Micologie

CURS 1
 Micologia medicală este ştiinţa care se ocupă cu studiul
fungilor şi a relaţiei lor cu gazda umană.
• Fungii reprezintă un grup divers de microorganisme
eucariote.
• Sunt foarte răspândiţi în natură şi trăiesc în zonele cu
materie organică moartă.
• Doar o parte dintre ei alcătuiesc flora normală a
organismului uman.
• Sunt saprofiţi şi descompun materia organică
• Există 100.000 - 200.000 specii, iar aproximativ 300 specii

GENERALITĂȚI sunt cunoscute ca fiind patogene pentru om.

STRUCTURA CELULEI FUNGICE
STRUCTURA CELULEI FUNGICE
 Taxonomia
Controversată
• Iniţial bazată pe morfologia la microscopul optic
• În prezent studii bazate pe ultrastuctură, biologie
moleculară și activitate biochimică.
 MORFOLOGIE

Fungii patogeni pot exista sub forma

de:
A. LEVURI
B. HIFE:
mai multe hife alcatuiesc MICELII
MORFOLOGIE
LEVURI=Organisme unicelulare care se reproduc prin înmugurire
 HIFELE

Sunt structuri
O masă de hife Miceliile Modalitatea de a
filamentoase forma ramuri și
multicelulare formează formează
constituite din micelii ramuri mărimea
celule tubulare cu miceliului ajută la
pereți celulari identificarea
morfologică
Candida albicans
ME
Candida albicans – are foma de levură și de hife.

• Forma levurică apare pe tegumentul uman, tract respirator superior, tract digestiv,
tract genital la femei.

• Are un ciclu de viață dimorf, faza de fungi și faza de hife. Levurile produc hife
(lanțuri) și pseudohife. Pseudohifele pot produce celule levurice prin înmugurire.

• Poate produce candidoza digestivă, vaginală, etc

• Termenii de hife, micelii sau mucegaiuri pot fi folosite ca echivalente

• Unii fungi pot apare ca levuri şi ca forme miceliene şi se numesc fungi
dimorfi
MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
Fungii dimorfi
• Candida cu fenomenul de înmugurire
• Microscopie cu contrast de fază X400
A. Forma levurică: forma parazită sau patogenă
Este de obicei văzută în secțiuni tisulare, în exudate sau în culturi incubate la
37°C.

B. Miceliile (forma saprofită): observată în natură sau pe mediile de cultură cu

incubare la 25°C. Conversia la levuri pare a fi esențială pentru patogenitatea
fungilor dimorfi.
ÎNMULȚIREA FUNGILOR
Sporii
• Caracteristica morfologică
• Sporii asexuați pot fi de
dimensiuni mari și se
numesc macroconidii sau
clamidospori
• De dimensiuni mici
microconidii, blastospori,
artroconidii
Macroconidii si microconidii, Microsporum spp
Macroconidii de Microsporum
SEM: macroconidii, microconidii
 HABITAT
Majoritatea sunt
saprofiţi în sol şi
bolile micotice NU
SUNT în GENERAL
boli transmisibile
(excepţie Candida
şi unii dermatofiţi)

Pot apare epidemii

dar acestea se
datorează expunerii
la condiţii de mediu şi
nu din cauza
transmisibilităţii
interumane
Boli cauzate de fungi=MICOZE
 Penetrarea fungilor se poate face:
- direct prin traversarea tegumentului;
- prin inoculare prin intermediul unei plăgi;
- prin diseminarea infecţiei

Un alt tip de micoză este cea alergică la antigenele fungice specifice.

Aceasta apare în
general în urma inhalării sporilor. Se estimează că între 4-15% dintre
afecţiunile respiratoria alergice (astmul) sunt provocate de fungi.

Patogenia infecţiilor depinde de prezenţa sporilor contagioşi în mediu

(artroconidiile la
dermatofiţi pot supravieţui mai mulţi ani în scuamele de la nivelul pielii),
precum și de
alterarea barierelor naturale de protecție de la suprafaţa pielii.
 Celula fungică
tipică este
ovoidală şi •Glucan 50-60%:
înconjurată de polimer de
un perete
Structura celulei

rigid care glucoză

conţine
polizaharide
•Manoza 15-23%:
structurale cu •Chitina 1-9%
aprox 25% din
•Proteine şi lipide
fungice

greutatea
uscată a în cantităţi mici
peretelui
celular
Terapie antifungică
Tratamentul antifungic cu un anumit agent antifungic
depinde de tipul infecţiei, de existenţa unor boli
asociate, starea de sănătate a pacientului,
identificarea rezistenţei la anumite antifungice (AFG)

Dificultatea tratamentului antifungic depinde de

faptul că aceștia sunt celule eukariote astfel încât vor
avea efecte adeverse asupra celulelor umane

Medicamentul antifungic ideal:

TOXICITATE SELECTIVĂ: să afecteze specific fungii şi
să nu aibă efecte dăunatoare asupra gazdei
Celulele mamiferelor nu conţin enzime care să degradeze peretele
polizaharidic al fungilor, din acest motiv eradicarea infecției fungice de către
mecanismele de apărare ale gazdei este foarte dificilă.

