaza!in!intestinul!subtire!al!gazdei!definitive.!Este!alcatuit!din!trei!portiuni:!
o Cap!(scolex)!!este!dotat!cu!organe!de!fixare!
o Gat!!reprezinta!regiunea!fertila!a!viermelui,!care!genereaza!prin!inmugurire!corpul!
o Corp!(strobila)!!este!alcatuita!din!segmente!numite!proglote,!care!la!randul!lor!se!impart!in!trei!
categorii!!tinere!(din!vecinatatea!gatului,!la!care!organele!sexuale!sunt!imature),!adulte!(in!mijloc,!care!au!
organele!sexuale!functionale)!si!batrane,!ovigere!sau!gravide!(organele!interne!au!involuat!si!a!ramas!doar!
uterul!hipertrofiat!si!plin!oua)!
Ou!!la!majoritatea!cestodelor!contin!un!embrion!in!interior,!deci!este!infectios!
Larva!!are!forma!unei!vezicule!si!se!localizeaza!in!tesuturile!gazdei!intermediare!
!
Taenia!saginata!
Determina!boala!numita!teniaza!prin!carne!de!vita,!care!este!o!afectiune!cosmopolita.!Parazitul!are!doua!
gazde:!
Gazda!definitiva!!omul!(parazitul!adult!creste!in!intestinul!subtire)!
Gazda!intermediara!!bovinele!(larvele!se!gasesc!in!musculatura)!
!
Morfologie:!
Adult!!plat;!segmentat;!6K8!m!in!lungime;!scolex!mic,!rotunjit,!globulos,!care!prezinta!ca!si!organe!de!
fixare!patru!ventuze;!gat!scurt!(4K8!mm),!care!genereaza!proglote;!strobila!alcatuita!din!2000!de!proglote;!
sub!invelis!(cuticula)!exista!muschi!bine!dezvoltati;!proglotul!batran!masoara!2!cm!in!lungime!si!are!un!uter!
plin!cu!oua,!care!prezinta!din!ramul!central!15K30!ramificatii,!iar!ramificatiile!secundare!se!impart!in!2!(tip!
dicotomic);!acestea!se!desprind!de!vierme!si!se!elimina!activ,!intre!actele!de!defecatie;!longevitate!de!25K35!
de!ani;!solitar!
Ou!!forma!ovalara;!de!dimensiuni!mici;!prezinta!invelis!gros,!striat!sau!radiar;!in!interior!prezinta!un!
embrion!cu!6!carlige!(hexacant),!infectant!pentru!gazda!intermediara!
Larva!(cisticercus!bovis)!!vezicula!monochistica!si!monocefalica!(are!un!singur!scolex)!ce!se!dezvolta!in!
musculatura!bovinelor;!masoara!1!cm!in!diametru!
Transmitere!!Se!face!pe!cale!digestiva,!prin!consum!de!carne!de!vita!cruda!sau!insuficient!preparata!
termic,!daca!aceasta!este!infectata!cu!cisticerci.!
Ciclu!biologic!!Omul!infectat!elimina!proglote.!Fiecare!proglot!contine!100.000!de!oua.!Oul!ajunge!in!
mediu!exterior!si!supravietuieste!aici!un!timp!indelungat,!fiind!foarte!rezistent!la!actiunea!factorilor!de!
mediu.!Oul!poate!fi!preluat!de!bovine.!In!tubul!digestiv!al!bovinelor!se!elibereaza!un!embrion,!care!cu!
ajutorul!carligelor!traverseaza!peretele!intestinal,!intra!in!circulatie!si!ajunge!in!tesutul!muscular!sau!adipos,!
perivascular.!Aici!incepe!sa!inmugureasca!si!da!nastere!la!cisticerc.!Daca!un!alt!om!consuma!carnea!de!vita!
infectata,!scolexul!cisticercului!se!prinde!de!mucoasa!intestinului!subtire,!gatul!incepe!sa!elibereze!
proglotele!si,!dupa!3!luni!de!zile,!se!formeaza!viermele!adult.!
Manifestari!clinice:!
Forma!asimptomatica!!individul!elimina!proglote,!deci!se!poate!pune!diagnostic!
Forme!simptomatice:!
o Tulburari!digestive!!dureri!abdominale,!greturi,!varsaturi,!alternanta!de!tranzit!(diareeKconstipatie),!
apetit!capricios!(bulimie,!senzatie!de!foame!de!dulce,!anorexie)!
o Fenomene!generale!!astenie,!scadere!ponderala!
o Manifestari!alergice!!prurit,!urticarie!
o Fenomene!neuroKpsihice!!excitabilitate,!insomnii,!senzatie!ca!simte!parazitul!
!
!

1!

Complicatii:!
o Migrarea!proglotelor!in!apendice!determina!colica!apendiculara!
!
Taenia!solium!
Boala!determinata!de!acest!parazit!se!numeste!teniaza!prin!carne!de!porc,!care!este!o!afectiune!
cosmopolita.!Parazitul!are!doua!gazde:!
Gazda!definitiva!!omul!
Gazda!intermediara!!porcul!sau!accidental!omul!(stadiul!larvar!poate!fi!localizat!in!musculatura,!creier,!
ochi!sau!subcutanat)!
Morfologie:!
Adult!!plat;!segmentat;!mai!scurt!ca!la!Taenia!saginata!(pana!la!4!m!in!lungime);!scolex!globulos,!ce!
prezinta!patru!ventuze!si!o!coroana!dubla!de!carlige!situate!pe!rostru;!gat!care!genereaza!proglote;!strobila!
are!1000!de!proglote,!cu!muschii!slab!dezvoltati;!proglotul!batran!are!uterul!plin!cu!oua!cu!7K15!ramificatii!
principale,!iar!cele!secundare!se!impart!aleator!(sunt!dendritice);!ouale!se!elimina!in!grupuri,!doar!in!timpul!
defecatiei,!pasiv;!longevitate!de!15K20!de!ani;!rareori!solitar!
Ou!!la!fel!ca!la!Taenia!saginata!
Larva!(cisticercus!cellulosae)!!vezicula!monochistica!ce!contine!un!scolex!invaginat;!se!dezvolta!in!gazda!
intermediara!
Transmitere!!Se!face!pe!cale!digestiva,!prin!consum!de!carne!de!porc!cruda!sau!insuficient!prelucrata!
termic,!infectata!cu!cisticerci.!
Manifestari!clinice!!Sunt!identice!cu!cele!din!infectia!cu!Taenia!saginata.!
Complicatii!!Principala!complicatie!a!infectiei!cu!Taenia!solium!o!reprezinta!cisticercoza,!care!se!produce!
prin!consum!de!oua!de!tenie!eliminate!prin!fecalele!proprii!sau!ale!altui!individ!afectat.!
!
Cisticercoza!
Transmitere!!Se!face!prin!ingestie!de!oua!de!Taenia!solium.!Se!poate!transmite!si!prin!autoinfectie,!fie!
endogena!(prin!reflux!duodenoKgastric),!fie!exogena!(prin!vehiculare!oualor!pe!maini!murdare).!
Ciclu!biologic!!Oul!elibereaza!embrionul,!iar!acesta!intra!in!circulatia!generala!si!poate!forma!la!orice!nivel!
cisticerci.!
Manifestari!clinice:!
Neurocisticercoza!(gravitatea!depinde!de!localizare!si!numarul!de!larve)!!epilepsie!cu!debut!tardiv,!
cefalee,!varsaturi,!deteriorari!mentale,!ataxie!
Cisticercoza!oculara!(rara!dar!foarte!grava)!!sindrom!inflamator!la!nivel!ocular,!cu!edem!al!ploapelor,!
corneei!sau!conjunctivei!sau!uveita!(uvee!=!coroida!+!corp!ciliar!+!iris),!si!semne!tumorale!(exoftalmie,!
senzatia!de!corp!strain!intraocular,!scaderea!acuitatii!vizuale,!scotom,!dezlipire!de!retina)!
Cisticercoza!musculara!!mialgii,!scaderea!fortei!musculare,!calcificari,!reactie!inflamatorie!
Cisticercoza!subcutanata!!noduli!subcutanati!indolori!la!nivelul!toracelui!si!membrelor,!semne!celsiene!
(numai!in!caz!de!moarte!a!larvei)!
Profilaxia!teniazei!si!a!cisticercozei:!
Individuala!!igiena!personala!si!a!alimentatiei!riguroasa,!evitare!consumului!de!carne!cruda,!prelucrarea!
termica!pana!se!pierde!culoarea!rosie!a!carnii!
Colectiva!tratarea!subiectilor!infectati,!controlul!sanitarKveterinar!al!carnii,!igiena!fecala!cu!evitarea!
contaminarii!solului!cu!materii!fecale!umane!

!
!

2!

