PARAZITOLOGIE MEDICALA

S-a desprins din zoologie la sf. sec XVIII. A avut o evolutie si s-a afirmat ca disciplina in cadrul biologiei generale, medicinei umane si veterinare se face o diferenta intre parazitologia generala si medicala. Cea generala studiaza parazitii care sunt prezenti la toate grupele de animale. Cea medicala studiaza cu precadere parazitii de la om si de la animale de interes economic unde produc o serie de boli cu o evolutie mai mult sau mai putin severa. De aceea, capitolele mai importante ale parazitologiei medicale sunt Protozoologia, Helmintologia (helmintos - vierme), Arahnoentomologia - studiul acarienilor. Totusi, intre parazitologia generala si medicala exista o stransa legatura. Cea generala capata un puternic caracter aplicativ tinand cont de rezultatele cercetarii biologice ca si cele ale parazitologiei medicale. Parazitologia medicala tine cont de principiile parazitologiei generale si chiar se conduce dupa ele. In relatiile dintre doi indivizi dintr-un cuplu se stabilesc urmatoarele conjuncturi: simbioza, comensalism si parazitism. In simbioza ambii parteneri din cuplu isi aduc foloase reciproce In comensalism numai unul din parteneri trage foloase de pe urma celuilalt dar nu-i aduce prejudicii. In parazitism, ca si in comensalism numai unul din parteneri trage foloase de pe urma celuilalt, pe care insa il vatameaza - il imbolnaveste. Parazitologia medicala studiaza parazitii de la om si de la animalele de interes economic dublu nume gen specie denumire binominala data de Linne - parintele zoologiei: Tenia (gen) solium (specie)

DIFERITE CATEGORII DE PARAZITISM

I. PARAZITISM FACULTATIV SI II. PARAZITISM OBLIGATORIU
parazitii vin in contact cu gazda un timp limitat; dar urmasii lor sunt totdeauna liberi. Ciclul evolutiv cuprinde atat faze libere cat si faze parazite. Parazitism facultativ - la formele libere care in mod intamplator ajung la alta forma pentu hranire, reproducere sau aparare dar urmasii lor sunt totdeauna liberi Parazitism obligatoriu - un ciclu de viata care cuprinde atat faze libere dar mai multe forme parazite. Parazitii pot fi A. Dupa locul din gazda in care se stabilesc

externi - ectoparaziti - fie o pe tegument sau o in cavitati care comunica cu ext.: cavitatea anala, cloacala, etc. interni - endoparaziti care dupa locul de parazitare pot fi paraziti o in celule - intracelulari, o in cavitati - cavitatea intestinala - cavitari, o in tesuturi - tisulari. B. Dupa durata relatiilor care se stabilesc intre paraziti si gazda temporar - parazitul vine in contact cu gazda un timp limitat - de obicei cat are loc reproducerea dupa care duce o viata libera. stationar - poate fi o periodic, sau o permanent; in cel periodic ciclul evolutiv cuprinde atat faze libere cat si faze parazite si dovada ca este asa, parazitismul periodic poate fi larvar sau protelian (pro-catre, telos-sfarsit) - pentru ca larvele se formeaza la sfarsitul ciclului evolutiv - larvele sunt parazite, adultii sunt liberi (de obicei in intestin) sau imaginal - adultii sunt paraziti, larvele sunt libere. Ciclul evolutiv cuprinde numai faze parazite si este inscris intr-o gazda - cea definitiva - forme monoxene - sau poate sa se petreaca in 2-3 gazde cand in afara gazdei definitive gasim o gazda intermediara (auxiliara) iar aceste forme se numesc forme heteroxene C. Dupa actiunea supragazdelor paraziti patogeni sau letali cand provoaca moartea org. gazda sau nepatogeni sau neletali care de obicei sunt tolerati de org. gazda unde produc o serie de boli cu un caracter foarte diversificat. - boli de asociatie D. Hiperparazitism - poliparazitism - superparazitism - paraziti ai parazitilor - de talie mai mare, devin sursa de hrana sau adapost pentu alti paraziti de dimensiuni mai mici. : Larvele de capuse (acarieni) care sunt paraziti pe larve de pureci.

ORIGINEA PARAZITILOR
Parazitismul apare la formele libere - ca dovada este larga lor raspandire la diferite grupe de animale si pe cai deosebite. Parazitii au avut o evolutie care a mers paralel cu a gazdelor.

ADAPTARILE MORFOFIZIOLOGICE ALE PARAZITILOR LA MODUL LOR DE VIATA.

Aceste adaptari mai ales de morfologie externa tin de modul de viata a parazitilor, adica dupa cum sunt paraziti externi sau interni.

La ectoparaziti, pentru a adera mai bine de gazda, corpul este turtit dorso-ventral. o La altele se observa scurtarea corpului si indesarea acestora, disparitia apendicelor si chiar a segmentelor La endoparaziti pentru a rezista mai bine peristaltismului intestinal al gazdelor, corpul se alungeste, si se segmenteaza. o Ex. tipic - al teniilor (panglici) - care fac parte din clasa cestoda grupul mare - Filum sau increngatura Platelmintes (Platos = turtit, helmintos = vierme) - viermi plati sau turtiti dorso-ventrali - au corpul format din 3 regiuni (compartimente): capul sau scolex cu organe de fixare capul se ingusteaza dand gatul sau zona generatoare de segmente sau proglote strobilul sau lantul de proglote in care se repeta aparatul genital hermafrodit. La altele, ca si formele ectoparazite sunt in general turtite dorso-ventral. Sau la altii corpul se ramifica, devin dendritici, pentru ca aceste ramificatii ale corpului sa patrunda sub tegumentul gazdei ca sa absoarba mai bine substantele nutritive. Unele din ele sunt complet modificate datorita modului lor de viata. o Exemplul tipic este a unei specii - Saculina Carcini - care traieste prinsa de abdomenul crabilor si este reprezentata prin doua portiuni una externa sferica ca o gogoasa prinsa de abdomenul crabului. In aceasta gogosica gasim un testicul si un ovar - forma hermafrodita celule nervoase care le asigura miscarea si influenta asupra gazdelor; a doua portiune este saculina interna reprezentata printr-un sistem de radacini care patrunde in corpul crabului si consuma tot interiorul

ORGANELE DE FIXARE
pot fi reprezentate prin spini cuticulari si baghete cuticulare, carlige si ventuze. In cadrul ventuzelor exista o evolutie: a) ventuze simple sub forma unor crapaturi laterale cu care se fixeaza de gazda. Exemplul tipic este al unei tenii care se numeste botriocefal (popular) sau Dyphyllobotrium latum (dyphys=dublu; botrium=botridiu) latum - pentru ca forma lor este mai mult lata ca lunga b) ventuzele care prezinta o cavitate centrala sau orificiu central si o tunica musculara care inconjoara aceasta cavitate sau orificiu central care este formata din fibre radiare musculare si circulare. Aceste ventuze sunt bogat inervate cu celule ganglionare nervoase ceea ce le da o oarecare autonomie in miscare. Ex.: teniasolum (porc). Prin pereti musculosi orizontali si verticali - separate in numeroase camarute sau alveole. Le gasim in sange sau printre formele care se hranesc cu sange.

ORGANIZATIA INTERNA
regula generala: parazitismul simplifica foarte mult organizatia corpului dar

 complica extraordinar de mult aparatul genital si ciclul lor evolutiv. In consecinta, toate formele parazite nu au tub digestiv hranire prin osmoza. Nu au aparat circulator circulatia se realizeaza prin lichidele din cavitatea corpului. Nu au aparat respirator specializat si de obicei respiratia este tegumentara. Tipuri de respiratie la formele externe respiratia este aeroba iar la endoparaziti respiratia este anaeroba cu o singura exceptie: formele care traiesc in sange la care respiratia este aeroba. In privinta aparatului genital, majoritatea formelor parazite se caracterizeaza printr-o putere mare de fecunditate - hiperfecunditate - pot depune un numar mare de oua sau de larve. Formele care depun oua se numesc forme ovipare iar cele care nasc larve vii se numesc vivipare La Trichinella spiralis (nematod) in 42 de ore de la fecundare naste 15000 de larve vii - vivipara. Aceste larve vii vehiculate de torentul sanguin ajung in muschii intercostali, mm. linga ai laringelui, diafragma, maseter unde formeaza chisturi conjunctive cu depunere de Ca la ambele capete. Ancylostroma duodenala - vierme cilindric - depune in 4-5 ani cat traieste 20 mil. oua Tenia solium (cestod) - in 10-15 ani depune 200-300 mil de oua. Datorita izolarii lor in medii diferite de viata si a ingreunarii intalnirii indivizilor de sex opus pe acelasi individ apare atat aparat genital masculin cat si feminin sunt hermafroditi. Tot in cadrul parazitismului, parazitii nu sunt hermafroditi dar se organizeaza in cupluri. Speciile genului Schistosoma - traiesc de obicei in sistem venos - la care masculul alungit cilindric are marginile corpului rasfrante, indoite ventral formand un canal care poarta denumirea de canal ginefor in care sta incolacita femela.

