SH!

vANBU SHASTRA vindecarea prin

Urinoterapie
Data aparitiei: 19.04.2007
ntens mediatizata, dar nu in aspectul de terapie eficienta si fundamentata stiintific,
urinoterapia reprezinta totusi o realitate de necontestat. Chiar daca poate nu a auzit
toata lumea de Congresele Mondiale la care s-au reunit celebri cercetatori si medici
din intreaga lume, aproape fiecare a auzit macar de "leacurile babesti" care includ
printre altele utilizarea urinei atat extern cat si intern, si de rezultatele de multe ori
chiar miraculoase obtinute pe aceasta cale terapeutica.
Fideli obiectivului nostru de a oferi informatii despre modalitati terapeutice practice
si naturale, va prezentam in continuare un material interesant care aduce in atentie
unele aspecte mai putin cunoscute de public. Recomandam celor interesati de
aceasta terapie sa consulte un medic specialist inainte de a incepe terapia.
Articol aparut in lb. romana in revista NEXUS (www.nexusmagazine.ro), nr.1 (iunie-iulie 2005), extras din revista
australiana NEXUS NEW TMES (www.nexusmagazine.com), vol. 9/ nr. 4 (iunie-iulie 2002).
SHIVAMBU SHASTRA - Vindecarea prin Urinoterapie
de Natalia Perera - copyright 2002
Practica ayurvedica antica a urinoterapiei renaste, in timp ce nenumaratele ei beneficii pentru sanatate sunt
explorate de oameni de stiinta, terapeuti si de publicul larg.
Trezirea vindecatoruIui interior
Traim intr-o era magica: peste tot in jurul nostru, pe toate nivelele, suntem martori la conexiunile dintre Orient si
Occident, antic si modern, mostenire spirituala si stiinta. Suntem cu adevarat norocosi sa traim intr-o astfel de
perioada emotionanta si sa fim capabili sa privim cu uimire la modul in care viata se dezvaluie chiar in fata ochilor
nostrii. Cercetarea stiintifica moderna descopera astazi ca ideile spirituale antice se apropie foarte mult de cele
mai recente descoperiri din domeniul fizicii cuantice si de metodele de vindecare prin unde.
O astfel de practica puternica pentru vindecare, ce continua sa infloreasca si astazi, este Shivambu Shastra,
respectata mii de ani ca "mama a medicinii ayurvedice" si cunoscuta in mod obisnuit ca "terapia cu urina proprie".
Shivambu inseamna literal "apa lui Shiva", facand referire la caracterul favorabil al acestei practici. "Metoda de a
bea urina pentru intinerire" este descrisa in Shivambu Kalpa Vidhi, parte a unui document vechi de 5.000 de ani,
numit Damar Tantra, care face legatura intre aceasta practica si Vede, textele sacre hinduse. Terapia cu urina
proprie era privita ca una dintre manifestarile divine ale inteligentei cosmice si a fost folosita astfel de yoghinii
indieni pentru a trezi si ridica energia kundalini pana la al treilea ochi.
Exista ceva ezoteric in privinta urinei. Ea este considerata o hrana supranaturala vie deoarece este un produs
secundar al sangelui si contine "forta vietii" sau prana. Folosirea urinei ca instrument terapeutic il reflecta pe
"vindecatorul interior" care actioneaza atat pe un nivel mecanicist cat si pe un nivel energetic. Aceasta implica
faptul ca urina, ca substanta holografica, are abilitatea de a influenta toate nivelele fiintei - de la cel fizic, prin
campurile electromagnetice ale emotiilor si mintii, pana la vibratiile mai subtile ale sufletului.
Urina este considerata o sursa inestimabila de hranire si vindecare. Nu s-a discutat despre ea si nu a fost
promovata ca medicament deoarece a fost prea controversata si nu reprezinta o sursa de venituri. Urina
proprie a fiecarui om, hrana vie, contine elemente care sunt specifice doar acelui corp. Corpul nostru produce
constant o varietate uriasa de anticorpi, hormoni, enzime si alte substante chimice naturale pentru a-si regla si
controla functiile si a combate dezechilibrele de care se poate sa nu fim constienti. Studii clinice au dovedit ca
miile de substante chimice critice ale organismului si substantele nutritive care sfarsesc in urina reflecta functiile
corpului individual. Cand sunt reutilizate, aceste substante chimice si nutritive actioneaza ca vaccinuri naturale,
agenti antibacterieni, antivirali si anticancerigeni; ele ajuta si la echilibrarea hormonala si in cazurile de alergii.
nformatia pe care o contine urina nu poate fi deci copiata sau obtinuta din nici o alta sursa. La fel dupa cum


natura nu produce doi oameni exact la fel, nu exista doua mostre de urina in lume care sa contina exact aceiasi
componenti.
Un produs secundar steriI aI fiItrarii sangeIui
Urina nu este o substanta murdara si toxica respinsa de organism. Urina este un produs secundar al filtrarii
sangelui, nu un reziduu al filtrarii. Medical se face referire la ea cu numele de "ultrafiltrat plasmatic". Ea este un
derivat purificat al sangelui, produs de rinichi - a caror functie principala nu este excretia, ci reglarea tuturor
elementelor si a concentratiilor acestora din sange. Urina poate fi comparata cu ceea ce ramane in urma unei
mese bogate, iar aceasta metafora ne poate ajuta sa intelegem de ce elimina corpurile noastre elemente care
sunt valoroase pentru sanatatea si bunastarea noastra.
Sangele trece prin ficat, unde sunt indepartate toxinele ce urmeaza a fi evacuate ca resturi solide. Acest sange
purificat, curat, trece printr-un proces de filtrare in rinichi, unde este colectat excesul de apa, saruri, vitamine,
minerale, enzime, anticorpi, uree, acid uric si alte elemente care nu pot fi folosite de catre corp in acel moment,
sub forma acelei solutii apoase, sterile, purificate care este urina. Functia rinichilor este de a pastra in echilibru
diferitele elemente din sange. Elementeleimportante din sange nu sunt filtrate si evacuate pentru ca ar fi toxice si
daunatoare pentru organism, ci deoarece corpul nu are nevoie de o anumita concentratie a unui element in acel
moment specific. Acest proces de reglare, executat de rinichi, este cel care ne permite sa mancam si sa bem la o
masa mai mult decat are nevoie corpul atunci.
Componenti biochimici
Se estimeaza ca urina are mii de compusi biochimici, dar nu au fost studiati decat aproximativ 200. Ea contine un
sortiment incredibil de substante nutritive, enzime, hormoni, anticorpi naturali si agenti de aparare imunitara de
importanta critica.
Unii dintre acesti componenti merita o examinare suplimentara - cum ar fi alantoina (care protejaza impotriva
insolatiei si se gaseste si in tataneasa si in aloe vera); creatinina (aminoacid popular printre culturisti); hormonul
DHEA (cu proprietati impotriva imbatranirii, a cancerului si a obezitatii, dovedite prin cercetare); melatonina
(cunoscuta pentru efectul ei calmant si de intarire a corpului fizic si a imunitatii; hormoni sexuali precum
testosteronul, androgenul si estrogenul. Avand in vedere un astfel de sortiment de ingredienti sunt mai usor de
inteles efectele antibacteriene, fungicide, antivirale, antineoplastice, anticonvulsive si antispasmodice ale urinei.
Dr. A. H. Free a publicat in cartea sa, &rinalysis in Clinical Laboratory Practice, o lista de constituenti ai urinei
care nu era completa nici in anul 1975:
Acid ascorbic 30 mg/zi Acid folic 4 mg/zi Acid glutamic 308 mg/zi Acid pantotenic 3 mg/zi
Alanina 38 mg/zi Alantoina 12 mg/zi Aminoacizi 2,1 g/zi Arginina 32 mg/zi
Azot 15 g/zi Bicarbonat 140 mg/zi Biotina 35 mg/zi Calciu 23 mg/zi
Cistina 120 mg/zi Creatinina 1,4 mg/zi Dopamina 0,40 mg/zi Epinefrina 0,01 mg/zi
Fenilalanina 21mg/zi Fier 0,5 mg/zi Fosfor organic 9 mg/zi Glicina 455 mg/zi
Glucoza 100 mg/zi nozitol 14 mg/zi od 0,25 mg/zi Lizina 56 mg/zi
Magneziu 100 mg/zi Mangan 0,5 mg/zi Metionina 10 mg/zi Ornitina 10 mg/zi
Potasiu 2,5 mg/zi Proteine 5 mg/zi Riboflavin 0,9 mg/zi Tirozina 50 mg/zi
Triptofan 28 mg/zi Uree 24,5 mg/zi Vitamina B12 0,03 mg/zi Vitamina B6 100 mg/zi
Zinc 1,4 mg/zi


