Micologie medicală

Note de curs Dr. Ramona

Stoicescu
stoicescu.ramona@gmail.com
 FUNGII
• Organisme EUKARIOTE
• Sunt saprofiţi şi descompun materia
organică
• Exista 100-000-200.000 specii
• Aproximativ 300 specii sunt cunoscute ca
fiind patogene pentru om
 4 tipuri de boli micotice cu
mecanisme diferite
• 1. HIPERSENSIBILITATE:
• Reactie alergică la mucegaiuri si spori

• 2. MICOTOXICOZE:
• Intoxicarea animalelor/ oamenilor cu produse alimentare
contaminate cu fungi care produc toxine ( de obicei
grâne)
• 3. INGESTIA DE TOXINE PREFORMATE : (ciuperci
“otravitoare”)

• 4. INFECŢII: cursul se axeaza pe acest aspect

 B. MORFOLOGIE
• Fungii patogeni pot exista sub forma de:
• A. LEVURI
• B. HIFE: mai multe hife alcatuiesc MICELII
• LEVURILE :Organisme unicelulare care se
reproduc prin înmugurire
 HIFELE
• Sunt structuri filamentoase multicelulare
constituite din celule tubulare cu pereti
celulari
• O masa de hife formeaza micelii
• Miceliile formeaza ramuri
• Modalitatea de a forma ramuri si marimea
miceliului ajuta la identificarea morfologică
• Candida albicans – are foma de levura si de
hife.
• Forma levurică apare pe tegumentul uman, tract
respirator superior, tract digestiv, tract genital la
femei.
• Are un ciclu de viata dimorf, faza de fungi si faza
de hife. levurile produc hife( lanturi) si
pseudohife. Pseudohifele pot produce celule
levurice prin inmugurire.
• Poate produce candidoza digestiva, vaginala,
etc
• Termenii de hife, micelii sau mucegaiuri
pot fi folosite ca echivalente
• Unii fungi pot apare ca levuri şi ca forme
miceliene şi se numesc fungi dimorfi
 Fungii dimorfi
• Candida cu fenomenul de inmugurire
• Microscopie cu contrast de faza X400
• A. Forma levurica: forma parazita sau
patogena
• Este de obicei vazuta in sectiuni tisulare,
in exudate sau in culturi incubate la 37C.
• B. Miceliile ( forma saprofita): observata in
natura sau pe mediile de cultura cu
incubare la 25C. Conversia la levuri pare a
fi esentiala pentru patogenitatea fungilor
dimorfi
 Sporii
• Caracteristica morfologica
• Sporii asexuati pot fi de dimensiuni mari si
se numesc Macroconidii sau clamidospori
• De dimensiuni mici Microconidii,
blastospori, artroconidii
 Epidemiologie
• Fungii sunt ubicuitari în natură, oamenii sunt
expuşi în mod constant
• Majoritatea sunt saprofiţi în sol şi bolile micotice
NU SUNT in GENERAL boli transmisibile (
excepţie Candida şi unii dermatofiţi)
• Pot apare epidemii dar acestea se datoreaza
expunerii la condiţii de mediu şi nu din cauza
transmisibilităţii interumane
 Infectiile micotice
• Aparitia depinde de MARIMEA INOCULULUI şi de
REZISTENŢA GAZDEI
• Severitatea depinde în special de statusul imunologic al
gazdei
• De Ex. Izolarea de pe cateter a fungilor poate
corespunde:
• Colonizarii cateterului ( diseminare tranzitorie a fungilor
in torentul sanguin)
• Sau a unei fungemii tranzitorii ( diseminare tranzitorie a
fungilor in torentul sanguin fara infectie/ boala)
• Sau o infectie reala
• Medicul trebuie sa decida care este
statusul clinic al pacientului bazat pe
parametrii clinici, statusul general al
pacientului, rezultatele de laborator, etc
• Decizia serioasa: Implica folosirea
agresiva a antifungicelor cu grade variate
de toxicitate
 Structura celulei fungice
• Celula fungica tipică este ovoidală şi înconjurată
de un perete rigid care conţine polizaharide
structurale cu aprox 25% din greutatea uscata a
peretelui celular
• Glucan 50-60%: polimer de glucoza
• Manoza 15-23%:
• Chitina 1-9%
• Proteine şi lipide în cantităţi mici
 Terapie antifungica
• Tratamentul antifungic cu un anumit agent
antifungic depinde de tipul infecţiei, de
existenţa unor boli asociate, starea de
sănătate a pacientului, identificarea
rezistenţei la anumite antifungice (AFG)
• Dificultatea tratamentului antifungic depinde de faptul ca