Modificari importante apar atat la oua cat si la larve. Cunoasterea structurii oualor are o deosebita importanta pentru diagnosticarea parazitozei respective schistosoma hematobrium - 3 specii - peretele vezicii urinare - ou cu pinten schistosoma mansoni - pinten lateral proeminent - produc neoplasme intestinale schistosoma japonicum care traieste in ficat schistosomiasa arteriovenoasa - un pinten lateral foarte putin proeminent

Ciclurile biologice la care de obicei se observa o alternanta intre reproducerea asexuata si sexuata in care intervin gametii - fenomen ce se numeste metageneza (metas=al 2-lea; genesis=formare) Tipuri de cicluri evolutive 1) fara alternanta de generatii si cu o gazda - definitiva giardia intestinalis (duodenalis) speciile genului entamoeba (amiba) - gazda definitiva este omul 2) fara alternanta de generatii dar cu doua gazde Tenia solium Tenia saginata la care gazda definitiva este omul, cea intermediara este porcul la solium iar vitele la saginata 3) fara alternanta de generatii si cu trei gazde botriocefal=Dyphyllobotrium latum g. def. om g. intermed. crustacee cyclops g. intermed. auxiliara - pesti rapitori stiuca si bibanul Boala este foarte raspandita in delta dunariii 4) cu alternanta de generatii si cu 2 gazde viermele de galbeaza sau fasciola hepatica in canaliculele hepatice la rumegatoare g. definitiva si de aici e la om iar cea intermdiara - un melc (gasteropod) acuatic care apartine genului Lymnea ultima forma lavara se fixeaza pe firele de iarba de pe marginea baltilor in partea superioara pentru a fi pascute apoi de gazda definitiva (rumegatoare)

ACTIUNILE PARAZITILOR ASUPRA GAZDELOR

Actiuni mecanice Actiuni spoliatoare sau de raspandire a parazitului gazda Actiuni toxice si iritative Actiuni microbifere -toate acestea au ca rezultat imbolnavirea generala a gazdei. 1) Actiunea mecanica se datoreste fie organelor de fixare, fie organelor de hranire, fie miscarilor parazitilor pe suprafata corpului gazdei, toate ducand la o serie de tulburari functionale ale diferitelor organe. Ocluzia intestinala ca si perforatia intestinala in cazul imbolnavirii cu Ascaris sau ranirea peretelui vezicii urinare, a

 rectului sau a unor artere hepatice sunt rezultatul actiunii mecanice a oualor de Schistosoma. 2) Actiunea spoliatoare sau de raspandire a parazitilor in gazda se datoreaza faptului ca parazitul consuma o cantitate mare din hrana gazdei ca si din sange astfel ca gazda scade simtitor in greutate si se anemiaza pentru ca pierde hemoglobina. Exemplul tipic este a doua tenii: Botriocefal=Dyphyllobotrium latum Tenia saginata care actionand asupra metabolismului gazdei, acestia scad simtitor in greutate. Parazitii - prin actiunea lor - produc antifermenti care impiedica sinteza normala a substantelor nutritive. Parazitii consuma o cantitae mare din vitaminele gazdei, in special vitamina B12 sintetizata in organism de E.coli ducand la stari grave de anemie, iar 2nematod (viermi cilindrici sau filiformi) Ancylostoma duodemale sau Necator americanus produc anticoagulante care produc de asemenea stari grave de anemie. Toate aceste actiuni au drept rezultat o micsorare a metabolismului gazdei astfel incat aceasta nu-si mai poate hrani diversele organe interne, mai ales gonadele si dintre gonade ovarele. Toate acestea duc la tulburari in functionalitatea acestora, distrofii si atrofii pana la disparitia caracterelor sexuale secundare. Acest fenomen poarta numele de castratie parazitara care a fost pusa in evidenta de Giard (giardoza)(19111983) un fenomen foarte raspandit in lumea animala, inclusiv a omului. 3) Actiunea toxica si iritativa se datoreaza toxinelor eliberate de parazit, care vehiculate de sange sau limfa produc imbolnavirea grava a organismului gazda. Aceste toxine actioneaza ca antigen la care gazda raspunde prin formare de anticorpi. Aceasta actiune modifica in special formula sanguina cu cresterea mai moderata a leucocitelor si mai prounutata a eozinofilelor. Aceasta crestere a eozinofilelor variaza cu specia. La giardia sau Lamblia intestinalis, leucocitele ajung doar la 8%; la Tenia solium ajunge la 16,5%, la Trichinella spiralis ajunge la 80%. In infectii cu amibe (protozoare) numarul de leucocite ajunge la 90000, iar in malarie care este o parazitoza produsa de specia Glasmodium scad simtitor eritrocitele pentru ca o faza a ciclului de exocitoza se produce in acestea. Prezenta parazitilor in organismul gazda determina o serie de fenomene nervoase, tulburari de comportament. Acest fenomen a fost reprodus experimental: s-au inoculat extract apos de Ascaris inoculat la animale de laborator inoculat la caine in proportie de 8-10cm3 la 1kg de greutate corporala determina transpiratie abundenta, oboseala excesiva, tremurul membrelor posterioare si chiar

 paralizia acestora ducand la moarte. Si intepaturile de insecte care la locul actiunii determina o serie de vezicule necrotice, o serie de pete rosii, eriteme, insotite de prurit se datoreaza tot actiunii acestor toxine eliberate de paraziti. 4) Actiunea microbifera - parazitii - prin diferitele lor organe - determina o serie de leziuni la suprafata tegumentului gazdei care constituie cai de patrundere in organism a altor germeni patogeni ducand la aparitia asa numitor boli sau parazitoze de asociatie. De ex. la om speciile de Amibe care apartin genului entamoeba sau specii de ciliate la care organitele de miscare sunt cilii cum sunt speciile genului Balantidium, determina la nivelul intestinului aparitia perforatiei intestinale, a apendicitei, ca si imbolnavirea glandelor anexe ale tubului digestiv - ficatul si pancreasul. Nematodele care sunt viermi cilindrici, prin actiunea lor determina in special peritonita. Cand parazitii si gazda se afla in relatii antagonice, parazitoza nu are loc.

RASPUNSURILE GAZDELOR LA ACTIUNILE PARAZITILOR

Raspunsurile gazdelor la actiunile parazitilor sunt de autoaparare sau de imunitate. Aceste raspunsuri pot fi raspunsuri celulare, tisulare si imunitare. 1) Raspunsurile celulare le intalnim de obicei la protozoare si ele constau din marirea metabolismului gazdei care trebuie sa asigure pe de o parte hrana sa dar si a parazitului. Acumularea in jurul procesului infectios a unui numar mare de celule si in special leucocite este raspunsul celular al organismului dat. 2) Reactiile tisulare constau in formarea, n timpul diferitelor stadii de dezvoltare a parazitilor, a unor straturi concentrice de tesut conjunctiv care izoleaza parazitul ducand la formarea unor chisturi conjunctive. Ca orice organ al organismului gazda, aceste chisturi sunt bogat vascularizate si bogat inervate. De obicei, in aceste chisturi conjunctive apar si diferite substante chimice sau minerale care provin din metabolismul gazda. De ex. la Trichinille spiralis, chistul conjuntiv are la cele doua capete depunere de calciu. La gazda intermediara (porc) intre chisturi se gasete un tesut conjunctiv cu membrana dubla.

Ca

Membrana dubla chist conj. larva

3) In parazitoze , ca si in bolile infectioase, gasim aceleasi tipuri de imunitate: imunitate congenitala si imunitate dobandita care se datoreaza caracterelor morfo-biologico-chimice cu care organismul se naste. Aceasta imunitate se poate manifesta asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale parazitilor sau numai a unora dintre ele. De aceea spunem ca ea are fie un caracter absolut, fie un caracter individual care este restrictiv. Imunitatea dobandita poate fi dobandita in mod natural activ printr-o infectie acuta anterioara sau pasiv cand se transmite de la mama la fat. Sau imunitatea dobandita poate fi artificial activ printr-o vaccinare sau pasiv cu ajutorul serului imun.

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE PROTOZOARE=PROTOZOONOZE

Grupul Protozoa = protozoare (protos = prim, zoon = animal animale unicelulare - celula este unitatea morfologica si functionala) Ciclul de dezvoltare, ciclul de viata sau biologic se poate petrece intr-o gazda (definitiva) - forme monoxene sau in 2-3 gazde (una definitiva, una intermediara, a doua intermediara sau auxiliara) - forme heteroxene. De obicei in gazda definitiva are loc reproducerea iar in gazdele intermediare are loc dezvoltarea larvelor. Majoritatea protozoarelor - parazite interne = endoparazite, sau intestinale. Protozoarele cuprind mai multe unitati flagellata - organite de miscare = flagelii sporozoare - animale la care agentii infestanti sunt cu rol primar.