Actiuni, beneficii si apIicatii
Orice substanta care a fost in sange nu poate fi daunatoare pentru persoana de la care a provenit. Pe langa asta,
cand e luata intern, urina nu merge direct in sange ci calatoreste prin sistemul digestiv, unde constituentii ei sunt
resortati. Cei folositori sunt refolositi, iar ceilalti sunt respinsi ca reziduu solid. Cand creste nivelul de toxine
intestinele si sistemul limfatic sunt stimulate pentru a elimina orice excremente stagnante acumulate in colon.
Cantitatea de toxine din urina fiecarei persoane este legata de cantitatea de excremente ce stagneaza in colon.
Toxinele, in cantitatile mici care se gasesc in urina, stimuleaza astfel o reactie de curatire in fiecare individ,
vaccineaza si protejeaza corpul impotriva bolii.
Studiile asupra ureei, considerata substanta solida organica otravitoare din urina, au aratat ca, odata reciclata
prin ingerare, ea este convertita intr-un aminoacid esential, ajutand corpul sa foloseasca mai eficient proteinele.
Ureea s-a dovedit a fi si un agent antibacterian si antiviral extraordinar de eficient, una dintre cele mai bune


substante naturale diuretice si una dintre cele mai eficiente substante emoliente ale pielii descoperite vreodata.
Ureea mareste de fapt capacitatea pielii de retinere a apei prin deschiderea straturilor de piele pentru legaturile
de hidrogen, atragand umiditate catre celulele pielii uscate. Ca substanta diuretica naturala este de nedepasit si
este de asemenea larg prescrisa in cazuri de edem sau tumoare, glaucom, epilepsie, meningita si pentru a
reduce presiunea cerebrala si spinala excesiva. Ureea este un agent medicinal aprobat de FDA (abrev. pentru
Food & Drug Administration in S.U.A.) iar proprietatile sale antineoplastice remarcabile sunt utilizate in
medicamentele si tratamentele impotriva cancerului. Chiar acidul uric, despre care se crede in mod normal ca
este un reziduu ce poate cauza guta, are implicatii medicale uriase, cum ar fi actiunea de aparare impotriva
cancerului si imbatranirii prin distrugerea activa a radicalilor liberi. Urochinaza, alta enzima gasita in urina, este
folosita ca medicament pentru a dizolva cheagurile de sange si este larg intrebuintata pentru deblocarea arterelor
coronare la victimele atacurilor de inima.
Una dintre cele mai mari companii producatoare de medicamente fertilizante din lume foloseste hormonul care
imbunatateste ovulatia, aflat in urina umana, pentru a fabrica Pergonal si a raportat ca a avut vanzari de
855.000.000 $ in anul 1992 (cifra care a continuat sa creasca de atunci). Mai multe exemple de aplicatii medicale
comerciale ale urinei si ureei aflata in uz astazi includ Murine Ear Drops si Murine Ear Wax Removal System;
Ureaphil, un diuretic facut din uree; Urofollotropin, un extract din urina pentru fertilitate; Ureacin, o crema cu uree
pentru problemele pielii; Amino-Cerv, o crema cu uree pentru tratamente cervicale; Premarin, estrogen extras din
urina pentru ulceratii ale pielii, arsuri, rani infectate si alte scopuri.
stiinta subtiIa
Majoritatea urinoterapeutilor nu au cautat niciodata o explicatie stiintifica a motivului sau modului de functionare a
acestei terapii; propriile lor experiente s-au dovedit a fi mai mult decat suficiente. Deoarece interesul medicinii
moderne in aspectele puternic vindecatoare ale lui Shivambu Shastra este in crestere, se intreprinde o cercetare
tot mai intensa si sunt revelate tot mai multe aspecte pentru a da o baza stiintifica istoriei foarte bogate a acestei
terapii.
Ayurveda considera boala ca fiind cauzata de o modificare a echilibrului metabolic intern, manifestat in individ prin
cele cinci elemente (eter, aer, foc, apa si pamant). Revenirea sanatatii implica reechilibrarea metabolismului
pentru a obtine echilibrul elementelor. n termeni stiintifici terapia cu urina proprie poate fi considerata ca o
extensie a metodelor lui Jenner si Pasteur, ca autoinoculare sau autovaccinare. Anumite substante corporale
care au fost indepartate din corp, dintre care unele poate ca au fost produse ca rezultat al unui dezechilibru, sunt
reintroduse in corp in mici cantitati si reabsorbite in sange, fie prin intestine, fie prin piele. Aceasta da sistemului
imunitar toata informatia de care are nevoie si sansa de a reactiona corespunzator pentru a dobandi homeostaza.
Coen van der Kroon, in cartea sa %he Golden Fountain, propune ceea ce el numeste "teoria transmutatiei"
pentru mecanismele ascunse ale lui Shivambu Shastra. Propunerea sa este coerenta, daca luam in considerare
trecerea vizibila de la reductionism la holism in cercetarea stiintifica. Teoria sustine capacitatea corpului, prin
schimb energetic, de a "scurtcircuita" sistemul prin ingerarea propriilor fluide secretate de corp, pentru a stimula
fortele transmutationale din interior si pentru a cere corpului sa transforme substantele nefolosibile in substante
utilizabile. Van der Kroon crede ca terapia cu urina proprie ar putea restructura ADN-ul alterat, in special cand se
tine post cu urina.
Doctorul in medicina si urinoterapeutul Johann Abele se exprima astfel: "...se pune intrebarea daca urina nu ar
putea fi considerata un fel de holograma lichida. Odata ce corpului ii este atrasa atentia asupra urinei intr-un mod
neconventional (cum ar fi reintroducerea ei in corp prin injectare intramusculara sau prin ingerare), intregul
organism o evalueaza si isi actualizeaza propriile mecanisme de reglare..."
zopatia este o alta ipoteza valida care merita luata in considerare. Odata ce microbii din sange au evoluat pana
la un nivel patogen, reversarea procesului pana la o faza in care sa fie mai putini daunatori va facilita
recuperarea. Modul primar de a face asta este prin regim, pentru a reechilibra pH-ul sanguin. in cazurile grave
procesul poate fi accelerat biologic, dupa cum au demonstrat rezultatele cercetarii profesorului Enderlein asupra
ciclului de viata al parazitilor interni. Un microb patogen evoluat care produce boala in organism poate fi combinat
cu acelasi tip de microb aflat intr-o stare de dezvoltare mai primitiva, rezultand o forma nepatogena si mai slaba.
Acest proces este probabil deoarece coloizii sau somatidele (cele mai mici particule de materie vie) sunt de fapt
asa de mici incat nu pot fi filtrate de rinichi; prin urmare, odata ce urina este consumata, organismul poate primi o
doza din aceste somatide pure care vor sprijini functia imunitara si e posibil sa transforme microbii patogeni din
sange in forme nepatogene. Aceasta este baza remediilor izopatice; ele promoveaza autovindecarea eficienta
prin mijloace biologice. Tratamentul alergiilor ilustreaza aceasta metoda foarte bine. Folosind aceeasi substanta
care cauzeaza alergia si reintroducand-o in corp, i se permite sistemului imunitar sa dezvolte anticorpi pentru
receptorii antigeni din urina, pentru a stopa raspunsul alergic.
Indicatii pentru autoterapie


Pentru inceput, Dr. Beatrice Bartnett (autoarea cartii &rine %herapy - It May Save Your Life) sugereaza o
rugaciune, multumindu-i corpului nostru pentru ca ne-a dat acest elixir divin, apoi recomanda sa bem urina lent,
cu vointa si cu veselie! Aceasta este foarte bine, tinand cont ca majoritatea oamenilor care incep sa bea urina
considera gustul mult prea acru, amar sau picant si mirosul mult prea puternic. Chiar daca urina este diluata se
pot experimenta dureri de cap, greata, si alte reactii puternice pana la aparitia obisnuintei si pana la inceperea
aparitiei rezultatelor.
Martha Christy (autoarea cartii Your Own Perfect Medicine) sugereaza sa nu se bea urina cu cantitati mari de
apa, deoarece aceasta dilueaza proprietatile vindecatoare ale urinei. E bine sa ne reamintim ca urina este doar o
mostra a ceea ce ne curge prin vene; orice repulsie ar trebui folosita mai degraba ca motivatie pentru a
imbunatati conditiile interioare decat ca scuza pentru a nu folosi aceasta terapie miraculoasa.
Urina este de fapt mai putin toxica si mai vie decat maj oritatea mancarurilor si bauturilor pe care le introducem in
corpul care reuseste cumva sa digere resturile alimentare si lichidele devitalizate si sa produca totusi o bautura
medicinala valoroasa. Daca urina este produsul unui corp hranit cu alimente sanatoase, naturale, ea este cu atat
mai valoroasa in scopuri medicinale.
Bautul urinei ne face sa ne gandim serios la cea ce mancam. Deoarece urina este un produs secundar al
sangelui, cu cat sangele este mai curat, cu atat urina va fi mai sanatoasa. Dar chiar si urina de la un sange relativ
nesanatos contine factori imunitari valorosi care pot imbunatati sanatatea daca sunt recirculati. Efectul de
curatare a sangelui, obtinut prin bautul urinei, poate fi observat prin schimbarea gustului si culorii acesteia: cu cat
este recirculata mai mult, cu atat devine mai pura si mai curata. Daca cineva are dificultati cand urineaza - se
spune ca un jet slab este un semn de forta vitala slaba - atunci aceasta practica mareste fluxul de urina, marind
deci forta vitala.
ntroducerea in corp a mai multor substante toxice poate neutraliza totusi efectele benefice ale terapiei cu urina
proprie. Este deci recomandat ca oricine adopta aceasta terapie sa renunte la fumat si sa micsoreze cat mai mult
posibil consumul de bauturi reci, condimente, prajeli, mancaruri invechite, mancaruri si zaharuri rafinate. Mai
presus de toate, se interzic alcoolul, carnea, cafeaua si drogurile. Este indicata urmarea unei diete cu continut
scazut in sare si proteine. Asemenea altor terapii naturale, acesta nu este un tratament care trebuie sa fie stopat
dupa disparitia anumitor simptome, ci poate fi incorporat in regimul de viata individual. Efectele mai subtile, totusi
foarte reale, ale acestei terapii aleasa ca stil de viata, includ sentimentul de a fi mai puternic, mai relaxat, mai
increzator in sine, revigorat si in general mai fericit si mai destins emotional si fizic.
Metode de autoterapie
n practica urinoterapiei se foloseste doar partea de mijloc (se lasa sa se elimine prima treime, se colecteaza in
vederea utilizarii a doua treime si se lasa sa se elimine ultima treime) a urinei proaspete, calde, de dimineata;
bautul urinei amestecata cu suc de portocale proaspat este probabil cea mai rapida cale de a realiza aceasta
sarcina, cu toate ca cel mai bine este sa nu se amestece urina cu alte mancaruri sau bauturi si sa nu se bea in
intervalul de o ora inainte sau dupa masa. Picaturi de urina proaspata pot fi plasate direct sub limba. Unii
urinoterapeuti le sugereaza pacientilor sa inceapa cu 1-5 picaturi de urina proaspata de dimineata in prima zi, sa
mareasca la 5-10 picaturi a doua zi si sa ia cate 5-10 picaturi a treia zi dimineata si seara inainte de culcare.
Odata ce pacientii se obisnuiesc cu aceasta terapie, ei pot mari gradat cantitatea dupa cum considera necesar
pentru obtinerea rezultatelor dorite. Ei pot invata cu timpul sa ajusteze cantitatea necesara observandu-si reactiile
la terapie; o doza poate ajunge pana la o cana plina!
Urina proprie poate fi folosita ca picaturi pentru ochi si/sau urechi, la baile de picioare si chiar pentru spalaturi
interne eficiente. Picaturile in nas pot ajuta la subtierea mucusului si la curatarea cailor nazale blocate. Gargara
cu urina ajuta in caz de dureri in gat, iar inhalarea ei usureaza congestia respiratorie si a sinusurilor. Luata intern
are efect laxativ si diuretic, deoarece curata tractul digestiv.
Dr. John Armstrong (autorul cartii %he Water of Life) accentueaza necesitatea masajului cu urina. El insista ca
tratamentul functioneaza mai rapid si mai eficient la cei care fac baie, masaj si frectie cu propria lor urina. El
recomanda aceasta in special la bolile mai serioase, deoarece urina este absorbita prin piele iar continutul sau pe
baza de hormoni si proteine este reabsorbit lent in organism, ocolind sucurile digestive care ar fi putut neutraliza
puterea lor. in acest mod urina este si un "preparat cosmetic" excelent pentru emoliere si vindecare a petelor
pielii, arsurilor si cicatricelor. Numai pentru aceasta intrebuintare este preferabil sa se foloseasca urina care este
veche de maxim 4-8 zile. Amoniul din urina veche nu este toxic, ba este chiar benefic daca aceasta este folosita
doar in aceasta directie si nu este luata intern.
Intrebari puse frecvent
Poate o femeie sa-si bea urina in timpul menstruatiei?


