UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

SPECIALIZAREA FARMACIE

REFERAT
-Fitoterapie-

FITOTERAPIA ÎN AFECȚIUNI
HEPATICE

Farmacie An I
Harabagiu Artemiza- Marlena

Grecu Luminița

Șandru Alina

Mihai Claudia

Ariciu Soriana

Corbu Nina

Prof. Coord. As. Dr. Roșca Ramona

1
Introducere

2
 Tulburările hepatice au fost clasificate în
domeniile prioritare ale îngrijirii sănătății. Potrivit
unei estimări a Organizației Mondiale a Sănătății,
aproximativ 500 de milioane de oameni din lume
suferă de o formă severă de afecțiuni hepatice,
adică hepatită cronică. Medicamentul de origine
pe bază de plante poate servi ca terapie fezabilă
pentru problemele hepatice predominante datorită
siguranței lor, disponibilității mai ușoare,
rentabilității și prietenoase cu mediul. Plantele
medicinale au căpătat importanță în sistemul de
sănătate din întreaga lume pentru proprietățile lor
terapeutice dovedite și eficiente. Se estimează că
80% din populația lumii se bazează pe medicamente care conțin compuși de origine vegetală.
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a sugerat că aproximativ 50.000 până la
80.000 de plante cu flori sunt folosite în scopuri medicinale. Mulți factori cu privire la aceste
medicamente sunt importanți. Se pretinde că plantele medicinale tratează și previn bolile, ceea
ce se adaugă la credința profundă că aceste tratamente sunt sigure, deoarece sunt „naturale și
blânde” și, prin urmare, o alternativă inofensivă la medicina convențională. Mai mult, acestea
din urmă pot provoca uneori rezultate dezamăgitoare și reacții adverse nedorite la pacienți. În
plus, produsele pe bază de plante mai puțin costisitoare nu sunt adesea supuse unor
reglementări stricte și medicamente prescrise de un medic sau de alți practicieni calificați. Deși
plantele medicinale au fost folosite la nivel global, utilizarea lor mai largă este limitată la câteva
țări precum Japonia, India, China, Pakistan, Thailanda, Iran și unele țări africane. Alte țări
încurajează, de asemenea, utilizarea medicamentelor pe bază de plante în sistemele lor de
sănătate. De exemplu, Natural Health Product Regulations din Canada pentru produsul pe bază
de plante în asistența medicală încurajează utilizarea tehnologiei moderne și a sprijinului
științific bazat pe dovezi pentru promovarea plantelor medicinale și a produselor asociate. O
preocupare majoră a oamenilor de știință care investighează tratamentele pe bază de plante
este că compoziția chimică a plantelor care contribuie la efectele lor biologice este în mare
parte nedeterminată.

Plantele și medicamentele pe bază de plante au fost folosite pentru tratamentul bolilor

hepatice de mult timp. Există multe ierburi care au ingrediente care sunt surse potențiale de
medicamente pentru tratamentul bolilor hepatice cu diferite moduri de acțiune și bioactivități. Cu
toate acestea, câteva dintre ele sunt bine studiate pentru componentele lor bioactive și
mecanismul activității hepatoprotectoare. În revizuirea actuală, am selectat unii dintre acești
compuși pentru care sunt disponibile detalii elaborate despre hepatoxicitate în literatură, fie sub
formă de studii in vivo, fie de studiu asupra parametrilor biochimici și a compușilor
bioactivi. Acest articol evidențiază posibilele modalități de inducere a hepatoxicității la modele
de șoareci și cuprinde mecanismele prin care anumite plante importante din punct de vedere
medicinal își desfășoară activitatea hepatoprotectoare. Articolul urmărește în continuare să
sintetizeze studiile efectuate asupra compoziției, farmacologiei și naturii plantelor selectate în
lumina posibilului mecanism dedus din studiile experimentale.

