1.

FLAGELATOZE LA CAINE SI PISICA

Boli parazitare produse de protozoare din clasa Mastigophora ( Flagelata ) ce se intalnesc pretutindeni pe glob la numeroase specii de animale. Flagelatele se dezvolta in tubul digestiv, organele genitale, etc. 1.1. Giardioza Este o zoonoza digestiva ce evolueaza la om si la numeroase specii de animale, indeosebi la tineret, manifestata prin sindrom diareic produsa de flagelati din genul Giardia. Etiologie Exista mai multe specii de Giardia care, conform datelor din literatura de specialitate, nu au o stricta specificitate fiind posibila transmiterea interspecifica. fost descrise urmatoarele specii! " Giardia intestinalis (lamblia) care paraziteaza la om, caine, maimuta# " Giardia canis ( giardioza la caine ), Giardia cati ( giardioza la pisica ), G. bovis, G. caprae, G. e$ui, G. cuniculi, G. muris# Giardiile se prezinta sub doua forme! endogena parazitara (trofozoitii) si exogena de rezistenta si contaminare (chisturi). %rofozoitii sunt piriformi sau ovali cu simetrie bilaterala si prezinta fata dorsala convexa iar cea ventrala concava plana prevazuta cu disc adeziv. &n citoplasma sunt situati ' nuclei in treimea anterioara a corpului si ( perechi de flageli liberi ce pornesc din dreptul a ( perechi de blefaroplasti. %rofozoitii se dezvolta pe suprafata mucoasei intestinului subtire uneori in profunzimea mucoasei si sunt frecvent localizati in duoden dar se pot intalni si in colon. %rofozoitii se multiplica prin diviziune binara. )e distrug usor in mediu (*"+ zile) iar la temperatura de (,- rezista .* zile. -histurile masoara .'".* /m0+"1 /m, are forma ovala, prezinta o membrana dubla transparenta, contine ' 2 ( nuclei si flagelii dispusi sinuos in diagonala. Exista si chisturi atipice care au un contur neregulat si sunt considerate forme degenerate u

Page 1 of 17

avand culoare galbena"cafenie sau gri"bleu. -ontaminarea omului si a animalelor se realizeaza prin ingerarea chisturilor de Giardia odata cu fura3ele, apa sau alimentele. -histurile rezista in mediu pana la 4 luni si chiar mai mult in functie de biotopuri si temperatura. 5a temperatura de .6".7 ,- rezista (8"68 de zile, iar in mediu cu procese de putrefactie timpul se reduce. 5a caldura, uscaciune si 9: acid, chisturile se distrug in timp scurt. -histurile, dupa ingerare, sub actiunea sucului gastric si a enzimelor pancreatice, elibereaza trofozoitii care se matureaza si se ataseaza la marginea in perie a vilozitatilor intestinale. ;in cei ( nuclei ai chistului de Giardia se formeaza doi trofozoiti care se dezvolta si exercita actiune patogena asupra mucoasei intestinale. ;istributia trofozoitilor in tractul intestinal variaza cu gazda si regimul alimentar. stfel la caine giardia prefera duodenul si 3e3unul. Simptomatologie Giardioza poate evolua in focare enzootice ca urmare a surselor multiple de poluare. -ainele si pisica au o prelevanta a infestatiei de 6 2 46< constituind surse importante de poluare a mediului. Boala evolueaza subclinic, animalele adulte fiind purtatoare latente, iar la tineret se manifesta prin sindrom diareic acut sau cronic recidivant. 5a catei manifestarile clinice se inregistreaza la varsta de .".' luni cu sindrom de diaree cronica recidivanta cu fecale apoase ce contin fragmente de mucoasa, uneori cu aspect sangvinolent. )e constata modificari hematologice! anemie, inconstant eozinofilie 7".8<. 5a pisicile tinere, diareea grava este insotita de tenesme, cifozare, deshidratare, slabire si ramanere in urma cu cresterea. Fecalele contin fragmente de mucoasa iar uneori se produce prolaps rectal. Boala se identifica prin examen microscopic, prin metode adecvate cu solutia 5=gol, metode de centrifugare, metoda Blagg. Tratament ;iagnosticul diferential se stabileste fata de enterite, diaree produse de alti agenti (colibaciloza, enteroviroze, criptosporidioza, eimerioza). %ratamentul la carnivore este! " Metronidazol in doza de .6"'8 mg0>g m.c. per os timp de 6 zile

Page 2 of 17

" " "

Furazolidon ( mg0>g m.c. de ' ori0zi timp de 6 zile %inidazol (Fasig?n) '6 mg0>g m.c. per os timp de .8 zile consecutiv regim dietetic si lichide rehidratante.

