CESTODOZELE LA RUMEGATOARE SI CARNIVORE

Cestodozele sunt boli produse de paraziţi din clasa Cestoda, cunoscuţi sub numele de
tenii. Corpul acestor tenii este format din segmente (proglote) turtite dorso-ventral. Capul
(scolexul) este prevăzută cu organite de fixare (rostrum, ventuze, botridii. După scolex urmează o
portiune nesegmentată - gâtul şi apoi corpul propriu-zis, numit strobilă alcătuit din segmente
numite proglote. Acesta, prezintă trei zone zona proglotelor tinere, in care predomină elementele
organelor mascule zona mijlocie, cu proglote mature; zona proglotelor ovigene, pline cu
oncosfere (ouă).
Proglotele, in număr de sute, chiar mii, au la exterior o cuticulă sub care sunt muşchii,
fiecare fiind dotată cu aparatu genital hermafrodit, aparatu excretor şi siste mu nervos. Teniile
adulte parazitează in intestinul subţire la mamifere şi păsări, care constituie gazdele definitive,
hrănindu-se prin osmoză. Ciclul evolutiv se realizează prin una sau două gazde intermediare
obligatorii, în care evoluează formele larvare. Gazdele definitive elimină, odată cu fecalele,
proglote ovigere care contin oncosfere. Acestea, ingerate de gazdele intermediare, vor elibera
embrionii, care se vor localiza în diferite organe sau ţesuturi în funcţie de specia parazitului.
Embrionii evoluează transformându-se în larve de tip chistic, care se impart după structura internă
in cisticerc, format dintr-o singură veziculă şi un singur scolex (monochistică şi monocefalică)
cenur, format dintr-o singură veziculă şi mai mulţi scolecşi (monochistică şi policefalică)
echinococ, format din mai multe vezicule ce conţin mai muţti seolecşi (polichistică şi
policefalică).
Bolile produse de cestodele adulte se numesc tenioze iar cele determinate de larvele
teniilor, cestodoze larvare.
Cestodele aduc prejudicii latât gazdei definitive, cât şi gazdelor intermediare.
Cestodozele produse de forme larvare au o mare importantă economică, in mod deosebit
cenuroza şi echinococoza.

1. CENUROZA

Este o parazitoză gravăcare se întâlneşte la ovine şi, mai rar, la alte rumegătoare (caprine,
bovine), produsă de forma larvară a teniei Multiceps multiceps, care parazitează sub formă adultă
în intestinul carnasierelor (fig. 1).
Etiologie şi epizootologie. Coenurus
cerebralis este o larvă monochistică şi
policefalică incluzând 10-20 scolecşi,
asemănători cu cei ai cestodului adult
(fig.2)). Adulţii parazitează în intestin la
carnasiere, in special la câine.
Oile (gazda intermediară) se infestează
ingerând oncosferele odată cu iarba
murdărită cu fecalele carnivorelor (câne,
lup, vulpe) infestate (fig. 4).

Fig. 1 Tenii din specia Multiceps

multiceps
Fig. 2. Cenur – larvă monochistică policefalică. În partea dreaptă-schema unui cenur

Fig.3 Ciclul evolutiv al teniei Multiceps multiceps

 In tubul digestiv, sub acţiunea sucului pancreatic sunt eliberate larvele hexacante, care
traversează peretele intestinal ajungând în vena portă, apoi în marea circulaţie. Vor evolua spre
stadiul de larvă (cenur) numai embrionii ajunşi la nivelul sistemului nervos central. În migrarea
lor, larvelor traumatizează sistemul nervos central producînd leziuni de meningoencefalomielită
traumatică. Ca urmare a acţiunii toxice şi compresive, cenurii produc necroze la nivelul
substanţei nervoase şi la nivelul oaselor craniene. De obicei in sistemul nervos se dezvoltă 1-3
larve care au o creştere lentă. După opt luni larva ajunge la dimensiunile maxime (cât un ou de
găină) devenind infestantă (fig.4 ). Câinii, la rândul lor, se pot infesta prin consumul de cenuri,
ca urmare obiceiului unor ciobani de a le da în hrană capul oilor bolnave sacrificate.
Boala apare iarna şi la începutul primăverii şi are un pronunţat caracter de focalitate,
legat de contactul strâns al oilor cu câinii infestaţi cu cestodul adult.

Fig. 4 Cenuri în creier de oaie.

Manifestări clinice.
Boala evoluează cronic, în trei etape:

Faza meningo-encefa1ică corespunde cu migrarea embrionilor în sistemul nervos central. Dacă

infestaţia este moderată, faza poate trece fără semne clinice evidente dacă infestaţia este masivă,
pot să apară următoarele semne somnolenţă, inapetenţă, mers nesigur, tulburări de vedere,
convulsii, şi moarte după 4-5 zile.