acestia sunt celule eukariote astfel încât vor avea efecte
adeverse asupra celulelor umane
• Medicamentul antifungic ideal: TOXICITATE
SELECTIVĂ: sa afecteze specific fungii şi să nu aiba
efecte dăunatoare asupra gazdei
• Celulele mamiferelor nu conţin enzime care sa
degradeze peretele polizaharidic al fungilor, din acest
motiv eradicarea infectiei fungice de catre mecanismele
de aparare ale gazdei este foarte dificilă.
• Membranele celulare sle celulelor
eukariote conţin STEROLI
• Membrana celulara a mamiferelor contine
COLESTEROL iar cea a fungilor
ERGOSTEROL
• Astfel antifungicele au efecte serioase şi
asupra gazdei umane
 I. DERIVAŢII POLIENICI
• A. AMFOTERICINA B: antimicotic polienic
produs de bacteria Streptomyces nodosus
• Îşi manifestă acţiunea prin capacitatea de a se
lega de ergosterol şi creşte permeabilitatea
membranei cu formarea de pori, cu
dezintegrarea membranei celulare şi moartea
celulei fungice (Prin pori, conţinutul celular iese
din celulă)
 Amfotericina B
• Antifungic de elecţie pentru infecţiile
fungice sistemice
• Este de obicei adm IV ( pacientul
spitalizat), pentru 2- 3 luni
• Drogul este toxic
• R. adv: tromboflebita, nefrotoxicitate,
febra, frisoane, anemie
 Amfotericina B
• Deşi s-au dezvoltat antifungice noi, la fel de
eficiente şi mai putin toxice, Amfotericina B
reprezinta standardul (“gold standard” pentru
compararea terapiilor
• Este folosită în infecţiile sistemice severe
• Prezentare nouă:“Lipid based amphotericin”:
încapsulata in lipozomi: la fel de eficientă dar
mai puţin toxică , mai scumpă
 2. NISTATIN
• Descoperit in 1950
• Acelaşi mod de acţiune
• Are solubilitatea mai redusă
• Uz restrâns la terapia topică
• Utilizat pentru tratamentul candidozei
orale, vaginale; înlocuită de derivaţii azolici
 II AZOLII
• Prima generatie de azoli a revoluţionat
tratamentul infecţiilor fungice invazive şi locale
• Cea mai folosit grupa de agenti antifungici
• Derivaţii azolici sunt clasificati in IMIDAZOLI si
TRIAZOLI
• ( în funcţie de numarul de atom de azot)
 AZOLII
• Generaţie mai veche dar in uz :
clotrimazol, miconazol, econazol,
ketoconazol
• Generaţie mai nouă: itraconazol,
fluconazol, variconazol
• Actiune: interfera cu biosinteza ergosterolului
prin legarea de citocromul P450, proces mediat
de o enzima numita 14 alfa demetilaza (450DM)
• Blochează formarea ergosterolului prin
prevenirea metilarii lanosterolului
( precursor de ergosterol)- rezultă o cantitate
redusa de ergsosterol in membrana celulară
fungică, cu instabilitatea membranei, inhibiţia
creşterii şi uneori moartea celulară
• O altă consecinţă a blocării biosintezei
ergosterolului este apariţia de metboliţi
toxici intermediari care sunt fatali celulei
 Utilizare azoli
• Candidoza mucocutanata
• Dermatofitii
• Infectii fungice sistemice
• Fluconazolul este în prezent esenţial pentru
tratamentul de mentinere a pacientilor SIDA cu
criptococoza (are capacitatea de a strabate
bariera hematoencefalica)
• Avantaje:
• Administrare orala
• Toxicitate redusa
 AZOLI spectru
• Larg
• Inhiba majoritatea tulpinilor de Candida,
Cryptococcus, Aspergillus si dermatofiţi
• Miconazolul: primul utilizat in infecţiile sistemice
dar produce reacţii adverse toxice
• Ketoconazolul: produce niveluri serice înalte la
adm orala dar nu este eficient impotriva inf cu
Aspergillus si are o serie de reactii adverse
 Fluconazolul
• Triazolii noi ca fluconazolul si itraconazolul
• Fluconazolul introdus in 1990
• Solubil in apa, penetrabilitate buna in testul
pulmonar, LCR si lichid peritoneal
• Fluconazolul: in general eficient împotriva
Candida dar nu asupra infecţiei cu Aspergillus
 Itraconazolul
• Itraconazolul la sfarsitul anilor 80 s-a dovedit
primul azol eficient impotriva infecţiei cu
Aspergillus
• Dupa adm pe cale orala este metabolizat in ficat
formand peste 30 metaboliţi cu activitate
antifungică