Material și metodă

3
 Conform unui studiu recent efectuat, s-a luat în calcul plantele și părțile lor care erau aplicate
în mod tradițional la hepatită și afecțiuni hepatice și orice alt tip de activitate hepatoprotectoare,
extract sau compuși puri raportați importanți pentru rolul lor hepatoprotector și s-a încercat să
se explice mecanismul acțiunii hepatoprotectoare a acestor plante.

Al doilea criteriu a fost utilizat pentru selectarea acelor plante care sunt discutate în detaliu. În
acest scop, au fost selectate șaptesprezece plante pentru care au fost disponibile articole
recente care au studiat activitățile hepatoprotectoare in vitro și in vivo ale produselor din plante,
au raportat compuși activi din plantă și au descris mecanismul de acțiune pe bază de plante.

S-a discutat despre fiecare dintre plantele selectate; concentrându-și în principal activitățile

hepatoprotectoare, compușii activi și posibilul mecanism de acțiune. În plus, au fost deliberate
combinații de plante hepatoprotectoare prezentate. Au fost dezbătute probleme de toxicitate și
controlul calității asociate cu aceste plante/produse din plante.

În figura alăturată este reprezentată o strategie generală de testare a activității

hepatoprotectoare in vitro și in vivo a extractelor de plante la șoareci. Coronavirus (virusul
hepatitei la șoarece) este folosit în principal pentru a induce inflamația ficatului la

4
șoareci. Aceste modele de animale au fost apoi
tratate cu extracte de plante pentru a testa efectele
hepatoprotectoare ale produselor din plante 

Rezultate și discuții
Condiția prealabilă pentru screening-ul/studiul
oricărui compus medicinal pentru activitatea sa
hepatoprotectoare este dezvoltarea unui model
(model animal sau model de cultură celulară) în care
sunt induse leziuni hepatice. Mai multe studii au manipulat modele de șoareci pentru a induce
hepatotoxicitatea și apoi a trata acele boli hepatice induse folosind plante și produse din
plante. Această abordare oferă o perspectivă asupra modului în care sunt cauzate hepatita și
alte boli hepatice. Cu toate acestea, pentru multe plante, mecanismul lor de acțiune împotriva
agenților hepatotoxici nu este bine pus la punct. Prototipul comun aplicat pentru screeningul
hepatoprotector al medicamentelor este leziunea hepatică indusă de tetraclorura de
carbon. Deoarece CCl 4 a fost raportat pentru efectele sale dăunătoare asupra ficatului,
deoarece asupra metabolismului P450, produce radicali liberi. Acești radicali liberi provoacă
peroxidarea lipidelor prin legarea de ADN, proteine sau. Gradul de leziune hepatică este evaluat
de nivelul mai ridicat al parametrilor biochimici care este atribuit producției de radicali liberi
triclorometil care în cele din urmă provoacă peroxidarea lipidelor prezente în membrana
celulară.

Plantele si mecanismul de acțiune

Tulburările hepatice sunt de obicei cauzate de expunerea la agenți precum medicamente,