A. GRUPUL FLAGELATELOR
1) TRIPANOZOMIAZA PRODUSA DE SPECIILE TRYPANOZOMA
un prim parazit - parazitoza - boala produsa de trypanosoma (miazis=boala)
Flagel Citoplasma (protoplasma) Membrana ondulanta (flagel + citoplasma)

Nucleol-endozom=cariozom 1 nucleu - forme monoenergide Nucleu mobil - retea mitocondriala cu rol in respiratia celulara

Granul bazal

SPECII a) africana Trypanosoma gambiense Trypanosoma rhodesiense gazda definitiva - omul gazda intermediara - musca tete b) americane - Trypanosoma cruzi g. def. - omul, iar g. interm. plosnita zburatoare din genul Triatoma. Raspandirea - prin dejectiile acestei plojnite care ajung pe mainile omului. Omul nu se spala, se scarpina, produce leziuni si prin torentul sanguin parazitul este raspandit. c) romana - Trypanosoma equperdum - cal - caile genitale la barbat. Cal - rezervor de paraziti. Omul transmite sexual. Deosebirile constau in: LOCALIZAREA PE GAZDA: a) Trypanosomele africane in plasma sangelui vertebratelor, dar mai sunt si-n lichidele care scalda diferite tesuturi dar si in LCR In locul intepaturii mustii tete se formeaza un furuncul sau tripanon care dispare foarte repede fara a lasa cicatrice dupa care urmeaza cele doua faze ale acestei parazitoze: faza conjunctivo-linfatico-sanguina si faza neurologica sau faza meningee. In prima faza are loc

invadarea ganglionilor linfatici care poate fi puternica, fulminanta si de scurta durata la trypanosoma rhodesiense ducand la moarte sau de lunga durata cu perioade fara simptome evidente (asimptomatice) la trypanosoma gabiense. Urmeaza starea de curbatura manifestata prin dureri articulare la nivelul membrelor, edem facial insotit de prurit. Tulburari cardio-vasculare manifestate prin tahicardie si extrasistole si tulburari digestive manifestate prin splenomegalie. toate acestea sunt insotite de cefalee si insomnii. Faza meningee sau neurologica: parazitul intra-n spatiul subarahnoidian si produce encefalita. La autopsii cele doua foite ale creierului sunt umflate = tumefiate iar dura mater adera la craniu iar pia mater la creier. Tulburari psihice insotite de halucinatii si insomnii mai ales noaptea. METODE DE DIAGNOSTIC: Diagnosticul cel mai sigur este cel de laborator = diagnostic de certitudine. a) analiza lichidului obtinut prin raderea dermului la nivelul furuncului b) analiza frotiului de sange c) analiza sangelui prin metode de leucoconcentrare (concentrarea leucocitelor) d) analiza LCR prin punctie occipitala. La acestea se adauga o serie de metode serologice sau imunologice care confirma rezultatele laboratorului: 1) reactia de fixare a complementului, 2) reactia de hem aglutinare. TRATAMENT CHIMIOTERAPIC cu substante chimice - Lomidima in faza I - Arsobal in faza II Pentru tripanosomele americane: Boala are un debut care se manifesta prin febra ridicata, edem facial cutanat insotit de prurit si de obicei fata capata un aspect adisonian datorita invadarii glandelor suprarenale.

2) GIARDOZA GIARDIA
8 flageli - 2 ant., 2 post., 4 lat. Doi nuclei - forme polienergide

Depresiune in forma de ventuza cu doi nuclei

Membrana dubla

SPECII intestinales Aceasta parazitoza - larg raspandita in populatiile scolare. Se prezinta sub doua forme: o forma vegetativa care se hraneste continuu - trofozoit o forma chistica - eliberata odata cu fecalele gazdei la exterior - forma infectioasa (cel care transmite boala). La un moment dat forma vegetativa isi retrage flagelii in interior, se acopera cu o membrana dubla chistica, semn ca se pregateste pentru un drum nefavorabil. Trecerea de la forma vegetativa la forma chistica - are loc o prima diviziune nucleara sau prima cariotomie forma chistica prezinta 4 nuclei. Transmiterea se face prin consumarea de legume, fructe si apa pe care se gasesc chistii. ACTIUNE PATOGENA perioada de debut a bolii manifestata prin inapetenta, dureri abdominale si o indispozitie generala. apar manifestari digestive reprezentate prin dureri abdominale periombilicale, tulburari de tranzit intestinal (diareea alterneaza cu constipatia), diaree rebela la orice forma de tratament. Tulburari nervoase manifestate prin iritabilitate, nervozitate si chiar tulburari de comportament. Tulburari hepatobiliare manifestate prin colecistite, ictere, dischinezii. Tulburari alergice care pot fi cutanate, traduse prin urticarie insotite de prurit.

repiratorii manifestate prin laringite, faringite, crize de astm. oculare manifestate prin conjunctivite purulente si nu in ultimul rand, circulatorii manifestate prin tahicardie si extrasistole. Toate aceste manifestari au drept rezultat scaderea masiva in greutate pe un fond de hipertensiune prelungita.

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR punerea in evidenta a formei vegetative in lichidul duodenal obtinut prin tubare. Analiza lichidului duodenal trebuie facuta rapid in 15-20 min de la tubare. In ceea ce priveste forma chistica ea se pune-n evidenta prin examen coproparazitologic

TRATAMENTUL ESTE TOT CHIMIOTERAPIC metronidazol, Tinidazol si flagyll, toate insotite de o igiena intima perfecta si aceasta medicatie trebuie facuta de toti membrii familiei

3) LEISCHMANIOZA SPECIILE LEISCHMANIA

produsa de speciile genului Leischmania SUNT 3 SPECII MAI RASPANDITE a) Leischmania donovani Leischmanioza viscerala - se mai numeste febra tropicala sau splenomegalia tropicala sau febra dumdum sau febra Kalaazar b) Leischmania tropica Leischmanioza cutanata - se mai numeste buboi sau buton de orient sau pendica sau febra lui Borowsky. c) Leischmania Braziliensis Leischmanioza cutaneo-mucoasa. Ele sunt forme heteroxene - cel putin doua gazde cea definitiva este omul iar cea intermediara - tantari care apartin genului flebotomus TRANSMITEREA prin inoculare - intepatura tantarului prin dejectiile acestui parazit sau prin transfuzii.

LOCALIZAREA la nivelul hepatic, splenic, ganglionar si in maduva hematogena.

STRUCTURA
Radacina flagelara scurta - lipseste partea libera (flagelul) - stadiul amastigot (mastigos = bici, flagel) Granul bazal

Nucleu

(dintre cele mai mici protozoare parazite) - aceeasi la toate speciile, deosebirile dintre ele fiind locul de parazitare. forma sferica cu membrana plasmatica, cu citoplasma, cu nucleu - situat catre partea posterioara a corpului. Antropozonoza - antropos=om, zoon=animal, noxis=boala. Rozatoareanimaleom. CICLU EVOLUTIV Boala are o perioada de debut lunga - de la 1-2 saptamani pana la 2-3 ani. dupa care urmeaza asa numita stare a bolii caracterizata printr-o triada de simptome febra anarhica, anemie severa si o splenomegalie (splina devine de 3-4kg, coboara in fosa iliacadreapta dand asa numinta splina in echer). apar adenopatii generalizate, hipertrofii ale ganglionilor limfatici, hemoragii intestinale puternice = asa numitul sindrom hemoragic, apoi sindromul digestiv caracterizat prin diaree care alterneaza cu constipatia, colecistiite si icter; apar noduli faciali care dau asanumitul aspect leonian sau de lepra si apoi pielea este hiperpigmentata

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR punerea in evidenta a parazitilor in organe bogate in tesut reticulo-endotelial prin punctii splenice, punctii hepatice, punctii ganglionare, maduva osoasa, mai rar in sange. Acesta foloseste cu succes si cultivarea pe medii de cultura test Novy-Nicole-MacNeal agar-agar cu sange de iepure. Dintre metodele serologice sau imunologice este imunoelectroforeza si imunoflorescenta.

TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC substante chimice pe baza de antiimoniupentavalent

4) TRICOMONIAZA SPECIILE GENULUI TRICHOMONAS

a) bucala (gingivala) - Trichomonas tenax=elongata=bucalis b) intestinala (duodenala) - Trichomonas intestinalis=hominis c) urogenitala - Trichomonas vaginalis. primii doi paraziti de obicei nu sunt patogeni - sunt organisme tolerate de gazda, dar pot deveni patogeni in functie de conditii ale biocenozelor locale Tricomoniaza urogenitala - produsa de Tricomonas vaginalis pe care o gasim atat la barbat cat si la femeie si se manifesta la femeie prin vaginita insotita de scurgeri abundente si prurit iar la barbat de obicei este inaparenta sau asimptomatica, barbatul fiind un rezervor de paraziti Membrana sau se manifesta prin uretrita insotite de prurit pentru ondulanta Costa ca de regula la barbat este asociata cu Candida (ciuperca). Ax muscolos bischeletic
axostil - incomodeaza sexual

4 flageli

STRUCTURA PARAZITULUI de obicei parazitul este de dimensiuni mai mari 10-30 microni forma vegetativa - trofozoit se multiplica asexuat prin bipartitie - impartirea animalului in doua 4 flageli - 3 anterior, 1 posterior se transmite prin act sexual, lenjerie intima, piscine, veceu... ACTIUNE PATOGENA la femeie sunt doua cazuri de simptoma evidente manifestate prin vaginita insotita de scurgeri urat mirositoare - leucoree - si insotite de prurit. aceasta parazitoza are perioade acute, subacute, ca si perioade de linistire, de remisie cand boala se cronicizeaza si crezi ca ai scapat de ea. boala este depistata intamplator la femeie cand isi face analizele curente si face si secretie vaginala

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SAU DE CERTITUDINE punerea in evidenta a formei vegetative in lichid vaginal proaspat pentru ca ajunsa in mediul extern, forma vegetativa este distrusa de temperatura mediului extern. Se mai foloseste si insamantarea pe medii de cultura Loffler. In declansarea acestei boli rol important are incarcatura hormonala, pH-ul vaginal sau incarcatura cu glicogen. pH-ul vaginal in cazul in care in vagin se gaseste glicogen in cantitate mare, parazitul nu este patogen si se hraneste prin osmoza. Cand dispare cantitatea de glicogen din vagin, care atrage dupa sine alcalinizarea mediului vaginal si disparitia bacteriilor, parazitul devine agresiv, se hraneste cu hematii, cu celule epiteliale care provin din mucoasa vaginala este epiteliofag si chiar cu spermatozoizii care se gasesc in vagin, ceea ce atrage dupa sine scaderea fertilitatii organismului (sterilitate).