Da, si cu toate ca uretra si vaginul sunt doua organe separate, nu exista nimic in fluidul menstrual care sa poata
dauna unei persoane in cazul in care acesta se amesteca accidental cu urina.
Poate o persoana sa-si bea urina in timpul unui tratament cu medicamente?
Raspunsul scurt este nu, datorita posibilitatii de supradozare a unui medicament prin reciclarea portiunii care este
eliminata in urina. Suplimentele minerale, de vitamine si de hormoni pot fi luate si in cadrul terapiei cu urina, atata
timp cat cantitatea administrata este monotorizata frecvent si redusa pe masura ce se imbunatateste starea de
echilibru.
In ce cazuri poate fi folosita Shivambu Shastra?
Fiind cu adevarat considerata "panaceu", despre Shivambu Shastra se spune ca este eficienta in peste 175 de
afectiuni. Diagnosticarea nu are o importanta practica in aceasta terapie, deoarece mostra de urina reflecta
perfect cele mai intime detalii individuale ale starii sanatatii. Ea are de fapt efecte stralucite asupra celor mai
subtile dezechilibre ale sanatatii, dezechilibre foarte reale si adesea prea subtile pentru a fi etichetate medical.
Urina poate fi folosita in masaj e pentru cele mai cronice si rebele probleme ale pielii, cum ar fi acneea, eczemele,
psoriazisul, pecinginea, plagile, ciupercile pielii, muscaturile de insecte, ranile, arsurile si chiar cangrena. n cazul
administrarii interne, urina este considerata eficienta in tratamentul pentru SDA (deoarece anticorpii SDA se
gasesc in urina), cancer, sindromul de oboseala cronica, anemie, tot felul de boli urinare, pierderea greutatii,
raceala si gripa, candidoza, diabet, probleme digestive, icter si pentru multe altele. S-a dovedit medical ca ea
actioneaza impotriva poliomielitei si a tuberculozei, iar doctorii au injectat-o intramuscular pentru a trata boli
imunologice ca psoriazisul, carcinomul celulelor bazale si astmul, pentru a numi doar cateva.
De ce pare ineficienta urinoterapia in unele cazuri?
Sunt cazuri in care exista o deficienta cronica a unuia sau mai multor minerale si atunci nici unul din acele
minerale nu se gaseste in urina; prin urmare acea problema ramane in aceeasi stare, chiar daca sanatatea
generala si alte dezechilibre metabolice se imbunatatesc. De exemplu, un diabetic poate avea nevoie de crom
pentru ca celulele sa foloseasca zaharul din sange si de vanadiu pentru a produce insulina. Aceste suplimente
pot fi necesare pentru eradicarea diabetului sau a oricarei alte probleme a zaharului din sange, problema care nu
poate fi corectata cu urina proprie.
Un viitor de aur
Desi multele elemente din urina si potentialul lor pentru uz medical au atras mult atentia, nu a fost inca intreprinsa
o cercetare completa asupra urinei ca entitate totala aplicata terapeutic. nca mai urmeaza sa fie dovedite teoriile
referitoare la motivul si modul de functionare a terapiei - sa salutam si sa sustinem deci comunitatea stiintifica
interesata in realizarea de studii asupra urinei. Peste 600 de oameni de stiinta - dintre care multi cred ca urina
umana poate trata orice de la alopecie la cancer si SDA - s-au strans in Goa, ndia, la Prima Conferinta Mondiala
Asupra Terapiei Cu Urina Proprie in februarie 1996. A Doua Conferinta Mondiala Asupra Terapiei Cu Urina
Proprie s-a desfasurat in Germania in anul 1998.
Acestea sunt cu siguranta semne ca Shivambu Shastra infloreste peste tot in lume, ca oamenii sunt gata sa-si
asume responsibilitatea pentru propria lor sanatate si bunastare si sunt gata sa-si depaseasca prejudecatile si sa-
si deschida mintile pentru a imbratisa o astfel de practica antica, spirituala si magica. Cu siguranta ca este crucial
in aceste momente, cand tanjim dupa o vindecare mai profunda, ca Shivambu Shastra sa fie cunoscuta si
adoptata ca metoda valida si profund eficienta de a insanatosi corpul, mintea si spiritul.
Nota autoruIui:
Acest material nu a fost scris cu intentia de a inlocui tratamentul medical. Este o incercare de face mai cunoscuta
practica Shivambu Shastra. Cititorii interesati de terapia cu urina proprie sunt incurajati sa o discute cu medicul
lor.
Referinte: Armstrong, John (Dr), %he Water of Life, Health Science Press, Rupa and Co., 1990. Bartnett,
Beatrice (Dr), &rine %herapy - It May Save Your Life, Lifestyle nstitute, 1994. Christy, Martha M., Your Own
Perfect Medicine, Futuremed, 1996. Desai, Morarji, Miracles of &rine %herapy, Pankaj Books, 1998. Free, A. H.
(Dr), &rinalysis in Clinical Laboratory Practice, CRC Press, Cleveland, 1975. Van der Kroon, Coen, %he Golden
Fountain: %he Complete Guide to &rine %herapy, Amethyst Books, 1996.
Despre autoare: Natalia Perera are o licenta in Psihologie si un masterat in relatii internationale la Universitatea
New South Wales din Sidney. A studiat medicina si terapiile naturiste la Nature Care College din Sidney,
focalizandu-se pe medicina ayurvedica si pe gimnastica recuperatorie si a facut un curs practic de trei ani de


gestalt-terapie. Doreste sa integreze Ayurveda si yoga cu arta consilierii holistice si cu gimnastica recuperatorie,
pentru a facilita vindecarea profunda si pentru promovarea sanatatii pe fundatia unei constiinte superioare. Dupa
terminarea studiilor, Natalia a lucrat cateva luni in ndia, ca medic intr-un spital ayurvedic faimos din Kerala. S-a
intors in Australia in anul 2001 unde a infiintat o clinica, numita Saffronrose, in Woollahra, Sydney. Natalia le face
pacientilor sai consultatii profunde pentru a le determina constitutia naturala si a le identifica dezechilibrele
ascunse. Ea prescrie regimuri si programe terapeutice individualizate, care pot implica sfaturi in privinta
alimentatiei, remedii preparate in casa pe baza de plante, programe de gimnastica medicala, pozitii de yoga,
tehnici de meditatie si de respiratie, sedinte de consiliere personala, retete alimentare ayurvedice si masaj
ayurvedic.



Urinoterapia, o terapie milenar
redescoperit recent de tiin]

TerapIa cu urIn este o metod terapeutIc naturIst, pe ct de sImpI pe att de
efIcIent, bazat pe puterea de vIndecare a urIneI proprII. Aceast practIc este
foIosIt dIn vremurI ImemorIaIe Ia maI toate popoareIe, Iar n prezent terapeu(I dIn
ntreaga Iume fac adesea referIre Ia efIcIen(a acesteIa. ncepnd cu _IeacurIIe bbetI"
despre care a auzIt aproape orIcIne I care IncIud prIntre aIteIe utIIIzarea urIneI att
extern, ct I Intern I pn Ia CongreseIe hondIaIe de UrInoterapIe Ia care se reunesc
medIcI I cercettorI ceIebrI dIn ntreaga Iume, aceast terapIe reprezInt o reaIItate
de necontestat, cu rezuItate de muIte orI mIracuIoase.