• Fluconazolul si itraconazolul prezintă reacţii

adverse mai reduse comparativ cu
ketoconazolul
 AZOLII NOI
• Voriconazol, posaconazol, ravuconazol au
spectru acţiune mai mare decat
fluconazolul
• Voriconazolul este unul dintre cele mai noi
antifungice triazolice si demonstreaza o
eficienţă bună în aspergiloza pulmonară si
cerebrală
 III.Grizeofulvina
• Se leaga de precursorii keratinici si împiedica
infecţia fungică
• Antifungic cu actiune lentă folosit pentru infecţii
severe ale pielii si unghiilor
• Acţiunea sa depinde de acumularea in stratul
cornos unde este incorporat in tesut si formeaza
o bariera ce impiedica penetrarea fungilor
• Se adm oral
• Penicillium griseofulvum.
 IV agenti antifungici de sinteza
• Fluocitozina interfera cu sinteza acizilor
nucleici a fungilor
• Adm orala
• Folosita in criptococoză
 V.Alilamine

• Terbinafin ( Lamisil) pentru infcetiile

produse de dermatofiti
• (E)-N-(6,6-dimethyl-2-hepten-4-ynyl)-N-
methyl-1-naphthalenemethanamine
hydrochloride ( terbinafine hydrochloride).
 VI. Echinocandine
(Caspofungin)
• Antifungic nou, recent aprobat de FDA
• 1-[(4R,5S)-5-[(2-aminoethyl)amino]- N2-
(10,12-dimethyl-1-oxotetradecyl)- 4-
hydroxy-L-ornithine]-5-[(3R)- 3-hydroxy-L-
ornithine] pneumocandin B0.

• Adm IV
 Clasificarea clinica a micozelor
• A. MICOZE SUPERFICIALE (micoze cutanate)
sunt micoze fungice localizate la nivelul
straturilor superficiale ale: PIELII, UNGHIILOR,
PĂRULUI ( structurile ce conţin cheratina)
• Rareori invadeaza tesuturile profunde sau
viscerele
• Fungii implicaţi se numesc DERMATOFIŢI
 b. MICOZE SUBCUTANATE
• Localizate la nivelul ţesutului subcutanat şi
produc f. rar noli sistemice
• De obicei formeaza leziuni tegumentare
ulcerate, adânci sau formeaza mase fungice de
obicei la nivelul extremităţilor inferioare
• Agentii etiologici sunt saprofiţi în sol, care sunt
introdusi prin leziuni traumatice la nivelul gambei
sau plantei ( piciorului)
 C. MICOZE SISTEMICE
• Pot afecta viscere profunde şi pot fi
diseminate
• Fiecare tip de fungi are o anumită
predispoziţie pentru anumite organe
 D. MICOZE OPORTUNISTE
• Sunt produse de saprofiţi ubicuitari şi de
patogeni ocazionali care invadează
ţesuturile pacienţilor care au:
• A. Boli predispozante :diabet, cancer,
leucemie
• B. Condiţii predispozante:
agamaglobulinemie, tratamente antibiotice
sau cu steroizi
 CLASIFICAREA FUNGILOR CU
IMPORTANŢĂ CLINICĂ MEDICALĂ
• Levuri: Candida, Cryptococcus
• Micoze superficiale: dermatofiţi Trichophyton,
Microsporum, Epidermophyton
• Fungi filamentosi: produc chromoblastomicoza,
micetoame, mucormocoza
• Aspergillus: aspergiloza
• Fungi dimorfi: blastomicoza, histoplasmoza (
Histoplasma capsulatum), coccidioiodmicoza,
paracoccidioidomicoza, sporotrichoza,
• Micoze oportuniste
 CANDIDA ALBICANS
• Levură
• Saprofit conditionat patogen, poate face
parte din flora normala a corpului
• Prezinta factori de virulenţă cu ajutorul
cărora colonizeaza şi persistă în ţesuturile
gazdei
• Cel mai important factor: aderenţa
 Candida albicans: 2 forme
morfologice
• Blastospori care înmuguresc
• Hife
 Candidoza