B. GRUPUL AMIBELOR
apartin grupului Rhizopoda (Rhizos = citoplasma); ele se prezinta sub doua forme Forma vegetativa = Trofozoit - picatura de citoplasma care emite din loc in loc picioare false sau pseudopode cu care se misca. Aceste picioruse false apar pentru hranire, miscare, sau pentru reproducere. Citoplasma acestei forme vegetative cuprinde aceiasi constituenti citoplasmatici pe care-i gasim la toate animalele, inclusiv om. Forma chistica are rol in diagnosticarea parazitozei respective, iar cunoasterea caracteristicilor nucleare are rol in evidentierea parazitilor respectivi. La om traiesc doua specii Entamoeba coli (chisti cu 4 nuclei si nucleolul central) si Entamoeba histolitica (are chisti cu 8 nuclei si cu un nucleol central) organe de miscare-pseudopode chistii
Inel = halou de vezicule clare - metabolism celule

1) AMIBIAZA INTESTINALA SI EXTRAINTESTINALA

(ataca plamanii, ficatul, creierul) - entamoeba histolitica disentaeriae=tetragena (se hraneste cu tesuturi si celule - histolitica - scaune diareice si dizenterice - disentaeriae - chisti 4 nucleici structura parazit - 2 forme: minuta - 10-20microni - se hraneste cu bacterii=nepatogena magna - 30-40microni - se hraneste cu eritrocite=patogena CICLUL EVOLUTIV chistii - pentru evolutia lor ulterioara - au nevoie de umiditate si temperatura crescuta. Omul mancand legume si fructe nespalate, preia acesti chisti. La om membrana chistica incepe sa fie digerata La un moment dat forma minuta devine patogena: se hraneste cu eritrocite si se transforma in cea de a doua forma (patogena - se hraneste cu eritrocite) La un moment dat, fara un tratament specific, forma magna devine nepatogena, se hraneste cu bacterii si astfel boala se cronicizeaza Factorii care determina transformarea formei minuta care este nepatogena in forma magna care este patogena: schimbarea florei intestinale odata cu schimbarea regimului alimentar pH-ul intestinal oboseala caldura excesiva pentru ca aceasta prazitoza este bine raspandita in tarile calde, tropicale si subtropicale unde nu se respecta reguli de igiena. La noi in tara s-au semnalat cateva cazuri de import dar nu se exclude aparitia unor imbolnaviri autohtone.

Forma minuta - intestin om (cec si colon ascendent)

I diviziune nucleara - cariotomie

Stadiul 2 nuclei
Stadiul 4 nuclei II diviziune nucleara

Se acopera cu o membrana chistica

Digerate in om

Chistii ajung la exterior prin fecale

III diviziune nucleara

Decuparea citoplasmei (plasmotomie simultana)

8 forma minuta (nepatogena)

Eritrocite ingerate

I div.

2 forma magna

Semnificatia ciclului evolutiv 1. acest ciclu reprezinta un dimorfism evolutiv - cele doua forme se transforma una-ntr-alta 2. la dignostic are importanta deoarece forma magna se pune in evidenta prin analiza microscopica a scaunelor diareice si dizenterice proaspete deoarece aceasta forma ajunsa in mediul extern este distrusa de temperatura acestuia sau in alta gazda de aciditatea lichidului intestinal. iar forma minuta se pune in evidenta prin examen coparazitologic repetat iar chistii de obicei se coloreaza cu hematoxilina ferica care pune in evidenta caracteristicile nucleare. ASPECTE CLINICE Aceasta parazitoza se manifesta sub forma unui sindrom acut cu formele septicemica, coleriforma sau constipatie puternica dar mai raspandit este sindromul cronic = suportat de organismul gazda din care manifestarile mai raspandite sunt prin forma enterocolitica mucoasa si enterocolitica ulceroasa. De aceea forma cea mai caracteristica este forma enterocolitica mucoasa care mai poarta denumirea de Tiflita ameobiana la care diarea alterneaza cu constipatia insotita de greturi, varsaturi, dureri abdominale difuze, somnolenta. Acest sindrom are o evolutie mult incetinita are rol important imunitatea organismului, dar de cele mai multe ori evolueaza cu forma enterocolitica ulceroasa. Aici apare diarea amoebiana insotita de hepatita invaziva si abcesul hepatic. De aceea complicatiile cele mai severe sunt perforatia intestinala care duce la peritonita localizata sau generalizata. Hemoragii intestinale puternice pentru ca parazitul traverseaza vase cu calibrul mare. Apoi apare asanumitul Amoebon (pseudotumora) care contine un ganglion amoebiana care poate fi solitar sau multiplu. Apoi apendicita amoebiana. Nu in ultimul rand, fisuri perianale.

Din punct de vedere anatomo-patologic, aceasta parazitoza produce o ulceratie in forma de buton de camasa - peduncul peteol lung - produsa de forma magna care lizeaza proteine: hialuronidaza, pepsina si tripsina. Aceasta ulceratie se intinde in profunzime si in suprafata si s-au gasit amibe libere in tesutul conjunctiv din jurul leziunii.

TRATAMENT - CHIMIOTERAPIC metronidazol sau timidazolul pentru formele parazite din tesuturi si derivati - arseniacal si chinoleninici pentru formele intestinale. Unele masuri de control: persoanele purtatoare de forma magna nu sunt periculoase pentru mediul in care traiesc pentru ca forma magna ajunsa in mediul extern sau in alta gazda este usor distrusa de aciditatea lichidului intestinal sau de temperatura exterioara. Pentru formele minuta si chistica se propun masurile: persoanele care lucreaza in sectorul alimentar trebuiesc mutate in alte sectoare de activitate si supuse unui asa numit test de cura pana la completa lor sterilizare. Testul de cura presupune examen coproparazitologic repetat timp de maxim 10 zile si apoi la un interval de 1 luna masuri de preventie: examenul de rutina al persoanelor care manuiesc apa, legumele si fructele in tarile endemice (unde parazitoza este larg raspandita) examenul de rutina al persoanelor care vin din tarile endemice, acolo unde parazitoza este larg raspandita. In tarile endemice, folosirea exclusiva a apei fierte si scoaterea din alimentatie necojirea legumelor si fructelor necojite si nu in ultimul rand folosirea in sens profilactic si curativ a unor dezinfectante intestinale ca saprosanul si intestopanul.

2) AMIBIAZA BUCALA SAU GINGIVALA

produsa de entamoeba buccalis sau gingivalis - in cavitatea bucala pe gingii, produc carii dentare, cripte amigdaliene. Amigdalele se inconjoara cu strat concentric de tesut conjunctiv, expectoratii pulmonare si bronsice. Acest parazit nu are un rol patogen direct ci este supraadaugat altor germeni patogeni care se gasesc in cavitatea bucala producand asa numita boala de asociatie. Transmiterea se face prin saliva obtinuta prin stranut, sarut si folosirea aceluiasi pahar a unei persoane infectate bucal.