UrInoterapIa a fost men(Ionat adesea de-a IunguI IstorIeI umane
n ndIa aceast terapIe este respectat de mII de anI ca ,mam a medIcInII ayurvedIce".
0In ndIa pn n Alaska, trecnd prIn TIbet, JaponIa, SIberIa, AnglIa, CermanIa, Fran(a,
AmerIca, ChIna ;I multe alte (rI, practIca urInoterapIeI este foarte rspndIt. 0e altfel,
;I n tradI(Ia romneasc se cunosc utIlIzrIle urIneI. CeI care au crescut la (ar ;I maI
amIntesc probabIl cum bunIcII I sftuIau s se spele cu urIn n caz de zgrIeturI pentru a


oprI sngerarea, n caz de arsurI, n caz de acnee sau eczeme. |asajul cu urIn este
recomandat dIn btrnI pentru amelIorarea multor afec(IunI, de la rceal la hepatIt ;I
chIar pentru mbunt(Irea vederII. Este cunoscut la (ar c mInIle plIne de b;IcI dup
efectuarea unor muncI grele se vIndec prIn masajul cu urIn.
UrInoterapIa este elogIat pentru Imensele sale benefIcII de Calen (129199 0.C.) precum
;I de PlInIus, n scrIerIle lor medIcale. Aceasta este prezentat ca tratament pentru
mu;cturI de cInI ;I ;erpI, afec(IunI dermatologIce, ale ochIlor, arsurI ;I plgI. La fel este
men(Ionat ;I de ctre Paracelsus (149J1541) sau ChrIstIan WIlhelm Hufeland (176218J6),
prIeten apropIat a luI Coethe. La nceputul anIlor 1800, o carte numIt ,1.000 de lucrurI
notabIle" descrIe practIca tratrII prIn urIn ca avnd efecte mIraculoase n cazul unuI
numr ImpresIonat de bolI. n secolul 18, un dentIst francez a elogIat urIna ca ap de gur
excep(Ional. n AnglIa ntre 18601870 consumarea urIneI proprII a fost o cur folosIt la
scar larg pentru vIndecarea hepatIteI. 0In vechIme pn n tImpurIle moderne,
eschImo;II dIn Alaska au folosIt urIna ca antIseptIc pentru a trata rnIle.
amar Tantra - un tratat orIentaI cIasIc n domenIuI autovIndecrII cu urIn
TehnIca terapIeI prIn urIn nu se pred n cadrul cursurIlor de yoga |SA. ns CregorIan
8Ivolaru a (Inut o serIe de conferIn(e despre urInoterapIe ;I a tradus textul strvechI secret
0amar Tantra, care descrIe vIrtu(Ile nebnuIte ale urIneI ;I ale urInoterapIeI. 0amar Tantra
dateaz dInaIntea epocII puranIce, cu aproxImatIv 5.000 de anI n urm ;I se prezInt sub
forma unuI dIalog taInIc ntre ShIva ;I ParvatI. A fost publIcat pentru prIma dat n
romne;te n 1995, ntro edI(Ie bIlIgv, n sanscrIt ;I n romn, cu o prefa( semnat de
CregorIan 8Ivolaru. Acest text a fost ;I rmne un tratat orIental clasIc n domenIul
autovIndecrII cu urIn. CregorIan 8Ivolaru a fcut aceast traducere pentru a pune la
dIspozI(Ia yoghInIlor o documenta(Ie fundamental n acest domenIu. 0e altfel, chIar
CregorIan 8Ivolaru a afIrmat publIc, n cadrul unuI IntervIu televIzat, c a practIcat
urInoterapIa. Lucru ludabIl, avnd n vedere c urInoterapIa este cea maI efIcace ;I cea
maI sImpl dIntre toate terapIIle naturIste.
Un argument de baz ;I n cazul urInoterapIeI este c ,un gram de practIc valoreaz ct
tone de teorIe". ,UrInoterapIa a fost ;I este ntotdeauna respIns, blamat ;I crItIcat
numaI de aceIa care nu o practIc, explIc CregorIan 8Ivolaru n prefa(a la 0amar Tantra.
Cea maI veche ;I probabIl cea maI complet surs de Informa(II referItoare la terapIa prIn
urIn se gse;te n 0amar Tantra, sub tItlul de ShIvambu Kalpa 7IdhI. Numele tradI(Ional al
terapIeI prIn urIn este ShIvambu Shastra. ShIvambu se traduce ca ,apa luI ShIva",
fcnduse referIre la caracterul favorabIl al acesteI practIcI Ambu nseamn ap. Shastra
nseamn cunoa;tere ,n afara tImpuluI", adIc nu se schImb odat cu tImpul, locul sau
cIrcumstan(ele. PrIn ShIvambu se fac referIrI la urIn ShIva desemnnd aIcI falusul
(organul sexual masculIn, ct ;I sIstemul urInar).
Un alt nume tradI(Ional al urInoterapIeI este amarolI. Cuvntul sanscrIt amarolI este destul
de dIfIcIl de tradus cu exactItate n lImba romn. El are maI multe semnIfIca(II, cea maI
apropIat echIvalare a sa n romn fIInd ,nectarul nemurIrII" (amara semnIfIc n lImba
sanscrIt nemurItor).
0amar Tantra con(Ine 108 aforIsme, care dezvluIe vIrtu(Ile nebnuIte ale urIneI ;I
modalIt(Ile secrete de tratament. AIcI sunt descrIse complet procedeele ;I efectele


tehnIcII de ShIvambu Kalpa. ,8ut astfel cu perseveren(, urIna este un taInIc nectar
dIvIn (amrIta)! Ea poate nltura n scurt tImp btrne(ea, precum ;I o mul(Ime de tIpurI
de bolI" spune AforIsmul 9. Tot n acest text sunt descrIse toate puterIle paranormale
(sIddhIs) ce pot fI dobndIte prIn folosIrea cu regularItate a luI amarolI.
TerapIa cu urIn este descrIs n cr(IIe sacre aIe umanIt(II
ExIst, de altfel, o serIe de scrIerI tradI(Ionale, pe lng 0amar Tantra, care vorbesc
despre practIca urInoterapIeI. Celebrul tratat tradI(Ional secret al n(elepcIunII IndIene,
Yoga Tattva UpanIshad descrIe pe larg AmarolI |udra. n esen(, tehnIca descrIs de Yoga
Tattva UpanIshad const n a bea zIlnIc o parte dIn urIna proprIe. Aceast verItabIl
energIe pranIc - maI exact este vorba despre suflul energetIc descendent Apana 7ayu
este sublImat n alte forme de energIe (prana) superIoare, datorIt unor ample, profunde
;I complexe procese de transmuta(Ie bIologIc la temperatura corpuluI.
La rndul su, tratatul HathaYogaPradIpIka (, 9697) con(Ine o descrIere foarte
detalIat a acesteI practIcI secrete: yoghInul sau yoghIna trebuIe s ajung s bea zIlnIc
partea ,central" a urInII sale proaspete, adIc va evIta s bea att prImul jet - deoarece
se consIder c mre;te n tImp excesIv de mult secre(IIle bIleI, ct ;I ultImul, deoarece
acesta se consIder ca fIInd complet ,descrcat" dIn punct de vedere subtIl energetIc.
n dIalogul luI ShIva cu ParvatI dIn Cyanarnava Tantra (capItolul 22), se afIrm c dup ce a
fost cu adevrat realIzat cunoa;terea exact a luI dharma ;I adhrama adIc a ceea ce
bun, drept, corect ;I a ceea ce este ru, gre;It, Imoral orIce aspect al lumII devIne prIn
transfIgurare ;I consacrare sfnt. UrIna, unghIIle, oasele, salIva toate sunt prIvIte ca fIInd
nI;te materIalIzrI ale lumInII esen(Iale sfInte n vIzIunea profund transfIguratoare a uneI
persoane care a cptat puterIle mantraelor.
at ce spune ShIva n Cyanarnava Tantra: ,D ParvatI, tu trebuIe s ;tII c dIferItele zeIt(I
fctoare de mInunI trIesc nebnuIte n acea ap dIn care este fcut urIna la brbat ;I la
femeIe. NumaI ceI Ignoran(I se las pclI(I de gndul c urIna este Impur ;I
contamInat". Alte tratate care vorbesc despre benefIcIIle practIcII amarolI sunt HarIt (n
su prImul capItol), 8hawa Prakasha (cap. 7), Sushruta SamhIta (45, 228) ;I ShIvaParvatI
Samvad.
PractIcIle secrete tantrIce, cum ar fI amarolI ;I vajrolI erau realIzate ;I n cadrul cupluluI
amoros. at ce spune tratatul Yoga Fatnakar (|utrash Takam, versul 11): ,AtuncI cnd ceI
care se Iubesc plInI de druIre, oferIndu;I ;I savurndu;I unul celuIlalt urIna n cadrul
trIrIlor lor amoroase n care brbatul nu ;I descarc smn(a (bIndu), ceI doI atIng
mpreun starea androgInal.
Consumul perseverent de urIn este men(Ionat ;I n scrIpturIle jaInIste. 7yavahar Sutra,
scrIs de Acharya 8hadrabahu (cap. 42), ne vorbe;te de o sadhana specIal numIt
pratIma. Aceasta ImplIc sIngurtatea deplIn ntro chIlIe ;I postul, Iar aspIrantul trebuIe
atuncI s bea toat urIna pe care o elImIn n tImpul zIleI.
ChIar ;I n 8IblIe se vorbe;te despre aceast practIc strveche: "8ea ap de la proprIul
tu Izvor ;I nu o rIsIpI pe ulI(I" (PIldele luI Solomon, 5:15). at ce spune Isus: ,Cel ce
crede n mIne precum a spus ScrIptura: rurI de ap vIe vor curge dIn pntecele luI" (oan
7:J8).