• Există mai multe specii de Candida cu

potenţial patogen pentru om
• Se împart in C albicans si C non-albicans
 C. albicans
• Microorgansim endogen, prezent in 40-
80% din persoanele sanatoase ( la nivelul
cavităţii bucale, intestin, vagin)
• Apariţia infecţiei cu Candida pare a fi o
proprietate a gazdei si nu a
microorganismului
 C. albicans
• Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu
imunitate celulară alterată sau modificări
ale florei saprofite
• Cu cat organsimul este mai debilitat cu
atat mai severa va fi infecţia
 C. albicans
• Pacienţii cu imunitate celulară deprimata
au cu rezistenţă scazută la infecţiile
fungice
• Terapia prelungită cu antibiotice sau
corticosteroizi, intervenţiile chirurgicale
(chirurgie cardiacaă, catetere) ce produc
alterări ale fiziologiei gazdei
 C. albicans
• Candida poate produce infecţii la nivelul
mucoaselor si a tegumentelor dar si infecţii
severe de tip pneumonie, septicemie,
endocardită, esofagita- la pacientii
imunocompromişi
 DIAGNOSTIC
• Produsele patologice variază in funcţie de
localizarea infecţiei:
• sânge pentru hemocultura, secretie
vaginala, exudat faringian, lingual, urina,
materii fecale, fragmente de leziuni
cutanate, mucocutanate, fragmente de
fanere
• Candida este o levura polimorfa, are celule
levurice si pseudohife
• Pentru a mentine forma de levura este nevoie
de un represor de transcriptie
• Capacitatea de a avea mai multe forme poate fi
legata de patogenitate
• Forma levurica are 10-12 microni in diametru,
este Gram pozitivă, şi creşte in 2-3 zile pe medii
de cultura
• Pseudohifele se formeaza din celulele
levurice inmugurite care raman atasate
una de cealalta
• Sporii ( clamidosporii) pot fi formaţi pe
pseudomicelii
• C. albicans produce şi tuburi germinative
care servesc la diferenţierea speciei
 Identificarea de specie
• Se face prin metode biochimice si examen
morfologic
Fungitest
Frotiu colorat Gram
Cultură: mediul Sabouraud (
incubare 2-5 zile)
Antifungigrama
Antifungigrama- E test
Fluconazol
Voriconazol
 CRIPTOCOCCUS
NEOFORMANS
• Microorganism cu distributie universala
• Boala = Criptococoza
• Se manifesta ca meningita insa in ultimii ani au
aparut si infectii pulmonare
• Infectia poate fi subacuta sau cronica
• Meningoencefalita are o evolotie clinica
prelungita (cateva luni) si are mortalitate
crescută
 Morfologie
• Forma sferica cu diamteru de 5-10
microni, inmugurire, baza ingusta
• Capsula polizaharidica
• Capsula poate suprima functia limfocitelor
T si e considerata factor de virulenta
 Cryptococcus neoformans
• Levura încapsulata
• Se înmulţeşte prin înmugurire
• Poseda capsula mucopolizaharidica
• Criptococoza apare in special la
imunocompromisi- HIV / AIDS.