• Membranele celulare ale celulelor eukariote conţin STEROLI

• Membrana celulară a mamiferelor conține COLESTEROL iar cea a fungilor
ERGOSTEROL
• Astfel antifungicele au efecte serioase şi asupra gazdei umane.
I. DERIVAŢII POLIENICI A. AMFOTERICINA B: antimicotic polienic
produs de bacteria Streptomyces nodosus

Îşi manifestă acţiunea prin capacitatea de a

se lega de ergosterol şi creşte
permeabilitatea membranei cu formarea de
pori, cu dezintegrarea membranei celulare şi
moartea celulei fungice (Prin pori, conţinutul
celular iese din celulă).
Amfotericina B
• Antifungic de elecţie pentru infecţiile fungice
sistemice
• Este de obicei adm IV ( pacientul spitalizat),
pentru 2- 3 luni
• Drogul este toxic
• R. adv: tromboflebita, nefrotoxicitate, febra,
frisoane, anemie
 Deşi s-au dezvoltat antifungice noi, la
fel de eficiente şi mai putin toxice,
Amfotericina B reprezintă standardul
(“gold standard” pentru compararea
terapiilor
Amfotericina B

Este folosită în infecţiile sistemice

severe
 • “Lipid based amphotericin”:
încapsulată în lipozomi: la fel de
eficientă dar mai puţin toxică , mai
scumpă
Prezentare
nouă:
2. NISTATIN
• Descoperit în 1950
• Acelaşi mod de acţiune
• Are solubilitatea mai redusă
• Uz restrâns la terapia topică
• Utilizat pentru tratamentul
candidozei orale, vaginale; înlocuită
de derivaţii azolici
II AZOLII
Prima generatie de azoli a revoluţionat tratamentul infecţiilor fungice invazive şi locale

Cea mai folosit grupă de agenți antifungici

Derivaţii azolici sunt clasificați în IMIDAZOLI și TRIAZOLI

( în funcţie de numărul de atom de azot)

• Generaţie mai veche dar în uz : clotrimazol, miconazol, econazol,

ketoconazol
• Generaţie mai nouă: itraconazol, fluconazol, variconazol
 II AZOLII

• Acțiune: interferă cu biosinteza • O altă consecinţă a blocării

ergosterolului prin legarea de citocromul biosintezei ergosterolului este
P450, proces mediat de o enzimă numita apariţia de metboliţi toxici
14 alfa demetilază (450DM) intermediari care sunt fatali celulei
• Blochează formarea ergosterolului prin
prevenirea metilării lanosterolului,
(precursor de ergosterol)- rezultă o
cantitate redusă de ergsosterol în
membrana celulară fungică, cu
instabilitatea membranei, inhibiţia
creşterii şi uneori moartea celulară
 • Candidoza mucocutanată
• Dermatofiții
• Infecții fungice sistemice
• Fluconazolul este în prezent
esenţial pentru tratamentul
de menținere a pacienților
SIDA cu criptococoză (are
Utilizare azoli capacitatea de a străbate
bariera hematoencefalică)
• Avantaje:
• Administrare orală
• Toxicitate redusă
AZOLI spectru
• Larg
• Inhibă majoritatea tulpinilor
de Candida, Cryptococcus,
Aspergillus și dermatofiţi
• Miconazolul: primul utilizat
în infecţiile sistemice dar
produce reacţii adverse
toxice
• Ketoconazolul: produce
niveluri serice înalte la adm.
orală dar nu este eficient
împotriva infecției cu
Aspergillus și are o serie de
reacții adverse
 • Triazolii noi ca fluconazolul și
itraconazolul
• Fluconazolul introdus în 1990
• Solubil în apa, penetrabilitate bună
Fluconazolul în testul pulmonar, LCR și lichid
peritoneal
• Fluconazolul: în general eficient
împotriva Candida dar nu asupra
infecţiei cu Aspergillus
 Itraconazolul la sfârșitul anilor 80 s-a
dovedit primul azol eficient împotriva
infecţiei cu Aspergillus

După adm. pe cale orală este

metabolizat în ficat formând peste 30
Itraconazolul metaboliţi cu activitate antifungică

Fluconazolul și itraconazolul prezintă

reacţii adverse mai reduse
comparativ cu ketoconazolul
AZOLII NOI

Voriconazolul este unul

Voriconazol, posaconazol, dintre cele mai noi
ravuconazol au spectru de antifungice triazolice și
acţiune mai mare decât demonstrează o eficienţă
fluconazolul bună în aspergiloza
pulmonară și cerebrală
 Se leagă de Antifungic cu acțiune
precursorii keratinici lentă folosit pentru
și împiedică infecţia infecţii severe ale
fungică pielii și unghiilor

Acţiunea sa depinde
de acumularea în
stratul cornos unde
III.Grizeofulvina este încorporat în Se adm. oral
țesut și formează o
barieră ce împiedică
penetrarea fungilor

Penicillium
griseofulvum.
 Fluocitozina interferă cu sinteza
acizilor nucleici a fungilor
IV Agenți
antifungici de Adm. orală
sinteză
Folosită în criptococoză
V.Alilamine

(E)-N-(6,6-dimethyl-2-
Terbinafin ( Lamisil) pentru hepten-4-ynyl)-N-methyl-1-
infecțiile produse de naphthalenemethanamine
dermatofiți hydrochloride ( terbinafine
hydrochloride).
 • Antifungic nou, recent aprobat de
FDA
• 1-[(4R,5S)-5-[(2-aminoethyl)amino]-
VI. N2-(10,12-dimethyl-1-oxotetradecyl)-
4-hydroxy-L-ornithine]-5-[(3R)- 3-
Echinocandine hydroxy-L-ornithine] pneumocandin
(Caspofungin) B0.

• Adm orală