!
Diphyllobothrium!latum!sau!Bothriocefalus!
Determina!boala!numita!difilobtrioza!sau!botriocefaloza,!afectiune!cu!distributie!geografica!in!zonele!cu!
temperatura!scazuta!unde!exista!lacuri,!balti!sau!alte!ape!lente!(ex.:!Europa!de!nord,!zona!baltica,!bazinul!
Dunarii).!
Morfologie:!
Adult!!8K12!m!in!lungime;!localizat!in!jejun;!scolex!alungit!cu!doua!fante!laterale!(organe!de!fixare)!
numite!botridii,!fara!ventuze!sau!carlige;!4000!de!proglote!dreptunghiul;!uterul!nu!are!ramificatii,!ci!este!
incolacit!pe!centru,!formand!rozeta!uterina,!care!determina!un!aspect!de!spina!pe!linia!mediana;!uterul!
comunica!cu!exteriorul!prin!tocostom,!orificiu!prin!care!se!elibereaza!ouale;!fiecare!proglot!contine!
1.000.000!de!oua!
Ou!!oval;!operculat;!prezinta!pinten!(carena)!la!polul!opus;!fecundat;!neembrionat,!deci!neinfectant!
Larva!(coracidium)!!procercoida!se!dezvolta!la!prima!gazda!intermediara,!iar!pleroceroida!la!a!IIKa!gazda!
intermediara!(un!peste)!
Transmitere!Se!face!pe!cale!digestiva,!prin!consum!de!carne!de!peste!cruda!sau!insuficient!preparata!
termic!(sarata!sau!afumata),!sau!icre!de!peste!infectate!cu!larve!plerocercoide.!
Ciclu!biologic!!Daca!oul!ajunge!in!mediul!acvatic!(apa!rece!si!bine!oxigenata),!se!dezvolta!in!larva!
(coracidium).!Aceasta!are!cili!si!inoata!in!apa.!Cand!este!inghitita!de!prima!gazda!intermediara!(crustaceu!
acvativ),!se!transforma!in!procercoid.!Daca!un!peste!rapitor!inghite!crustaceul,!!in!muschii!si!intestinul!
pestelui!se!dezvolta!in!plerocercoidx.!Daca!omul!consuma!carnea!acestui!peste!cruda!sau!insuficient!
preparata!termic,!in!intestinul!uman!se!formeaza!in!3K4!luni!adultul.!
Manifestari!clinice:!
Forma!asimptomatica!
Forme!simptomatice!!la!fel!ca!in!teniaze!
Complicatii!!Poate!determina!anemie!megaloblastica!prin!deficit!de!vitamina!B12.!
Profilaxie!!Implica!evitarea!consumului!de!peste!crud!sau!afumat/sarat!si!a!icrelor!infectate.!
!
Hymenolepsis!nana!
Determina!boala!numita!himenolepsidoza,!care!este!o!parazitoza!cosmopolita,!oportunista,!mai!frecventa!
la!copii.!Este!un!parazit!specific!uman.!Are!ciclu!monoxen!(intreg!ciclul!evolutiv!se!desfasoara!intrKo!singura!
gazda).!
Morfologie:!
Adult!!mic!(2K4!cm!in!lungime);!localizat!in!intestinul!subtire;!scolex!globulos,!cu!patru!ventuze!si!un!
rostru!cu!un!singur!rand!de!carlige;!gat!lung!si!subtire!(efilat);!200!de!proglote!de!forma!trapezoidala,!la!
care!uterul!comunica!cu!exteriorul!printrKun!por!genital!situat!de!aceeasi!parte!
Ou!!are!perete!dublu,!cel!extern!fiind!subtire,!fin,!iar!cel!intern!mai!gros;!la!cei!doi!poli!prezinta!cate!o!
proeminenta!de!la!care!pleaca!filamente!libere!intre!cei!doi!pereti;!in!interiorul!lui!exista!embrionul!
hexacant,!infectant!
Larva!(cisticercoid)!!vezicula!ce!se!formeaza!in!grosimea!vilozitatii!intestinale!
Transmitere!!Se!face!pe!cale!digestiva,!prin!apa!sau!alimente!contaminate!cu!oua.!Se!mai!poate!realiza!o!
autoinfectie,!fie!exogena!(prin!mecanism!fecalKoral,!deci!transmitere!pe!maini!murdare),!fie!endogena!
(parazitul!elibereaza!oua!cand!este!inca!in!lumenul!tubului!digestiv).!
Ciclu!biologic!!
Oul,!ajuns!cu!fecalele!gazdei!in!mediul!extern,!poate!fi!preluat!pe!cale!digestiva.!In!
acest!caz,!oul!elibereaza!embrionul,!care!intra!in!vilozitati,!unde!da!nastere!stadiului!larvar!(cisticercoid).!
Acesta!se!dezvolta!timp!de!o!saptamana!in!vilozitate,!apoi!rupe!vilozitatea!si!cu!scolexul!se!prinde!intrKun!
loc!invecinat!pe!suprafata!mucoasei,!iar!gatul!produce!proglote.!Astfel,!in!doua!saptamani!apare!adultul,!
care!produce!mai!apoi!alte!oua.!
!
!

3!

Manifestari!clinice:!
Forma!asimptomatica!
Forme!simptomatice!!determina!aceleasi!manifestari!ca!infectia!cu!tenii,!dar!determina!si!malabsorbtii!
la!copii!
Hymenolepsidoza!diseminata!!la!imunodeprimati,!stadiul!larvar!poate!disemina!in!intreg!organismul!
Profilaxie!!Include!igiena!personala,!intreruperea!ciclului!biologic!la!copii!si!tratarea!cazurilor!de!infectie!la!
copii.!
Echinococcus!granulosus!
Determina!boala!numita!hidatidoza!uniloculara,!chistul!hidatic!sau!echinococoza,!care!este!o!parazitoza!
larvara!cosmopolita,!redutabila!prin!gravitatea!leziunilor!si!a!complicatiilor,!posibilitatea!recidivelor!si!costul!
si!durata!tratamentului.!Parazitul!are!doua!gazde:!
Gazda!definitiva!!cainele!
Gazda!intermediara!!oaia,!vita,!porcul,!camila,!cangurul,!omul!
Morfologie:!
Adult!!3K9!mm!in!lungime;!localizat!in!intestinul!cainelui;!proglotul!batran!contine!400K800!de!oua!
embrionate,!deci!infectioase,!care!sunt!eliminate!cu!fecalele!cainelui!in!mediul!extern!
Larva!!vezicula!a!carei!perete!este!format!din!trei!straturi,!care!sunt,!de!la!exterior!spre!interior:!
o Adventice!!produsa!de!gazda!intermediara;!reprezentata!de!tesut!(ficat,!plaman)!condensat!in!jurul!
chistului!
o Cuticula!!strat!care!apartine!parazitului;!aspect!albicios!(ca!albusul!de!ou!fiert);!elastica;!formata!din!
lamele!concentrice!mucopolizaharidice;!datorita!elasticitatii,!permite!cresterea!chistului!in!volum!si!nutritia!
acestuia!prin!difuziune!de!la!nivelul!vaselor!sangvine!din!adventice!
o Membrana!proligera!!strat!subtire,!fertil,!care!genereaza!prin!inmugurire!in!interiorul!chistului!vezicule!
proligere,!car!contin!protoscolecsi!
In!chist!mai!exista:!
o Vezicule!fiice!sau!nepoate!!au!cuticula!si!membrana!proligera!
o Protoscolesi!provin!din!ruperea!veziculelor!proligere!si!alcatuiesc!nisipul!hidatic!(infectios);!din!fiecare!
protoscolecs!iesit!se!formeaza!un!nou!chist!hidatic!
o Lichid!hidatic!!contine!proteine!straine!organismului!uman!si!deci!este!extrem!de!alergizant;!cand!
chistul!nu!este!spart,!lichidul!este!steril!si!imunogen!
Transmitere!!Se!face!pe!cale!digestiva,!prin!ingestie!de!oua,!care!sunt!eliminate!cu!fecalele!cainelui!
infectat.!
Ciclu!biologic!!Cainele!elimina!oua,!pe!care!gazda!intermediara!le!preia!pe!cale!digestiva.!In!interiorul!
omului,!din!ou!eclozeaza!embrionul.!Acesta!traverseaza!peretele!interior!si!intra!in!sange.!60%!se!opresc!in!
ficat,!30%!in!plaman,!iar!10%!pot!ajunge!la!creier,!splina,!rinichi,!oase!etc.!Acolo!unde!se!localizeaza,!
embrionul!formeaza!un!chist!hidatic,!care!creste!cu!1K2!cm!pe!an.!Chistul!hidatic!format!de!catre!embrionul!
provenit!din!oul!inghitit!reprezinta!leziunea!primara.!
Evolutia!hidatei!primare:!
Imbatraneste!si!moare!!Adventicea!se!ingroasa,!iar!vasele!de!sange!sunt!comprimate.!Dupa!moartea!
chistului,!peretele!se!calcifica!si!continutul!se!densifica.!
Se!fisureaza!sau!se!rupe!(efort!fizic!mare,!punctia!organului!respectiv,!accidental!etc.)!!Determina!
accidente!alergice!de!intensitate!variabila,!in!functie!de!statusul!pacientului.!Mai!departe,!pot!patrunde!
germeni!in!chist,!determinand!o!suprainfectie.!De!asemenea,!poate!apareahidatidoza!secundara!prin!
diseminarea!protoscolecsilor!si!formare!de!noi!chisturi!hidatice!din!fiecare!protoscolex.!
!
!
!
!
!

4!

Manifestari!clinice:!
Semne!generale!!Preced!diagnosticarea!cu!1K2!ani.!Sunt!reprezentate!de!astenie,!adinamie,!transpiratii!
profuze,!subfebrilitati!si!anxietate.!40K45%!din!chisturile!hidatice!se!diagnosticheaza!intamplator,!iar!restul!
datorita!complicatiilor!pe!care!le!determina.!
Semne!de!organ:!
o Chistul!hidatic!hepatic!!Are!evolutie!lenta!si!determina!compresie!biliara.!Se!manifesta!prin!dureri!in!
hipocondrul!drept,!sindrom!dispeptic,!icter!si!hepatomegalie.!Evolueaza!spre!ascita,!hipertensiune!portala!
si!febra.!Poate!determina!angiocolita,!daca!chistul!se!rupe!in!caile!biliare.!Aceasta!se!exprima!printrKo!
durere!abdominala!acuta.!
o Chistul!hidatic!pulmonar!!Are!evolutie!rapida!si!se!manifesta!prin!tuse,!dispnee!si!junghi!toracic.!Daca!
chistul!se!sparge!in!bronhii,!determina!vomica!hidatica.!
o Alte!localizari!!creier,!splina,!rinichi,!oase!etc.!
Profilaxie!!Include!spalarea!mainilor,!fructelor!si!legumelor,!controlul!surselor!de!apa,!deparazitarea!de!cel!
putin!doua!ori!pe!an!a!animalelor!de!companie,!evitarea!cainilor!comunicari,!sacrificarea!gazdelor!
intermediare!in!locuri!special!amenajate,!arderea!viscerelor!contaminate!si!evitarea!sacrificiilor!
clandestine.!
!
Echinococcus!multilocularis!
Determina!boala!numita!hidatidoza!multiloculara!sau!alveolara,!care!este!o!parazitoza!larvara!cosmopolita!
cu!risc!profesional!si!evoluie!letala!in!lispa!tratamentului.!Parazitul!are!doua!gazde:!
Gazda!definitiva!!vulpea,!lupul!
Gazda!intermediara!!rozatoare,!omul!(accidental)!
Morfologie:!
Adult!
Ou!!infectios!
Larva!(exclusiv!la!om)!!vezicula!asemanatoare!cu!larva!de!la!Echinococcus!granulosus;!cuticula!are!
intreruperi!ce!permit!germinarea!in!parenchimul!organului!in!care!supravietuieste;!sub!cuticula!exista!
membrana!proligera;!vezicula!are!un!continut!lichidiangelatinos!proteolitic!care!permite!necroza!locala!si!
infiltrarea!parazitara!tisulara;!din!vezicula!se!elibereaza!un!protoscolecs!
Transmitere!!Se!face!pe!cale!digestiva,!prin!ingestie!de!oua.!
Grupe!de!risc!!Sunt!reprezentate!de!vanatori,!blanari,!tabacari!si!culegatorii!de!fructe!de!padure.!
Ciclu!biologic!!Este!la!fel!ca!cel!de!la!Echinococcus!granulosus.!Se!localizeaza!cel!mai!adesea!hepatic,!mai!
rar!extrahepatic.!
Manifestari!clinice:!
Perioada!de!incubatie!de!5K15!ani!
Debut!insidios,!ce!poate!mima!un!sindrom!paraneoplazic!
Faza!de!stare!!icter,!hepatomegalie,!alterarea!starii!generale,!abdomen!cronic!dureros!
Complicatii:!!
Angiocolita!
Tromboze!ale!venelor!porta,!hepatica!principala,!suprahepatica!si!cava!inferioara!
Complicatii!septice!si!metastaze!la!distanta!
Profilaxie:!
Igiena!personala!si!a!alimentelor!(fructelor!de!padure)!
Igiena!profesionala!si!colectiva!