viruși, paraziți și toxine. Aceste substanțe printr-un mecanism diferit de acțiune duc la
degenerarea și inflamarea ficatului, ceea ce poate duce în continuare la fibroză și
ciroză. Principalele cauze ale cirozei hepatice sunt boala hepatică alcoolică, boala ficatului gras
nealcoolic și hepatita virală cronică (B și C). Deși, în general, inflamația hepatică este cauzată
de factori precum stresul oxidativ și speciile reactive de oxigen (ROS) și metilarea ADN-ului.
Există multe plante medicinale explorate pentru activitatea lor hepatoprotectoare prin diferite
teste in vitro și in vivo. Unele dintre ele au câștigat totuși importanță datorită potențialului lor
hepatoprotector enorm și, astfel, se încearcă o înțelegere aprofundată a mecanismului lor de
acțiune în ficat prin experimente in vivo. Se crede, în general, că plantele medicinale și
produsele lor acționează ca agenți hepatoprotectori prin diferite mecanisme, cum ar fi
imunomodularea, ceea ce înseamnă că potențează și modulează sistemul
imunitar. Următoarele secțiuni evidențiază și explică mecanismul de acțiune hepatoprotector al
următoarelor plante medicinale importante; Silybum marianum (L.) Gaertn., Glycyrrhiza
glabra ,Phyllanthus amarus Schumach. & Thonn., Salvia miltiorrhiza Bunge., Astragalus
membranaceus (Fisch.) Bunge , Capparis spinosa L. , Cichorium intybus L. , Solanum
nigrum L. , Sapindus mukorossi Gaertn. , Ginkgo biloba L., Woodfordia fruticosa (L.)
Kurz , Vitex trifolia L. , Schisandra chinensis (Turcz.) Baill., Cuscuta chinensis Lam ., Lycium
barbarum, Angelica sinensis și Litsea coreana H.

5
 Denumirea plantei Acțiune

Sylibum marianum Cea mai importantă componentă extrasă

din S. marianum este silimarina care este
utilizată pentru a trata o varietate de afecțiuni
-Armurariu- hepatice, inclusiv cronice și acute. Hepatită
virală sau indusă de medicamente/toxine,
boală hepatică alcoolică și ciroză
hepatică. Silimarina este o combinație de
diferite ingrediente, silibinina fiind cea mai
activă dintre ele. Silimarina a fost aprobată
pentru studii clinice în tratarea infecției cu
virusul hepatitei C.

Glycyrrhiza glabra G. glabra a fost un medicament prescriptiv al

lui Hipocrate în tratamentul bolilor toracice,
inclusiv tusea uscată și astmul. În medicina
-Lemn Dulce- tradițională chineză, Glycyrrhiza
uralensis și Glycyrrhiza pallidiflora sunt
numite lemn dulce chinezesc și sunt printre
cele mai vechi și mai frecvent utilizate plante
medicinale în tratamentul a numeroase
boli. Glicirizina (o glicozidă a acidului
glicirizic) este o glicozidă triterpenă extrasă
din rădăcini de lemn dulce..

Phyllanthus amarus P. amarus posedă capacitatea puternică de a

reduce cantitatea intracelulară de ROS prin
creșterea nivelurilor de antioxidanți enzimatici
și neenzimatici împotriva leziunilor hepatice
induse de aflatoxina B1.

Salvia miltiorrhiza A fost utilizat pe scară largă în Coreea,

China, Japonia și alte țări asiatice pentru a
trata diverse boli, cum ar fi bolile
- Salvie- cerebrovasculare, bolile cardiovasculare,
complicațiile vasculare diabetice, disfuncția
ficatului, deficiența renală și hepatita
cronică. Conform Farmacopeei Chineze, se
consideră că S. miltiorrhiza pătrunde în

6
 canalele inimii, hepatice și crește fluxul
sanguin și elimină radicalii liberi care scade
afectarea celulară la pacienții cu boli
ischemice

Astragalus membranaceus Studiile farmacologice a 46 de specii din

genul Astragalus au raportat peste 200 de
compuși medicinali, inclusiv saponine și
-Astragalus- flavonoide. Studiile au raportat că extractele
brute de Astragalus și constituenții izolați sunt
potențial active ca activități
imunostimulatoare, antiinflamatorii,
antioxidante, anticancerigene, antidiabetice,
cardioprotectoare, hepatoprotectoare și
antivirale.

Capparis spinosa Cercetările asupra diferitelor activități ale

plantei indică potențialul său enorm
antioxidant, anticancer și
-Caparisul- antibacterian. Studiile au arătat bioactivitatea
extractelor din plantă care poate fi atribuită
compușilor polifenolici prezenți în
plantă. Este unul dintre constituenții principali
ai formulării Liv‐52 ; un tratament pe bază de
plante utilizat în mod obișnuit în medicina
tradițională din plante indiană pentru
tratamentul diferitelor boli hepatice.