9rofilaxic se impune respectarea conditiilor de igiena, curatenie mecanica, dezinfectii, deratizari si dezisectizari periodice. 1.2. Tric omonoza Etiologie Trichomonas canistomae 2 paraziteaza la caine. %rifozoitul este oval sau piriform de *,6 /m0(,+ /m cu ( flageli liberi si lungi de 1 /m si o membrana ondulanta iar axostilul depaseste marginea posterioara a corpului. Trichomonas felisstomae 2 paraziteaza la pisica. %rofozoitul este rotund, oval sau piriform de 7,1 /m0*,' /m anterior are ( flageli liberi si lungi de 1,( /m si o membrana ondulanta fara portiune libera a flagelului iar axostilul depaseste marginea posterioara a corpului. Flagelatii se dezvolta si se multiplica pe mucoasa bucala indeosebi pe cea gingivala in apropierea dintilor. )e hranesc cu secretii si se inmultesc prin diviziune binara. -ontaminarea se face prin ingerarea alimentelor si a apei murdarite cu saliva animalelor parazitate. fecteaza cu precadere animalele imunodepresate sau prost intretinute si se manifesta prin stomatita, gingivita, dificultate in prehensiune si masticatie. Simptomatologie -arnivorele afectate prezinta 3ena in masticatie datorata stomatitei catarale, gingivitei, leziunilor ulcerative hemoragice si necrotice insotite de microscopic. Tratament " Metronidazol in doza de '6"48 mg0>g m.c. per os timp de ("6 zile# tartru dentar depistate in urma examenului cavitatii bucale. )e confirma diagnosticul prin examen

Page 3 of 17

" " "

%ratament local prin badi3onari cu Metronidazol sol 8,6< zilnic sau la '"4 zile interval# %inidazol (Fasig?n) '6 mg0>g m.c. per os timp de .8 zile consecutiv regim dietetic si lichide rehidratante.

9rofilaxic se impun masuri generale de igiena ale adapostului si alimentatiei si dezinfectii periodice.

2. COCCI!IOZE Boli ale animalelor si omului produse de sporozoare din ordinul Eucooidiida, parazite in tubul digestiv, ficat, rinichi si0sau alte organe ( eimerioze, isosporoze, criptosporidioze ) sau in diverse tesuturi si organe (toxoplasmoza so sarcocistoza). -occidozele sunt maladii cu importanta medicala si economica deosebite, unele fiind zoonoza grave. " " Eimeria felina paraziteaza la pisica Eimeria canis paraziteaza in intestinul subtire la caine.

2.1. Cripto"poridioza )porozooza neonatala, intalnita la mamifere, pasari si om, afectand mai ales organismele tinere si cele imunodeficitare, produsa de sporozoare din genul -r?ptosporidium si caracterizata prin tulburari digestive, mai ales sindrom diareic, insotite de bursita si bronsita la pasari. Etiologie -r?ptosporidium sp. apartine de ! " " " " " &ncrengatura 9rotozoa -lasa )porozoasida @rdin Eucoccidiorida Familia -r?ptosporidiidae Gen -r?ptosporidium.

