Micologie medical

Note de curs Dr. Ramona

Stoicescu
stoicescu.ramona@gmail.com

FUNGII
Organisme EUKARIOTE
Sunt saprofii i descompun materia
organic
Exista 100-000-200.000 specii
Aproximativ 300 specii sunt cunoscute ca
fiind patogene pentru om

Taxonomia
Controversat
Iniial bazata pe morfologia la microscopul
optic
In prezent studii bazate pe ultrastuctura,
biologie moleculara si activitate biochimica

4 tipuri de boli micotice cu

mecanisme diferite
1. HIPERSENSIBILITATE:
Reactie alergic la mucegaiuri si spori
2. MICOTOXICOZE:
Intoxicarea animalelor/ oamenilor cu
produse alimentare contaminate cu fungi
care produc toxine ( de obicei grne)

 3. INGESTIA DE TOXINE
PREFORMATE : (ciuperci otravitoare)
4. INFECII: cursul se axeaza pe acest
aspect

B. MORFOLOGIE
Fungii patogeni pot exista sub forma de:
A. LEVURI
B. HIFE: mai multe hife alcatuiesc MICELII

LEVURILE
Organisme unicelulare care se reproduc
prin nmugurire

HIFELE
Sunt structuri filamentoase multicelulare
constituite din celule tubulare cu pereti
celulari
O masa de hife formeaza micelii
Miceliile formeaza ramuri
Modalitatea de a forma ramuri si marimea
miceliului ajuta la identificarea morfologic

Candida albicans ME

 Candida albicans are foma de levura si de

hife.
Forma levuric apare pe tegumentul uman, tract
respirator superior, tract digestiv, tract genital la
femei.
Are un ciclu de viata dimorf, faza de fungi si faza
de hife. levurile produc hife( lanturi) si
pseudohife. Pseudohifele pot produce celule
levurice prin inmugurire.
Poate produce candidoza digestiva, vaginala,
etc

 Termenii de hife, micelii sau mucegaiuri

pot fi folosite ca echivalente
Unii fungi pot apare ca levuri i ca forme
miceliene i se numesc fungi dimorfi

Fungii dimorfi
Candida cu fenomenul de inmugurire
Microscopie cu contrast de faza X400

 A. Forma levurica: forma parazita sau

patogena
Este de obicei vazuta in sectiuni tisulare,
in exudate sau in culturi incubate la 37C.

 B. Miceliile ( forma saprofita): observata in

natura sau pe mediile de cultura cu
incubare la 25C. Conversia la levuri pare a
fi esentiala pentru patogenitatea fungilor
dimorfi

Sporii
Caracteristica morfologica
Sporii asexuati pot fi de dimensiuni mari si
se numesc Macroconidii sau clamidospori
De dimensiuni mici Microconidii,
blastospori, artroconidii

Macroconidii si microconidii, Microsporum

spp

Macroconidii de Microsporum

SEM: macroconidii,
microconidii,

Epidemiologie
Fungii sunt ubicuitari n natur, oamenii
sunt expui n mod constant
Majoritatea sunt saprofii n sol i bolile
micotice NU SUNT in GENERAL boli
transmisibile ( excepie Candida i unii
dermatofii)

 Pot apare epidemii dar acestea se

datoreaza expunerii la condiii de mediu i
nu din cauza transmisibilitii interumane

Infectiile micotice
Aparitia depinde de MARIMEA
INOCULULUI i de REZISTENA
GAZDEI
Severitatea depinde n special de statusul
imunologic al gazdei

Ex.
Izolarea de pe cateter a fungilor poate
corespunde:
Colonizarii cateterului ( diseminare tranzitorie a
fungilor in torentul sanguin)
Sau a unei fungemii tranzitorii ( diseminare
tranzitorie a fungilor in torentul sanguin fara
infectie/ boala)
Sau o infectie reala

 Medicul trebuie sa decida care este

statusul clinic al pacientului bazat pe
parametrii clinici, statusul general al
pacientului, rezultatele de laborator, etc
Decizia serioasa: Implica folosirea
agresiva a antifungicelor cu grade variate
de toxicitate