Cychorium intybus C. intybus este cunoscut ca fiind un renumit

înlocuitor de cafea. C. intybus are o istorie
lungă de utilizare medicinală și are în special
-Cicoare- efectele sale tonice asupra tractului digestiv
și ficatului.

Solanum nigrum Activitatea crescută de captare a radicalilor

liberi și inhibarea peroxidării lipide au fost
sugerate ca un posibil mecanism de acțiune
-Zarna- pentru efectele hepatoprotectoare și alte
activități medicinale ale acestei plante 

7
Sapindus mukorossi Se spune că fructele sale au efecte
expectorante, purgative, antidotice și
abortive. În plus, este utilizat în epilepsie,
-Arborele de săpun- salivație extremă și cloroză. Saponinele
extrase din această plantă sunt spermicide
(in vitro) și datorită acestei proprietăți, a fost
folosită în crema contraceptivă.

Ginkgo biloba S-a raportat că extractul de frunze de G.

biloba are activități terapeutice împotriva
problemelor de deficit de memorie legate de
vârstă, inclusiv Alzheimer și demență; efecte
cardioprotectoare, antiastmatice,
antidiabetice, hepatoprotectoare,
fotoprotectoare, mecanism de reparare a
ADN-ului, activități antioxidante și
antiinflamatorii

Woodfordia fruticosa Florile au proprietăți imunomodulatoare și

antitumorale și sunt utile în diaree, senzații
de arsură și dureri de cap. Prin diferite studii,
planta a fost asociată cu activități împotriva
fibrozei hepatice cronice. De asemenea,
prezintă proprietăți antiinflamatorii,
antibiotice, antilepră și antihelmintice.

Vitex trifolia Frunzele sale sunt eficiente împotriva

durerilor, infecțiilor și febrei. Fructele sale
sunt folosite în vindecarea amenoreei, iar
florile sunt eficiente împotriva
febrei. Constituenții activi ai acestei plante
sunt uleiul esențial, viterifolinele și
diterpenele. De asemenea, posedă câteva
calități farmacologice importante, adică
proprietăți antipiretice, antibacteriene,
antialergice și antiastmatice. Medicii folosesc
această plantă în tratamentul icterului
acut. Cu toate acestea, studiile din literatură
au sugerat că această plantă nu este bine
verificată pentru activitatea sa

8
 hepatoprotectoare. 

Litsea coreana Aproximativ 74 de specii de plante din

genul Litsea se găsesc în China și au fost
folosite în medicina tradițională chineză
pentru diferite boli. L. coreana este utilizat în
medicamentele tradiționale chineze împotriva
leziunilor hepatice alcoolice. 

Schisandra chinensis Este utilizat pe scară largă în medicina

chineză tradițională și modernă pentru
tratamentul multor tulburări, inclusiv
-Schisandra- insomnie, insuficiență respiratorie și
slăbiciune. Mai mult, capacitatea de
îmbunătățire a sănătății mintale împreună cu
proprietatea de reducere a oboselii este
validată și pentru S. chinensis în medicina
rusă

Cuscuta chinensis Este o plantă parazită care are diverse

utilizări medicinale tradiționale ca tonic,
stimulator sexual și prevenire a avortului. De
-Cuscuta- asemenea, studiile au validat științific
activitatea hepatoprotectoare a C. chinensis 
au evaluat efectul hepatoprotector
al extractului de soluție de etanol de C.
chinensis la șobolani cu toxicitatea hepatică
indusă de acetaminofen. 

Lycium barbarum Componentele active majore ale fructelor de

pădure de L. barbarum sunt polizaharidele L.
barbarum (LBP) care sunt raportate pe scară
-Goji- largă ca având proprietăți farmacologice
diverse. Într-un studiu, a fost validat efectul
hepatoprotector al LBP la șobolanii cu leziuni
hepatice induse de alcool.