!
!

5!

Clasa Trematodelor!
!
Sunt viermi plati nesegmentati. Sunt mai dezvoltati ca cei din clasa cestodelor, deoarece au tub
digestiv. Se impart in doua categorii:!
Distome (hermafroditi) dupa localizare, sunt:!
o Hepatic!
o Pulmonare!
o Intestinale!
Schistosome sau bilharzii (cu sexe separate) se localizeaza in sistemul circulator
sangvin!
La toate trematodele se descriu urmatoarele stadii:!
Adult se dezvolta la gazda definitiva si produc oua!
Oua evolueaza in apa (mediu acvatic), iar din ou iese miracidiumul (stadiul acvar)!
Larva se dezvolta la prima gazda intermediara, care este un gasteropod (molusca
acvatica)!
!
Distomele hepatice : fasciola hepatica!
Produce la om boala numita fascioloza (galbeaza), care este o zoonoza cu distributie
cosmopolita. !
In ciclul evolutiv parazitul are nevoie de doua gazde:!
Gazda devinitiva (GD): o rumegatoare (bovine si ovine), dar poate fi si omul in aceasta
gazda, parazitul se adaposteste in caile biliare!
Gazda intermediara (GI): moluste din genul Lymneea . In aceasta gazda, se dezvolta
urmatoarele stadii ale parazitului: sporochist, redie si cercar, succesiv. !
Morfologie:!
Adult masoara 2-3 cm; aspect plat, foliaceu (arata ca o frunza); la exterior prezinta
cuticula, care e tepoasa(are spini); cu ajutorul spinilor se prinde de canalul biliar; la
extremitatea caudala (anterioara) prezinta doua ventuze (orala-orificiu bucal si ventralarol in fixare); este hermafrodit; prezinta un testicul si un ovar; are o longevitate mare (10
ani). Acesta produce oua!
Ou masoara 150x60-90 m; culoare galbena; operculat (asemanatoare oualelor de
diphydrobotium latum); neinfectios in momentul inocularii; eliberat in bila de catre viermii
adulti, iar cu bila ajunge in materiile fecale ale gazdei definitive; evolueaza in mediu
acvatic, fecalele trebuie sa ajunga in apa. !
!
Ciclu biologic Viermele adult, localizat in caile biliare ale GD, produce oua. Acestea ajung in
bila si apoi cu fecalele gazdei in mediu acvatic, iar din ou, parazitul se transforma in miracid,
dupa 3 saptamani. Acesta este preluat de melcul Lymneea truncatula (GI). In acesta, parazitul
se multiplica lent pana la 12 luni, trecand prin stadiile de sporochist, redie si cercar. Din melc se
elibereaza un cercar (larva care are un apendice caudal cu care se deplaseaza), care masoara
sub 1 mm si este mobil in apa. Cercarul are glande ce secreta la suprafata acestuia un perete
rezistent. Astfel, se trasforma intr-un stadiu ce se numeste metacercar (aspectul si dimensiunile
unei gamali de ac), ce pluteste la suprafata apei sau se lipeste de vegetatia din marginea apei.
Dupa 5 zile este infectios pentru GD. Daca o gazda definitiva consuma aceasta vegetatie cu
metacercari, larva este eliberata din peretele chistic (care este lizat), strabate intestinul, ajunge
in cavitatea peritoneala, de aici penetreaza capsula hepatica pana in tesutul hepatic, si in final
ajunge in caile biliare prin migrare activa. Acolo, in 3-4 luni, da nastere adultului.!
!
Transmitere Se face prin consum de vegetale crescute pe marginea apei (untisor, papadie,
salata de creson) si mai rar prin consum de apa de rau infectata cu acei metacercari. Calea e
digestiva. !
!
!
!

Manifestari clinice:!
Faza de invazie (migrare). Evolueaza 2-3 luni pana se localizeaza. Parazitul strabate
peretele intestinal, determinand dureri abdominale, diaree, dureri in hipocondrul drept ,
hepatomegalie dureroasa, febra, astenie si alergie cutanata, prurit, urticarie. Paraclinic,
se observa hipereozinofilie (atribut al trematodelor in faza de invazie eozinofilie de 3040%, fata de valoarea normala de 4%). Semnele regreseaza progresiv. !
Faza de stare Sunt prezenti adulti. Se datoreaza obstructiei cailor biliare de catre
viermii adulti (acestia masoara 2-3 cm lungime si se pliaza, obstruand astfel canalul
biliar). Durata de timp pana la aparitia manifestarilor variaza in functie de incarcatura
parazitara (de la 4 luni pana la 10 ani). Se manifesta prin colici hepatice, icter, angiocolita
acuta, triada Villart (durere in hipocondrul drept, febra si icter). Evolutia este catre ciroza,
in pusee succesive. Ficatul, fiind iritat in mod continuu, se fibrozeaza, iar bila stagneaza.!
Localizari atipice - in zona bucofaringiana.!
Halzoun Reprezinta o localizare atipica, bucofaringiana, a parazitului. Se produce prin ingestie
de ficat de vita crud, parazitat cu fasciole adulte (care se prind cu ventuzele de zona
bucofaringiana, determinand evident dispnee, disfagie, odinofagie (deglutitie dureroasa),
disfonie, adenopatie submandibulara si preauriculara si tulburari de echilibru, din cauza afectarii
nervului VIII. Evolueaza spre moarte prin asfixiere.!
Tratamentul e bine de initiat inca din faza de invazie pentru ca apoi e mai putin eficace. !
Profilaxie:!
Individuala: Evitarea consumului de animale salbatice si apei de rau!
Colectiva: distrugerea molustelor si ferirea culturilor de creson de contaminarea cu
fecalele ierbivorelor!
!
Distomele pulmonare!
Acestea sunt Paragonimus westermani (in Asia), africanus (Africa) si mexicanus (in America de
sud). Determina boala numita paragonimiaza care o zoonoza exotica. !
Speciile de Paragonimus au nevoie de trei gazde: !
GD: feline, porcine, canide, omul in aceasta gazda, parazitul se localizeaza in caile
respiratorii (arborele bronsic)!
GI1: molusca acvatica in aceasta gazda, parazitul parcurge stadiile de sporochist, redie
si cercar!
GI2: crustaceu comestibil, in carnea caruia se incrusteaza cercarii sub forma de
metacercari!
!
Morfologie:!
Adult are aspectul si dimenziunele unei boabe de cafea (1x0,5cm); culoare bruna;
prezinta doua ventuze orala si ventrala; sta in arborele bronsic, are longevitate de 4-5
ani dupa care se inchisteaza; produce oua de dimensiuni microscopice si operculate, dar
in dreptul operculului are un ochi; este hermafrodit;!
Ou masoara 80-100 m; operculat; prezinta o ingrosare a peretului (pare sa aiba
umeri); neembrionat deci neinfectios; evolueaza in apa!
!
Ciclu biologic Adultii care stau in caile respiratorii la GD, produc oua ce ajung in mediul extern
prin sputa, iar la copii mici care isi inghit sputa, pot aparea in fecale. Daca oualele ajung in apa,
ele evolueaza ca la toate trematodele, spre miracid (in 3 saptamani) .Acesta se dezvolta in
molusca, trecand prin stadiile de sporochist, redie si cercar. Cercarul intra in apa, fiind preluat
de crab (GI2), iar in carnea crabului se inchisteaza sub numele de metacercar. !
Daca o GD consuma aceasta carne de crab infectata, din ea este eliberat metacercarul, care
strabate peretele intestinal, peritoneul, diafragma, pleura si tesutul pulmonar, pana ajunge la
tesutul traheo-bronsic si aici se localizeaza, unde da nastere la viermii adulti.!
!
Transmitere Se face pe cale digestiva, prin consum de carne crustacee mai putin prelucrata
termic, infectata cu metacercari.!
!