• Meningita, pulmonar, tegumentar sau alte
localizari
• Cel mai frecvent meninigoencefalita
 Nisa ecologica
• Excremente de porumbei şi pui ( găinaţ)
• Infectia este o proprietate a gazdei si nu a
C.neoformans- acesta fiind ubicuitar, în
special în aria clădirilor abandonate,
contaminate cu exremente de porumbei
 Patogenie
• Poarta de intrare reprezentată de aparatul
respirator: inhalarea de praf contaminat cu
gainaţ de păsări
• S-a demonstrat ca exista o perioadă de
câţiva ani între expunerea iniţială şi
primele manifestari ale bolii (
microorganismul e sechestrat în această
perioadă de timp)
• Primele simptome: tulburari de vedere, cefalee,
letargie
• progresie spre delir, coma, moarte, care poate fi
evitata doar daca medicul se gandeste la
criptococoza si face o punctie lombară pentru
diagnostic, laboratorul pune diagnosticul
etiologic si se instituie tratamentul antimicotic
agresiv
 LCR
• Examen biochimic ( nivelul proteinelor crescut,
cel de glucoza scazut)
• Pe frotiu se evidentiaza celulele de obicei
monocite şi prezenţa Cryptococcului
• Evidentierea se realizeaza prin coloraţia cu Tuş
de India sau
• Dg imunologic prin care se evidentiaza
prezenta antigenului C neoformans prin latex
aglutinare
 Alte infectii
• În afară de meningita, poate produce:
• Infectii PULMONARE
• Infecţii ale PIELII
• caracterizate prin prezenţa celulelor
gigante; pot forma o tumora ( masa)
mediastinala numita CRIPTOCOCOM
 Produsele patologice
• LCR, material bioptic, urina ( pentru
motive neexplicate microorgansimul poate
fi izolat in urina in infecţiile SNC şi infecţiile
sistemice)
 Cultivare
• Pe medii folosite pentru cultivarea
bacteriilor şi fungilor la 37 C în 24-48 ore
• Cultura: coloniile cremoase, albe iar pe
masura învechirii culturii culoarea se
schimb în maroniu datorita melaninei
produse de fenoloxidaza
 Meningita cu Cryptococcus
• Cauza majora a deceselor la pacienţii cu
SIDA
 II MICOZE SUPERFICIALE:
DERMATOFIŢI
• Micozele superficiale sunt localizate la
nivelul straturilor externe ale pielii, părului,
unghiilor şi nu invadează ţesuturile
• Aceşti fungi se numesc DERMATOFIŢI
sau fungi keratinofilici, care produc leziuni
extracelulare capabile sa hidrolizeze
keratina
 Manifestări clinice
• Tinea= “vierme inelar”
• Dermatologii folosesc acest termen pentru
definirea unei varietăţi de leziuni ale pielii
inclusiv a pielii capului
Tinea corporis
3.Tinea unguim Onicomicoza
4. Tinea capitis
5. Tinea cruris
(“jock itch”)
6. Tinea versicolor
 Tinea versicolor ( Malassezia
furfur)
• Caracterizata prin depigmentare si
eventual prurit
• Pana la 25% din populatia generala poate
avea leziuni de acest tip
 ECOLOGIE FUNGI
DERMATOFIŢI
• Dermatofiţii ce produc infecţii umane