Page 4 of 17

-riptosporidiile prezinta formele specifice celor 4 faze de dezvoltare ale coccidiilor (schizogonica, gametogonica si sporogonica) localizate in 3e3un, ileon (cel mai frecvent) si intestinul gros. 5a pasari se pot dezvolta si in aparatul respirator ( anume in trahee, pulmon, sacii aerieni) si cel urinar (tubii renali contorti). &n corpul gazdelor se dezvolta! " " " " trofozoitul, schizontul cu + merozoiti in prima generatie si ( merozoiti in generatia urmatoare# microgametocitul ce formeaza .* microgameti# macrogametocitul ce da nastere unui macrogamet# zigotul ce se transforma lumenul intestinal in oochist. %oate fazele se realizeaza in intestin astfel ca din fecale vor fi eliminate oochisturile sporulate care sunt infestante. @ochistul de -riptosporidium are dimensiuni medii de 6 /m, rotund sau oval, are ( sporozoiti dispusi in A sub forma de banana (bacilar). )unt intalnite si oochisturi fara sporozoiti numite Boochisturi fantomaB sau oochisturi cu peretii mai subtiri, care se pot sparge in lumenul intestinal, imediat dupa formare, eliberand sporozoitii care pot relua ciclul biologic, determinand o infectie autogena. la 4 luni. -iclul biologic este de tip monoxen si debuteaza cu ingerarea oochisturilor de catre gazda receptiva, in lumenul intestinal avand loc eliberarea sporozoitilor. -ontaminarea are loc pe cale bucala, prin ingerarea oochisturilor odata cu alimentele sau apa contaminata. 5a pasari contaminarea se poate face si pe cale aerogena. Ceceptivitatea este influentata de factori ca specia, varsta, statusul imun, starea fiziologica, evolutia altor entitati morbide, in special digestive ! infectii cu corona"sau rotavirusuri, enterobacterii, eimerii. Careori crptosporidioza evoleaza ca infectie singulara. Simptomatologie )imptomele au caracter local, situandu"se in organele in care s"au dezvoltat criptosporidiile. @ochisturile au o rezistenta mare in mediu pana

Page 5 of 17

"

localizarea in tubul digestiv ! enterita si0sau tiflo"colita, catarale, balonament gazos al anselor intestinale, subtierea peretilor intestinali, hipertrofie si edemul limfonodurilor mezenterici# continut intestinal apos, fecale galbene, mucoasa congestionata.

" "

localizarea in aparatul respirator! traheo"bronsita, aerosaculita, sinuzita# sindrom diareic# 9entru stabilirea diagnosticului se face !

" "

examenul microscopic al fecalelor pentru evidentierea oochisturilor# diagnosticul serologic.

Tratament )e utilizeaza anticoccidiene asociate cu terapie rehidratanta, simptomatica si de sustinere (vitamine). " " " " " )ulfadimetoxin )ulfadimidina )ulfameter )ulfametazina )ulfiso>azol %ratamentul nu prezinta insa o eficacitate terapeutica deosebita. &n unele cazuri s"au facut asocieri ale anticooidienelor! sulfadimidina 6g0zi0animal sau sulfa$inoxalina +g0animal asociata adesea cu sulfadimetoxina sau antibiotice colistina , rehidratare , minerale. 9rofilaxic, masurile sunt deasemenea reduse datorita cunoasterii insificiente a bolii, a rezistentei ridicate a parazitului la mediul extern, capacitatii infectante a oochisturilor imediat dupa eliminare, a eficacitatii scazute a dezinfectantilor obisnuiti asupra oochisturilor de -r?ptosporidium, eficacitatii scazute si inconstante a medicamentelor utilizate in tratamentul bolii. )e impune igiena adaposturilor, alimentatiei, perfectionarea si respectarea tehnologiilor de crestere.