Manifestari clinice:!
Faza de invazie se manifesa prin dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree, febra,
transpiratii si reactii alergice (urticarie) si paraclinic prin hipereozinofilie. Eozinofilia este
doar la viermii care migreaza!
Faza de stare (pulmonara) Se manifesta prin tuse, expectoratie ruginie si vascoasa,
toracalgii, hemoptizii recurente (minore->catastrofale), febra si transpiratii nocturne. In
infectiile masive se poate ajujnge la insuficienta respiratorie cronica, ce poate antrena o
insuficienta cardeaca dreapta. Pe radiografie se observa o imagine de bule de sapun sau
inele olimpice.!
!
!
Localizari ectopice !
Paragonimiaza cerebrala La copii mai mici de 10 ani, parazitul urca spre creier pe calea
carotidei. Afectiunea se manifesta prin cefalee, convulsii, pareze si paralizii. Sechelele
sunt reprezentate de calcificari intracerebrale cu diametrul de 1 cm.!
Paragonimiaza abdominala!
Paragonimiaza subcutanata!
Profilaxie Implica prepararea termica a crustaceelor si distrugerea rezervoarelor naturale
(molustele).!
!
Schistossoma spp.!
Dau schistosomiaze, numite si bilharzioze. Cele mai importante trei specii ale genului sunt:!
SH (haematobium) se gaseste in Africa, Asia si Sudul Europei si da schistossomiaza
urogenitala!
SM (mansoni)
se gaseste in Africa si America de sud si da schistosomiaza
hepatointestinala!
SJ (japonicum) se gaseste in orientul extrem si da schistosomiaza arterio-venoasa!
Toti acesti paraziti au nevoie de doua gazde:!
GD: omul, dar si alte mamifere (rumegatoare) in aceasta gazda se dezvolta adultii,
schistosomele stau in sistemul circulator port!
GI: molusca acvatica de apa dulce in aceasta gazda se dezvolta stadiile larvare de
sporochist, redie si cercar!
!
Morfologie:!
Adult prezinta sexe separate si dimorfism sexual; ambele sexe au doua ventuze (orala si
ventrala). Masculul masoara 1 cm lungime si prima parte (treimea anterioara) a corpului
acestuia este cilindrica,iar restul corpului este plat, incurbat, formand canalul ginecofor, in
care se adaposteste femela; invelisul masculului este acoperit cu spini. Femela poate
atinge 2 cm lungime si este cilindrica, iar invelisul ei este neted; longevitate de 5-30 de
ani. Produce oua!
Ou ovoidal; invelis subtire, transparent, cu un pinten; masoara 110-180 m, la SJ sunt
cele mai mici; fiecare specie are spinul cu o anumita localizare:!
o SH spin terminal!
o SM spin mare lateral!
o SJ spin rudimentar (primordiu de spin) lateral!
Ouale sunt embrionate, cu miracidium, dar nu sunt infectioase. Trebuie sa evolueze in apa
pentru a se continua ciclul evolutiv.!
!
Ciclu biologic Oul de Schistosoma eliminat in mediul extern trebuie sa ajunga in apa. De aici,
miracidul intra in molusca (GI) si parcurge stadiile de sporochist, redie si cercar. Din melc se
elibereaza furcocercarul care are o coada impartita in doua(stadiu infectant, care are doua
sexe). Acesta poate penetra activ tegumentele GD, transformandu-se in schistosomula.
Aceasta migreaza in sange si limfa/cord/plaman si se localizeaza, cresc si fac cupluri, iar in 2
luni de la infectie ajunge in sistemul port, unde se produce acuplarea.

Pe urma,femela migreaza activ in teritoriile venoase preferentiale (cat mai mici) pentru a-si
depune oul. Acestea sunt, in functie de specie:!
Prin vena mezenterica inferioara:!
o SH catre plexurile venoase perivezical, periureteral si ale genitale interne (uterine)!
o SM catre plexul pericolic si perirectal!
Prin vena mezenterica superioara:!
o SJ catre vasele din peretele stomacului si intestinului subtire!
Oul se infige cu pintenul in vasul de sange (in perete) respectiv. Miracidiumul din ou produce o
substanta cu efect litic, care difuzeaza prin peretele oului ajuta la degajarea oului de
schistosoma in afara vasului de sange in care a fost depus. Ouale degajate in lumenul vezical
sau al intestinului pot ajunge in mediul extern cu urina, respectiv cu fecalele. Daca ouale ajung
in apa, ciclul se reia. La SJ sa ajunga cu fecalele, la fel si la SM. Daca ouale ajung in mediul
extern se continua ciclul evolutiv. !
!
O alta varianta este ca aceste oua sa strabata vasele dar sa ramana in peretele vezicii urinare
sau a intestinului subtire, colon (retentie tisulara), iar in jurul lor apare o reactie celulara, cu
formarea de granuloame bilharziene. !
O a treia varianta este ca oul sa scape in circulatie pentru ca nu s-a fixat bine. Acesta se fixeaza
la alt nivel in alta retea capilara (de exemplu ficat, plaman), determinand de asemenea
formarea de granuloame si fibroza tesutului respectiv. !
Transmitere Se face transcutanat, in mod activ (furcocercarii din apa infectata penetreaza
tegumentele intacte).!
!
Manifestari clinice:!
Faza de patrundere a furocercarilor se insoteste de leziuni cutanate (dermatita
biharziana sau cercarziana a inotatorilor/pescarilor, care este o reactie maculopapuloasa insotita de prurit si urticarie)!
Faza de migrare a schistosomulelor, care dureaza 2-4 luni (mai evidenta la SJ si SM si
mai estompata la SH) apar fenomene toxice si alergice, manifestare cunoscuta sub
numele de febra de Katayama (hipereozinofilie, urticarii, dureri articulare, mialgii, edeme
alergice, tuse cu dispnee, wheezing, diaree si hepatosplenomegalie)!
Faza cronica Viermii adulti se afla in sistemul circulator port. Adultii sunt bine tolerati,
deoarece prezinta fenomenul de mimare antigenica, scapa de raspunsul imun al gazdei.
Acestia adsorb pe suprafata lor proteine si antigenele gazdei, inclusive molecule MHC,
facandu-se nevazuti de sistemul imun. Raspunsul imun apare fata de ouale parazitului.
Initial, in jurul oului apare o imflamatie acuta, cu formarea de polipi fragili ce sangereaza,
determinand anemie. !
Ulterior, aceasta se transforma intr-o reactie fibromatoasa cronica, in jurul oului, cu formarea de
granuloame bilharziene si fibroza segmentelor afectate, lucru ce se poate finaliza cu stricturi.
Apar granuloame si in jurul oualor diseminate, determinand fibroza hepatica sau pulmonara.!
Afectiuni specifice fiecarei specie:!
SM Determina rectoragii ce pot duce la anemii. Mucoasa prezinta granuloame
periovulare, cu aspect pseudopoliploid, si apar stricturile de colon. Din cauza oualor
disseminate, apare hepatomegalia dura nodulara, mai frecvent la nivelul lobului stang.
(afectiune ce poarta numele de ciroza Symmer dar este de fapt o fibroza). Consecintele
acesteia sunt hipertensiunea portala (ce determina varice esofagiene si acumularea de
lichid de ascita) si icterul. Este o afectiune letala. Afectarea hepatica se instaleaza mai
tarziu(dupa mai mult de 5 ani de la debut).!
SH - Determina boala urogenitala. Initial, apar polipii, iar acestia sangereaza in vezica
urinara si uretere, determinand hematurie. Polipii vezicali prezinta potential de
malignizare. In infectiile vechi, datorita stricturilor pe caile de excretie (uretere), apare
hidroureterul si hidronefroza (in calice). Prin suprainfectie, rinichiul se poate trasnforma
intr-un abces pionefrotic. Se poate produce litiaza urinara, deoarece este stimulata
productia pietrelor. Ouale ajunse in caile genitale determina infertilitate prin blocarea
trompelor uterine, sarcini ectopice sau avorturi spontane prin fibrozarea uterului.!

SJ Determina boala arterio-venoasa si un sindrom Katayama important, cu faza alergica

de mare semnificatie si o durata lunga. Determina polipoza de intestine subtire dupa faza
de invazie, cu sangerari, iar polipii pot maligniza. Ulterior, apare si fibroza intestinului
subtire, care duce la malabsorbtie. Aceasta specie produce oua de zece ori mai repede
ca restul, iar aceste oua ajung foarte repede in ficat si determina fibroza hepatica. Daca
este depasit ficatul, pot aparea si fibrozele pulmonare, care se instaleaza relativ repede.
Acesta metastazeaza repede. !

!
Profilaxie:!
Individuala evitarea contactului cu apa posibil contaminate!
Colectiva tratamente in masa, educatie sanitara, implementarea unor sisteme de
canalizare, instalarea de latrine, inactivarea fecalelor si distrugerea molustelor (asanare,
drenaj, molusticide sau pesti malacofagi)!
!
Clasa Nematodelor I!
!
Sunt viermi cilindrici, nesegmentati, care prezinta dimorfism sexual (femela este mai mare).
Corpul este acoperit de o cuticula albicioasa ce prezinta striatii transversale, iar sub aceasta
cuticula exista fibre musculare longitudinale, ce le imprima acestor viermi miscari ca ale
serpilor.In centru (sub fibrele musculare) prezinta o cavitatea generala plina cu lichid celomic
sau perienteric, care este antigenic si toxic. Stadiile evolutive sunt cele de adult, femela si
mascul (la GD); ou (produs de femela, majoritatea neembrionate) si larva (produsa de femela).!
Clasificarea nematodelor!
Dupa localizarea adultilor la GD:!
Nematode intestinale!
o Cu ciclu perienteric!
o Fara ciclu perienteric!
o Geohelmintii reprezinta nematode intestinale ale caror oua sau larve necesita
evolutie pe sol pentru a continua ciclul.!
Nematode tisulare (filarii)!
Dupa ponta femelei (ce produce aceasta):!
Ovipare (produc oua)!
Vivipare (produc larve)!
!
Nematodele intestinale!
Ascaris lumbricoides (limbricul)!
Este un parazit intestinal specific omului si un geohelmint cu ciclu perienteric. Produce o
afectiune cosmopolita numita ascaridioza. Este o infectie frecventa. Este limbric specific omului.!
!
Morfologie:!
Adult localizat in intestinul subtire uman; capsula bucala are trei buze dintate (cu dinti
chistosi), lasa intre ele o fanta de litera Y; Ambele sexe sunt albiciosi. Masculul masoara
10-30 cm lungime si are extremitatea distala rasucita, iar la acest nivel prezinta doi
spiculi copulatori; femela poate atinge 35 cm si este dreapta la ambele extremitati;
aceasta produce oua de dimensiuni microscopice (200.000 de oua pe zi timp de un an)!
Ou masoara 60-70 m; rotund-ovalar; invelis dublu; este de doua tipuri:!
o Fecundat (fertil) este produs in prezenta masculului, dar nu este embrionat si nu este
infectios din momentul eliminarii, ci necesita evolutie pe sol (pamant) pentru a deveni
infectios; intestinul este ocupat de femele si masculi. Lasa un spatiu gol vizibil. !
o Nefecundat (infertil) este produs in absenta masculului si nu va evolua mai departe!
!
!
!