• Pot avea diferite surse naturale si moduri

de transmitere:
• A. Antropofilici: de obicei asociati doar cu
sursa umana ( transmitere prin contact direct
sau obiecte contaminate

• B. Zoofilici: De obicei asociaţi cu animalele,

transmiterea are loc prin contact direct cu
animalele: pisici, caini, vite sau produse,
obiecte contaminate

• C. Geofilici: de obicei găsiţi în sol şi transmişi

prin expunere directă
 Agenţi etiologici : 3 tipuri de
dermatofiţi
• 1. TRICHOPHYTON 19 specii
• Infecteaza pielea, parul, unghiile
• Rar poate cauza infectii subcutanate la
pacientii imunocompromişi= KERION
• In special la pacientii cu leucemie cronica
 2. MICROSPORUM
• 13 specii
• Pot infecta pielea şi părul, rareori unghiile
• Se poate identifica usor la nivelul scalpului
datorita fluorescenţei firelor infectate când sunt
iluminate cu lampa de ultraviolete
• Una dintre cele mai frecvente specii:
MICROSPORUM CANIS
• Miceliile produc macroconidii cu perete
celular gros, cu forma de fus,
multicelulare.
• Microsporum canis
 EPIDERMOPHYTON
FLOCCOSUM 1 specie
• Infecteaza pielea şi unghiile, rareori părul
EPIDERMOPHYTON
FLOCCOSUM
 RECAPITULARE: Dermatofiţii:
Tinea
• 3 genuri:
• TRICHOPHYTON
• MICROSPORUM
• EPIDERMOPHYTON
 Dg. Laborator
• preparat proaspat din scuame prelevate
de la nivelul leziunii in hidroxid de potasiu,
examinare la microscopul optic
 TRATAMENT
• Leziunile tegumentare se tratează ( cu mai
mult sau mai putin succes!) cu o varietate de
antifungice
• Grizeofulvina
• Tolnaftate ( Tinactin)
• Clotrimazol topic
• Miconazol topic
• Ketoconazol oral itraconazol oral
• Terbinafin ( Lamisil) oral, topic
• Echinocandins (caspofungin)
Itraconazol
• Pentru infecţia scalpului şi unghiilor cel
mai frecvent se utilizeaza
grizeofulvina
• Antimicoticul trebuie încorporat în noile
straturi de keratina pentru a forma o
bariera împotriva invaziei viitoare a
fungilor.
• Este un proces lent, necesitand
administrare orala pentru perioade
lungi 6-9 luni pentru infecţia unghiilor
de la mână şi 12-18 luni pentru infecţia
unghiilor de la picioare
• Itraconazolul si terbinafin sunt in prezent
antimicotice de elecţie pentru onicomicoze
dar exista aproximativ 20% eşecuri
terapeutice
• Itraconazolul: de elecţie pentru tinea
versicolor
 III. ASPERGILLUS
• Boala = aspergiloza
• aspergillus produc o mare diversitate de
boli, au o distribuţie universalaă
• Sunt ubicuitari în natură
• Au rol de degradarea plantelor in compost
• La fel ca şi Candida, afecteaza rar
pacienţii imunocompetenţi
 ASPERGILLUS
• Produce enzime extracelulare care
faciliteaza dezvoltarea în plămân şi
diseminarea bolii
• Factor de virulenţă: producerea de toxine
 3 tipuri de aspergiloză
pulmonară
• 1. alergică: prin hipersensibilzare la acest
microorganism. Simptomele variaza de la
distress respirator moderat la FIBROZĂ
alveolară
• 2. Formarea de opacităţi fungice observate de
obicei în cavernele vechi ale pacienţilor de TBC
( colonie de fungi care creşte intro cavernă) sub
forma de semilună
• Pacienţii: tuse cu expectorarea
elementelor fungice din cauza invadării
frecvente a bronhiilor
• La examenul sputei se observa lanţuri de
conidii
• 3. invazie tisulară agresivă
• Aspergiloza iniţial pulmonară poate disemina în
ORICE ORGAN .
• Pot apare: endocardita, osteomielita, otomicoza,
infecţii cutanate

• EXISTA PESTE 900 SPECII DE ASPERGILI:

A.fumigatus, A.niger, A.falvus
 Distribuţie
• Universală
• Frecvent în sol, alimente, vopsea,
AERISIRI
• Pot creşte şi în dezinfectante
Aspergillus niger ME
 Diagnostic
• Cultura: 1-3 săptămâni colonii formate din micelii albe,
dense, ulterior se pigmentează în funcţie de specie
• Ex histopatologic: hifele sunt late si formează ramuri
dicotomice ( o hifa se divide in 2 ramuri si apoi miceliile
se divid in acelaşi mod)
• Serologie: 2 teste serologice
• A. Imunodifuzie
• B. ELISA. Masoara galactomananul cu specificitate si
sensubiltate de aproape 100%
 Tratament