3) MENINGOENCEFALITA PRIMARA AMOEBIANA

parazitoza exclusiv umana care ataca sistemul nervos central. A aparut relativ recent (1965 - in Australia) in toata lumea. Ea este produsa de paraziti care apartin genului Negleria si Acanthamoeba paraziti acvatici si infecteaza in general copii la scaldat poarta de intrare in organism este cavitatea nazala unde declanseaza o serie de procese respiratorii inflamatorii, dar ce-i mai grav e ca pe calea bulbilor olfactivi, parazitul invadeaza creierul. Boala are o perioada de debut 3-7zile febra ridicata, greturi, varsaturi, rinofaringita si somnolenta. Sindromul meningeal se instaleaza in a treia zi de la infestare si atunci, legat de aceasta, in LCR au fost gasite amoebe vii. De aceea, diagnosticul de laborator presupune analiza lichidului cefalo-rahidian intre lama si lamela la temperatura de 37 grade cesius. Se mai fac preparate proaspete din secretii naso-faringiene sau din tesuturi obtinute de la necropsii. Boala este foarte raspandita in sezonul cald si in mod exceptional la tineri imunitatea naturala joaca un rol important si nu se cunosc cazuri de transmiteri interumane. TRATAMENTUL - CHIMIOTERAPIC. Se pare ca sulfamidele dau rezultate bune si antibioticele, mai ales ampotericina - daca este aplicata in scop practic

C. GRUPUL SPOROZOARELOR
Agentii infestanti sunt sporii la formele monoxene (cu o singur gazda) si sporozoizii la formele heteroxene. Ciclul evolutiv de viata sau biologic cuprinde trei faze: inmultire asexuata sau schizogonie, inmultire sexuata sau gamogonie, formarea sporilor si sporozoizilor sporogonie. intracelulare

1) TOXOPLASMOZA TOXOPLASMA GONDII

produsa de speciile genului toxoplasma - cea mai raspandita fiind toxoplasma gondi. Acest parazit traieste in toate tipurile de celule (parazit exclusiv intracelular) unde se inmulteste activ dand nastere la chisti falsi sau pseudo-chisti.

structura parazit - 1,5-2 microni, are o forma de para

CICLU EVOLUTIV faza enterica - in intestin la pisica in care se formeaza pseudochistii care sunt eliberati odata cu fecalele pisicii la exterior si contamineaza alimentele , apa si alte animale faza exoenterica - la cai, porci, caini, iepuri, om actiune patogena exista o toxoplasmoza congenitala si o toxoplasmoza dobandita dupa nastere pentru ca transmiterea se realizeaza si transplacentar. Toxoplasmoza congenitala daca ruperea pseudochistilor are loc in primele luni de viata intrauterina, are loc fie avortul spntan, fie nasterea unui copil cu malformatii. daca ruperea pseudochistilor are loc in ultimele luni de viata intrauterina, are loc o nastere normala; un copil aparent sanatos dar dupa 2-3 luni apar simptomele acestei boli care poate sa fie toxoplasmoza cronica si acuta. Simptomele toxoplasmozei congenitale acute sunt malformatii si leziuni in regiuni cerebrale, malformatii si leziuni cardio-vasculare, malformatii si leziuni oculare, toate insotite de o pneumonie interstitiala insotita de hepatita cu icter accentuat, cianoza, si moartea prin asfixie in 1-2 zile pana la cateva saptamani. Simptomele toxoplasmozei congenitale cronice - malformatii cerebrale, oculare, psihomotorii, toate fiind insotite de inapoiere mintala. Toxoplasmoza dobandita dupa nastere cuprinde 4 faze mai importante a) faza ganglionara - ganglionii limfatici sunt hipertrofiati si ajung de marimea unei nuci b) faza exantematica - pe suprafata corpului apar pete rosii sau un eritem = exantem cu exceptia pielii capului, podul palmei si talpa piciorului. In acest caz parazitii pot fi pusi in evidenta in muschi, miocard, sange si sistemul nervos. c) faza encefalitica - ataca encefalul dand encefalite insotite de eruptii tegumentare si in acest caz parazitul poate fi pus in evidenta in LCR. d) faza oculara - produce conjunctivite purulente DIAGNOSTICUL pe viu parazitul poate fi pus in evidenta in LCR, in umoarea apoasa a ochiului si in exudatul amigdalian. postmortem la autopsii parazitul poate fi pus in evidenta in

 miocard, in retina si in creier. se foloseste cu succes asa numita injectie sau intradermoreactia cu un extract apos din parazit inoculat in membrana corioalantoidica a embrionului de gaina sau prin inocularea de solutie apoasa din parazit la soarece de laborator; si daca exista parazitul pot apare semne ale bolii in 30 de minute sau 24 de ore de la inoculare. Dintre metodele serologice sau imunologice sunt imunoelectroforeza si testul de colorare vitala (pe viu) - Sabin si Feldmann. Acest parazit are un rezervor de paraziti care pot fi animale domestice - cai porci... - sau omul asimptomatic - sau animalele salbatice. TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC o sulfamida - sulfadiazin + daraprim care de obicei o intareste. Si antibioticul de ultima folosinta - paramomecina - se pare ca da rezultate bune.

2) MALARIA = FRIGURI DE BALTA = PALUDISM PLASMODIUM

friguri de balta sau paludism - parazitoza produsa de genurile speciei Plasmodium care din punct de vedere clinic sau anatomo-patologic se caracterizeaza prin triada malarica splenohepatomegalie, anemie, febra ridicata. Sunt aproximativ 50 de specii ale lui Plasmodium, dar mai raspandite sunt patru a) Plasmodium falciparem - 24 ore - febra cotidiana, febra tropicala, febra terta maligna b) Plasmodium malariae - 72 ore - febra cvarta c) Plasmodium vivax - 48 ore - febra terta benigna d) Plasmodium ovale = minutum - 48 ore - forma a lui vivax FORME HETEROXENE gazda definitiva - omul; le mai intalnim la reptile, pasari, rozatoare si maimuta. Gazda intermediara - tantari - Anophelex si Culex. Transmiterea - prin intepatura tantarilor dar si prin transfuzii de sange.

CICLU EVOLUTIV I. prima faza a ciclului evolutiv - de inmultire asexuata = schizogonie care presupune diviziuni nucleare sau cariotomii repetate urmate de diviziunea citoplasmei (plasmotomie) care se petrece simultan in jurul tuturor nucleilor formati. Aceasta schizogonie care este dubla-profunda are loc in tesut si celule hepatice - histogonie endohistiocitara (exoeritrocitara). Mai este si schizogonia superficiala care are loc in interiorul eritrocitelor = endoeritrocitara (eritrocitara). II. in faza de amiba din metabolismul parazitului se aduna

 granulatii de pigment negru sau pigment melanic sau hemozoina iar din degrdarea hemoglobinei din eritrocita se aduna granulatii tot de un pigment negru care poarta numele celui care l-a descoperit. De aceea toti malaricii au tegumentul inchis la culoare. amiba creste in dimensiuni si are loc prima diviziune nucleara sau prima cariotomie. III. Faza de amiba cu 2 nuclei. Numarul nucleilor formati creste in progresie geometrica. Prin ruperea membranei eritrocitei sunt eliberate 8 elemente uninucleate care se numesc 8 schizozoizi care ataca noi hematii si ciclul se reia. Actiunea patogena - ruperea hematiei sau eritrocitelor are loc absolut sincron (in acelasi timp) in toate hematiile parazitate si aceasta corespunde cu accesul termic pentru ca odata cu schizozoizii sunt eliberate toxine care lizeaza sangele (hemolitice) si care cresc temperatura (piretogene). Cand parazitii ataca alte hematii are loc scaderea temperaturii, omul transpira si prin transpiratie sunt eliberate toxinele hemolitice si piretogene care au determinat accesul termic. Omul revine la normal pentru inca 24, 48 sau 72 de ore. Tot in om se formeaza celulele mame ale gametilor sau gametociti. La femela de anofeles de tantari are loc formarea gametilor, deci are loc fecundatia si tot aici se formeaza elementele infestante, sporii si sporozoizii. Femela de tantar este adapatata perfect regimului de hrana hematofag sau sugator de sange pentru ca ea are nevoie de substanta proteica pentru a-si matura ovulele din ovar, deci pentru a asigura perpetuarea speciei. La Plasmodium mallariae 1)faza de inel e ca la plasmodium vivax 2)faza de inel deformat este in racheta 3)faza de amiba banda ecuatoriala nu are loc degradarea hemoglobinei La Plasmodium falciparum gasim numai faze de inel pentru ca celelalte faze se produc numai in sangele profund 1)faza de inel de gradul unu 2)faza de inel de gradul 2 - ca prima faza de inel la celelalte Ciclul evoloutiv este influentat de temperatura: daca temperatura este ridicata, dureaza 5-6zile. daca este scazuta, ciclul este mult prelungit 65zile in tarile nordice unde sunt multe lacuri, multi tantari, nu exista malarie. Actiunea patogena: modificarile anatomo-patologice cele mai importante sunt asupra splinei, ficatului, creierului actiunea parazitului asupra gazdei poate fi

1) de spoliere sau de raspandire a parazitului in gazda cand acesta consuma o cantitate mare din hemoglobina si calciu anemie si hipocalcemie. 2) mecanica cand parazitii se aduna in cantitate mare in capilarele sanguine, le blocheaza, ducand la casecsie si moartea prin asfixiere. 3) toxica si iritativa prin toxinele hemolitice si piretogene produse.
Schizogonia endoeritrocitara (eritrocitara) - Plasmodium vivax Agent infestant - sporozoid - se hraneste activ - creste in dimensiune - ia forma de inel 1) faza de inel - vacuola centrala - inel excentric 3) faza de amiba -granulatiile Schufner

2) faza de inel deformat

Parazit in forma de inel - continua sa se hraneasca, creste in dimensiune, ia forma unei amibe - pigment melanic = HEMOZOINA
ie cariotom cleara - I u n e n iu I d iviz 4)

6) faza de amiba cu 8 nuclei + decuparea citoplasmei (simultana) - faza de mura sau corp muriform

Plasmodium falciparum

5) 4 nuclei

2) la plasmodium malariae

3) faza de amiba banda ecuatoriala

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR punerea in evidenta a parazitului prin analiza sangelui in picatura groasa dar mai bine pe frotiu. Se foloseste cu succes intradermoreactia cu un antigen obtinut din parazit sub forma de solutie apoasa inoculat fie la gaini unde intalnim Plasmodium galinacaeum sau pe maimute - pl. knowlesi. Metode serologice (imunologice) - reactia de fixare a complementului

COMBATEREA distrugerea parazitului din gazda definitiva cu chinina si paludrin distrugerea parazitului de la gazda intermediara - sub forma de adulti cu insecticide dar si a larvelor-acquatice prin asanarea baltilor. combatere biologica naturala - se preconizeaza cresterea unor plante carnivore sau a unor pesti din genul FUNDULUS si GAMBUSIA care consuma larvele

MASURI PREVENTIVE (PENTRU DIAGNOSTICARE) examenul hematologic de rutina al persoanelor cu febra ridicata la care nu s-a pus dignosticul timp de 2-3 zile. examenul hematologic de rutina al persoanelor cu accidente febrile post-transfuziale sau al persoanelor care vin din zonele endemice acolo unde malaria este larg raspandita.