Ciclu biologic: Oul fertil ajunge cu fecalele pe sol si, daca temperatura este usor ridicata (de
vara), in 3-4 saptamani, in ou se dezvolta o larva; oul devine embrionat. Daca acesta este
preluat de alta gazda umana pe cale digestiva, in intestinul acesteia, din ou este eliberata larva
rhabytoida, care va traversa peretele intestinal, intrand in asa-numitul ciclu perienteric; intra in
sange si limfa. Cu sangele ajunge in ficat, dupa care intra din nou in circulatie, ajunge in plaman
si la nivel pulmonar determina asa-numitul sindrom Leffler. Apoi urca pe caile respiratorii si
ajunge in sputa. O parte din sputa este inghitita, iar astfel larva ajunge din nou in intestin, unde
da nastere adultului, care va produce oua. Astfel, se reia ciclul evolutiv.!
!
Transmitere Se face pe cale digestiva, prin consumul de alimente sau apa contaminate cu
pamant in care se afla oua embrionate de A. Lumbricoides sau prin geofagie (practica
patologica de a ingera pamant).!
!
Manifestari clinice:!
Faza de migrare a larvelor in ciclu perienteric. Trecerea prin ficat este muta din punct
de vedere clinic. Pasajul pulmonar se manifesta prin acel sindrom Leffler (dispnee,
febra, tuse seaca siwheezing). Radiologic, se observa un infiltrat pulmonar tranzitoriu
(dureaza o saptamana) si fugace. In aceasta etapa, apare reactii alergice cutanate,
oculare si respiratorii. Paraclinic, se observa eozinofilie. Sindromul Loeffler nu e
caracteristic doar in faza de migrare la infectia cu Ascaris ci apare in toate infectiile cu
nematode intestinale la care exista ciclu perienteric. !
Faza de stare (parazitul se afla in intestinul subtire) se manifesta prin dureri abdominale,
greturi, varsaturi, tulburari de tranzit si aceleasi reactii alergice cutanate, oculare si
respiratorii!
!
Complicatii:!
Migrare eratica poate determina eliminarea pe gura, nas sau anus al adultilor,
apendicita, obstructie de cai biliare sau pancreatice sau afectari ale pleurei si pericardului!
Tendinta gregara (se produc ghemuri de viermi) determina ocluzie intestinala!
Penetrarea unei suturi chirurgicale la nivel intestinal, perforatia acesteia poate determina
peritonita!
!
Profilaxie Include masuri de igiena alimentara si neutilizarea dejectelor umane pentru
fertilizarea solului.!
!
Toxocara cati si canis (limbricul pisicii si cainelui)!
La om, determina toxocaroza sau sindromul de larva migrans visceralis, afectiune cosmopolita,
frecventa la copii. Sunt geohelminti cu morfologie si ciclu biologic perienteric identice cu cele al
Ascarisului. La om,toxocaroza este o parazitoza in impas, determinata de migrarea larvelor, ce
nu isi pot definitiva ciclul, prin ficat, SNC, ochi etc., unde determina formarea de granuloame
toxocarotice eozinofilice.!
Transmitere Se face pe cale digestiva cu ouale de toxocara din fecalele pisicilor si cainilor. !
Toxocara se mai poate lua prin consum de carne insuficient prelucrata termic ale altor gazde
infectate cu toxocara accidnetal (gaina, porc). !
Manifestari clinice Acestea depind de localizarea granuloamelor si intensitatea infectiei,
putand fi reactii alergice, hepatomegalie si ficatul apare microgranular, semne respiratorii (tuse,
crize de tip astmatiform, apare infiltrat interstitial) si semne neurologice sau oftalmologice.
Paraclinic, se observa hipereozinofilie.!
!
Profilaxie:!
Individuala igiena personala si profesionala (in cazul medicilor veterinari), deparazitarea
animalelor de companie, consum de alimente bine spalate sau prelucrate termic);
evitarea geofagiei !
Colectiva igiena comunitara, controlul cainilor comunitari!
!

Tricuras trichiura (tricocefalul)!

Produce o afectiune cosmopolita numita tricocefaloza. Este un parazit specific omului, un
geohelminte fara ciclu perienteric. !
Morfologie:!
Adult localizat in cec si colon; cilindric, in forma de bici (doua treimi anterioare ale
corpului, cu care se infige in peretele intestinal, sunt efilate, iar treimea posterioara este
mai groasa); masoara 3-4 cm in lungime; masculul prezinta la extremitatea distala doi
spiculi copulatori!
Ou forma de lamaie; prezinta doua invelisuri si doua dopuri gelatinoase la extremitati;
evolueaza pe sol!
!
Ciclu biologic Oul evolueaza pe sol la fel ca cel al limbricului. Daca oul este inghitit, din acesta
iese larva, care migreaza in colon si se dezvolta la adult, apoi femela produce ou si ciclul se reia!
!
Transmitere Se face pe cale digestiva, prin consum de oua de tricocefale embrionate de pe
sol.!
!
Manifestari clinice:!
Forma asimptomatica (daca exista mai putin de zece adulti in intestin)!
Forme de intensitate medie (daca exista cateva sute) se manifesta prin dureri
abdominale si diaree sanguinolenta care alterneaza cu constipatie si se poate complica
cu apendicita !
Forma de intensitate mare poate fi letala (prin hiperinfectie si malnutritie) si se manifesta
prin diaree cu sange, dureri abdominale, anemie, tenesme rectale si prolaps rectal!
Profilaxie Include masuri de igiena alimentara si neutilizarea dejectelor umane pentru
fertilizarea solului.!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
7!
!
!
!
!
!

Clasa nematodelor II
!
Enterobius vermicularis!
Produce la om o infectie numita enterobioza sau oxiuraza, cosmopolita. Este un parazit specific
omului. Nu este geohelmint si nu are ciclu perienteric. !
Morfologie:!
Adult : localizat in cec; cilindric; alb-galbui; buton cefalic cu rol de fixare (expansiune
cuticulara cu continut perienteric); femela masoara 1 cm in lungime, masculul 3-5 mm. !
Ou : 55x22 m; asimetric, plan-convex; invelis dublu, transparent; contine un embrion
giriniform (cu coada); infectant din momentul eliminarii, au aspect de seminte de dovleac. !
Ciclul biologic : Oul, daca este inghitit, permite eclozarea larvei in intestinul subtire. Aceasta
migreaza pana in intestinul gros, unde se transforma in adult. Dupa maturizare, femela iese prin
anus si isi depune ouale perianal, intr-o substanta gelatinoasa si pruriginoasa. Acestea
determina autoinfectie (baga degetu in fund si apoi in gura), retroinfectie (din oua iese larva
care intra din nou prin anus) sau heteroinfectie. !
Transmitere : Se face pe cale digestiva, prin preluarea pe maini a oualor.!
Manifestari clinice:!
Dureri abdominale in zona cecului!
Prurit perianal (patognomonic)!
Leziuni cutanate perianale (datorate gratajului)!
Agitatie, insomnie!
Complicatii : apendicita, vulvo-vaginita, migrare in tractul urinar (determina enurezis :incontinenta urinara)!
Profilaxie:!
Individuala : cuparea ciclului biologic (toaleta riguroasa, unghii taiate)!
Colectiva : igiena colectivitatilor de copii (izolare, tratament in masa)!
!
Trichinella spiralis!
Determina trichineloza, o infectie cosmopolita. Intreg ciclul evolutiv se desfasoara la aceeasi
gazda (adultul se afla in intestinul subtire, iar larvele in muschi). Gazde sunt porcii, mistretii,
ursii, sobolanii si omul.!
Morfologie:!
Adult : localizat in intestinul subtire al gazdei; masculul masoara 1,5 mm in lungime, iar
femela 3-4 mm, ambele sexe avand o grosime de 40 m; femela este vivipara si nu
depune oua, ea depune larve in grosimea mucoasei intestinului subtire; femela are o
longevitate de 5-6 saptamani; extremitatea anterioara este efilata; prezinta o cuticula
chitinoasa, striata!
Larva : cea tanara masoara 100 m, iar cea matura 1 mm!
Transmitere : Se face pe cale digestiva, prin consum de carne insuficient prelucrata termica,
infectata cu larve de Trichinella spiralis inchistate in fibrele musculare.!
Ciclu biologic : La 18-24 de ore dupa infectarea pe cale digestiva, din larvele eliberate in
intestin se formeaza adulti. Acestia se acupleaza, dupa care masculul dispare, iar femela
patrunde in peretele intestinal. Incepand din ziua a 5-a, femela incepe sa depune larve (ponta
larvara : 1000-2000 de larve pe zi, pana la 6.000-10.000 de larve per femela). Larvele se
raspandesc in organism pe cale sangvina si/sau limfatica, avand tropism pentru musculatura
striata. Initial, se produce un pseudochist infectios in fibra musculara infectata. Acesta are
aspect de lamaie si persista timp de 3 luni, dupa care se calcifica (spontan, in 6 luni pana la 2
ani, sau post-terapie).!
!
Manifestari clinice:!
In functie de intesitate, infectiile pot fi asimptomatice, de gravitate medie sau severe (chiar
mortale). Trichineloza decurge in 3 faze:!
1. De debut sau intestinala:: Apare la 1-2 zile de la ingerare. Se manifesta prin diaree
abundenta, voma si dureri epigastrice.!