• Voriconazol
• Amfotericina B
 IV. FUNGI DIMORFI.
HISTOPLASMA CAPSULATUM
• Histoplasma capsulatum face parte din
clasa fungilor dimorfi
 Histoplasmoza
• Boala sistemica in principal a sistemului
reticuloendotelial SRE cu manifesteri la nivelul
maduvei, a plămânilor, ficatului şi splinei.
• In USA: infecţia fungica pulmonară cu cea mai
mare prevalenţă
• Frecventă la pacienţii cu SIDA dar şi la nou
născuţi, bătrâni care locuiesc în zone endemice.
• Mortalitatea la sugarii expuşi la doze mari de H
caspulatum este de 40-50%
 H. capsulatum
• Creşte în forma miceliană în sol,
• Habitatul natural : sol imbogaţit cu guano
(excremente de liliac) sau de păsări
• Vântul sau activităţile umane (agricultura):
eliberează sporii
• pot fi inhalaţi în număr mare : macrofagele
fagocitează fungii dar sporii pot supravieţui (
cheia succesului H capsulatum)
• Indivizii cu imunitate normală care
inhalează sporii: simptome pseudogripale
febră, cefalee, junghi toracic dupa 3
săptămâni de incubaţie
• vindecare fara tratament
• In ariile endemice majoritatea dezvoltă
histoplasmoza ( 95% asimptomatici)
Rx pulmonar histoplasmoza
 Histoplasmoza manifestă
3 forme
• Pulmonară acută
• Pulmonară cronică
• Diseminată: netratată de obicei fatală
 Diagnostic
• Produse patologice: sputa, lavaj alveolar
sau material bioptic
• Maduva hematopoietică: de obicei în
monocite sau PMN; rar descoperit pe
frotiu
Levuri mici, 5-6 microni
diametru
 În forma de mucegai
• Are un spor distinct numit
MACROCONIDIE tuberculată cu 10-15
microni diametru.
 Ex. Micologic: cultura

• Mediu Sabouraud, 25C, 2-3 saptamani, colonii

albe, aspect vata, cu micelii aeriene, pe măsura
învechirii culturii tentă galbuie
• În cultură se dezvoltă forma levurică
H.capsulatum detaliu cultură
 Serologie

• RFC
• Imunodifuzie
• EIA anticorpi
• EIA antigen
 Tratament
• Elecţie:
• Itraconazol boala moderată
• Amfotericin B boala severă
 V. MICOZE OPORTUNISTE
• Sunt infecţii datorate fungilor cu virulenţa
scazuta.
• Exista un număr nelimitat de fungi ce pot
deveni patogeni.
• Agenţii etiologici sunt microorganisme
comune în toate mediile
 Echilibru gazda/patogen
• Nr.organisme X
virulenţa/Rezistenţa gazdei =
Boala
• În infecţiile oportuniste balanţa este
înclinată în favoarea bolii prin scăderea
rezistenţei gazdei
• PENTRU IMUNOCOMPROMIŞI NU
EXISTĂ FUNGI NEPATOGENI!
• Fungii frecvent izolati de la pacientii
imunocompromisi sunt SAPROFIŢI ( adica
din mediu) sau sunt endogeni ( comensali)
• Cele mai frecvent izolate specii sunt:
• Candida spp
• Aspergillus spp
• Trendul crescator in diagnosticul micozelor
oportuniste reflecta creşterea cunostintelor
medicilor, a îmbunătăţirii procedurilor de
diagnostic clinic şi a tehnicilor de identificare în
laborator
• Un aspect important: creşterea numărului de
pacienti imunocompromişi cu susceptibilitate la
infecţie
• Pacienţii cu imunodeficienţă primară sunt
susceptibili la infecţii micotice în special în
situaţiile însoţite de scăderea imunităţii de
tip celular
• ATENTIE!!! Tehnicile invazive de
diagnostic şi tratament sunt factori ai unei
potentiale infecţii
• Cand se izolează fungi de la un pacient
imunocompromis trebuie să se poată face
distincţia între:
• A. Colonizare
• B. Fungemie tranzitorie
• C. Infecţie sistemică
 Cauze de imunodeficcienţă
• 1. Cancere: leucemii, limfoame
• Anumite boli maligne predispun la anumite
infecţii (bacteriene sau fungice)
• Studiu asupra pacienţilor cu cancere: 1/3
din decese s-au datorat septicemiilor şi
pneumoniilor cu fungi
• 2. Medicamente:
• Chimioterapice antineoplazice
• Steroizi
• Droguri imunosupresoare