Structura celulei fungice

Celula fungica tipic este ovoidal i nconjurat
de un perete rigid care conine polizaharide
structurale cu aprox 25% din greutatea uscata a
peretelui celular
Glucan 50-60%: polimer de glucoza
Manoza 15-23%:
Chitina 1-9%
Proteine i lipide n cantiti mici

Terapie antifungica
Tratamentul antifungic cu un anumit agent
antifungic depinde de tipul infeciei, de
existena unor boli asociate, starea de
sntate a pacientului, identificarea
rezistenei la anumite antifungice (AFG)

 Dificultatea tratamentului antifungic depinde de

faptul ca acestia sunt celule eukariote astfel
nct vor avea efecte adeverse asupra celulelor
umane
Medicamentul antifungic ideal: TOXICITATE
SELECTIV: sa afecteze specific fungii i s nu
aiba efecte dunatoare asupra gazdei

 Celulele mamiferelor nu conin enzime

care sa degradeze peretele polizaharidic
al fungilor, din acest motiv eradicarea
infectiei fungice de catre mecanismele de
aparare ale gazdei este foarte dificil.

 Membranele celulare sle celulelor

eukariote conin STEROLI
Membrana celulara a mamiferelor contine
COLESTEROL iar cea a fungilor
ERGOSTEROL
Astfel antifungicele au efecte serioase i
asupra gazdei umane

I. DERIVAII POLIENICI
A. AMFOTERICINA B: antimicotic polienic
produs de bacteria Streptomyces nodosus
i manifest aciunea prin capacitatea de a se
lega de ergosterol i crete permeabilitatea
membranei cu formarea de pori, cu
dezintegrarea membranei celulare i moartea
celulei fungice (Prin pori, coninutul celular iese
din celul)

Amfotericina B
Antifungic de elecie pentru infeciile
fungice sistemice
Este de obicei adm IV ( pacientul
spitalizat), pentru 2- 3 luni
Drogul este toxic
R. adv: tromboflebita, nefrotoxicitate,
febra, frisoane, anemie

Amfotericina B
Dei s-au dezvoltat antifungice noi, la fel
de eficiente i mai putin toxice,
Amfotericina B reprezinta standardul
(gold standard pentru compararea
terapiilor
Este folosit n infeciile sistemice severe

Prezentare nou:
Lipid based amphotericin: ncapsulata in
lipozomi: la fel de eficient dar mai puin
toxic , mai scump

2. NISTATIN

Descoperit in 1950
Acelai mod de aciune
Are solubilitatea mai redus
Uz restrns la terapia topic
Utilizat pentru tratamentul candidozei
orale, vaginale; nlocuit de derivaii
azolici

II AZOLII
Prima generatie de azoli a revoluionat
tratamentul infeciilor fungice invazive i locale
Cea mai folosit grupa de agenti antifungici
Derivaii azolici sunt clasificati in IMIDAZOLI si
TRIAZOLI
( n funcie de numarul de atom de azot)

AZOLII
Generaie mai veche dar in uz :
clotrimazol, miconazol, econazol,
ketoconazol
Generaie mai nou: itraconazol,
fluconazol, variconazol

 Actiune: interfera cu biosinteza ergosterolului

prin legarea de citocromul P450, proces mediat
de o enzima numita 14 alfa demetilaza (450DM)
Blocheaz formarea ergosterolului prin
prevenirea metilarii lanosterolului
( precursor de ergosterol)- rezult o cantitate
redusa de ergsosterol in membrana celular
fungic, cu instabilitatea membranei, inhibiia
creterii i uneori moartea celular

 O alt consecin a blocrii biosintezei

ergosterolului este apariia de metbolii
toxici intermediari care sunt fatali celulei

Utilizare azoli

Candidoza mucocutanata
Dermatofitii
Infectii fungice sistemice
Fluconazolul este n prezent esenial pentru
tratamentul de mentinere a pacientilor SIDA cu
criptococoza (are capacitatea de a strabate
bariera hematoencefalica)
Avantaje:
Administrare orala
Toxicitate redusa

AZOLI spectru
Larg
Inhiba majoritatea tulpinilor de Candida,
Cryptococcus, Aspergillus si dermatofii
Miconazolul: primul utilizat in infeciile sistemice
dar produce reacii adverse toxice
Ketoconazolul: produce niveluri serice nalte la
adm orala dar nu este eficient impotriva inf cu
Aspergillus si are o serie de reactii adverse