UrIna este un produs secundar sterII, rezuItat n urma fIItrrII sngeIuI
n cazul multor oamenI obI;nuI(I maI persIst un puternIc blocaj de natur psIhologIc n
prIvIn(a acesteI tehnIcI care ;I propune s rstoarne una dIntre cele maI puternIc
nrdcInate prejudec(I: aceea c urIna noastr ar fI un de;eu toxIc. Adevrul este c
urIna nu este un de;eu, cI ea este chIar un panaceu unIversal, avnd vIrtu(I vIndectoare ;I
regenerante aproape mIraculoase, care permIt utIlIzarea eI cu succes n cazul tuturor
bolIlor cunoscute. UrIna, Introdus n organIsm, ac(Ioneaz ca un autovaccIn, nu numaI
vIndecndul, cI ;I ntInerIndul.
ChIar medIcIna spune c urIna nu este o substan( toxIc, respIns de organIsm. 0enumIrea
medIcal a urIneI este de ,ultrafIltrat plasmatIc" pentru c aceasta este un produs
secundar al fIltrrII sngeluI, nu un rezIduu al fIltrrII. ntrun studIu despre urInoterapIe
publIcat de Nexus |agazIn, se face o compara(Ie edIfIcatoare: ,UrIna poate fI comparat
cu ceea ce rmne n urma uneI mese bogate, Iar aceast metafor ne poate ajuta s
n(elegem de ce elImIn corpurIle noastre elemente care sunt valoroase pentru sntatea
;I bunstarea noastr".
UrIna este un derIvat purIfIcat al sngeluI, produs de rInIchI. Func(Ia prIncIpal a rInIchIlor
nu este una de excre(Ie, cI aceea de reglare a tuturor elementelor dIn snge ;I a
concentra(IIlor acestora, dup ce elementele toxIce au fost ndeprtate dIn snge cu
ajutorul fIcatuluI, urmnd s fIe elImInate ca rezIduurI solIde. FInIchII reprezInt de fapt
cel maI complIcat, dezvoltat ;I rafInat fIltru cunoscut pn acum. Astfel urIna este, de
fapt, cea maI pur ap pe care o putem bea. Un rInIchI este nzestrat cu 115 kIlometrI de
tuburI ;I peste un mIlIon de tubulI, numI(I nefronI, care la un loc formeaz un organ ce nu
este maI mare de 4 centImetrI. FIecare nefron n sIne este o structur foarte complIcat,
capabIl s selecteze ceea ce este necesar corpuluI ;I s elImIne anumIte substan(e.
FInIchII fIltreaz sngele, pstrndul pur ;I elIberndul de substan(ele nefolosItoare sau
n exces, men(Innd astfel echIlIbrul chImIc, al apeI ;I al srurIlor mInerale - func(Ie pe
care doar rInIchII o au n corpul uman. Elementele Importante dIn snge sunt fIltrate ;I
evacuate nu pentru c ar fI toxIce ;I duntoare pentru organIsm (nIcI o substan( care a
fost n snge nu poate fI dunatoare pentru persoana de la care provIne), cI deoarece
corpul nu are nevoIe de o anumIt concentra(Ie a unuI element n acel moment specIfIc.
0e aceea nu exIst dou mostre de urIn n lume care s con(In exact aceIa;I componen(I,
Iar cnd sunt reutIlIzate, aceste substan(e chImIce ;I nutrItIve ac(Ioneaz ca vaccInurI
naturale, agen(I antIbacterIenI, antIvIralI ;I antIcancerIgenI specIfIcI doar aceluI corp ;I
numaI n momentul respectIv.
Un element Important este faptul c n fIecare zI rInIchII fIltreaz o mas de ap ;I srurI
care este de zece orI maI grea dect greutatea corpuluI. D mare parte dIn lIchIdul fIltrat
nu este pIerdut, cI reabsorbIt dIn nefron n cIrcuItul sanguIn. 0e exemplu, putem fIltra J00
de lItrI de lIchId pe zI, dar vom reabsorbI n snge 298 de lItrI. CeI doI lItrI care rmn sunt
elImIna(I sub form de urIn, reprezentnd decI esen(a fluIduluI fIltrat. Produsul fInal
este, de fapt, maI pu(In toxIc ;I mult maI vIu dect cea maI mare parte a alImentelor ;I
buturIlor pe care le consumm. 0e altfel, dr. 8eatrIce 8artnett dezvluIe n studIul su
UrIne Therapy t |ay Save Your LIfe c noI am but urIn nc naInte de a ne na;te,
pentru c urIna este IngredIentul prIncIpal al fluIduluI amnIotIc.


CompozI(Ia bIochImIc a urIneI expIIc numeroaseIe efecte terapeutIce aIe acesteIa
0r. 8eatrIce 8artnett estImeaz c urIna are mII de compu;I bIochImIcI, dIntre care au fost
studIa(I doar aproxImatIv 200. at o scurt enumerare a acestora fcut de Nexus
|agazIn: ,UrIna con(Ine un sortIment IncredIbIl de substan(e nutrItIve, enzIme, hormonI,
antIcorpI naturalI ;I agen(I de aprare ImunItar de Importan( crItIc. UnII dIntre ace;tI
componen(I merIt o examInare suplImentar - cum ar fI alantoIna (care protejaz
mpotrIva Insola(IeI ;I se gse;te ;I n ttneas ;I n aloe vera); creatInIna (amInoacId
popular prIntre culturI;tI); hormonul 0HEA (cu proprIet(I mpotrIva mbtrnIrII, a
canceruluI ;I a obezIt(II, dovedIte prIn cercetare); melatonIna (cunoscut pentru efectul
eI calmant de ntrIre a corpuluI fIzIc ;I a ImunIt(II); hormonI sexualI precum
testosteronul, androgenul ;I estrogenul. Avnd n vedere un astfel de sortIment de
IngredIen(I sunt maI u;or de n(eles efectele antIbacterIene, fungIcIde, antIvIrale,
antIneoplastIce, antIconvulsIve ;I antIspasmodIce ale urIneI".
AstzI sunt deja multe studII stIIn(IfIce rIguroase care au demonstrat c n urIn exIst
elemente cu valoare terapeutIc. n anII '60 un laureat al premIuluI Nobel, Albert Szent
CyorgI, a descoperIt n urIn o substan( numIt JmetIlglIoxal. Aceast substan( este
capabIl s dIstrug celulele canceroase. n anul 1966, SocIetatea AmerIcan pentru
8IologIe ExperImental dIn ora;ul Atlanta (SUA), a prezentat rezultatele anumItor cercetrI
referItoare la o substan( denumIt dIrectIn derIvat dIn urIn. AtuncI cnd aceast
substan( este pus ntrun medIu canceros, celulele canceroase se alInIaz ;I se
ordoneaz pe rndurI drepte. Aceasta a dat marI speran(e de vIndecare a canceruluI,
pentru c celulele canceroase trIesc n dezordIne, crescnd ;I nmul(Induse haotIc.
FInIchII fabrIc anumIte substan(e care pot fI gsIte n urIn, cum ar fI enzImele ce
actIveaz vItamIna 0, sau chIar vItamIna 0 - de unde se poate concluzIona c urInoterapIa
poate avea un rol Important n vIndecarea rahItIsmuluI ;I a celorlalte bolI ce provIn dIn
defIcItul de vItamIna 0. FInIchII produc de asemenea un hormon numIt renIn, a cruI
func(Ie este aceea de a pstra tonusul vascular ;I care Influen(eaz presIunea sanguIn. D
alt substan( care se regse;te n urIn este prostaglandIna, substan( complex folosIt
n contracep(Ie. ProstaglandInele mIc;oreaz, de asemenea, presIunea sngeluI. UrokInaza
este o alt substan( chImIc con(Inut de urIn despre care se spune c prevIne formarea
cheagurIlor de snge ;I se dovede;te astfel extrem de valoroas n prevenIrea atacurIlor de
InIm, n tromboflebIte ;I n embolIsmul pulmonar.
fecteIe terapeutIce aIe urIneI sunt foIosIte n IndustrIa farmaceutIc
|ulte dIntre substan(ele care compun urIna sunt folosIte azI de ctre IndustrIa
farmaceutIc. Ureea - consIderat otrava dIn urIn este baza pentru o gam larg de
medIcamente ;I cosmetIce. ,StudII ;tIIn(IfIce au artat c odat recIclat prIn Ingerare,
ureea este convertIt ntrun amInoacId esen(Ial, ajutnd corpul s foloseasc maI efIcIent
proteInele. Ureea sa dovedIt a fI ;I un agent antIbacterIan ;I antIvIral extraordInar de
efIcIent, una dIntre cele maI bune substan(e naturale dIuretIce ;I una dIntre cele maI
efIcIente substan(e emolIente ale pIelII descoperIte vreodat", scrIe Nexus |agazIn. Ureea
este un agent medIcInal aprobat de F0A (abrev. pentru Food E 0rug AdmInIstratIon n
S.U.A.) Iar proprIet(Ile sale antIneoplastIce remarcabIle sunt utIlIzate n medIcamentele
;I tratamentele mpotrIva canceruluI.

Tot Nexus enumer o lIst de medIcamente fabrIcate dIn constItuen(I aI urIneI: Pergonal -


un medIcament fabrIcat de una dIntre cele maI marI companII productoare de
medIcamente fertIlIzante dIn lume, folose;te hormonul care mbunt(e;te ovula(Ia, aflat
n urIna uman; companIa productoare a raportat vnzrI de 855.000.000 S n anul 1992
(cIfr care a contInuat s creasc de atuncI); |urIne Ear 0rops ;I |urIne Ear Wax Femoval
System; UreaphIl, un dIuretIc fcut dIn uree; UrofollotropIn, un extract dIn urIn pentru
fertIlItate; UreacIn, o crem cu uree pentru problemele pIelII; AmInoCerv, o crem cu
uree pentru tratamente cervIcale; PremarIn, estrogen extras dIn urIn pentru ulcera(II ale
pIelII, arsurI, rnI Infectate ;I alte scopurI. SI medIcamentele cItotoxIce, actIve n cancer,
sunt produse n momentul de fa( dIn urIn.
hargInaIIzarea urInoterapIeI, o meteahn a socIet(II de consum: nImenI nu face
recIam Ia ceva ce e gratuIt, decI nu poate fI vndut
TerapIa prIn urIn una dIntre cele maI vechI forme de vIndecare ;I una dIntre cele maI
efIcace ;I maI sImple terapII naturIste este dIsponIbIl tuturor gratuIt, lucru extrem de
Important n epoca modern. n fapt, acesta este ;I motIvul pentru care urIna nu a fost
promovat ca medIcament, pe lng faptul c este controversat: ea nu reprezInt o surs
de venIturI. Pe lng faptul c este accesIbIl n mod gratuIt, maI are ;I avantajul c
substan(ele con(Inute de urIn sunt perfect naturale ;I nu provIn dIn dIverse procese de
sIntez chImIc. Astfel tratamentul cu urIn nu produce efecte secundare sau alergII, cum
se petrece n cazul medIcamentelor sIntetIce. Cu toate acestea, n socIetatea modern
urInoterapIa este pe nedrept margInalIzat ;I men(Inut ntrun con de umbr n favoarea
altor tratamente care folosesc tot felul de produse de sIntez sau alte tehnologII
nenaturale, fIInd astfel mult maI toxIce, cu efecte secundare grave ;I totodat mult maI
scumpe.
Cea maI mare problem a urInoterapIeI este legat de faptul c este dIsponIbIl tuturor ;I
la orIce or, c este gratuIt ;I nu are efecte secundare, afIrm Harald W. TIetze n cartea
UrIna apa sfnt. 0e ce: Cnd ceva este gratuIt ;I st la dIspozI(Ia tuturor, nImenI nu I
face reclam, cel pu(In n (rIle occIdentale. n (rIle bogate, unde totul se vInde ;I se
cumpr, nImenI nu este Interesat s fac reclam uneI modalIt(I gratuIte de vIndecare.
UrIna nu cost banI, este accesIbIl fr prescrIp(Ie medIcal ;I nu are efecte secundare
negatIve. |Ijloacele massmedIa nu sunt Interesate de un produs gratuIt, de;I acord spa(II
urIa;e vIolen(eI ;I ntmplrIlor negatIve, care le aduc profIturI urIa;e.
UrIna, surs InestImabIl de hrnIre ;I vIndecare, este proprIe fIecruI om, con(Innd
elemente care sunt specIfIce doar aceluI corp. ,StudII clInIce au dovedIt c mIIle de
substan(e chImIce crItIce ale organIsmuluI ;I substan(ele nutrItIve care sfr;esc n urIn
reflect func(IIle corpuluI IndIvIdual. Cnd sunt reutIlIzate, aceste substan(e chImIce ;I
nutrItIve ac(Ioneaz ca vaccInurI naturale, agen(I antIbacterIenI, antIvIralI ;I
antIcancerIgenI; ele ajut ;I la echIlIbrarea hormonal ;I n cazurIle de alergII. nforma(Ia
pe care o con(Ine urIna nu poate fI decI copIat sau ob(Inut dIn nIcI o alt surs. La fel
dup cum natura nu produce doI oamenI exact la fel, nu exIst dou mostre de urIn n
lume care s con(In exact aceIa;I componen(I", scrIe Nexus |agazIn.
0e;I urIna personal reprezInt remedIul cel maI personalIzat, care poate vIndeca fr
efecte secundare chIar ;I cele maI grave bolI, de;I este complet sterIl ;I netoxIc,
majorItatea oamenIlor contInu s o respIng, consIderndo Inadecvat. |aI mult, sunt
dIspu;I s cheltuIasc sume enorme pe medIcamente fcute adesea tot dIn urIn, lIpsIndu
se astfel de benefIcIIle tratamentuluI cu urIna proprIe ;I asumndu;I toate efectele