3) PNEUMOCISTOZA
produsa de Pneumocistis carini parazitoza exclusiv umana si o gasim la copii pana la trei luni si la copii in varsta de 14-15 ani. Traieste in alveolele pulmonare si-i invelit intr-un strat mucoid asezat in fagure de miere. Se inmulteste asexuat impartind in doua parazitul si tesutul mucoid care-l inconjoara

ASPECTE CLINICE perioada de debut 4 sapt., la sugari in varsta pana la trei luni, sunt trei categorii de simptome evidente - bea lichide cu greutate, scade-n greutate, apar varsaturi instantanee, diaree pronuntata, apare si o tuse seaca care conduce la aparitia unui enfizem pulmonar cand in plina stare de sanatate a sugarului apar fulgerator toate simptomele de care am vorbit anterior, acestea duc la moartea fulgeratoare culci copilul noaptea sanatos si dimineata il gasesti mort dar semnul caracteristic este greutatea mare in respiratie. Viteza de sedimentare este mult ridicata, neutrofilele sunt peste pragul obisnuit iar astuparea septumurilor nazale sau interalveolare este pozitiva la 60% din cazuri. La copii de 14-15 ani boala apare prin somnolenta, greturi, varsaturi, febra ridicata peste 39grade celsius iar pulsul este stabilizat la 150-160/ minut. Semnul cel mai evident caracteristic este ca catre sfarsitul acestei boli se instaleaza o tuse cu picuri pana la 3-4 ori pezi. TRATAMENT Exudatul pulmonar faringian, exudatul bronhic, spalaturi gastrice.

Rezultate bune da o injectie intradermo pe parazit inoculat la animale de laborator. Daca exista pneumocistis, apare pana la 36 de ore de la infestare.

4) CRIPTOSPORIDIOZA CRIPTOSPORIDIUM
parazit recent intrat in patologia umana - unul din agentii patogeni a asa numitei diarea calatorilor pentru ca este unul dintre agenti si pentru ca de cele mai multe ori o gasim la bolnavii de SIDA. Agentii patogeni - sporozoizii - de obicei in cecum, colon si rect si primul caz de criptosporidioza a fost semnalat in urma unei analize histologice a unei membrane rectocolonice. Azi este larg raspandit iar primul caz a fost semnalat in 1985. de atunci este larg raspandit pentru ca criptosporidium ca si pneumocistis ataca persoanele cu imunitate alterata. Tabloul clinic este aproximativ acelasi ca la giardoza si de aceea, pentru ele se face un diagnostic de laborator diferentiat. La omul sanatos boala se manifesta prin febra ridicata, frisoane, greturi, varsaturi, balonari abdominale, toate insotite de 10-12 scaune lichide apoase. La bolnavii de SIDA, datorita deficientelor de absorbtie intestinala, omul scade masiv in greutate si se deshidrateaza pentru ca pierde aproximativ 3l de lichid pe zi. Iar moartea survine ca urmare a diareei si a malnutritiei.

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR evidentierea in scaune si studierea lor la microscopul cu contrast de faza. examen radiologic si se observa ca apar ulceratii fine + plagi albicioase acoperite de un exudat (lichid) lipicios. Post-mortem se pot face sectiuni histologice seriate din mucoasa intestinala si studierea lor pe cat posibil la microscopul electronic sau microscopul cu contrast de faza. Metodele serologice nu sunt concludente.

TRATAMENTUL s-au incercat multe substante. rezultate pozitive a dat unul cu substante de echilibrare hidrica. In ceea ce priveste transmiterea se face de la animal la animal, de la animal la om si de la om la om.

5) BABEZIOZE=PIROPLASMOZE
V. Babes (1888) - subclasa (valoare taxonomica sau sistematica) babezida = piroplasmoza unui ordin Babesioidea care cuprinde trei familii: parazitii care apartin acestor trei familii au o structura care se degradeaza progresiv: 1. Fam I - babesidae - sporozoare care traiesc in eritrocite mai ales in tarile calde si tropicale, la mamifere, inclusiv omul. in ceea ce priveste ciclul evolutiv este cunoscut la o singura specie - babezia bigemina ce produce febra de texas. Gazda definitiva - mamiferele, iar cea intermediara sunt capusele care apartin familiei Ixodidae si Argasidae. 2. Speciile genului Babezia, fiindca au fost comparate cu niste ciuperci - hematococus - ca si piroplasma: genul babezia - in eritrocite

microbabezia = babeziella - 2,5-3micro -inmultire prin diviziunea corpului in doua diviziune binara nutalia - diviziune in 4 pleileridae - asexuat prin inmugurire in celulele sistemului reticulo endotelial 3. Fam anaplasmidae - parazitii cate 2 in fiecare celula, asezati marginal si formati numai din cromatina; modul de contaminae nu este cunoscut ; se pare ca ereditar 4. ciliate - pentru ca organitele de miscare sunt cilii
Blefaroplast (mitocondrie modificata) Babezia Fibrila cromofila citoplasmatica care absoarbe culoarea Nucleu Pleileridae Corp granatiform care impinge nucleul catre un capat al celulei Nutalia

Microbabezia

Nutalia

Nucleu

6) BALANTIDIOZA
parazitoza produsa de Balantidium coli care este in 90 de cazuri parazitul porcului de unde si la om - boala profesionala

STRUCTURA 2 forme - vegetativa si chistica cea vegetativa - 30-40microni - forma de rinichi cu membrana plasmatica acoperita de cili asezati marginal spre deosebire de celelalte protozoare care au un nucleu de un singur fel (homocariote), ciliatele au doi nuclei (heterocariote): un nucelu mare (macronucleu - Ma) cu rol in metabolismul celulei si un nucleu mic (micronucleu - Mi) cu rol in proesele sexuale. Pentru prima data gasim organite specializate pentru hranire: au o gura celulara care se numeste citostom, un faringe celular sau citofaringe in care bate o membrana ondulanta si de asemenea pentru prima data apare un anus celular - citoproct sau citopyge - posterior in celula. La capatul citofaringelui particula alimentara impreuna cu o picatura de apa este inclusa intr-o vacuola digestiva in care are loc digestia intracelulara. Odata formata, vacuola digestiva se desprinde de citofaringe astfel incat gasim mai multe vacuole digestive in citoplasma parazitului si in care are loc digestia.. la

un moment dat catre partea posterioara a corpului - un anus celular - pe unde se elimina produsele. Membrana se reface datorita posibilitatii protozoarelor de a-si reface continuu elementele celulare - fenomen de totipotenza. La protozoare toata celula este totipotenta pe cand la metazoare totipotenze sunt numai oul si gametii. Forma chistica infestanta

ASPECTE CLINICE cand forma respectiva secreta enzime - in special hialuronidaza care ataca mucoasa intestinala unde determina o ulceratie in forma de buton de camasa asemanatoare cu cea produsa de entamoeba histolitica = disenteriae sau tetragena - chistii de un fel sunt cu 4 nuclei cu deosebirea ca aceasta ulceratie se intinde in suprafata si in profunzime pana in stratul muscular adiacent. Leziunea principala este inconjurata de leziuni secundare mai mici dispuse circular Fundul acestei leziuni este plin cu un puroi de culoare galben verzui urat mirositor Parazitul ataca si tesuturile sanatoase invecinate.

ACTIUNE PATOGENICA se manifesta ca un sindrom diareic si disenteric sever si foarte sever cu numeroase scaune lichide apoase, cu mucus si urme de sange, cu viteza de sedimentare de eosinofile mult ridicate. Aceasta parazitoza, traversand vase cu calibru mare produce hemoragii intinse ca si cangrene care pot duce la apendicite si peritonite generalizate. Aceasta produce metastaze la distanta pentru ca ataca ganglionii mesenterici, ficatul splina si chiar ganglionii limfatici

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SAU DE CERTITUDINE presupune examen coproparazitologic repetat. se mai foloseste si in insamantarea pe medii de cultura sau inocularea pe animale de laborator pentru boli experimentale

TRATAMENTUL CHIMIOTERAPIC cu ateprina, preparate arseniacale si antibiotice de tip paramomecina B.