Fluconazolul
Triazolii noi ca fluconazolul si itraconazolul
Fluconazolul introdus in 1990
Solubil in apa, penetrabilitate buna in testul
pulmonar, LCR si lichid peritoneal
Fluconazolul: in general eficient mpotriva
Candida dar nu asupra infeciei cu Aspergillus

Itraconazolul
Itraconazolul la sfarsitul anilor 80 s-a dovedit
primul azol eficient impotriva infeciei cu
Aspergillus
Dupa adm pe cale orala este metabolizat in ficat
formand peste 30 metabolii cu activitate
antifungic
Fluconazolul si itraconazolul prezint reacii
adverse mai reduse comparativ cu
ketoconazolul

AZOLII NOI
Voriconazol, posaconazol, ravuconazol au
spectru aciune mai mare decat
fluconazolul
Voriconazolul este unul dintre cele mai noi
antifungice triazolice si demonstreaza o
eficien bun n aspergiloza pulmonar si
cerebral

III.Grizeofulvina
Se leaga de precursorii keratinici si mpiedica
infecia fungic
Antifungic cu actiune lent folosit pentru infecii
severe ale pielii si unghiilor
Aciunea sa depinde de acumularea in stratul
cornos unde este incorporat in tesut si formeaza
o bariera ce impiedica penetrarea fungilor
Se adm oral
Penicillium griseofulvum.

Hives
Skin rashes
Confusion
Dizziness
Diarrhea
Fatigue
Headache
Impairment of performance of routine activities
Inability to fall or stay asleep
Nausea
Oral thrush (yeast infection of the mouth)
Upper abdominal pain
Vomiting
Swelling
Itching
Tingling in the hands or feet
Loss of taste sensation
Sensitivity to prolonged sun exposure
Sensitivity to alcohol, with a disulfiram-like reaction
Possibly a teratogen inducing mutations
Can reduce the effectiveness of oral contraceptives as it a cytochrome p450 enzyme induce

IV agenti antifungici de sinteza

Fluocitozina interfera cu sinteza acizilor
nucleici a fungilor
Adm orala
Folosita in criptococoz

V.Alilamine
Terbinafin ( Lamisil) pentru infectiile
produse de dermatofiti
(E)-N-(6,6-dimethyl-2-hepten-4-ynyl)-Nmethyl-1-naphthalenemethanamine
hydrochloride ( terbinafine hydrochloride).

VI. Echinocandine
(Caspofungin)
Antifungic nou, recent aprobat de FDA
1-[(4R,5S)-5-[(2-aminoethyl)amino]- N2(10,12-dimethyl-1-oxotetradecyl)- 4hydroxy-L-ornithine]-5-[(3R)- 3-hydroxy-Lornithine] pneumocandin B0.
Adm IV

Clasificarea clinica a micozelor

A. MICOZE SUPERFICIALE (micoze cutanate)
sunt micoze fungice localizate la nivelul
straturilor superficiale ale: PIELII, UNGHIILOR,
PRULUI ( structurile ce conin cheratina)
Rareori invadeaza tesuturile profunde sau
viscerele
Fungii implicai se numesc DERMATOFII

b. MICOZE SUBCUTANATE
Localizate la nivelul esutului subcutanat i
produc f. rar boli sistemice
De obicei formeaza leziuni tegumentare
ulcerate, adnci sau formeaza mase fungice de
obicei la nivelul extremitilor inferioare
Agentii etiologici sunt saprofii n sol, care sunt
introdusi prin leziuni traumatice la nivelul gambei
sau plantei ( piciorului)

C. MICOZE SISTEMICE
Pot afecta viscere profunde i pot fi
diseminate
Fiecare tip de fungi are o anumit
predispoziie pentru anumite organe

D. MICOZE OPORTUNISTE
Sunt produse de saprofii ubicuitari i de
patogeni ocazionali care invadeaz
esuturile pacienilor care au:
A. Boli predispozante :diabet, cancer,
leucemie
B. Condiii predispozante:
agamaglobulinemie, tratamente antibiotice
sau cu steroizi

