m
 


 

m Fungii sunt celule eucariote heterotrofe

şi aerobe
aerobe facultativ anaerobe.
m Fungii
ungii sintetizează lizin
izinăă.
m Fungii posedă un perete dublu chitinos
chitinos,,
membrana citoplasmatică care conţine
ergosterol, în citoplasmă sunt ribozomi
80S şi microtubuli
microtubuli alcătuiţi din tubulin
tubulinăă.


m ôeretele celular
m ôeretele fungi
fungilor
lor este structur
structura a care cons
constă tă în
microfibrile
microfibril e conţinute într
într--o matrice de polpolizaharide
izaharide
,proteine
proteine, lipid
lipide
e, săruri aanorganic
norganice e şi pigmenţi
pigmenţi .
m Chitin
Chitina
a este un strat bilipidic legat de J-acetyl acetyl--D-
glucozzamin
gluco amină ă (GlcNAc).
m ôolizaharidele majore ale peretelui celular constau în
glucanii , manan
glucan mananii, chito
chitoz
zani.
ani.
m Suprafaţa internă este chitino
chitinoaasă, conţinând beta -
glucan, iar stratul extern conţconţiinând alfa
alfa--glucan.

.
m 6

   produce un
polizaharid capsular comp compus us din cel puţin trei
polimeri distinc
distincţi
ţi ai mananului :
glucuronoxiilomanan, galactox
glucuronox galactoxiilomanan,
manoproteină
manoprotein ă.
m Capsul
apsulaa este antif
antifagoci
agocitic
tică
ă serveşte
serveşte ca factor
de virulenţă, persist
persistăă în fluidele organismului şi
împiedică detecţia fungilor de către sistemul
imun.


m 3n completarea chitin
chitinei
ei mai sunt glucan,
manan, peretele celular conţine lipidlipide
e,
proteine
protein e, chito
chitozzan, fosfatază acidă şi ion
ionii ca
fosfor, calciu, magnez
magneziu.
m 6      
 


 G0 - 60 %


G0
glucan, 25 ± 50 50%% manan , 1 -2 % chitin
chitină,
ă, 2 ±
14%
14 % lipid
lipidee, 5 - 15 % protein
proteine
e.
m ôroporţiile dintre aceste componente variază
între diferiţi fungi.



 
m Fungii
ungii sunt clasificaţi pe baza tipului de
reproducere.
1. Fungi cu diviz
diviziune asexuat
asexuată ă- levuri;
2. Fungi cu multiplicare sexuată-
sexuată-mucegaiuri;
G. Fungi cu ambele tipuri de diviziune-
diviziune-fungi
dimorfi.

m De exemplu fungul dimorf  




  produce atât conidii constând în
25°C şi celule levurice la G °C.
hife la 25
m
m 

m Fungii
Fungii se pot reproduce sexual sau asexual.
m Spor
Sporiiii pot fi sexuali
sexuali sau asexual
asexuali.i.
m Sporii sexual
sexualii includ ascospor
ascosporiiii,, ba
bazzidiosporii
idiosporii,,
oosporiiii şi zigospor
oospor gosporiiii .
m Reproducerea sexua sexuată tă are loc prin fuziunea a
2 nuclei haploizi (kar(kariiogam
ogamie ie)) urmată de
divizziunea nucleu
divi nucleuluilui diploid
diploid..
m Sporii asexual
asexualii rezultă
rezultă prin diviziunea
nucleilor
nuclei lor prin mito
mitozăză..
a 





     

    
  

     
  
ô   
ô   
m Fungii
Fungii au dezvoltat mai multe mecanisme de a
coloniza
coloniz a gazda umană.
1. Una din cele mai importante este abilitatea de
a creşte la G °C.
2. ôroducerea de keratinază ajută dermato
dermatofiţii
fiţii să
digere keratin
keratina
a din piele, păr şi unghii.
G. Dimorfismul permite fungilor care exist
există
ă în
natură
natur ă ca mucegaiuri să devină levuri în gazda
umană şi devenind patogen
patogene e.
4. 3n contrast, 6     exist
există
ă în natură
ca levură făcând parte din flora normală şi
devine invazivă în forma filamentoasă.
ô   
Ñ
 
,

,un patogen subcutan
diseminează prin limfaticele locale.
2. Fungiii pot să disemineze local ca dermato
Fungi dermatofiţi
fiţi pe
piele sau prin ţesutul subcutan.
G. Fungii
ungii care produc infecţii pulmonar
pulmonare e sunt iniţial
fagocitaţi de macrofagele alveolare dar nu sunt
distruşi. Apoi fungi
fungiii sunt răspândiţi la distanţă în
organism pe cale hematogenă.
4. Cryptococcus neoformans diseminează fără a fi
fagocitat.
5. Uneori boala este determinată de reacţia alergică a
gazdei.
m 
m  

m nfecţ
nfecţiile fungice pot fi de trei tipuri:
m nfecţii cutanate includ
includ infecţiile cu dermatofiţi ;
m nfecţii su
subcutan
bcutanate
ate rezultă adesea din inocularea
traumatică
traumatic ă în piele.
m ôătrunderea pe care respiratorie conduce la infecţii
pulmonare.
pulmonar e.
m nfecţii sistemice pot apare la imunocompromişi.
m 6     este întâlnită frecvent în flora
normală dar poate determina infecţii sistemice la
pacienţii cu cancer care primesc chimioterapie sau la
pacienţii cu SDA.
 


m Fungii au diferenţe în patogenitate .

m Statusul imun este foarte important.
m Ambele căi imune sunt implicate :umorală şi celulară.
m Barierele nenespecific
specifice e au rol în apărare.Astfel
sunt:pielea intactă cu secreţia de acizi graşi nesaturaţi
cu lanţuri lungi,
lungi, flora bacteriană normală, turnover
turnoverul
ul
normal epitelial.
m Mucoasele sunt acoperite cu secreţii care conţin
substanţe antifung
antifungice.
ice.
m ôe suprafaţa mucoaselor există cili care înlătură
mecanic fungii.