secundare negatIve datorate produselor de sIntez chImIc. Acest lucru poate fI n(eles
doar dac acceptm lIpsa lor de educa(Ie sau maI bIne zIs, educa(Ia gre;It pe care o
prImesc.
UrInoterapIa face posIbII recIcIarea substan(eIor vItaIe utIIe
|odernIzarea este cauza pentru care aceast terapIe, att de sImpl ;I att de efIcIent,
este respIns cu vehemen(, afIrm CregorIan 8Ivolaru n prefa(a la 0amar Tantra.
,0atorIt psIhozeI ,consumuluI" care atrage dup sIne Ideea ,aruncrII" de;eurIlor,
aceast socIetate se lIpse;te dIn ce n ce maI mult de resursele necesare uneI regenerrI
corespunztoare", explIc mentorul |SA. n natur, ns, nImIc nu se pIerde, totul se
transform. Frunzele care cad toamna la rdcIna copacIlor devIn dup aceea, prIn
putrezIre, humus, contrIbuInd ulterIor la hrana pe care plantele sau copacII ;Io extrag maI
trzIu dIn pmnt; apa care Izvor;te dIn pmnt se evapor ;I revIne apoI dIn nou pe
suprafa(a pmntuluI sub forma ploII. n acela;I mod, urInoterapIa este valoroas pentru c
face posIbIl recIclarea substan(elor vItale, utIle, pe care organIsmul lea elImInat prIn
urIn.
ProprIa noastr urIn este cel maI n(elept medIc, pentru c urIna fIecreI persoane
con(Ine o serIe de antIcorpI pentru dIferIte bolI, unIcI n cazul fIecruI IndIvId. |artha
ChrIsty sIntetIzeaz n cartea Your Dwn Perfect |edIcIne rezultatele unor serII de cercetrI
medIcale care au descoperIt multe elemente dIn snge n urIn, care atuncI cnd sunt
reIntroduse n corp stImuleaz sIstemul ImunItar ;I produc vIndecarea dIferItelor afec(IunI
ntrun mod unIc.
n noI n;Ine exIst cel maI competent medIc ;I cel maI n(elept farmacIst pe care nIl
putem nchIpuI vreodat. Acesta se afl, ns, n InterIor, ceea ce face s fIe dIfIcIl de
observat pentru o socIetate obI;nuIt aproape n exclusIvItate s fac apel la exterIor.
PolItIca modern a asIsten(eI medIcale a dat na;tere, n fapt, la efecte dezastruoase,
ndeprtndul cel maI adesea pe om de cunoa;terea proprIeI sale condI(II fIzIce, psIhIce ;I
mentale.
TerapIa prIn urIn face parte Integrant dIn cele maI vechI sIsteme vIndectoare care au
exIstat pe pmnt. "D boal poate fI vIndecat prIn dIferIte mIjloace, dar cel maI bIne
este s o prevII. AtuncI cnd tratezI o boal, trebuIe s ;tII maI ntI care este cauza eI:
stresul, dIeta alImentar, medIul n care trIe;tI etc. Tratarea uneI bolI fr a elImIna
cauza care a stat la baza aparI(IeI eI este ca ;I cum aI lua un algocalmIn dup ce (IaI tras
una n cap cu cIocanul, contInund n acela;I tImp s te love;tI cu el n cap. Este evIdent
c dac nu teaI fI lovIt deloc, nu aI fI avut nevoIe de nIcI un algocalmIn", spune Harald W.
TIetze n cartea UrIna apa sfnt. 0e altfel, Iat ce spunea ;I prIntele medIcInII
HIppocrate: "atuncI cnd un om dore;te cu adevrat s se nsnto;easc, maI ntI el
trebuIe ntrebat dac este ntradevr hotrt ;I pregtIt s suprIme n totalItate cauzele
bolII care l face s sufere. 0ac atuncI el rspunde afIrmatIv, numaI dup aceea va fI cu
adevrat posIbIl ca el s fIe ajutat s;I redobndeasc sntatea".
UrIna are abIlItatea de a Influen(a toate nIvelele fIIn(eI - de la cel fIzIc, la emo(II, mInte,
pn la suflet. Acesta este ;I motIvul pentru care n vechIme amarolI nu era folosIt
exclusIv ca metod de tratament, cI ;I ca practIc spIrItual.
CercetrIIe tIIn(IfIce moderne confIrm efIcacItatea terapIeI cu urIn


n zIlele noastre, o serIe de cercettorI au realIzat ample studII ale urIneI ;I a terapIeI prIn
urIn. John Armstrong autorul cr(II The Water of LIfe (Apa 7Ie(II), a fcut munc de
pIonIerat n acest domenIu ntre anII 1920 ;I 1940. Armstrong nsu;I a postIt doar cu urIn ;I
ap tImp de 45 de zIle, pentru a se vIndeca de tuberculoz. ApoI, Armstrong a supervIzat
maI mult de 1.000 de persoane n cura de post negru cu urIn. Numrul pacIen(Ilor pe care
Ia avut tImp de J0 de anI se rIdIc la 40.000 de persoane. TeorIa luI Armstrong, sus(Inut
ulterIor ;I de al(I cercettorI, este c n urInoterapIe dIagnostIcul nu are nIcI o utIlItate.
PrIma edI(Ie a cr(II luI Armstrong a fost tIprIt In 1944. AIcI sunt relatate multe cazurI
Interesante, InclusIv acela al unuI pacIent care a postIt tImp de 101 zIle cu urIn ;I ap. El
recomand Ingerarea urIneI proprII pentru a vIndeca peste 100 de afec(IunI. 0e altfel,
urIna poate fI folosIt cu succes pentru masaj, ca ap de gur, lo(Iune aftershave sau ca
antIseptIc.
n anII '40, cnd a fost tIprIt cartea luI Armstrong, nu exIstau prea multe studII ;tIIn(IfIce
care s sus(In rezultatele practIce ob(Inute de Armstrong aplIcnd urInoterapIa. AstzI,
ns, sItua(Ia sa schImbat. Cea maI recent carte a dr. 8eatrIce 8artnett UrIne Therapy
t |ay Save Your LIfe, publIcat n 1996, are ca baz de documenta(Ie peste 800 de
artIcole dIferIte despre urInoterapIe. Cartea dr. 8artnett con(Ine o lIst de 87 de referIrI la
studII medIcale pe acest subIect. n cartea Your Dwn Perfect |edIcIne, a autoareI |artha
ChrIsty, aprut n 1998 sunt cItate 120 studII ;tIIn(IfIce ;I medIcale referItoare la urIn ;I
terapIa prIn urIn. n bIblIografIa cr(II The Colden FountaIn a luI Coen van der Kroon sunt
trecute J2 de cr(I ;I artIcole despre urInoterapIe.
CercetrI Importante n acest domenIu au fost realIzate ;I de ctre japonezI. 0octorul
japonez ShIgeyurI AraI care a studIat aplIcarea urInoterapIeI n peste 1.700 de cazurI
pentru tratamentul bolIlor grave cum ar fI dIabetul sau cancerul a artat c gradul de
efIcIen( al urInoterapIeI este de 60 la pacIen(II care sufereau de dIabet ;I de 7J la
pacIen(II bolnavI de cancer. Un alt cercettor japonez, dr. |Ing Chen LIau a studIat
efectele antIcancerIgene a uneI proteIne care se gse;te n urIn - antIneoplastonul ;I
care InhIb dezvoltarea celulelor cancerIgene, malIgne. 0e altfel, n AmerIca ;I JaponIa sa
fcut sImultan o descoperIre senza(Ional: n gur ;I farInge exIstent nI;te celule
senzorIale care sunt actIvate atuncI cnd se consum proprIa urIn ;I transmIt creIeruluI
Informa(II, ca un verItabIl analIzor bIochImIc. Astfel, creIerul este Informat despre
dIferItele afec(IunI sau dezechIlIbre produse n organIsm ;I, prIn mecanIsme de
bIofeedback, Ia msurI prompte de vIndecare.
Cercetarea ;tIIn(IfIc a acesteI terapII mIraculoase nu se opre;te aIcI. nteresul lumII
;tIn(IfIce asupra acestuI subIect se poate vedea ;I n faptul c pn acum au avut loc treI
Congrese |ondIale de UrInoterapIe prImul n 1996 n ndIa, cel deal doIlea n 1999 n
CermanIa (unde se estImeaz c sunt peste 5 mIlIoane de adep(I aI urInoterapIeI) ;I cel de
al treIlea n 200J n 8razIlIa.
xIst foarte muIte cazurI de vIndecrI mIracuIoase prIn urInoterapIe
AsIstenta medIcal SonIa FodrIguez de Comez, dIn |exIc, a contactat vIrusul H7 prIntro
n(eptur cu un ac Infectat. Ea a relatat n cadrul celuI deal doIlea Congres |ondIal de
UrInoterapIe cum a reu;It s se vIndece consumnd sIstematIc proprIa urIn. 0e altfel, ea
nu este sIngura bolnav de S0A pentru care terapIa prIn urIn a avut rezultate
mIraculoase. n TanzanIa, n 1994, foarte mul(I bolnavI de S0A au nceput urInoterapIa n