CLASIFICAREA FUNGILOR CU
IMPORTAN CLINIC MEDICAL
Levuri: Candida, Cryptococcus
Micoze superficiale: dermatofii Trichophyton,
Microsporum, Epidermophyton
Fungi filamentosi: produc chromoblastomicoza,
micetoame, mucormocoza
Aspergillus: aspergiloza
Fungi dimorfi: blastomicoza, histoplasmoza
( Histoplasma capsulatum), coccidioiodmicoza,
paracoccidioidomicoza, sporotrichoza,
Micoze oportuniste

CANDIDA ALBICANS
Levur
Saprofit conditionat patogen, poate face
parte din flora normala a corpului
Prezinta factori de virulen cu ajutorul
crora colonizeaza i persist n esuturile
gazdei
Cel mai important factor: aderena

Aderena- ME

Candida albicans: 2 forme

morfologice
Blastospori care nmuguresc
Hife

Blastospori

Forma levurica si forma de hife

Candidoza
Exist mai multe specii de Candida cu
potenial patogen pentru om
Se mpart in C albicans si C non-albicans

C. albicans
Microorgansim endogen, prezent in 4080% din persoanele sanatoase ( la nivelul
cavitii bucale, intestin, vagin)
Apariia infeciei cu Candida pare a fi o
proprietate a gazdei si nu a
microorganismului

C. albicans
Infeciile cu Candida apar la pacienii cu
imunitate celular alterat sau modificri
ale florei saprofite
Cu cat organsimul este mai debilitat cu
atat mai severa va fi infecia

C. albicans
Pacienii cu imunitate celular deprimata
au cu rezisten scazut la infeciile
fungice
Terapia prelungit cu antibiotice sau
corticosteroizi, interveniile chirurgicale
(chirurgie cardiac, catetere) ce produc
alterri ale fiziologiei gazdei

C. albicans
Candida poate produce infecii la nivelul
mucoaselor si a tegumentelor dar si
infecii severe de tip pneumonie,
septicemie, endocardit, esofagita- la
pacientii imunocompromii

Candidoza oral

Candidoza lingual

Candidoza orala nn
margaritarel

Candidoza vaginala

Candidoza tegumentara
(plicile fiziologice)

Descuamare superficial
produsa de Candida

Rash produs de Candida

DIAGNOSTIC
Produsele patologice variaz in funcie de
localizarea infeciei:
snge pentru hemocultura, secretie
vaginala, exudat faringian, lingual, urina,
materii fecale, fragmente de leziuni
cutanate, mucocutanate, fragmente de
fanere

 Candida este o levura polimorfa, are celule

levurice si pseudohife
Pentru a mentine forma de levura este nevoie
de un represor de transcriptie
Capacitatea de a avea mai multe forme poate fi
legata de patogenitate
Forma levurica are 10-12 microni in diametru,
este Gram pozitiv, i crete in 2-3 zile pe medii
de cultura

 Pseudohifele se formeaza din celulele

levurice inmugurite care raman atasate
una de cealalta
Sporii ( clamidosporii) pot fi formai pe
pseudomicelii
C. albicans produce i tuburi germinative
care servesc la diferenierea speciei

Producerea de tuburi germinative in ser C albicans

coloratie Gram

Identificarea de specie
Se face prin metode biochimice si examen
morfologic

Fungitest

Preparat proaspt

Frotiu colorat Gram

RIF

Cultur: mediul Sabouraud

( incubare 2-5 zile)

Antifungigrama

Antifungigrama- E test

Fluconazol

Voriconazol

CRIPTOCOCCUS
NEOFORMANS
Microorganism cu distributie universala
Boala = Criptococoza
Se manifesta ca meningita insa in ultimii ani au
aparut si infectii pulmonare
Infectia poate fi subacuta sau cronica
Meningoencefalita are o evolotie clinica
prelungita (cateva luni) si are mortalitate
crescut

Morfologie
Forma sferica cu diamteru de 5-10
microni, inmugurire, baza ingusta
Capsula polizaharidica
Capsula poate suprima functia limfocitelor
T si e considerata factor de virulenta