Angelica sinensis În medicina chineză pentru tratamentul bolilor

9
 cardiovasculare, anemiei și afecțiunilor
hepatice. Polizaharidele de A. sinensis (ASP)
extrase din rădăcinile de A. sinensis cu
greutatea moleculară medie de 72.900Da
sunt considerate ca o potențială componentă
activă a A. sinensis care prezintă o gamă
largă de proprietăți farmacognostice

Produse pe bază de plante și potențialul lor hepatoprotector

Numărul de produse hepatoprotectoare din plante este în continuă creștere. Pe lângă rolul
hepatoprotector al unei clase generale de fenolici și flavonoide, multe studii au definit compuși
specifici pentru rolul lor preferabil în hepatită și alte afecțiuni hepatice.  Dintre numeroșii
compuși diferiți, puțini se disting pentru rolul lor promițător în inflamația ficatului. Prin urmare,
am selectat șase compuși importanți pentru rolul lor hepatoprotector. Quercetina, de exemplu,
un flavonol major găsit în majoritatea plantelor, este un agent hepatoprotector puternic. Prima
bază a potenței pe bază de quercetină a fost atribuită activității antioxidante a acestui
compus. Unul dintre mecanismele specifice de suplimentare a quercetinei a fost stabilit prin
citotoxicitatea indusă de etanol, care afectează activitatea superoxid dismutazei, catalazei,
glutation peroxidazei și glutation reductazei. Suplimentarea cu quercetină a fost, de asemenea,
atribuită hepatoprotecției împotriva metalelor, pesticidelor, medicamentelor, toxinelor și virușilor.

Rhein (acid 4,5-dihidroxianthrachinona-2-carboxilic) este un alt compus hepatoprotector

important găsit pe scară largă în plante medicinale, cum ar fi Rheum palmatum L., Cassia
tora L., Polygonum multiflorum Thunb. și Aloe barbadensisMiller. Mecanismul de acțiune prin
care acționează Rhein a fost descris ca modularea enzimelor CYP în ficatul de șobolan,
atenuarea nivelurilor de colesterol total și trigliceride în ser și ameliorarea metabolismului
glucozei și lipidelor. În mod similar, s-a demonstrat că flavonoidele, lignanii, terpenoizii și
steroizii din Vitex negundo L. demonstrează activități hepatoprotectoare. S-a demonstrat că
extractele care conțin acești compuși îmbunătățesc parametrii biochimici și funcționali și astfel
atenuează daunele induse de CCl 4 la șobolanii hepatici S-a demonstrat că izoliquiritigenina,
izolată din rădăcinile plantelor aparținând lemnului dulce, inclusiv Glycyrrhiza
uralensis , glicyrrhiza mongolă și Glycyrrhiza glabra , crește semnificativ biomarkerii toxicității
hepatice, transaminaza glutamic-piruvică serică, glutamidoxaloza, transaminaza serică,
transaminaza trigliceramidoxaloacetică, transoxidarea lipitrică lactat dehidrogenază. Un alt
compus important, silimarina din S. marianum , a fost considerat unul dintre cele mai importante
produse pe bază de plante împotriva hepatitei, în special a hepatitei C. Silimarina s-a dovedit
foarte eficientă în îmbunătățirea stării bolii.  Un studiu realizat, a sugerat că o cură de 6 luni de
650 mg silimarină pe zi la pacienții cu hepatită cronică C a scăzut considerabil titrul de ARN
seric al virusului hepatitei C și a îmbunătățit nivelul aminotransferazelor serice. În mod similar,
Glycyrrhizin, structural o saponină din G. glabra și alte specii ale genului, este un agent
hepatoprotector recunoscut. Se arată că glicirizina are un rol important în reducerea formării
ROS, epuizarea GSH intracelular și inhibarea depolarizării membranei mitocondriale.