  

  

m nfecţiile cu fungi existenţi pretutindeni depind de

profesia pacienţilor.

m mportanţa ambianţei în infecţiile fungice este evidentă

în apariţia vaginitelor micotice la femei care au luat
tratamente antibacteriene.
m De asemenea apariţia micetoamelor cutanate la
persoanele care au vizitat ţări tropicale.
m La imunocompromişi există infecţii fungice oportuniste(
la diabetici şi la mpacienţii cu SDA).
a 
a 

m ôrima suspiciune de infecţie fungică are loc la examenul clinic.

m Examenul microscopic
microscopic al pielii, al secreţiei vaginale
vaginale,,al spălăturii
bronhice poate să arate prezenţa dermatofiţilor sau a Candidei.

m Examenul radiologic.

m Cultur
Cultura
a pe medii speciale.

m Examenul serologic pentru detecţia de antigene fungice sau de

anticorpi.

 
m 6
 





  


m ôrevenirea include evitarea condiţiilor de ambianţă
care favorizează creşterea fungilor. Astfel se reduce
frecvenţa infecţiilor nosocomial
nosocomiale e la imunocompromi
munocompromişi. şi.
m Antifungicele
ntifungicele au avantajul că sterol
sterolul
ul din peretele
celular al fungilor este asemănător cu colesterol
colesterolul
ul de
la om.
m ôoli
oliene
enele
le form
formează
ează complexe cu ergosterolul
ergosterolul din
membrană
membran ă.
m Alţi agenţi antifung
antifungici
ici inhib
inhibă
ă sint
nteza
eza de A ADN
DN şi de A ARN
RN
(5-fluoroc
fluorociito
tozzina
ina) sau mitoza ( griseofulvin
griseofulvinaa).
  

m Levurile sunt fungi unicelulari care se reproduc

prin înmugurire.
m Levurile sunt clasificate pe baza prezenţei sau
absenţei capsulei, a mărimii şi a formei,
formei, a
formării
form ării de pseudohy
pseudohyffe şi de hife veritabile.
m Mor
Morffologia
ologia este folosită pentru împărţirea în
genuri iar calităţile biochimice ( fermentarea
diferitelor substrate ) servesc la includerea în
specii.
 
m ë
  6  
 6   şi 6

   produc celule
înmugurite numite blastoconidi
blastoconidiii.
m Formarea de blastoconidi
blastoconidiii const
constă ă în subţierea iniţială a peretelui
urmată de sinteza de material pentru peret şi pentru membrana
citoplasmatică.
m Se produce mitoza şi înmugurirea dar ambele celule au un
m Formarea unui cerc de chitin
chitină
ă între blastoconidie şi celula mamă
conduce la formarea unui sept.
m Separa
Separarea
rea celor două celule este faza următoare.
m ôroducerea de blastoconidi
blastoconidiii poate continu
continua
a fără separare
ducând la formarea de pseudoh
pseudohife.ife.
m 3n completare cu celulele înmugurite şi cu pseudoh
pseudohifele
ifele ,levurile
gen 6   pot forma
forma hife
ife veritabile
veritabile..
6
  


m 6     poate formforma

a celule
înmugurite , pseudoh
pseudohifife,
e, hife veritabile şi
chlamiidospor
chlam dosporii.

m 3n general,
general,la
la temperatur
temperaturii scăzute sau la ph
scăzut este favorizată înmugurirea celulară
celulară..
Alte substan
substanţţe ca biotina
biotina, cciistein
steina
a, transferin
transferinaa,
zinc stimulează
stimulează dimor
dimorffism
ismul
ul .
m 6    

 


6
m Serotyp
Serotypul ul B este mai rez
rezist
iste
ent la 5-
fluorociito
fluoroc tozzină
ină decât serot
serotiipul A.
m 

m Mucegaiurile sunt caracteriz

caracterizat
atee prin
dezvoltarea hifelor ceea ce rez
rezult
ultă
ă în
aspectul coloniilor.
m Unele mucegaiuri produc organe tip sac
numite sporangii , a căror protoplasmă
este clivată în spori numiţi
sporangiosporii.
sporangiospor
a 
a 

m M serie de fungi sunt exprimaţi

exprimaţi fenotip
fenotipic
ic ca
două tipuri diferite care se corelează cu starea
de sapro
saprofifitt sau de para
parazzit.
it.
Aceşti fungi sunt numiţi fungi dimorfi deoarece
cresc la temperatura camerei sau in vitro sub
formă de mucegai şi sub formă de levură la
G °C sau  
Exemplu:  


  
6