• 3. Antibiotice
• 4. Proceduri terapeutice care predispun la
infecţii fungice
• Transplant organ sau de maduva
hematopoietica
• Chirurgia cardiaca deschisa
• Cateterizarea ( cateterism urinar, IV,
medicamente intravenos, hiperalimentaţie
parenterală)
• În caz de fungemie cateterul trebuie îndepărtat
înainte de a incepe terapia antifungică
• Valve cardiace artificiale ( ex. in infecţiile
cu Candida pe o valva artificială,
tratamentul antifungic este eficient doar
daca valva infectată este inlocuită

• Radioterapie
• 5. alti factori asociaţi cu frecvenţa crescută
a infecţiilor fungice
• Arsuri severe
• Diabet
• Tuberculoza
• Folosirea de droguri IV
• 6. SIDA
• Ipotetic toţi pacienţii cu SIDA vor avea
infecţii fungice la un moment dat în cursul
bolii
• cu oricare din saprofiţii ubicuitari,
majoritatea neproducand infecţii gazdelor
imunocompetente,
• şi cu patogenii ocazionali
 Agenţi etiologici
• 1.Candida spp
• 2.Cryptococcus : pulmonare, cutanate,
meningita
• ( 10-30% din pacientii cu SIDA au meningita
cu cryptococcus şi necesita tratament de
intretinere cu fluconazol tot restul vieţii;
fluconazolul strabate BHE; mortalitate cu
tratametn 20% fara tratament 100%)
• Recădere fara SIDA 15-20%
• Cu SIDA 50%
• Mortalitate la recădere: 60%
• 3. Sporotricoza
• 4. Blastomicoza
• 5. Aspergiloza ( mortalitate: cu
amfotericina B 72% fara amfo B 90%)
• 5. fungi dimorfici sistemici:
coccidioidomicoza, histoplasmoza, ETC
 TRATAMENT
• 1. medicamente noi:

• lipid amphotericin B
• A 3a generaţie de azoli: posaconazol,
voriconazol
• 2. regimuri terapeutice noi: combinaţii
medicamentoase

• 3. tratament agresiv:
• Înainte de chimioterapie Posaconazol
• Empiric: pentru pacienţii la risc

• 4. metode adiţionale:
• anticorpi monoclonali plus agent antifungic
• Imunoterapie plus agent antifungic
 ANTIBIOTICE PRODUSE DE
FUNGI
• Cea mai importanat descoperire referitoare la
utilizarea fungilor pentru om a fost descoperirea
in 1929 de catre Fleming a capacitatii
bactericide a speciei Penicillium notatum asupra
bacteriilor Gram pozitive
• Ulterior compusul identificat ca penicilina si a
fost primul membru al antibioticelor
betalactamice
• Ulterior sa observat ca Penicillium chrysogenum
avea o actiune mai puternica
Penicillium chrysogenum
• In urma selectiei si proceselor mutagenice
fermentarea produce penicilina la un nivel
de 7000 mg/l comparativ cu 3 mg/l a
izolatului lui Fleming
• Fermentarea tipica a penicilinei formeaza 3
tipuri de penicilina, F, G, V
• V utilizata direct
• G este modificata prin acţiunea penicilin-
acilazei pentru a obţine o varietate se
penicilina semisintetica cu reistenţă la
acţiunea penicilinazelor bacteriene
 Manipularea genetică a fungilor
• Fungii au fost utilizaţi întro gamă extinsă
de aplicaţii biotehnologice
• S.cervisiae utilizată pentru obţinerea de
proteine recombinante : ex utilizată în
producerea proteinelor de suprafaţă a
virusului hepatitic B, cu obţinerea
vaccinului recombinant
 S cerevisiae : alte utilizări
• Vaccinul antimalaric: în studiu
• Obţinerea de citokine utilizate în
tratamentul sarcomului Kaposi asociat
SIDA
 Fungii
• Utilizaţi de mii de ani pentru producerea
de alimente şi băuturi

• Industria farmaceutică: utilizaţi în noi

metode de obţinere a proteinelor celulare,
a antibioticelor, enzimelor.
•Vă mulţumesc!