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE METAZOARE

spre deosebire de protozoare, metazoarele sunt pluricelulare - formate di n celule care formeaza organe, aparate si sisteme. Din punct de vedere structural, o celula de protozoar este echivalenta cu o celula de metazoar, dar din punct de vedere functional, o celula de protozoar indeplineste aceleasi functii ca un metazoar intreg. Toate acestea au un ciclu evolutiv sau de viata sau biologic care poate fi monoxen sau heteroxen cu mai mult de n forme larvare = adaptare la viata parazitara grupul viermilor (helminti) helmintologie - capitol de baza al parazitologiei medicale

Filum = increngatura Filum 1 (increngatura) Plathelminthes = viermi plati sau turtiti dorsoventrali Filum 2 = Nemathelminthes - cilindrici sau filiformi (nemathos=fir sau cilindru) parazite intracelulare ciclul de dezvoltare monoxen heteroxen (predomina)

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE 1) FILUM PLATHELMINTES VIERMII PLAI

HELMINTI

HELMINTOZE

clasa cestoda (=tenii) care produc cestodose corpul alcatuit din trei regiuni cap (scolex) cu organe de fixare, gatul (zona generatoare) care da nastere de segmente sau proglote, strobirul (lantul de proglote) in care se repeta aparatul genital hermafrodit. Ciclul evolutiv, care de obicei este heteroxen, cuprinde de obicei 1-2 forme larvare a) Botriocefaloza - produsa de botriocefal = difilobotrioza. Diphilobothrium lactum - forma heteroxena gazda definitiva omul, gazda intermediara - 2 crustacei acuatici. a 2-a gazda intermediara - pesti rapitori - stiuca si bibanul b) Teniate - produse in principal de tenia soliumsi tenia saginata la care gazda definitiva este tot omul in intestin, gazda intermediara este porcul mai este si tenia echinococcus = Echinococcus granulosus. care spre deosebire de botriocefal (la care strobilul poate ajunge la 4500 de proglote) strobilul este format di n=3 proglote unul tanar, unul matur genital si unul batran. Foarte periculoasa este larva acestei specii - chistul hidatic sau hidatida care produce hidatidoza care reprezinta de fapt o larva polichistica si policefala (n chisti si n scolexuri) care se aseaza de obicei in organe cheie, in ficat, plamani si creier. Intr-o vezicula proligera se gasesc 30-40 scolexuri invaginate, iar intr-un cm3 de nisip hidatic sunt pana la 400000 de vezicule proligere.

1. BOTRIOCEFALOZA
produsa de o tenie care popular se numeste botriocefal = difilobotrioza (botriocefal = dyphylobothrium latum) - forma heteroxena. Gazda definitiva este omul. Prima gazda intermediara - 2 crustacei acquatici (cyclops si diaptomus). A 2-a gazda intermediara - stiuca si bibanul. Boala este larg raspandita in delta dunarii si este o boala profesionala - a acelora care manuiesc pestele si fac conserve din peste.

STRUCTURA PARAZITULUI scolex intr-un strobil o primele proglote sunt tinere. o Pe masura ce se matureaza capata aparat genital, devin proglote mature si sunt impinse catre mijlocul strobilului; o iar ultimele proglote sunt batrane care sunt saci cu oua. un proglot matur genital la viermii plati gonada femela este impartita in 2 regiuni o una mai mare reprezentata prin ovar care produce ovule si o una mai mica ce reprezinta partea vitelogena care produce celule viteline care vor servi drept hrana embrionului care se formeaza. In structura aparatului genital mascul si femel intra aceiasi constituenti ca in structura aparatului genital mascul si femel de la mamifere inclusiv omul. mersul uterului se cunoaste prin culoarea oualor. La inceput ouale sunt albe, apoi galbui, maron inchis spre negru. Ne-am fi asteptat ca pe acelasi individ, fiind aparat genital mascul si femel, sa se uneasca intre ei gametii aceluiasi individ = autofecundare. In realitate avem o fecundare incrucisata pentru ca cele doua aparate genitale nu se matureaza in acelasi timp. Intai se matureaza cel mascul (proterandrie) si apoi se matureaza aparatul genital feminin

ACTIUNE PATOGENA probleme digestive - greturi, varsaturi, balonari abdominale, scaune modificate tulburari nervoase - iritabilitate, nervozitate, alterare nervoasa si chiar tulburari de comportament. o Toate duc la scaderea capacitatii de efort si pentru ca parazitul consuma o cantitate mare din vitaminele gazdei, in special B12 modificari cardiovasculare - tahicardie ca si o anemie pronuntata.

2. TENIAZE
taenia - solium si saginata. taenia solium taenia saginata botriocefal Gazda definitiv Omul (coexistand cu botriocefalul) Gazda intermediar porcul bovidele Proglotul matur ptrat ptrat dreptunghi genital Foliculii vitelini contopiti formand o masa vitelogena situata la Viteloduct drept, partea posterioara a proglotului stng i comun uterul nchis si usor ramificat Orificiul exterior de pont vaginul vaginul merge lateral si se deschide la exterior Central pe aceeai prin orificiul genital femel (vaginal) la cel linie median cu

hermafrodit ovotipul alternanta orificiului regulat neregulat genital hermafrodit proglotele batrane 10-15 15-20 ramificatii uterine pline - saci cu oua ramificatii cu oua astfel incat proglotul uterine pline batran de tenia saginata este cu oua mai lung decat lat de obicei medicii preconizeaza substante chimice care indeparteaza viermii (viermifugi) care maresc peristaltismul intestinal, rupe uterul si asa se elimina ouale prin ruperea proglotelor datorita acestor substante chimice. ACTIUNE PATOGENA. Ele pot fi cauza unor iritatii intestinale mai mult sau mai putin pronuntate. apendicita teniazica, obstructie a canalelor intestinale si hepatice, chiar si strangularea pancreasului. Toate acestea sunt insotite de tulburari nervoase. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR prin examen coparazitologic repetat pentru punerea in evidenta a proglotelor mature, batrane, fiind absolut necesara cunoasterea structurii acestora. Diferente sunt si in ceea ce priveste eliminarea oualor. o La tenia solium ouale se elimina odata cu scaunele, o La saginata si intre scaune iar o la botriocefale - proglote stafidite odata cu scaunul.

TRATAMENTUL este chimioterapic o atebrina, neotezina - dar si naturiste o extractul eterag de feriga sau o decocturi de samanta de dovleac, o o masa bogata in usturoi

3. HIDATOLOZA CHIST HIDATIC

- larva tenia echinococus (tenia granulosus) ACTIUNE PATOGENA -o presiune asupra organelor parazitare care determina o serie de tulburari functionale ale acestora si chiar atrofia lor. SIMPTOME 1. chistul poate supura --> voma hidatica

2.chistul se poate rupe si supura datorita altor germeni patogeni existenti in organele parazitate producand o boala de asociatie 3.bolnavul se poate vindeca spontan cand lichidul hidatic se resoarbe iar membrana proligera se zbarceste si se calcifica. DIAGNOSTIC -palparea si percutia ficatului unde se aude un zgonot privator - asa numitul freamat hidatic. -examene radiologice ale organelor parazitate - in ultimul timp se folosesc cu succes izotopii radioactivi, efectuand mai ales scintigrame hepatice si pulmonare. -metode serologice - precipitarea serului in contact cu lichidul hidatic si fixarea complementului cu lichidul hidatic; intradermoreactia cassoni - cand se injecteaza intraepidermic 0,2 ml lichid hidatic si se obtine o reactie locala - un eritem polimorf in 30 min si 24 h de la infestare TRATAMENTUL este exclusiv chirurgical - veyicula plina cu lichid in ficat inima si creier. se injecteaza o solutie de hormoni 1-2% ca sa intareasca vezicula sunt tenii care ca adaptare la viata parazitara au in fiecare segment sau proglot un aparat genital dublu - doua ovare, doua testicule, doua orificii genitale:

4. Dipilidioza
- produsa de dipilidium caninum corpul -scolex - lung -ultimele proglote - forma de seminte de dovleac -ueterul se fragmenteaza in capsule uterine o gasim la copii mici de la 8 luni la trei ani. dupa aceea incidenta bolii scade --> de ce e frecvent la copii mici la care imunitatea naturala este scazuta iar contactul acestora cu cainii si pisicile este mai prelungit actiune patogena - oprire in dezvoltare tulburari gastrice - dureri abdominale, colici puternice, -tulburari nervoase In cazul nerespectarii regulilor de igiena personala si de locuinte, parazitoza poate fi heteroxena --> gazda intermediara sunt reprezentate de purecii si paduchii sobolanilor din jurul casei omului

5. Monioza
- produsa de Moniezia expansa - cu aparat genital dublu -proglotele sunt dreptunghiulare, -nu au uter -ciclul evolutiv este heteroxen - gazda definitiva - oi si vite cornute - gazda intermediara - capuse pe iarba