cadrul unuI proIect medIcal ;I mul(I dIntre eI ;Iau amelIorat starea de sntate ;I chIar s
au refcut Integral, a;a cum rezult dIn analIzele prezentate. Astfel TanzanIa a devenIt
prIma (ar dIn lume n care |InIsterul Snt(II a acceptat ofIcIal urInoterapIa.

IbIIografIe:
0amar Tantra, traducere ;I prefa( - profesor yoga CregorIan 8Ivolaru, edItura Shambala,
1995
UrIna apa sfnt, de Harald W TIetze, edItura |Ix, 2005
0r. John Armstrong, The Water of LIfe, 1990.
Coen van der Kroon, The Colden FountaIn: The Complete CuIde to UrIne Therapy, 1996.
8eatrIce 8artnett, UrIne Therapy t |ay Save Your LIfe, 1996.
|artha |. ChrIsty, Your Dwn Perfect |edIcIne, 1998.
0r. A. H. Fee, UrInalysIs In ClInIcal Laboratory PractIce, Cleveland, 1975.





















AmaroII - terapIa cu urIna


N T P D U C P

A|AFDL este o straveche metoda yoghIna secreta de sorgInte tantrIca, ce
Include folosIrea sIstematIca a urIneI pentru realIzarea luI 7AJFDL KFYA.
Cuvntul A|AFDL provIne de la radacIna A|AFA, care nseamna ImortalItate,
nemurIre, neperIsabIl. 0ecI, A|AFDL este o tehnIca yoga secreta prIn care
putem atInge IndIvIdual sau n cuplu amoros ImortalItatea spIrItuala. Ea a
fost sI este adeseorI folosIta n taIna mpreuna cu tehnIcIle tantrIce
KUN0ALN / KFYAS att n scopul purIfIcarII sI regenerarII rapIde a
corpuluI ct sI n vederea atIngerII unor starI extatIce de constIInta
dIlatata, mergnd pna la constIInta cosmIca.

0atorIta faptuluI ca A|AFDL a fost la orIgIne maI degraba o tehnIca
spIrItuala dect o metoda de tratament, ea a fost cunoscuta sI folosIta cu
ntelepcIune doar de catre yoghInII sI FSHS dIn trecut, nsa nu a fost
transmIsa maselor, care datorIta prejudecatIlor nu erau pregatIte sa o
nteleaga. Astfel, cu tImpul, cunoasterea eI aproape ca sa pIerdut, ea fIInd
utIlIzata cu succes doar n cercurI dIn ce n ce maI restrnse. TotusI,
deoarece, acum n zIlele noastre, tehnIcIle de YDCA sI TANTFA au nceput sa
dobndeasca o raspndIre dIn ce n ce maI larga, A|AFDL a devenIt dIn nou
cunoscuta, Iar la noI n FomnIa tot maI multI oamenI sI manIfesta Interesul
pentru aplIcatIIle sale practIce. Este semnIfIcatIv faptul ca, n scoala de
YDCA de la 8HAF (ndIa) tehnIca a fost adoptata de foarte multI yoghInI sI a
strnIt un mare Interes prIntre ceI care nu sunt yoghInI, fIInd practIcata cu
rezultate excelente ndeosebI ntrun scop terapeutIc, fara a maI fI asocIata
cu 7AJFDL, asa cum ea se realIza n trecut numaI de catre yoghInI.
PopularIzarea eI crescnda n rndul maselor sa facut ndeosebI prIn
publIcarea unor lucrarI de specIalItate, dIn ce n ce maI numeroase, ncepnd
cu tratatul de urInoterapIe scrIs de J.7. AF|STFDNC sI IntItulat Apa
vIetII. Nu ntmplator, majorItatea acestor lucrarI au fost publIcate n
ndIa, tara n care a aparut sI sa raspndIt cel maI mult stIInta secreta
Yoga, sI n care nevoIa unor terapII naturIste efIcIente sI totodata IeftIne
este strIngenta. mpactul acestor InformatII asupra publIculuI a fost
deosebIt de mare, cacI toate aceste publIcatII au prezentat nenumarate
exemple de vIndecarI rapIde uImItoare, chIar n cazul unor bolI grave precum
cancerul, cangrena sI tuberculoza.

Unul dIntre ceI care sau aplecat cu multa atentIe asupra acestuI
subIect, analIzndul deopotrIva att n teorIe ct sI n practIca, folosInd
adeseorI expertIze facute de oamenI de stIInta, doctorI, psIhologI, persoane
care se ocupa de terapII naturIste sI altI specIalIstI, a fost yoghInul SWA|
SATYANAN0A SAFASWAT. n urma cercetarIlor sale ample, el a decIs sa
Introduca tehnIca A|AFDL n cIrcuItul publIc, readucndo n adevarata sa
lumIna InItIala sI a prezentato ca apartInnd stravechIuluI patrImonIu
secret de cunoastere al ntelepcIunII yoghIne. ata ce declara el ntrun
semInar despre A|AFDL, n care au fost analIzate deopotrIva att opInIIle
oamenIlor de stIInta, ct sI opInIIle celor fara o pregatIre stIIntIfIca
deosebIta, dar care au aplIcat dIrect sI n mod perseverent aceasta tehnIca,


verIfIcnduI dIn plIn efectele sale practIce, adeseorI uluItoare:

Sunt demult obIsnuIt cu practIca zIlnIca a luI A|AFDL sI am o
experIenta personala bogata legata de aceasta. 8Inenteles, eu nu am
folosIto ntrun scop terapeutIc, cI pentru a putea executa ct maI corect
7AJFDL KFYA. ExperIenta actuala mI permIte chIar sa afIrm ca ceI care
doresc cu adevarat sasI perfectIoneze executIa luI 7AJFDL, pot atInge rapId
succesul prIn realIzarea consecventa a procedeuluI A|AFDL.

0In anul 194J sI pna n anul 1978 eu nu am constatat nIcIodata vreun
efect negatIv la cIneva n urma folosIrII sIstematIce a tehnIcII A|AFDL, fIe
n scopurI terapeutIce, fIe n pregatIrea mea pentru 7AJFDL. 0e curnd, un
om foarte bolnav a venIt la mIne sI ma ntrebat ce parere am despre A|AFDL.
am sugerat sa urmareasca sa o practIce n mod perseverent sI sa vada sIngur
ce efecte extraordInare vor apare dupa aceea. 0oua lunI maI trzIu, el era
complet vIndecat sI a venIt sa mI multumeasca.

0In punctul de vedere al vIndecarII, pe lnga efectele sale profund
bInefacatoare specIfIce, este bIne sa precIzam ca A|AFDL sa dovedIt
adeseorI mult maI putIn perIculoasa dect folosIrea terapeutIca a
medIcamentelor

A sosIt tImpul sa prezentam publIc toate aspectele benefIce ale luI A|AFDL,
dIscutnd despre ea dIrect, clar sI obIectIv, fIIndca sunt convIns ca multI
oamenI sanatosI sau bolnavI vor putea astfel sa benefIcIeze n scurt tImp de
avantajele sale multIple.

0esI Interesul anumItor cercurI stIIntIfIce, ca sI al publIculuI larg n
fata terapIeI prIn urIna sI a uImItoarelor sale efecte benefIce este n
contInua crestere, totusI, putem spune ca asIstam doar la prImII pasI n
cercetarea autentIca a acestuI fenomen taInIc care ar putea sa revolutIoneze
ntreaga medIcIna contemporana. 7alIdarea stIIntIfIca a tehnIcII A|AFDL prIn
efectuarea unor InvestIgatII serIoase sI complexe asupra efectelor sale cu
toate Instrumentele moderne de laborator, ar fI o dovada autentIca de
deschIdere a medIcInII (sI a stIInteI la modul cel maI general) catre valorI
certe care sunt deocamdata neacceptate n mod ofIcIal, cu toate ca ele sunt
recunoscute sI aprecIate n anumIte cercurI restrnse de InItIatI. Aceasta
recunoastere ar putea avea un efect covrsItor maI ales asupra oamenIlor
bolnavI, care ar dobndI astfel ncrederea necesara sI curajul de asI bea n
scop terapeutIc proprIa urIna, depasIndusI astfel una dIntre cele maI
nradacInate prejudecatI pentru a benefIcIa dIn plIn de mInunatele efecte ale
acesteI terapII. 0aca tImp de secole ntregI de ntunerIc sI Ignoranta acest
lucru nu a fost aproape deloc posIbIl, epoca noastra de profunde
transformarI, adesea revolutIonare n domenIul cunoasterII taInelor naturII,
permIte n sfrsIt acest lucru.