Cryptococcus neoformans

Levura ncapsulata
Se nmulete prin nmugurire
Poseda capsula mucopolizaharidica
Criptococoza apare in special la
imunocompromisi- HIV / AIDS.
Meningita, pulmonar, tegumentar sau alte
localizari
Cel mai frecvent meningoencefalita

Nisa ecologica
Excremente de porumbei i pui ( gina)
Infectia este o proprietate a gazdei si nu a
C.neoformans- acesta fiind ubicuitar, n
special n aria cldirilor abandonate,
contaminate cu exremente de porumbei

Patogenie
Poarta de intrare reprezentat de aparatul
respirator: inhalarea de praf contaminat cu
gaina de psri
S-a demonstrat ca exista o perioad de
civa ani ntre expunerea iniial i
primele manifestari ale bolii
( microorganismul e sechestrat n aceast
perioad de timp)

 Primele simptome: tulburari de vedere, cefalee,

letargie
progresie spre delir, coma, moarte, care poate fi
evitata doar daca medicul se gandeste la
criptococoza si face o punctie lombar pentru
diagnostic, laboratorul pune diagnosticul
etiologic si se instituie tratamentul antimicotic
agresiv

LCR
Examen biochimic ( nivelul proteinelor crescut,
cel de glucoza scazut)
Pe frotiu se evidentiaza celulele de obicei
monocite i prezena Cryptococcului
Evidentierea se realizeaza prin coloraia cu Tu
de India sau
Dg imunologic prin care se evidentiaza prezenta
antigenului C neoformans prin latex aglutinare

India Ink

Methenamine silver stain

ex histologic pulmonar

Cryptococcus neoformans. Wrights

stain

Latex aglutinare

Alte infectii

n afar de meningita, poate produce:

Infectii PULMONARE
Infecii ale PIELII
caracterizate prin prezena celulelor
gigante; pot forma o tumora ( masa)
mediastinala numita CRIPTOCOCOM

Criptococoza pulmonara

Leziuni cutanate in criptococoza

diseminata

Produsele patologice
LCR, material bioptic, urina ( pentru
motive neexplicate microorgansimul poate
fi izolat in urina in infeciile SNC i infeciile
sistemice)

Cultivare
Pe medii folosite pentru cultivarea
bacteriilor i fungilor la 37 C n 24-48 ore
Cultura: coloniile cremoase, albe iar pe
masura nvechirii culturii culoarea se
schimb n maroniu datorita melaninei
produse de fenoloxidaza

Meningita cu Cryptococcus
Cauza majora a deceselor la pacienii cu
SIDA

II MICOZE SUPERFICIALE:
DERMATOFII
Micozele superficiale sunt localizate la
nivelul straturilor externe ale pielii, prului,
unghiilor i nu invadeaz esuturile
Aceti fungi se numesc DERMATOFII
sau fungi keratinofilici, care produc leziuni
extracelulare capabile sa hidrolizeze
keratina

Manifestri clinice
Tinea= vierme inelar
Dermatologii folosesc acest termen pentru
definirea unei varieti de leziuni ale pielii
inclusiv a pielii capului

Tinea corporis
Leziuni mici ce pot apare oriunde pe corp

Tinea corporis

2. Tinea pedis piciorul de atlet

3.Tinea unguium
Onicomicoza

4. Tinea capitis

5. Tinea cruris
(jock itch)

6. Tinea versicolor

Tinea versicolor ( Malassezia

furfur)
Caracterizata prin depigmentare si
eventual prurit
Pana la 25% din populatia generala poate
avea leziuni de acest tip

ECOLOGIE FUNGI
DERMATOFII
Dermatofiii ce produc infecii umane
Pot avea diferite surse naturale si moduri
de transmitere:

 A. Antropofilici: de obicei asociati doar cu

sursa umana ( transmitere prin contact direct
sau obiecte contaminate
B. Zoofilici: De obicei asociai cu animalele,
transmiterea are loc prin contact direct cu
animalele: pisici, caini, vite sau produse,
obiecte contaminate
C. Geofilici: de obicei gsii n sol i transmii
prin expunere direct