10
 Concluzii

Studiul amplu al literaturii de specialitate a plantelor hepatoprotectoare indică în mod clar că

medicamentele pe bază de plante au un potențial enorm pentru tratamentul bolilor hepatice. În
acest articol, am trecut în revistă meritele științifice ale plantelor selectate studiate pentru
mecanismul lor de acțiune hepatoprotector. Mecanismul hepatoprotector major identificat de
majoritatea studiilor este, combaterea stresului oxidativ care dăunează ficatului. Am rezumat
efectul extractelor și compușilor din diferite plante medicinale asupra leziunilor hepatice, luând
în considerare modificările parametrilor lor biochimici. De asemenea, am prezentat posibilele
date disponibile în literatura de specialitate pentru diferite plante cu privire la constituenții lor
fitochimici. Prin urmare, concluzionăm că plantele medicinale și preparatele pe bază de plante
sunt printre cele mai importante surse de medicamente hepatoprotectoare și de regenerare
hepatică. In orice caz, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica, caracteriza și
standardiza ingredientele active, compușii utili și preparatele acestora pentru tratamentul bolilor
hepatice. Mai mult, o combinație a medicamentelor tradiționale pe bază de plante cu medicina
modernă și convențională poate fi una dintre cele mai bune opțiuni pentru tratamentul
afecțiunilor hepatice și a altor boli și infecții.

11
 Bibliografie

1. Amat, N. , Upur, H. , & Blažeković, B. (2010). In vivo hepatoprotective activity of the

aqueous extract of Artemisia absinthium L. against chemically and immunologically
induced liver injuries in mice. Journal of Ethnopharmacology, 131(2), 478–484.
[PubMed] [Google Scholar]

2. Bahmani, M. , Rafieian‐Kopaei, M. , Jeloudari, M. , Eftekhari, Z. , Delfan, B. , Zargaran,

A. , & Forouzan, S. (2014). A review of the health effects and uses of drugs of plant
licorice (Glycyrrhiza glabra L.) in Iran. Asian Pacific Journal of Tropical Disease, 4,
S847–S849. [Google Scholar]

3. Chen, S.‐L. , Yu, H. , Luo, H.‐M. , Wu, Q. , Li, C.‐F. , & Steinmetz, A.
(2016). Conservation and sustainable use of medicinal plants: Problems, progress, and
prospects. Chinese Medicine, 11(1), 37. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

4. Ferenci, P. , Scherzer, T. M. , Kerschner, H. , Rutter, K. , Beinhardt, S. , Hofer, H. , …

Steindl–Munda, P. (2008). Silibinin is a potent antiviral agent in patients with chronic
hepatitis C not responding to pegylated interferon/ribavirin
therapy. Gastroenterology, 135(5), 1561–1567. [PubMed] [Google Scholar]

5. Han, J. Y. , Fan, J. Y. , Horie, Y. , Miura, S. , Cui, D. H. , Ishii, H. , … Kimura, I .

(2008). Ameliorating effects of compounds derived from Salvia miltiorrhiza root extract
on microcirculatory disturbance and target organ injury by ischemia and
reperfusion. Pharmacology & Therapeutics, 117(2), 280–295. [PubMed] [Google
Scholar]

6. Kvasnicka, F. , Biba, B. , Sevcik, R. , Voldrich, M. , & Kratka, J. (2003). Analysis of the

active components of silymarin. Journal of Chromatography. A, 990(1–2), 239–245.
[PubMed] [Google Scholar]

7. Parimoo, H. A. , Sharma, R. , Patil, R. D. , Sharma, O. P. , Kumar, P. , & Kumar, N.

(2014). Hepatoprotective effect of Ginkgo biloba leaf extract on lantadenes‐induced
hepatotoxicity in guinea pigs. Toxicon, 81, 1–12. [PubMed] [Google Scholar]

12