6. TREMATODOZE
al 2-lea grup mare al platelmintilor produc asa numitele trematodoze - apartin clasei trematoda care spre deosebire de cestode au corp unitar - format dintr-o singura bucata - turtit dorso-ventral -organ de fixare - doua ventuze -una bucala cu orificiul buco-anal in centru -una ventrala - orificiu pentru fixare. (trematos - orificiu, duos - 2) -Fasciola hepatica (viermele de galbeaza) -gazda definitiva - oile si vitele cornute -gazda intermediara - gasteropode - melci aquatici - se fixeaza in partea de sus a firului de iarba

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE HELMINTI 2) FILUM NEMATHELMINTES NEMATODE NEMATODOZE

HELMINTOZE

Helminti. Filum 2 = nemathelmintes caractere comune : -cu sexe separate - masculi si femele -dimorfism sexual - femela mai mare -elemente infestante -adultii -ouale -larve -ciclu evolutiv -faza enterica - intestinala -faza perienterica - sange, inima, ficat, plaman -fenomenul de migratie din mancare ajung in intestin de unde ajung la plaman si patrund intr-o alveolla respiratorie unde produce jena respiratorie; omul tuseste si odata cu sputa elementele infestante ajung in faringe si reinghitite in mod reflex ajung din nou in intestin si se transforma in adult -infestare -exogena -endogena = autoinfestare ouale nu sunt aruncate afara si exista pericolul infestarii cu propriile oua

1) ASCARIDIOZA ASCARIS
- 3 specii canal deferent care se largeste intr-o vezicula semina -ascaris lumbricoides - la om -ascaris suum - la porc -ascaris megalocephala - la cal atat la mascul cat si la femela ca adaptare la viata parazitara din organizatia interna ramane doar tubul digestiv care asigura hranirea si aparatul genital care asigura perpetuarea speciei aparatul genital are forma a doua filamente

-partea cea mai subtire si translucida este partea germinala si este reprezentata de ovar ovarul se continua cu oviduct; fiecare oviduct se lateste in cate un uter plin cu oua; cele doua utere se indreapta anterior se unesc apoi intr-un uter comun care comunica cu exteriorul prin orificiul uterin sau de ponta sau orificiul genital femel situat in treimea anterioara a corpului la mascul aparatul genital este reprezentat printr-un singur filament -partea subtire - partea germinala reprezentata de testicul; spermatozoizii sunt condusi printr-un canal deferent care se largeste intr-o vezicula seminala in canalul deferent gasim doua feluri de oua -fecundate -nefecundate ouale sunt eliberate odata cu fecalele gazdelor la exterior iar din ouale fecundate se dcezvolta al treilea element infestant - larva girinoida:

2) Oxiuraza
produsa de oxiuri =enterobius viermicularis femela depune ouale in uter sub forma de pachete unde are loc formarea embrionului sau embriogeneza. odata embrinii formati, femela coboara catre rect, iese prin orificiul anal si de pune ouale intre cutele anale. Ouale produc mancarime, copilul se scarpina, ouale patrund sub unghii, si dimineata, daca nu se spala pe maini se infesteaza cu propriile oua sau autoinfestare. La fetite exista pericolul ca ouale sa patrunda si in vagin -->vulvovaginite

3) tricocefaloza
produsa de tricocefal sau trichiuris trichiura - trichiuraza fie ca e mascul fie ca-I femela, extremitatea corpuloui se prelungeste printr-un esofag strongiloid forme monoxene ovipare

4) Trichineloza
- produsa de Trichinela spiralis - o forma vivipara - naste larve vii

5) Strongiloidaza
- produsa de nematodul ce se numeste Strongiloides stercolaris

6) Angilostomiaza
- [rodusa de anicilostoma duodenala. larvele sunt libere in sol iar adultii sunt paraziti in intestin -->ultimele doua sunt boli profesionale boala minerilor, a sapatorilor de tuneluri si a caramidarilor chiar si ale culegatorilor de frunze de dud. Exista doua tipuri de larve a) larve drepte cu capetele ascutite --> se numesc larve ralditoide b) larve strongiloide cu un esofag strongiloid Trecerea de la o forma la alta se face prin naparlire cand se elimina cuticula veche care acopera corpul, larva creste, secreta o noua cuticula si asa se transfomra in al 2-lea fel de larva. Cele doua forme coexista. In examenul coproparazitologic putem gasi ambele tipuri de oua cu deosebirea ca oul de ancilostoma este segmentat si are 10-20 de celule fiice sau blastomeri

7) Filarioze
- o serie de boli rtopicale la care agentii infestanti sunt larvele care sunt de dimensiuni mici - au 1,52microni si se numesc microfilarii. Acestea au un ritm de viata sau un bioritm corelat cu cel ala gazdelor intermedulare care sunt insecte sugatoare de sange. -doua exemple a)loiaza care produce edeme de calabar - la care gazda definitiva este omul iar cea intermediara este o musca care inteapa cand vremea este f. calda. Ziua aceste microfilarii se gasesc in sangele care scalda diferitele organe si care corespunde cu intepatura acestei muste iar noaptea le gasim in sangele pulmonar. b)oncocecoza - oncoceza volvulus - gazda definitiva este omul produce leziuni corneene care duce la piederea vederii sau cecitate completa produce edemul enorm al dermei - elefantiaza - la nivelul membrelor posterioare. -arachmide -crustacei -insecte Actiunea lor directa poate fi mecanica, toxica si iritativa Cea indirecta poate fi inoculativa, contaminativa, in acest caz aceste artropode fiind o serie de gazde intermediare sau vectoare care transmit agentii respectivi.

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE ARTROPODE PATOGENE

Actiunea mecanica se manifesta in primul rand prin intepatura, artropodele respective inoculand odata cu saliva si agentii patogeni. -prin aparatul bucal al acestora, prin perisorii de pe suprafata corpului, ele produc o serie de iratatii tegumentare insotite de prurit care duc la aparitia de leziuni si dermatite. Intepaturile repetate dau imunitate naturala -intepaturile de paduchi - intepaturi de cuploare rosie-vinetie de dimensiunile unui ac de gamalie -purecii - de 4-5mm diametru cu un punct central in care se cunoaste locul unde a fost introdus aparatul bucal (pe unde a supt sange). -intepaturile de tantari - de dimensiuni mai mari - 5-7mm diametru si se manifesta printr-o pata centrala insotita de o umflatura centrala sau papula care poate [ersista ca un nodul intradermic cateva zile si saptamini -Intepatura mustei simulium columbacenze - musca columbara (musca rea sau musca napraznica) a carei intepatura este mortala pentru aniumalele domestice si salbatice si pentru om. -Capuse a caror intepaturi sunt de dimensiuni mai mari - capusele vitelor cornute care apartin. 15-20mm insotite de prurit puternic, hemoragii, febra ridicata, varsaturi care duc la fenomenul de ixodism -Produsele zaharoase - biscuiti, bomboane, marmelada --> dermadita sau raia bacanilor sau prezenta unor molii - pediculoides ventricosus care se dezvolta pe larva moliei de grau si porumb si care de la aceste molii ajunge la om si determina o boala de depozit manifestata prin febra ridicata, greturi, varsaturi, aparitia unui eritem polimorf pe tot corpul insotit de prurit si hemoragii puternice -Sarcoptes scabiae care se manifesta prin complicatiile ei

-raia scabioasa -limfangita - prin hipertrofia ganglionilor limfatici in zonele afectate de raie sau de scabie Actiunea toxica si iritativa - se datoreste faptului ca acste artropode patogen sunt de obicei introduse in organismul uman cu alimentele asa cum sunt larvele de muste care produc asanumitele miaze. -larve de muste -acarieni - cu produse zaharoase - biscuiti, bomboane, zahar sau cu branza -capusa de dimensiuni mari - Dermacentor venustus care produce asanumita paralizie de capusa care este cu atat mai accentuata cu cat intepatura este in vecinatatea capului sau a coloanei vertebrale unde sunt centrii nervosi caracxteristici ingeneral larvele de muste nu sunt parazite -se gasesc fie pe animale - saprozoolice -pe plante - saprofite in anumite conditii devin parazite si determina asanumitele miaze -miaze cutanate - in zonele tropicale se gasesc la suprafata tegumeentului iar in tarile temperate infecteaza leziunile deschise sau plagile deschise producand suprainfectii -musca domestica sau lucilia produc suprainfectii complicate mai ales la nivelul membrelor -miaze intestinale - cand larvele de musca patrund cu alimentele si de obicei se amnifesta prin dureri abdominale insotite de colicI, febra ridicata, greturi, varsaturi ducand si la tulburari de comportament -speciile genului sarcophaga pentru ca larvele de muste sunt infasurate in straturi concentrice de tesut conjuntiv care formeaza un sarcofag. -otomiazele - cand larvele de muste invadeaza urechea si cea mai parazitata este urechea externa. Larvele de fania tind sa perforeze timpanul -oculomiazele - cand invadeaza globul ocular si netratate la timp duc la invazia corneei si duc la pierderea vederii -larvele genitale cand larvele de muste invadeaza vaginul si penisul. Si in primul caz de miaza genitala - parazitologul N. Leon -(6)nazomiazele - invadeaza cavitatea nazala