2. De diseminare a larvelor sau acuta (boala capetelor umflate):: Apare in saptamanile 1-6.
Manifestarile sunt:!
Febra in platou, de 40-41C!
Edeme periorbitale si faciale, hemoragii subconjunctivale si subunghiale si eruptii
cutanate urticariene ca reactii alergice!
Mialgii!
Hipereozinofilie marcata (de la normalul de 4% poate ajunge pana la 80%) : scade brusc
in infectiile severe, fiind un indicator de gravitate!
Complicatii (in infectiile grave): miocardita, encefalita, pneumonie sau moarte!
3. De inchistare a larvelor sau cronica: : Apare dupa saptamana a 8-a. Se manifesta
prin mialgii, fenomene alergice si psihoze (larvele spoliaza organismul de serotonina).!
Tratament:!
Cazuri severe : spitalizare, antihelmintice, administrare de glucocorticoizi
(antiinflamatoare),
antipiretice,
antialgice
si
anticonvulsivante,
echilibrare
hidroelectrolitica!
Cazuri moderate sau asimptomatice AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)!
Profilaxie:!
Individuala: consum de carne de porc sau vanat prelucrata termic in mod corespunzator!
Colectiva: !
Deratizare in fermele de porci si abatoare, control trichineloscopic a carnii de porc, urs, mistret
etc.!
Distrugerea si inlaturarea de la consum a carnii infectate!
Congelarea carnii (-20C, cel putin 3 saptamani)!
!
Viermii cu carlig!
Exista 2 specii : Ankylostoma duodenale si Necator americanus. Determina ankylostomiaza sau
necatoroza. Sunt paraziti intestinali. Se gasesc in zone cu climat umed tropical sau in galerii de
mina. Sunt geohelminti cu ciclu perienteric. Sunt hematofagi.!
Morfologie:!
Adult : localizat in intestinul subtire; alb-roz; cilindri; capsula bucala prevazuta cu 2
perechi de dinti la AD si 2 lame taioase semicirculare la NA; Ambele specii au glandele
salivare care secreta o substanta anticoagulanta; atat masculul cat si femela masoara
aproximativ 1 cm; masculul prezinta o extremitate caudala etalata (in evantai) pe un
schelet rigid, cu o bursa copulatoare. Femela e dreapta si are cam 1 cm. Femelele
produc oua. !
Ou : ovoid; invelis subtire; Ouale au intrat in diviziune si contin blastomere. AD are 2-4
blastomere, NA are 8 blastomere; fecundat, neembrionat, neinfectanta; necesita evolutie
pe sol!
Ciclu biologic : Oul trebuie sa ajunga pe sol umed, la o temperatura de 14-37C, in mediu
oxigenat. In primele 5 zile, iese o larva rhabitoida (esofag rhabitoid : ingustare, apoi dilatare),
care masoara 175 m. In zilele 5-10 se dezvolta in larva strongyloida/filariforma (esofag de
calibru uniform), care masoara 500-700 m. Aceasta este o larva inchistata, infectanta, cu
anumite proprietati : termotropism, hidrotropism (atrasa de umezeala), histotropism (atractie
pentru tesuturi vii), geotropism negativ (poate urca antigravitational). !
Larva penetreaza tegumentele intacte (pielea glabra, foliculii pilosi, mucoasele). Pe cale
sangvina sau limfatica parcurge un ciclu perienteric. Ajunge la plamani, apoi urca pe caile
respiratorii si este inghitita odata cu sputa, iar odata ajunsa in duoden, se dezvolta in adult
(apare in ziua a 13-a dupa infectie). La 5 saptamani de la infectie, femela este matura si incepe
sa produca oua.!
Transmitere : Se face pe cale transcutanata, in mod activ, datorita patrunderii larvelor
strongyloide prin tegumentele intacte la contactul acestora cu solul infectat.!

Manifestari clinice (urmeaza drumul parazitului prin organism):!

Faza de penetrare a larvelor prin tegument (sindromul de larva migrans cutanata) : apar
traiecte liniare subcutanate, eritematoase, pruriginoase, ce apar in infectia umana cu
orice tip de larva strongyloida (A. caninum si A. brasiliense, a tigrului sau leopardului, caz
in care ciclul se opreste la nivel tegumentar, determinand o parazitoza in impas)!
Faza de migrare a larvelor : se manifesta prin reactii de hipersensibilitate (numai daca
migreaza un numar mare de larve), Sindrom Leffler (uneori estompat) la circulatia prin
plamani si hipereozinofilie marcata!
Faza de localizare a adultilor in intestin (acestia se fixeaza cu capsula bucala, lezand
mucoasa intestinala si producand hemoragii, ei fiind hematofagi, consumand pana la
40% din sangele din organism) : se manifesta prin dureri in epigastru, greata, diaree
sanguinolenta si anemie (paloare, astenie, tahicardie, dispnee la efort)!
Tratament : Pe langa cel antiparazitar, se face si corectarea anemiei.!
Profilaxie:!
Individuala : se evita contactul tegumentelor cu solul!
Colectiva : igiena fecala, asanarea si ventilarea galeriilro de mina si a zonelor de lucru in
medii umede!
!
Strongyloides stercoralis!
Determina strongyloidoza, o infectie cosmopolita, dar mai frecventa in zonele tropicale. Este un
parazit intestinal specific uman. Este un geotermit cu ciclu perienteric si cu comportament
oportunis.!
Morfologie:!
Adult : localizat in intestinul subtire; femela masoara 2-3 mm, iar masculul 1-1,5 mm;
cilindric; cuticula fin striata; femela depune oua in grosimea mucoasei intestinului subtire;
oul are invelis subtire si transparent!
Larva:!
o Rhabitoida : 225 m!
o Strongyloida : 700 m, termotropism, hidrotropism, histotropism, geotropism negativ!
Ciclu biologic : Patrund in organism transcutanat, activ. Intra in circulatie, in circuitul
perienteric, sunt inghitite cu sputa, ajung in intestinul subtire, unde dau nastere la adulti, dupa
doua naparliri. Femela se ingroapa in mucoasa si depune oua in grosimea mucoasei intestinale.
Din peretele mucoasei ies larvele rhabitoide in fecalele din lumenul. De aici, exista mai multe
situatii:!
Autoinfectie interna : LR -:> LS chiar in lumenul intestinal, iar acestea penetreaza din nou
mucoasa si reintra in circulatie, intr-un nou circuit perienteric!
Autoinfectie externa : LR -> LS ajung perianal, iar aceste patrund prin tegumentul
perianal si apoi ajung in circulatie!
Ciclu extern scurt (partenogenetic) : LR :=> LS pe sol si pot penetra tegumentele altor
gazde!
Ciclu extern lung (faza sexuata) : LR :=> adulti liberi pe sol, iar femelele produc oua pe
sol. Din oua ies LR, iar acestea se transforma in LR sau adulti liberi pe sol. !
Transmitere : Se face in mod activ, pe cale transcutanata, datorita patrunderii LS prin
tegumentul intact.!
Manifestari clinice:!
Faza de penetrare a larvelor prin tegument (sindromul de larva migrans cutanata sau
larva currens) : traiecte liniare, eritematoase, pruriginoase, fugace, cu o viteza de 5-10
cm pe ora!
Faza de migrare a larvelor : reactii de hipersensibilitate (alergii), sindromul Leffler,
hipereozinofilie!
Faza de localizare a adultilor in intestin subtire: durere in epigastru, diaree, malabsorbtie
(datorita iesirii LR din perete si reintrarii LS)!

La imunocompetenti, in infectiile cronice, se stabileste un echilibru intre gazda si parazit,

multiplicarea parazitara (autoinfectia) fiind oarecum ingradita, omul nefiind capabil sa-l elimine
complet. La imunodeprimati, multiplicarea parazitara (autoinfectia) nu mai este ingradita. Astfel,
apar:!
Sindromul de hiperinfectie: :manifestari pulmonare cronice, pentru ca terc larvele prin
tesutul pulmonar!
Strongyloidoza diseminata (apare mai frecvent nu la imunodeprimatii de SIDA, ci la cei
cu alte afectiuni-diabet, corticoizi) :larvele strongyloide migreaza prin circulatie la
distanta, inclusiv in SNC!
Profilaxie:!
Individuala : evitarea contactului tegumentelor cu solul!
Colectiva : igiena fecala, neutilizarea dejectelor umane pentru fertilizarea solului!
!
Nematodele tisulare (filarii)!
Sunt viermi cilindrici, cu dimorfism sexual (femela este mai mare ca masculul). Femelele sunt
vivipare si produc microfilarii (copii filariilor) mobile ce migreaza fie in sange, fie in derm. Filariile
necesita pentru evolutie 2 gazde:!
Gazda definitiva : cea la care se localizeaza viermii adulti!
Gazda intermediara : un nevertebrat (in majoritatea cazurilor o insecta hematofaga), care
preia din sangele sau dermul gazdei microfilarii mobile, care in organismul insectei sufere
procese de transformare in microfilarii infectante (fara a se multiplica), devenind astfel
infectioase pentru o noua gazda definitiva!
Microfilariile au morfologie distincta, in functie de specie. Sunt alcatuite in principal din 3 parti:!
Spatiu cefalic :: de obicei este gol!
Corp :: alcatuit din nuclei!
Coada :: cu sau fara nuclei caudali!
Toate aceste structuri sunt acoperite de o teaca.!
Clasificare:!
Filarii limfatice : Wuchereia bancrofti (specific uman; in asia, africa, america de S), Brugia
malayi (om, maimuta, caine, pisica), Burgia timori (om, maimuta, caine, pisica)!
Filarii subcutanate : Loa loa, Dracunculus medinensis, oncocerca volvulus!
Filariile limfatice : !
Determina filarioza limfatica. Cea mai raspandita specie e W.B. B.M. se gaseste doar in Asia,
iar B.T. doar pe insula Timor si in Indonezia.!
Morfologie:!
Adult : se localizeaza in sistemul limfatic; cilindric; alb; supravietuieste 5-10 ani; masculul
masoara 2,5-4 cm in lungime, cu extremitate terminala in carlig (2 spiculi inegali), iar
femela 5-10 cm, acestea produc microfilariile!
Microfilarie : 250-300 m; se gasesc in permanenta in limfa si cu periodicitate nocturna
(22:00-02:00) in sange!
Ciclu biologic : Femela fertila se gaseste in ganglioni (predominant axilari si inghinali). Aceasta
produce microfilarii (mobila, longevitate de 1 an). Acestea ajung in sange cu periodicitate
nocturna, fara semne clinice. Noaptea sunt preluate de gazda intermediara (tantar). In acesta,
larva devine infectanta (zvelta, mobila, filariforma), si poate fi inoculata la urmatorul pranz
hematofag.!
Transmitere : Se face in mod vectorial de tip inoculativ, folosind insecte-vector din genurile
Culex, Anopheles, Aedes si Mansonia, la care doar femelele sunt hematofage si orarul
pranzului lor hematofag coincide cu periodicitatea microfiliaremiei.!

Patogenie : Filarioza limfatica se manifesta diferit la subiecti ce traiesc in conditii identice.