Faza de 1inişte aparentă durează 3-8 luni şi evoluează fără semne clinice, timp în care are loc
dezvoltarea cenurilor.

Faza semne1or nervoase apare când cenurii au ajuns la maximum de dezvoltare. Animalele au
privireă speriată, nu mai urmează turma, se deplasează lent şi dezordonat, în cerc (mers „în
manej spre dreapta sau spre stânga, in funcţie de emisfera afectată. Cînd chistul se localizează la
nivelul lobilor frontali, animalul prezintă dromomanie. Spre final, animalele rămân in decubit şi
execută mişcări de pedalare sau rotire in jurul axului longitudinal al corpului. Local, prin palpaţie
se poate constata o înmuiere şi subţiere a calotei craniene. Faza semnelor nervoase durează 4-6
săptămâni şi se termină prin moarte, care survine in urma epuizării organismului.
Terapie, profilaxie şi combatere.

Se vor efectua dehelmintizări periodice la câinii care însoţesc turmele de oi de două ori pe
an (primăvara şi toamna). Dehelmintizarea se face cu produse farmaceutice pe bază de arecolină
bromhidrică, albendazol, ş.a.. După dehelmintizare, fecalele se recoltează şi se ard. Se va
interzice darea în hrana câinilor a cadavrelor sau a capului animalelor cu cenuroză. In unele
cazuri se poate recurge la extirparea chirurgicală a cenurilor.

2. ECHINOCOCOZA (hidatidoza, chistul hidatic)

Boala este produsă de dezvoltarea in diverse organe şi ţesuturi a chistului hidatic, forma
larvară a teniei Echinococcus granulosus, cunoscută sub denumirea de chist hidatic.

Etiologie şi epizootologie.
Tenia adultă (fig. 5), care are o lungime de doar 3-5 milimetri, parazitează in intestinul
subţire la câine, lup, vulpe. Forma larvară – chistul hidatic –se dezvoltă în organele
parenchimatoase (pulmon, ficat, splină etc.) ale gazdelor intermediare (ovine, bovine, porc, om
etc) care se infestează consumând alimente contaminate cu oncosfere (fig. 6).

Chistul hidatic se prezintă sub forma unei vezicule opace şi elastice, cu dimensiuni
variind de la mărimea unei nuci până la mărimea unui cap de copil. Vezicula se compune dintr-
un perete, un lichid limpede şi numeroşi scolecşi (larvă polichistică-policefalică). Peretele este
format dintr-o cuticulă externă şi o membrană germinativă internă. Membrana internă numită
şi ,,proligeră,, dă naştere la noi vezicule care se detaşează şi plutesc în lichidul veziculei primare
(fig.7). Longevitatea chistului este foarte mare la om poate ajunge la 20-30 de ani sau chiar mai
mult.
Chiştii exercită asupra organelor parazitate, o acţiune mecanică prin compresiune,
determinând atrofia acestora şi o acţiune toxică prin impregnarea cu lichid hidatic.
Un rol important in întretinerea parazitozei îl joacă cîinii vagabonzi. Boala nu este legată
de sezon, ci numai de contactul între gazdele definitive şi intermediare ale cestodului.
Ciclul evolutiv al teniei Echinococcus granulosus este schematizat în fig. 8.

Manifestări anatomo-clinice.

Boala evoluează, de regulă asimptomatic. In cazul infestaţiilor masive însă şi a chiştilor

de dimensiuni mari, apar semnele de organ ( icterul în localizările hepatice, tulburări respiratorii
în localizările pulmonare etc.). Deşi organul afectat este atrofiat, el apare mărit în volum în urma
dezvoltării unui număr mare de larve greutatea acestor organe, mărite in volum şi boselate, este
impresionantă: peste 50 kg ficatul la bovine, 13 kg pulmonul.
 Fig. 5 Tenia Echinococcus granulosus

Fig. 6 Organe cu chişti hidatici de dimensiuni diferite.

Fig. 7 Chişti hidatici.

Fig.8 Ciclul evolutiv al teniei Echinococcus granulosus
Diagnosticul se precizează numai prin examen hematologic, serologic şi pe baza reacţiei
pozitive la testul alergic (intradermoreacţia Cassoni).
Terapie, profilaxie şi combatere. Se recomandă actiuni sustinute de dehelmintizare a cîinilor,
lichidarea câinilor supranumerari şi vagabonzi distrugerea organelor cu chişti prin ardere sau
îngroparea lor la adâncime educaţia sanitară a crescătorilor de animale şi popularizarea măsurilor
de combatere.