Page 6 of 17

2.2. ISOSPO#A Etiologie -occidiile intestinale care pot afecta cDinele si pisica fac parte din * genuri! &sospora, Besnoitia, :ammondia, )arcoc?stis, %oxoplasma si -r?ptosporidium. -ea mai des EntDlnita coccidie la cDini si pisici este &sospora (-?stoisospora), de aceea termenul de coccidioza se foloseste frecvent pentru denumirea infestatiei cu acest parazit. &sospora spp., desi este un parazit comun al felidelor si canidelor, Endelung studiat este Enca insuficient cunoscut. &sospora este un parazit unicelular invizibil cu ochiul liber, nu este sensibil la deparazitantele uzuale, de unde posibilitatea unei largi raspDndiri. -occidioza este recunoscuta ca o amenintare serioasa pentru sanatatea animalelor domestice. fecteaza cu preponderenta animalele tinere, mai ales En perioada Entarcarii, evoluDnd Endeosebi la animalele crescute En colectivitati cu conditii igienice necorespunzatoare. &sospora este o coccidioza, fiind un parazit microscopic prezent la nivel intestinal ce afecteaza cainii si pisicile. Este extrem de comun, animalele adulte neprezentand semne clinice, afectand doar animalele tinere. nimalele se infecteaza ingerand oochisti din mediu. Farsta este principalul factor de risc, alaturi de cresterea in comunitate si intr"un mediu neigienizat. -linic, boala evolueaza prin diaree, apoasa sau hemoragica, cu fragmente de epiteliu intestinal, ulterior aparand deshidratarea, anemia, slabirea progresiva. Simptomatologia )imptomatologia clinica de boala apare dupa o perioada de aproximativ 7 (sapte) zile, avand ca semn principal diareea. Fecale cu mucoase, hemoragice, cu miros ihoros (respigator), voma , slabire, inapetenta, deshidratare iar in cazul suprainfectarii poate evolua cu sindrom febril. -u toate ca cele mai multe infectii sunt asimptomatice, exista si cazuri severe cDnd se poate produce o enterita cataral"hemoragica cu diaree, anemie, emaciere rapida, depresie si slabiciune, uneori amenintDnd chiar viata animalului. )peciile de -?stoisospora (&sospora) parazite la carnivore prezinta gazde

Page 7 of 17

intermediare facultative, reprezentate de regula, de rozatoare, dar si de ierbivore (carnea cruda provenind de la acestea poate fi infectanta pentru carnivore), precum si alte mamifere. -iclul biologic se realizeaza printr"o evolutie multistadiala, cu parcurgerea unei faze sexuate, cu doua etape (gametogonia si sporogonia) si a unei faze asexuate (schizogonia). -Dinele si pisica se contamineaza prin ingestia oochisturilor sporulate sau a gazdelor ale caror tesuturi sunt contaminate. ;upa ingestie oochisturile sporulate sunt supuse actiunii sucurilor digestive ( pepsina, tripsina, bila), ceea ce duce la eliberarea continutului cu infestarea celulelor epiteliale intestinale. Armatoarele faze ale ciclului biologic se desfasoara En interiorul celulelor epiteliale finalizDndu"se cu formarea oochistului si eliminarea acestuia En mediul extern odata cu excrementele. Gn mediul exterior oochistul sufera procesul de sporulare. @ochistul obtinut, denumit oochist sporulat ( forma de rezistenta a &sospora spp. En mediul exterior), este acum infectant. )porularea necesita oxigen, umiditate si caldura si are loc En cateva zile, chiar En mai putin de '( ore ( .* ore la 48,- pentru &. canis ) cDnd conditiile exterioare sunt corespunzatoare. sporularea se produce En minim .' 2 .( ore la 48,- si '( 2 4* ore la '' 2 '*,-. 9erioada situata Entre contaminare si excretia oochisturilor este denumita perioada prepatenta# perioada patenta corespunde excretiei oochisturilor. ;urata fiecarei perioade (respectiv 6 2 .. zile si . 2 6 saptamDni dupa infectia experimentala), caracterizeaza diferitele specii de &sospora. ;upa ingestia gazdelor paratenice, perioada prepatenta poate fi scurtata. )ursele de infectie sunt reprezentate de gazdele specifice, speciile de Eimeria si -?stoisospora, netransmitDndu"se de la cDine la pisica si invers. )ursele de oochisturi sunt animalele excretoare care au prezentat sau nu simptomele bolii. ;urata perioadei patente este En functie de specia En cauza, dar si En functie de vDrsta animalului si de statusul imunitar. -ateii care prezinta o prima infectie vor fi o sursa ma3ora de contaminare Entr"o crescatorie. %ransportul oochisturilor de &sospora spp. ar putea fi asigurat de insecte, dar En aceiasi masura si de apa, alimente, materialele si par murdarite de materiile fecale. An rol epidemiologic important El au gazdele intermediare facultative, En cazul isosporelor. Cozatoarele sunt o sursa posibila de contaminare (soarecele devine