Probabil ca la originea acestor diversitati stau diferitele expresii ale conflictului imunologic intre
parazit si gazda. !
La cei ce traiesc in zone endemice, boala nu este la fel de grava ca la cei recent intrati in
aceste zone. Ipoteza este ca cei nascuti in zonele endemice devin toleranti fata de antigenele
parazitare inca din uter (toleranta imunologica), astfel incat la acesti indivizi apare o
hiporeactivitate fata de antigenele parazitare.!
Exista si situatii in care apare o hiperreactivitate fata de antigenele parazitare, cu formarea de
leziuni cronice limfatice si sindromul de hipereozinofilie tropicala.!
Manifestari clinice:!
Subiecti sanatosi : Nu au nicio manifestare clinica sau parazitologica a bolii. Este dificil
de spus daca este vorba de un fenomen de rezistenta naturala la parazit sau o infectie
subclinica.!
Subiecti cu microfilaremie asimptomatica : Sunt purtatori sanatosi si reprezinta rezervorul
natural al infectiei, contribuind la perenizarea bolii.!
Subiecti simptomatici:!
o Manifestari acute:!
! Febra semnificativa!
! Limfangita dureroasa, cu evolutie centrifuga, fugace dar recidivanta, care se poate
instala pe vasele limfatice superficiale (de la nivelul membrelor sau sanilor) sau
profunde!
! Adenita : predominant la nivelul ganglionilor inghinali si axilari!
! Accidente genitale acute : orhita, epididimita, hidrocel, limfangita scrotului!
o Manifestari cronice : Sunt consecinta unei staze limfatice in amontele unui obstacol
produs de parazitii adulti. Aceasta determina aparitia de varice limfatice, care se pot
rupe, iar limfa se revarsa in diverse teritorii, cu producerea de:!
! Elefantiazis : membre, scrot, vulva, san!
! Chiluria!
! Chilotorax!
! Ascita chiloasa!
o Sindromul de hipereozinofilie tropicala (plamanul eozinofilic tropical) : se manifesta
prin tuse, dispnee astmatiforma, evolutie cronica (fibroza interstitiala), aspect
radiologic de opacitati pulmonare bilaterale (miliare sau nodulare), hipereozinofilie
constanta, microfilarii absente in sangele periferic, dar prezente in plamani, ganglioni
si splina!
Tratament : Se combina cel antiparazitar cu cel simptomatic si eventual unul chirurgical.!
Profilaxie:!
Individuala : evitarea contactului cu vectorii!
Colectiva : insecticide, larvicide, educatie sanitara, tratamente periodice de masa!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!

!
!
!
!
Filariile!subcutanate!
Loa$loa$
Determina$o$afectiune$numite$loaza.$Este$o$filarie$specific$umana,$cu$distributie$
geografica$in$blocul$forestier$centroafrican.$Transmiterea$bolii$se$face$vectorial$
inoculativ,$prin$vectori$din$genul$Chrysops.$Femelele$acestui$gen$sunt$
hematofage,$cu$agresivitate$maxima$catre$orele$pranzului.$
!
Morfologie:!
Adult$$mobil$(subcutanat$si$conjunctival);$femelele$masoara$7$cm,$iar$
masculii$3,5$cm;$longevitate$de$10K20$de$ani!
Microfilarii$$apar$in$sange$cu$periodicitate$diurna$(maxim$in$intervalul$orar$
11:00K13:00);$masoara$250K300$m;$supravietuiesc$1K2$ani$dupa$moartea$
adultului!
!
Ciclu!biologic!!Adultii$mobili,$localizati$subcutanat,$se$acupleaza.$Pe$urma,$
femela$fertila$produce$microfilarii,$care$se$revarsa$in$circulatie$cu$periodicitate$
diurna.$Acestea$pot$fi$preluate$de$catre$vector$(Chrysops).$In$insecta,$devin$larve$
filariforme,$infectante,$in$10K12$zile,$fara$a$se$multiplica.$Astfel$pot$fi$inoculate$
altei$gazde.$Dupa$inoculare,$larvele$patrund$in$circulatie,$unde$se$matureaza$lent$
(3K12$luni,$timpul$variaza$invers$proportional$cu$temperatura)$la$stadiul$de$
adult.$Acesta$migreaza$in$tesutul$subcutanat$sau$in$ochi,$iar$ciclul$se$reia.$
!
Manifestari!clinice:!
Leziuni$cutanate:!
o Prurit!
o Edeme$de$Calabar$$edeme$fugace$si$migratorii,$care$dureaza$intre$cateva$ore$
si$cateva$zile,$localizate$pe$zonele$expuse$ale$corpului$(reprezinta$o$expresie$a$
hipersensibilizarii$fata$de$antigenele$parazitare)!
o Leziuni$produse$de$migrarea$adultilor$pe$sub$piele$$viermele$apare$sub$forma$
de$cordon$palpabil,$mobil,$deplasanduKse$cu$viteza$de$1$cm/min,$si$este$mai$
vizibil$in$zona$capului!
Leziuni$oculare$$sunt$determinate$de$trecerea$viermilor$adulti$
subconjunctival:!
o Hiperemie$conjunctivala!
o Durere$oculara!
o Lacrimare!
o Edem$palpebral$si/sau$periorbital!
o Senzatie$de$corp$strain$intraocular!
Tratament!$Este$chirurgical,$simptomatic$si$antialergic.$
$
Profilaxia:!
Individuala$$evitarea$contactului$cu$vectorul!
Colectiva$$utilizarea$de$insecticide$si$larvicide,$educatie$sanitara$si$
tratamente$periodice$de$masa$in$zonele$endemice!
Oncocerca$volvulus$
Produce$oncocercoza,$care$se$mai$numeste$orbirea$sau$cecitatea$de$rau.$Este$o$
filarie$specific$umana,$cu$distributie$geografica$in$Africa$ecuatoriala,$America$
centrala$si$Asia$(mai$ales$in$Yemen).$Transmiterea$se$face$vectorial$inoculativ,$
prin$membrii$ai$genului$Simulium.$Doar$femela$este$hematofaga.$Aceste$insecte$

isi$depun$ouale$pe$plantele$sau$stancile$din$apele$curgatoare,$bine$oxigenate.$
Astfel$se$explica$distributia$geografica$a$bolii,$strict$legata$de$reteaua$
hidrografica.$
!
Morfologie:!
Adult$$traieste$liber$in$tesutul$subcutanat,$de$unul$singur,$sau$in$noduli$
fibrosi$de$3K5$adulti;$cilindrici;$masculul$masoara$2K5$cm,$cu$extremitatea$
posterioara$incurbata,$pe$cand$femela$masoara$30K70$cm;$are$o$longevitate$de$20$
de$ani!
Microfilarii$$fara$periodicitate;$migreaza$in$derm$si$in$globul$ocular;$masoara$
250K300$m$in$lungime;$daca$adultul$moare,$microfilariile$raman$viabile$in$
tegument$timp$de$1K2$ani!
!
Manifestari!clinice!!Se$datoreaza$atat$adultilor$din$derm$cat$si$microfilariile,$
dintre$care$unele$migreaza$in$derm$si$in$globul$ocular,$iar$altele$mor$in$aceste$
tesuturi$si$determina$reactii$de$hipersensibilitate$prin$produsii$lor$de$degradare.$
Manifestarile$sunt:$
Sindromul$cutanat:$
o Prurit$suparator,$raia$filariana$
o Noduli$subcutanati$(oncocercoame)$$sunt$determinate$de$inchistarea$
grupurilor$de$adulti$in$piele$si$sunt$vizibile$pe$planurile$osoase$ale$crestelor$
iliace,$omoplatilor$si$scalpului$
o Leziuni$cutanate$structurale$ireversibile:$
! Hiperpigmentare$la$nivel$tibial$
! Alterneaza$hiperpigmentarea$si$hipopigmentarea,$determinand$un$aspect$de$
piele$de$leopard$
! Tegument$flasc,$fara$elasticitate,$cu$aspect$de$piele$de$reptila$
! Hipertrofie$ganglionara$$ganglioni$ce$atarna$sau$un$discret$elefantiazis$al$
membrelor$inferioare$si$scrotului$
Sindromul$ocular$leziunile$sunt$situate$la$orice$nivel$al$ochiului,$determinand$
astfel$cecitate:$
o Keratita$$initial$este$semilunara$
o Iridociclita$
o Cataracta$
o Corioretinita$
o Atrofie$optica$
$
Tratament!!Se$combina$tratamentul$antiparazitar$cu$operatii$de$nodulectomie,$
in$special$a$celor$din$extremitatea$cefalica,$indepartand$riscul$cecitatii.$
!
Profilaxie:!
Individuala$$evitarea$contactului$cu$vectorii!
Colectiva$$utilizarea$de$insecticide$si$larvicide,$educatie$sanitara$si$
tratamente$periodice$de$masa!
$
Dracunculus!Medinensis!
Dracuncloza:$filarie$specific$umana,$cu$distributie$geografica$in$africa,$asia$si$
america$de$S.$Se$transmite$digestiv$prin$ingestia$de$apa$nefiltrata,$infectata$cu$
gazda$intermediara$ciclop.$$