Ageni etiologici : 3 tipuri de

dermatofii
1. TRICHOPHYTON 19 specii
Infecteaza pielea, parul, unghiile
Rar poate cauza infectii subcutanate la
pacientii imunocompromii= KERION
In special la pacientii cu leucemie cronica

Kerion

Trichophyton rubrum

2. MICROSPORUM
13 specii
Pot infecta pielea i prul, rareori unghiile
Se poate identifica usor la nivelul scalpului
datorita fluorescenei firelor infectate cnd sunt
iluminate cu lampa de ultraviolete
Una dintre cele mai frecvente specii:
MICROSPORUM CANIS

MICROSPORUM CANIS

 Miceliile produc macroconidii cu perete

celular gros, cu forma de fus,
multicelulare.

Microsporum canis

Microsporum canis ME

Microsporum canis

EPIDERMOPHYTON
FLOCCOSUM 1 specie
Infecteaza pielea i unghiile, rareori prul

EPIDERMOPHYTON
FLOCCOSUM

EPIDERMOPHYTON
FLOCCOSUM

EPIDERMOPHYTON
FLOCCOSUM

RECAPITULARE: Dermatofiii:
Tinea

3 genuri:
TRICHOPHYTON
MICROSPORUM
EPIDERMOPHYTON

Dg. Laborator
preparat proaspat din scuame prelevate
de la nivelul leziunii in hidroxid de potasiu,
examinare la microscopul optic

TRATAMENT
Leziunile tegumentare se trateaz ( cu mai
mult sau mai putin succes!) cu o varietate de
antifungice
Grizeofulvina
Tolnaftate ( Tinactin)
Clotrimazol topic
Miconazol topic
Ketoconazol oral itraconazol oral
Terbinafin ( Lamisil) oral, topic
Echinocandins (caspofungin)

Itraconazol

 Pentru infecia scalpului i unghiilor cel

mai frecvent se utilizeaza
grizeofulvina
Antimicoticul trebuie ncorporat n
noile straturi de keratina pentru a
forma o bariera mpotriva invaziei
viitoare a fungilor.
Este un proces lent, necesitand
administrare orala pentru perioade
lungi 6-9 luni pentru infecia unghiilor
de la mn i 12-18 luni pentru infecia
unghiilor de la picioare

 Itraconazolul si terbinafin sunt in prezent

antimicotice de elecie pentru onicomicoze
dar exista aproximativ 20% eecuri
terapeutice
Itraconazolul: de elecie pentru tinea
versicolor

III. ASPERGILLUS
Boala = aspergiloza
aspergillus produc o mare diversitate de
boli, au o distribuie universal
Sunt ubicuitari n natur
Au rol de degradarea plantelor in compost
La fel ca i Candida, afecteaza rar
pacienii imunocompeteni

ASPERGILLUS
Produce enzime extracelulare care
faciliteaza dezvoltarea n plmn i
diseminarea bolii
Factor de virulen: producerea de toxine

3 tipuri de aspergiloz
pulmonar
1. alergic: prin hipersensibilzare la acest
microorganism. Simptomele variaza de la
distress respirator moderat la FIBROZ
alveolar
2. Formarea de opaciti fungice observate de
obicei n cavernele vechi ale pacienilor de TBC
( colonie de fungi care crete intro cavern) sub
forma de semilun

 Pacienii: tuse cu expectorarea

elementelor fungice din cauza invadrii
frecvente a bronhiilor
La examenul sputei se observa lanuri de
conidii

 3. invazie tisular agresiv

Aspergiloza iniial pulmonar poate disemina n
ORICE ORGAN .
Pot apare: endocardita, osteomielita, otomicoza,
infecii cutanate
EXISTA PESTE 900 SPECII DE ASPERGILI:
A.fumigatus, A.niger, A.falvus

Distribuie
Universal
Frecvent n sol, alimente, vopsea,
AERISIRI
Pot crete i n dezinfectante

Aspergillus niger ME

Aspergillus niger ME

Aspergillus niger MO

Aspergillus fumigatus

Aspergillus niger cultur

Diagnostic
Cultura: 1-3 sptmni colonii formate din micelii albe,
dense, ulterior se pigmenteaz n funcie de specie
Ex histopatologic: hifele sunt late si formeaz ramuri
dicotomice ( o hifa se divide in 2 ramuri si apoi miceliile
se divid in acelai mod)
Serologie: 2 teste serologice
A. Imunodifuzie
B. ELISA. Masoara galactomananul cu specificitate si
sensubiltate de aproape 100%