Page 8 of 17

infectant En mai putin de 6 zile de la contaminarea sa). -ontaminarea se realizeaza prin ingerarea oochisturilor infestante odata cu apa si alimentele contaminate, sau facultativ, a gazdelor intermediare infectate. 5a pisici este dovedita transmiterea &. felis si &. rivolta prin ingerarea soarecilor, acest mod de contaminare fiind similar, ca eficienta, ingerarii de oochisturi. Ceceptivitatea gazdelor la infectie este scazuta la adulte, care sunt purtatoare si eliminatoare de oochisturi, tineretul En perioada Entarcarii fiind cel mai sensibil# cele mai multe cazuri de coccidioza sunt observate la catei provenind din crescatorii dupa vanzarea lor. Ceceptivitatea se mentine pDna la vDrsta de *"+ luni. Factorii de risc pentru coccidioza cu &sospora spp. sunt vDrsta tDnara, suprapopularea Entr"un efectiv si consumul de carne cruda.,infectiile intercurente, imunosupresia sau corticoterapia. @ochisturile sporulate prezente En mediul exterior rezista mai multe luni la numeroase dezinfectii, spre deosebire de cele nesporulate. Ele sunt distruse de caldura, uscaciune, razele AF (soare), amoniac si putrefactie. 5eziunile sunt caracteristice unei enterite (3e3unita cu o hiperemie a 3e3unului si ileita) acuta, catarala, rareori hemoragica si ulceroasa. -ontinutul intestinal poate fi apos si hemoragic, uneori mucos. %abloul lezional poate fi insotit de o inflamatie a limfonodulilor mezenterici. -adavrele sunt deshidratate, anemice. Microscopic se observa necroza si descuamarea mucoasei intestinale, atrofia vilozitatilor si infiltratii limfo"plasmocitare. Tratament ;iagnosticul se pune atat pe baza semnelor clinice, cat si pe baza examenului coproparazitologic. ;iagnosticul diferential se va face fata de restul afectiunilor specifice tineretului care se manifesta cu diaree. . )e efectueaza examene coproparazitologice pentru a fi sigur ca parazitul nu mai este prezent in organism si se va igieniza mediul in care creste animalul afectat. %ratamentul specific se realizeazH cu sulfamide Ii aureomicinH. )"au mai utilizat mepacrina Ii galisan. %ratamentului specific i se asociazH cel simptomatic, rehidratant Ii un regim alimentar dietetic. ;upa tratament este recomandata o dieta

Page 9 of 17

specifica

ce

va

a3uta

organismul

la

refacerea

epiteliului

intestinal.

9rofilaxic se au En vedere mHsurile de igienH, Endeosebi En canise Ii asigurarea unei alimentaJii corespunzHtoare# cHrnurile Ii deIeurile de abator se administreazH En hrana carnivorelor numai dupH fierbere.

2.$. SA#COCISTOZE

9arazitoze produse de sporozoare dixene din genul )arcoc?stis, a caror faze gametoganice si sporogonice se realizeaza in intestinul carnivorelor sau omului, gazde definitive, faza schizogonica realizandu"se in organele si musculatura gazdelor intermediare, reprezentate de diverse specii de mamifere, pasari si pesti. Evolueaza de regula subclinic, intalnindu"se si forme clinice, aspectul lezional caracteristic fiind prezenta in musculatura gazdei intermediare a unor formatiuni macro" si microscopice, denumite sarcochisturi. Etiologie Genul )arcoc?stis din familia )arcoc?stidae, cuprinde peste .'8 de specii, raspandite la un numar mare de animale domestice si salbatice. -ele mai imporatnte specii sunt denumite dupa gazdele parazitate!). bovicanis, ). bovifelis, ). bovihominis (bovine)# ). ovicanis, ). ovifelis (ovine)# ). capricanis (caprine)# ). suicanis, ). porcifelis, ). suihominis (suine)# ). e$uicanis, ). fa?eri (cabaline)# ). cuniculi (iepure domestic)# ). leporum (iepure salbatic)# ). gallinarum, ). horvathi (gaina)# ). rile?i (rata)# ). lindemanni (om) ( are rol de gazda intermediara). -iclul biologic este de tip diheteroxen. @@chistul de )arcoc?stis sporuleaza imediat dupa formarea sa in epiteliul si lamina propria a intestinului subtire, iar in lumenul intestinal, prin ruperea peretelui oochistului, sunt eliberate cel mai adesea cele ' sporochisturi. &n fecalele animalelor gazde definitive sunt eliminate sporochisturile, fiecare sporochist continand cei ( sporozoiti si corpusculul rezidual granular. ;imensiunile sporochistului sunt de .',6 2 .*,60+,6 " .. /m. ( Commel si :e?dorn, .17', )uteu si -oman, .174).