Adult:$avem$dimorfism$sexual$impresionant,$femela$poate$atinge$1,2$m$si$ea$
produce$leziunile$in$dracunculoza.$Cand$e$fecundata,$pe$toata$lungimea$ei$exista$
uterul$care$prolabeaza$si$in$interiorul$careia$exista$milioane$de$microfilarii.$
Masculul$are$3$cm.$Dracunculus$supravietuieste$1K2$ani$in$gazda.$Microfilariile$
sunt$cele$mai$mari$si$au$750microni$cu$morfologie$specifica,$sunt$ascutite$caudal.$$
!
Ciclul!biologic:$
$Odata$patruns$in$organism$prin$consum$de$apa$cu$ciclopi,$crustaceul$se$digera$in$
stomac$si$sunt$eliberate$microfilariile$in$intestin$si$strabat$pertele$intestinal,$
localizanduKse$in$tesutu$gras$retroperitoneal$si$intrKun$an$de$zile$se$transforma$in$
adulti.$Apoi$masculul$fecundeaza$femela$si$moare.$Dar$femela$care$e$plina$de$
microfilarii$incepe$sa$migreze$lent$catre$tegument$pentru$a$se$exterioriza.$Cand$
vrea$sa$iasa,$initial$apare$o$basica,$care$se$sparge$si$viermele$se$exteriorizeaza$in$
2K4$cm$pe$zi.$Leziunea$e$dureroasa$si$posesorul$de$vierme$isi$cufunda$ulceratia$in$
apa.$La$contactul$cu$apa$rece$viermele$produce$microfilarii,$daca$exista$ciclopi,$
micorfilariile$sunt$preluate$si$devin$infectiosi$pentru$alta$gazda$umana.$$
$
Manifestari!clinice:$asimptomatic$pana$la$ajungerea$femelei$sub$tegument.$
Tropismul$este$in$special$pentru$membre$inferioare.$Apare$leziune$cutanata,$
paupla,$vezicula,$ulceratie.$Viermele$e$foarte$frgail$si$se$poate$rupe$si$daca$
ramane$niste$femela,$se$face$necroza$in$jurul$viermului.$
Complicatii:$moartea$intratisulara$a$viermului.$Apoi$se$calcifica$si$da$impotenta$
functionala$pe$segmentul$respectiv.$Sau$migreaza$aberant$catre$alte$regiuni$ale$
corpului.$De$asemenea$se$poate$suprainfecta.$$
Se$recomanda$extragerea$femelelor$adulte$plus$pansament$si$antibiotice$cu$
spectru$larg.$$
$
Profilaxie:$
$K$individuala:$filtrarea$si$fierberea$apei$
$K$colectiva:$controlul$sursei$de$apa$si$distrugerea$ciclopilor.$$
!
Ectoparazitii!
$
Sunt$paraziti$care$traiesc$la$suprafata$corpului,$necesitand$oxigen.$Sunt$
artropode$hematofage$sau$cuticole.$Determina$leziuni$in$mod$direct,$iar$unele$
sunt$vectori$pentru$alte$boli$infectioase,$bacteriene,$virale$si$chiar$parazitare.$
Sarcoptes$scabiei$
Este$agentul$etiologic$al$scabiei$sau$raiei.$Este$un$ectoparazit$specific$uman,$iar$
infectia$determinata$este$cosmopolita.$Se$gaseste$in$toate$zonele$geografice$si$are$
o$mare$prevalenta.$Boala$este$familiala$sau$de$colectivitate$(foarte$contagioasa).$
Transmiterea$se$face$cel$mai$adesea$pe$contact$direct$interuman$(venerian),$sau$
indirect,$prin$lenjerie$contaminata.$
Morfologie:$

Adult$ $ovalar;$globulos;$octopod;$tegumente$marcate$de$striuri$paralele;$
masculul$masoara$200K250$m$in$lungime$si$are$culoare$rosiatica,$iar$femela$
masoara$330K450$m$si$este$griKrosiatica;$cap$prevazut$cu$chelicere$(structuri$cu$
care$taie$straturile$cornoase$ale$pielii)$

Ou$ $ovalar;$100K150$m$in$lungime$

Ciclu!biologic! !Femela$fecundata$sapa$galerii$in$epiderma,$inaintand$2K3$
mm/zi.$In$aceste$santuri$isi$depune$ouale,$in$numar$de$4K5$oua/zi,$timp$de$10$
zile.$In$3K10$zile$(in$functie$de$temperatura),$eclozeaza$larve$hexapode.$Aceste$se$
matureaza$si$devin$larve$octopode,$care$sapa$santuri$laterale.$Apoi$se$matureaza$
catre$stadiul$de$adult.$Acestia$ies$pe$suprafata$epidermului,$unde$se$acupleaza,$
iar$ciclul$se$reia.$
Manifestari!clinice! !Incubatia$variaza$intre$10$zile$si$2$luni,$in$functie$de$
gradul$de$infectare.$In$faza$de$stare,$manifestarile$clinicesunt:$

Prurit$cutanat$intens,$nocturn,$intensificat$de$caldura$(cand$femela$se$
deplaseaza$si$sapa)$ $respecta$capul$si$gatul$

Vezicule$cutanate$mici,$perlate$ $manifestarea$initiala,$care$apare$cand$
femela$incepe$sa$sape$

Santuri$cutanate$patognomonice$ $linii$sinuoase$cu$o$lungime$de$5K10$
mm,$formate$de$la$veziculele$cutanate,$terminate$printrKo$supraelevatie,$numita$
eminenta$acariane:$
o
Localizare$ $initial$in$zonele$cu$piele$subtire$ $spatii$interdigitale,$
pliuri$de$flexie,$axile,$zona$inghinala,$gland,$mameloane$
o
Evolutie$ $generalizare,$suprainfectie$cu$streptococi$piogeni$

La$imunodeprimati,$apare$scabia$norvegiana$ $dermatita$crustoasa,$
generalizata,$foarte$contagioasa$
$
$
Profilaxie:$

Individuala$ $igiena$personala,$evitarea$contactelor$sexuale$
intamplatoare,$fierberea$si$dezinfectia$lenjeriei$

Colectiva$ $tratarea$tuturor$contactilor,$educatie$sanitara$si$sexuala$
$
Pediculul$humanus$capitus$
Produce$pediculoza$capului.$Este$o$boala$specific$umana,$cosmopolita,$cu$
prevalenta$foarte$mare,$familiala$sau$de$colectivitate.$Se$transmite$prin$contact$
direct$interuman$sau$indirect,$prin$lenjerie$contaminata,$palarii$sau$pieptene.$
!
Morfologie:$

Adult$ $hematofag;$femela$masoara$3$mm,$iar$masculul$2$mm;$culoare$
gri;$cap$prevazut$cu$antene$si$gura$(trompa)$adaptata$pentru$intepatura$si$
suctiune;$torace$stramt;$abdomen$voluminos$format$din$9$segmente;$3$perechi$
de$membre$prevazute$cu$gheare$

Ou$(linden)$ $masoara$0,6K0,8$mm$in$diametru;$operculat;$fixat$oblic$la$
firul$de$par$intrKo$substanta$care$se$coaguleaza$in$contact$cu$aerul.$Ouale$sunt$
depuse$catre$radacina$firului.$$
$
!
Ciclu!biologic! !Femela$fecundata$produce$si$depune$aproximativ$140$de$
lindeni,$care$sunt$viabili$o$luna.$Se$eclozeaza,$dupa$6K8$zile,$$si$se$transforma$in$
nimfe$hematofage.$Acestea$sufera$3$maturari$in$2$saptamani$si$devin$adulti.$
Saliva$paduchilor$are$o$substanta$anticoagulanta$astfel$incat$locul$intepaturii$
ramane$ca$un$punct$violaceu.$$

Manifestari!clinice! !In$perioada$de$stare,$acestea$sunt:$

Prurit$ $localizat$la$nivelul$pielii$capului,$initial$si$predominant$occipital$
si$retroauricular$

Leziuni$de$grataj$cu$aceeasi$localizare$

Microadenopatii$cervicale$

Leziuni$rosii$sau$violacee$discrete$pe$ceafa$ $saliva$paduchilor$contine$
substante$procoagulante,$astfel$incat$se$produc$mici$echimoze$
La$pacientii$netratati,$evolutia$este$spre$cronicizare,$cu:$

Prurit$intens$la$nivelul$pielii$capului$

Papule$sanvinolente$la$nivelul$cefei$

Adenopatii$cervicale$voluminoase$si$dureroase$

Extindere$la$toata$pielea$capului$ $conglomerat$de$par$superpopulat$de$
paduchi$si$de$serozitate,$alcatuind$o$casca$fetida$

Suprainfectie$locala$
!
Profilaxie:$

Individuala$ $igiena$personala$

Colectiva$ $tratarea$tuturor$contactilor,$educatie$sanitara$si$controlul$
periodic$pentru$copii$institutionalizati,$scolari,$bolnavi$psihici$si$militari$in$
termen$
$
Pediculus$humanus$corporis$
Determina$pediculoza$corpului,$afectiune$specific$umana,$cosmopolita,$o$boala$a$
vagabonzilor$si$a$soldatilor$in$campanie.$Transmiterea$se$face$prin$contact$direct$
interuman$sau$indirect$prin$lenjerie$sau$haine$contaminate.$Acest$ectoparazit$
este$vector$pentru$tifosul$exantemic$(Rickettsia$prowazeki),$tifosul$murin$
(Rickettsia$prowazeki$mooseri),$febra$de$transee$(Rickettsia$quintana),$borelioza$
(Borrelia$recurrentis).$
!
Morfologie! !Este$aceeasi$ca$la$pediculus$humanus$capitus,$cu$unele$
particularitati:$

Adult$ $au$aceeasi$forma$ca$pediculus$humanus$capitus,$dar$femela$
masoara$4$mm,$iar$masculul$3$mm$

Ou/linden$ $este$fixat$oblic$la$firele$de$par$ale$corpului$sau$de$fibrele$
textile$si$de$cusaturilor$hainelor$contaminate$
Ciclu!biologic! !Este$acelasi$ca$la$pediculus$humanus$capitus.$
!
Manifestari!clinice:$

Papule$rosietice$

Prurit$localizat$la$nivelul$pielii$corpului,$initial$pe$umeri,$ in$pelerina,$
apoi$pe$tot$spatele$

Leziuni$de$grataj$cu$aceeasi$localizare$

Suprainfectie$cu$piodermizarea$sau$eczematizarea$leziunilor$de$grataj$

Hiperpigmentarea$bruna$a$pielii$(melanodermia$vagabonzilor)$
Profilaxie! $Este$aceeasi$ca$la$pediculus$humanus$capitus.$
$

Phtirius$pubis$
Produce$phtiriaza$(cunoscuta$in$limbajul$popular$ca$si$ paduchi$lati),$o$boala$
specific$umana,$cosmopolita.$Transmiterea$se$face$prin$contact$sexual$si$mai$rar$
indirect,$prin$lenjerie$sau$haine$contaminate.$
Morfologie! !Este$aceeasi$ca$la$specia$discutata$anterior,$cu$urmatoarele$
particularitati:$

Adult$ $femela$masoara$1,5$mm,$iar$masculul$0,8$mm$

Ou/linden$ $este$fixat$oblic$la$firul$de$par$pubian$si$posibil$si$gene,$
sprancene,$mustati$si$parul$de$pe$piept$
Ciclu!biologic! !Este$acelasi$ca$la$speciile$discutate$anterior.$
Manifestari!clinice:$

Prurit$localizat$pubian$si$subombilical,$exacerbat$noaptea$

Leziuni$de$grataj$cu$aceeasi$localizare$

Pete$albastrui,$cu$diametrul$de$cativa$mm,$subombilical,$datorate$
intepaturilor$

Piodermizarea$sau$eczematizarea$leziunilor$de$grataj$
Tratament! !Se$trateaza$concomitent$partenerii$sexuali.$
Profilaxia! !Este$aceeasi$ca$la$speciile$discutate$anterior.$
$
$