Tratament
Voriconazol
Amfotericina B

IV. FUNGI DIMORFI.

HISTOPLASMA CAPSULATUM
Histoplasma capsulatum face parte din
clasa fungilor dimorfi

Histoplasmoza
Boala sistemica in principal a sistemului
reticuloendotelial SRE cu manifesteri la nivelul
maduvei, a plmnilor, ficatului i splinei.
In USA: infecia fungica pulmonar cu cea mai
mare prevalen
Frecvent la pacienii cu SIDA dar i la nou
nscui, btrni care locuiesc n zone endemice.
Mortalitatea la sugarii expui la doze mari de H
caspulatum este de 40-50%

H. capsulatum
Crete n forma micelian n sol,
Habitatul natural : sol imbogait cu guano
(excremente de liliac) sau de psri
Vntul sau activitile umane (agricultura):
elibereaz sporii
pot fi inhalai n numr mare : macrofagele
fagociteaz fungii dar sporii pot supravieui
( cheia succesului H capsulatum)

 Indivizii cu imunitate normal care

inhaleaz sporii: simptome pseudogripale
febr, cefalee, junghi toracic dupa 3
sptmni de incubaie
vindecare fara tratament
In ariile endemice majoritatea dezvolt
histoplasmoza ( 95% asimptomatici)

Rx pulmonar histoplasmoza

Histoplasmoza manifest
3 forme
Pulmonar acut
Pulmonar cronic
Diseminat: netratat de obicei fatal

Diagnostic
Produse patologice: sputa, lavaj alveolar
sau material bioptic
Maduva hematopoietic: de obicei n
monocite sau PMN; rar descoperit pe
frotiu

Frotiu de snge periferic

Levuri mici, 5-6 microni

diametru

n forma de mucegai
Are un spor distinct numit
MACROCONIDIE tuberculat cu 10-15
microni diametru.

Ex. Micologic: cultura

Mediu Sabouraud, 25C, 2-3 saptamani, colonii

albe, aspect vata, cu micelii aeriene, pe msura
nvechirii culturii tent galbuie
n cultur se dezvolt forma levuric

H.capsulatum detaliu cultur

Serologie

RFC
Imunodifuzie
EIA anticorpi
EIA antigen

Tratament
Elecie:
Itraconazol boala moderat
Amfotericin B boala sever

V. MICOZE OPORTUNISTE
Sunt infecii datorate fungilor cu virulena
scazuta.
Exista un numr nelimitat de fungi ce pot
deveni patogeni.
Agenii etiologici sunt microorganisme
comune n toate mediile

Echilibru gazda/patogen
Nr.organisme X
virulena/Rezistena gazdei =
Boala

 n infeciile oportuniste balana este

nclinat n favoarea bolii prin scderea
rezistenei gazdei
PENTRU IMUNOCOMPROMII NU
EXIST FUNGI NEPATOGENI!

 Fungii frecvent izolati de la pacientii

imunocompromisi sunt SAPROFII ( adica
din mediu) sau sunt endogeni ( comensali)
Cele mai frecvent izolate specii sunt:
Candida spp
Aspergillus spp

 Trendul crescator in diagnosticul micozelor

oportuniste reflecta creterea cunostintelor
medicilor, a mbuntirii procedurilor de
diagnostic clinic i a tehnicilor de identificare n
laborator
Un aspect important: creterea numrului de
pacienti imunocompromii cu susceptibilitate la
infecie

 Pacienii cu imunodeficien primar sunt

susceptibili la infecii micotice n special n
situaiile nsoite de scderea imunitii de
tip celular
ATENTIE!!! Tehnicile invazive de
diagnostic i tratament sunt factori ai unei
potentiale infecii

 Cand se izoleaz fungi de la un pacient

imunocompromis trebuie s se poat face
distincia ntre:
A. Colonizare
B. Fungemie tranzitorie
C. Infecie sistemic