Page 10 of 17

&n gazda intermediara se realizeaza stadiile schizogonice, prima generatie de schizonti formandu"se in endoteliul vascular din organe. ;imensiunile acestui schizont sunt de 460.6 /m si contine cativa zeci de merozoiti ( cu dimensiuni de 7" +0'"4 /m ), rezultati prin endopoligenie. Merozoitii generatiei a doua trec pe cale hematogena in musculatura unde multiplicandu"se prin endodiogeneza, formeaza metrocite care se multiplica si dau nastere la merozoiti ( spori sau corpusculi Caine?). cestia au forma semilunara, dimensiuni de +".'0+"4 /m si se afla in interiorul chisturilor. -histurile ( sarochisturile ) au dimensiuni variabile de la .8 la .88 /m. Merozoitii, eliberati in intestinul gazdei definitive, dupa ingerarea si digestia sarochisturilor, patrund in lamina propria si se transforma in macro" si microgameti, care prin fecundare vor forma zigotul, ce"si va realiza ulterior peretele specific devenind oochist. 9erioada prepatenta este de 1".' zile, faza patenta dureaza pana la (8"*8 zile sau mai mult. )ursele de contaminare sunt reprezentate in principal de carnivore cu un mare potential poluator prin coproeliminari de sporochisturi in colectivitati de animale, ducand la contaminarea hranei si a apei. Cezistenta in mediua a elementelor infestante este diferita! " " sporochisturile au rezistenta mare 2 peste .8 zile la " ',- si "4,- si pana la 48 de luni la K(,-. sarcochisturile au o rezistenta mai scazuta care variaza in functie de regimul termic si metodele de conservare 2 in carne proaspata la K',-, .4 zile, se distrug prin incalzirea la *8,- in .8 minute, iar la "'8,-, dupa 4 zile carnea este lipsita de risc infectant. -ontaminarea se realizeaza pe cale digestiva, prin ingerarea sporochisturilor de catre gazdele intermediare receptive si prin ingerarea sarcochisturilor de catre om si carnivore, contaminarea acestora fiind direct proportionala cu intensivitatea infestatiei gazdei intermediare. &n infectiile sarcocistiene, caile transplacentara si galactogena nu au o importanta practica, contaminarea transplacentara parand irealizabila la taurine si porcine si inexistenta la oaie dar posibila la soareci.

Page 11 of 17

&ncidenta infectiilor, indeosebi la gazdele intermediare este influentata de factori ca alimentatia, sex, varsta, afectiuni asociate, fiind mai ridicata la femela dect la mascul, la adulti decat la tineret si de asemenea la animale subnutrite, cu afectiuni cronice. Simptomatologie gresiunea sarcosporidiilor la carnivore, gazde definitive, este slaba, fara exprimari clinice, desii in infectii masive au fost depistate necrobioza si eroziuni ale epiteliului intestinal. 5a om se produce o diaree intensa si severea ce poate merge pana la colaps circulator, de la consumul a doar .88 g carne de port infectata cu sarcochisturi. 5a gazdele intermediare anumite specii de )arcoc?stis ( suihominis, bovicanis, ovicanis) poate determina moarte subiectilor infectati. 9rincipalele actiuni ale parazitilor in gazdele intermediare sunt mecanica si toxica, actiuni determinate de elementele fazei schizogonice ce se realizeaza sau de toxinele parazitului. stfel! " " schizontii si merozoitii determina disctructii celulare in parenchimuri, tulburari circulatorii, microhemoragii, edeme perivasculare# sarcochisturile determina in functie de marimea lor compresii si atrofii ale fibrelor musculare, producand disfunctii mai ales cand afecteaza limba, esofagul# " toxinele (sarcocistina) au efect neurotrop, hemolizant, cardiotrop, asupra suprarenarelor, hematoformatoare, " anemie deregleaza determina metabolismul scaderea protidic a si si actiunea glicogenului cresterea lactat" semnificativa serice