Cauze de imunodeficien
1. Cancere: leucemii, limfoame
Anumite boli maligne predispun la anumite
infecii (bacteriene sau fungice)
Studiu asupra pacienilor cu cancere: 1/3
din decese s-au datorat septicemiilor i
pneumoniilor cu fungi

2. Medicamente:
Chimioterapice antineoplazice
Steroizi
Droguri imunosupresoare

3. Antibiotice

 4. Proceduri terapeutice care predispun la

infecii fungice
Transplant organ sau de maduva
hematopoietica
Chirurgia cardiaca deschisa
Cateterizarea ( cateterism urinar, IV,
medicamente intravenos, hiperalimentaie
parenteral)
n caz de fungemie cateterul trebuie ndeprtat
nainte de a incepe terapia antifungic

 Valve cardiace artificiale ( ex. in infeciile

cu Candida pe o valva artificial,
tratamentul antifungic este eficient doar
daca valva infectat este inlocuit
Radioterapie

 5. alti factori asociai cu frecvena crescut

a infeciilor fungice
Arsuri severe
Diabet
Tuberculoza
Folosirea de droguri IV

 6. SIDA
Ipotetic toi pacienii cu SIDA vor avea
infecii fungice la un moment dat n cursul
bolii
cu oricare din saprofiii ubicuitari,
majoritatea neproducand infecii gazdelor
imunocompetente,
i cu patogenii ocazionali

Ageni etiologici
1.Candida spp
2.Cryptococcus : pulmonare, cutanate,
meningita
( 10-30% din pacientii cu SIDA au meningita
cu cryptococcus i necesita tratament de
intretinere cu fluconazol tot restul vieii;
fluconazolul strabate BHE; mortalitate cu
tratament 20% fara tratament 100%)
Recdere fara SIDA 15-20%
Cu SIDA 50%
Mortalitate la recdere: 60%

 3. Sporotricoza
4. Blastomicoza
5. Aspergiloza ( mortalitate: cu
amfotericina B 72% fara amfo B 90%)
5. fungi dimorfici sistemici:
coccidioidomicoza, histoplasmoza, ETC

TRATAMENT
1. medicamente noi:
lipid amphotericin B
A 3a generaie de azoli: posaconazol,
voriconazol

 2. regimuri terapeutice noi: combinaii

medicamentoase
3. tratament agresiv:
nainte de chimioterapie Posaconazol
Empiric: pentru pacienii la risc
4. metode adiionale:
anticorpi monoclonali plus agent antifungic
Imunoterapie plus agent antifungic

ANTIBIOTICE PRODUSE DE
FUNGI
Cea mai importanat descoperire referitoare la
utilizarea fungilor pentru om a fost descoperirea
in 1929 de catre Fleming a capacitatii
bactericide a speciei Penicillium notatum asupra
bacteriilor Gram pozitive
Ulterior compusul identificat ca penicilina si a
fost primul membru al antibioticelor
betalactamice
Ulterior sa observat ca Penicillium chrysogenum
avea o actiune mai puternica

Penicillium chrysogenum

 In urma selectiei si proceselor mutagenice

fermentarea produce penicilina la un nivel
de 7000 mg/l comparativ cu 3 mg/l a
izolatului lui Fleming
Fermentarea tipica a penicilinei formeaza 3
tipuri de penicilina, F, G, V
V utilizata direct
G este modificata prin aciunea penicilinacilazei pentru a obine o varietate se
penicilina semisintetica cu reisten la
aciunea penicilinazelor bacteriene

Manipularea genetcia a fungilor

Fungii au fost utilizai ntro gam extins
de aplicaii biotehnologice
S.cervisiae utilizat pentru obinerea de
proteine recombinante : ex utilizat n
producerea proteinelor de suprafa a
virusului hepatitic B, cu obinerea
vaccinului recombinant

S cerevisiae : alte utilizri

Vaccinul antimalaric: n studiu
Obinerea de citokine utilizate n
tratamentul sarcomului Kaposi asociat
SIDA

Fungii
Utilizai de mii de ani pentru producerea
de alimente i buturi
Industria farmaceutic: utilizai n noi
metode de obinere a proteinelor celulare,
a antibioticelor, enzimelor.

V mulumesc!