(muscular, hepatic) a mioglobinei si instalarea hipoxiei tisulare# oligocitemica, a diminuarea unor albuminelor ( semnificativa valorilor enzime creatin"fosfo>inaza,

dehidrogenaza, transaminaze glutamice"oxal"acetica). ;ezvoltarea sarcochisturilor determina! " " distrofii musculare, miozite chistice si edematoase si miocardita interstitiala# in infectii masive, masele musculare sunt emaciate, cu infiltratie apoasa#

Page 12 of 17

"

in caz de avorturi, fetusul este edematos, eritematos, cu zone de alopecie. 5a animalele gazde intermediare infectate poate aparea 3ena in prehensiunea

fura3elor, in masticatie si deglutitie. ;iagnosticul este greu de precizat pe baza semnelor clinice necaracteristice, cu exceptia glositelor hipertrofice, indurate la bovine si cabaline. a tulburarilor in deplasare si cardiace. ;iagnosticul diferential, la animalele in viata se face fata de! afectiuni febrile, anemiante, reumatoide, abortigene, actinomicoza si actinobaciloza. Tratament %ratamentul nu dispune inca de medicamente eficace! " la carnivore, in forma intestinala se foloseste )ulfadiazin, .(8mg0>g0zi asociat cu 9irimetamin .mg0>g0zi, cateva coproeliminarii de sporochisturi# " in forma acuta, s"a utilizat mprolium 2 .88mg0>g, 48 de zile adnminsitrat din ziua contaminarii. 9rofilaxic se vizeaza! " " " " masuri de igiena generala in abatoare, ferme# limitarea si controlul parazitologic al cainilor si pisicilor in intreprinderi alimentare# interzicerea folosirii carnii crude in hrana animalelor# educatia sanitara a populatiei. zile , cu efect moderat asupra

2.%. Ami&iaza ' !izenterie ami&iana ( )pecie din ordinul moebida, familia Entamoebidae. 9rotozooza data de

prezenta si inmultirea in intestinul gros si uneori cu localizari extraintestinale, la om si rar la animale domestice, a unei amibe patogene , Entamoeba histol?ca. Boala prezinta simptome de dizenterie, cu intense dureri abdominale.

Page 13 of 17

Etiologie Entamoeba histol?tica paraziteaza la om, primate, caine si pisica# Entamoeba suis paraziteaza la suine# Entamoeba histolytica este un r?zopod la care nucleul are endosom in general mic, central sau nu si numerosi perisomi (corpi periferici). 9roduce chisturi cu ( nuclei. 9araziteaza in intestinul gros la om, primate, uneori la caine, pisica, rar la porc. 9oate exista sub trei forme! .. Forma minuta '. Forma chistica 4. Forma magna ( histol?tica) .. Forma minuta, este nepatogena si masoara .'".6 /m, traieste in lumenul intestinului gros unde se multiplica prin bipartitie simpla. )e hraneste cu continut digestiv, bacterii. Aneori dupa diviziune, amibele raman mici, apropiate si eliminand vacuolele lor alimentare formeaza prechisturile, apoi ele elaboreaza un perete chistic, iar nucleul se divide in ', apoi in (, rezultand chistul. '. Forma chistica este nepatogena reprezentand forma de rezistenta a rizopodului in mediu si se elimina din organismul gazda prin fecale. -histurile masoara .8"'8 /m si asigura trecerea de la un individ la altul, prin alimente contaminate sau cu apa de baut. &n tubul digestiv, parazitul se elibereaza printr"un mic orificiu al peretelui chistic , dand o amida cu patru nuclei# ulterior are loc dedublarea nucleilor, apoi diviziuni ale citoplasmei, rezultand opt mici amibe, care vor da fiecare cate un trofozit. 4. Forma magna sau histol?tica, este patogena si masoara '8"48 /m, este histofaga si hematofaga, ataca peretele intestinal, producand leziuni. Este posibila trecerea sa in circulatie, determinand abcese ale ficatului sau altor organe. Lu produce chisturi. Entamoeba suis produce infectii ale intestinului gros la suine, fiind o specie oportunista care in anumite conditii de stres sau modificari ale biocenezei intestinale devine patogena producand ulcere pe mucoasa ontestinului si leziuni de tiflocolita.

Page 14 of 17

%recerea din forma minuta in forma histol?tica este insotita de tulburari si este favorizata de diversi factori! deficiente ale organismului, corticoterapie, staza intestinala, prezenta anumitori specii bacteriene, inflamatia intestinului gros si indeosebi trecerea hematiilor in lumen. Este posibila, in egala masura, si trecerea din forma histol?tica in forma minuta, cu disparitia simptomelor si reaparitia chisturilor in fecale, Entamoeba fiind prin excelenta un parazit conditionat patogen. )tudiile de izoenzime ( )argeaunt si col, .17+".171 ) au permis, printre altele, distingerea de suse inofensive si suse patogene. ;ar s"a constatat de asemenea ca, in anumite conditii de cultura in vitro, o susa inofensiva poate achizitiona z?modemul unei suse patogene ( Mirelman si col, .1+* ), ceea ce duce la supozitia ca in conditii naturale aceste suse nu sunt perfect stabile. -ultivarea in vitro se face la 47,- pe diverse medii difazice ( ;obell si 5aidlaM, .1+* ) sau monofazice, cel mai frecvent aditionat de bacterii. Simptomatologie Entamoeboza este o boala tipic umana, legata de conditiile precare de igiena# la animale este strict de origine umana. )ursele de paraziti sunt reprezentate esential de oamenii cu infectii latente, singurii care produc chisturi. &n fecalele bolnavilor se gasesc trofozoitii. Cezistenta parazitilor in mediul extern este de cateva zile, maxim '"4 saptamani la (,-.. -ontaminarea omului are loc in general odata cu apa de baut, legumele sau fructele contaminate. &nfestarea cainelui se constata doar in cazul coabitarii cu oameni infectati si conditii precare de igiena. )e constata inflamatia colonului si a rectului, congestie, abcese in Nbutoni de camasaB cu mici adancituri si ulceratii. nervos central). 5a animale, infectiile sunt latente, cu evolutie cronica, insotite de tulburari digestive, cu eliminarea de fecale diareice in care se gasesc formele trofozoitice. 5a om se pot prezenta ' forme evolutive! bcesele, principala leziune caracteristica determinata de E. h?stolitica, se pot intalni si in alte organe (fical, plaman, sistem

Page 15 of 17

" "

o forma acuta caracterizata prin dizenterie, eliminarea de materii fecale sanguinolente, cu tenesme si crampe intestinale# forma cronica, cu dureri abdominale, dureri de cap, oboseala. &n baza semnelor clinice si a anchetei epidemiologice, se stabileste

diagnosticul! dizenterie nefebrila la om, rar la caini. ;iadnosticul de certitudine se pune pe baza examenului microscopic al fecalelor, cu identificarea amibelor in fecale! trofozoiti in formele acute, chisturile gasindu"se doar la om, in formele cronice si infectii latente. Tratament -azurile mortale sunt relativ rare, dar boala poate persista timp indelungat in populatiile umane. 5a animale, evolutia este benigna. 9entru tratament s"au folosit substante variate! antibiotice, alcaloizi, arsenicale, derivati de oxi$uinoleina. -el mai utilizat este Metronidazol ( Flag?l) in doza de 68 mg0>g0 zi, timp de 6".8 zile, per os. 9rofilaxic sunt vizate masuri de igiena generala.

Page 16 of 17

Page 17 of 17