CAP.1 AhAPDL - PPD S CDNTPA

Ce este A|AFDL:

A|AFDL este o tehnIca yoghIna ce ImplIca folosIrea corecta sI
consecventa a urIneI n scopul de a ndeplInI condItIIle necesare pentru


a realIza cu succes tehnIca yoghIna secreta 7AJFDL. n mod auxIlIar,
ea poate fI folosIta totodata att pentru a vIndeca dIverse bolI ct
sI pentru a Induce o stare generala de vItalItate excelenta sI de bIne,
precum sI o ct maI buna sanatate. Pentru a atInge rapId asemenea efecte,
urIna poate fI bauta zI de zI, masata pe pIele sau aplIcata sub forma
de cataplasme (cu urIna proaspata) pe partea afectata a corpuluI.
n cazul n care ea este bauta, n mod consecvent, se foloseste
n aceasta dIrectIe NU|A jetul dIn mIjloc al urIneI. Este, de asemenea,
utIl sa se realIzeze ca anumItI terapeutI superfIcIalI (IgnorantI)
gresesc atuncI cnd recomanda sa fIe bauta fIecare pIcatura (ntreaga
cantItate). ndIcatIIle scrIpturIlor secrete stravechI ale DrIentuluI
care au revelat aceasta tehnIca sugereaza totusI foarte clar ca partea
InItIala sI cea fInala a jetuluI de urIna sa fIe ndepartate (aruncate),
colectarea n vederea ngurgItarII lImItnduse doar la portIunea de
mIjloc a jetuluI. UrIna va fI bauta cel maI bIne dImIneata (ea fIInd
dealtfel prImul lIchId care se bea ImedIat dupa sculare, dupa ce lImba
va fI atent curatata de toate acumularIle ce apar), deoarece se consIdera
ca atuncI ea are cea maI mare valoare energIzanta. UrIna poate fI folosIta
de asemenea n post, dar exIsta regulI specIale ce tIn de aceasta procedura,
legate de vIteza cu care este nghItIta urIna, de dIeta, sI asa maI
departe.
Pentru masaje sI cataplasme se foloseste, asa cum am mentIonat
anterIor, urIna proaspata. Compresele vor fI aplIcate local, pe partea
afectata a corpuluI, sI ele vor fI umezIte n permanenta cu urIna.
n cazul mpachetarIlor cu namol, al clIsmelor, cataplasmelor sI baIlor
de aburI se poate folosI, de asemenea, cu succes urIna.

ClarIfIcarea prIncIpalelor obIectII aduse la adresa tehnIcII A|AFDL

ExIsta multe argumente pro sI contra folosIrII tehnIcIlor ce
urmeaza. Cele care o sustIn afIrma ca urIna este un lIchId natural,
care vehIculeaza fluIde regenerante bInefacatoare subtIle sI care n
plus este ncarcata de substante nobIle, produse prIn transmutatII
bIologIce taInIce n laboratorul uman; ea este decI prIvIta ca o apa
vIe sI mIraculoasa sI este consIderata, un dar al luI 0umnezeu, usor
de folosIt sI foarte economIc. Contraargumentele celor IgnorantI sI
condItIonatI de prejudecatI sustIn ca urIna este un rezIduu ce mIroase
urt sI are un gust neplacut, care este toxIc sI decI daunator. 0esI
dIntrun punct de vedere superfIcIal sI subIectIv parerea noastra este
gata formata, vom ncerca totusI, n numele obIectIvItatII, sa va prezentam
pe larg ambele vIzIunI (DFCE A0E7AF ESTE STFANS LECAT 0E N7ELUL 0E
LA CAFE L PF7|, TDTUL FN0 0N ACEST PUNCT 0E 7E0EFE D PFD8LE|A
0E PEFSPECT7A), lasnduva latItudInea de a gasI sIngurI echIlIbrul
necesar descoperIrII adevaruluI.
|aI trIst pentru eI este faptul ca multI oamenI nu au auzIt macar
nIcI cele maI elementare detalII despre A|AFDL, sI totusI reactIoneaza
foarte agresIv la sImpla mentIonare a acesteI tehnIcI. AtItudInea lor
vehementa nu este greu de nteles, cacI pentru ceI maI multI dIntre
oamenI (CAFE PF7ESC FEALTATEA PFN PFS|A PFEJU0ECATLDF), urIna
este doar un lIchId ce contIne toxInele corpuluI sI pe care fIecare
dIntre noI l elImInam de cteva orI pe zI sI uneorI noaptea. Aceasta
convIngere nu este neaparat sustInuta de fapte, dar cu toate acestea


ea este att de adnc nradacInata n subconstIentul oamenIlor, nct
putInI maI au rabdarea sI bunavoInta de a asculta eventualele contraargumente.
Nu ntmplator ENSTEN spunea ca: |aI repede dezIntegrezI un atom
dect o prejudecata. 0aca cIneva lear sugera acestora ca urIna poate
fI folosIta cu un succes consIderabIl n prevenIrea sI tratarea unor
bolI grave (chIar sI a unora unanIm consIderate IncurabIle de catre
medIcIna ofIcIala), eI ar fI probabIl socatI sI dezgustatI, sau majorItatea
ar rde nencrezatorI. FIInd de mult tImp una dIntre cele maI puternIce
prejudecatI ale oamenIlor, ea a fost acceptata ca atare aproape dIntotdeauna,
nefIInd aproape deloc supusa cercetarIlor sI nepreocupnd pe nImenI.
Ca sI n cazul orIcareI prejudecatI puternIce, dezradacInarea eI nu
poate fI facuta usor, sI tocmaI de aceea este astazI maI mult ca nIcIodata
att de necesar aportul stIInteI pentru obIectIvarea acestuI adevar
n mIntIle oamenIlor.
0ar Iata care sunt cele maI Importante obIectII:

* 0aca urIna este att de benefIca, de ce omul NU SA NASCUT CU
NSTNCTUL 0E AS 8EA PFDPFA UFNA:
Aceasta ntrebare o pun de obIceI aceI oamenI care resImt o stare
de puternIc dezgust la Ideea de asI bea zI de zI urIna. Pentru asemenea
oamenI, urIna este fara ndoIala un produs Impur, Iar gndul ca altII
o pot bea le apare ca fIInd IncredIbIl. CeI care sustIn datorIta experIenteI
dIrecte acumulate tehnIca A|AFDL raspund IntelIgent la acest argument
ntrebnd la rndul lor daca este cu adevarat natural sI bInefacator
sa fumezI sI sa beI alcool. EI afIrma ca datorIta obIsnuIntelor prostestI
nsasI socIetatea n care traIm este nenaturala, plIna de nevroze,
lIpsIta de contactul cu armonIIle dIvIne ale naturII sI cu cIclurIle
cosmIce, fIInd adeseorI caracterIzata de o mare confuzIe n legatura
cu ceea ce este bIne sI ceea ce este rau. Spre exemplu, multI oamenI
gndesc n mod superfIcIal ca pamntul este murdar, dar de fapt pamntul
este cel care ne da vIata, n tImp ce murdarIa nseamna n realItate
ceea ce dIstruge vIata.
* UrIna este doar un rezIduu sI o otrava, cacI ea este FEZULTATUL
EL|NAF NATUFALE A TDXNELDF CDFPULU. ntroducndo dIn nou sI
dIn nou n corp, noI nu vom face dect sa alImentam corpul cu deseurI,
otravIndul.
Aceasta vIzIune naIva este bazata doar pe Ideea sImplIsta ca urIna
este o otrava, de vreme ce o elImInam sIngurI, sI care prIn urInare
nu maI trebuIe sa fIe pusa n gura, exact precum arsenIcul. SurprInzator
este totusI faptul ca se cunosc destule cazurI reale de naufragIatI
care, fIInd IzolatI n locurI fara apa, au putut supravIetuI vreme
ndelungata bndusI proprIa urIna, fara a resImtI n schImb vreun
efect secundar (cel putIn nu dIn cele
neplacute). SI maI uImItoare sunt tot maI numeroasele cazurI de vIndecarI,
aproape mIraculoase, ale unor bolI unanIm consIderate IncurabIle (de
pIlda cancerul), folosInd drept unIca terapIe aceeasI otrava, adIca
proprIa urIna.
ntradevar, se stIe ca unele substante aflate n exces, orI suplImentare,
sunt elImInate dIn corp, dar aceasta nu nseamna n mod necesar ca
ele sunt otravurI. UnII sustInatorI aI luI A|AFDL argumenteaza, de
asemenea, n mod ntelept ca ar trebuI sa nu amIntIm ca ceea ce fertIlIzeaza
ceea ce fertIlIzeaza att de bIne sI natural solul este tot un rezIduu


(8ALECAFUL), care face ca planta sa devIna maI vIguroasa. UrIna spun
eI are aceeasI potentIalItate uImItoare, taInIca n cazul omuluI.
n mod sImIlar, se poate, de asemenI, aduce argumentul ca multe dIntre
medIcamentele folosIte astazI n vIndecarea dIferItor bolI grave sunt
nIste otravurI corect dozate care atuncI cnd sunt folosIte Incorect
sI haotIc, pot cauza moartea. TotusI, atuncI cnd reteta medIculuI
competent este respectata ntocmaI, ele pot sa ne salveze vIata. n
acelasI fel, multe dIntre lucrurIle pe care le evaluam la o analIza
superfIcIala drept bune, cum ar fI sa spunem o hrana APAFENT delIcIoasa,
pot devenI n scurt tImp otravItoare daca se abuzeaza de ele, cauznd
prIn consIderarea exempluluI de maI sus: dIabet, IndIgestII, durerI
de InIma, etc.
La nIvel psIhologIc, multI dIntre noI sImtIm datorIta prejudecatIlor
o stare de repulsIe atuncI cnd vedem sau atIngem urIna. n socIetatea
n care traIm aproape, totul este suspect a fI necurat. Suntem nvatatI
de mIcI ca anumIte lucrurI sunt murdare, Iar unII dIntre noI devenIm
chIar excesIv de sensIbIlI la aceste condItIonarI persIstente sI penIbIle.
UneorI, aceasta tendInta mpInsa la culme poate atInge extreme rIdIcole,
ca de exemplu n cazul oamenIlor care realIzeaza spalarea pe dIntI
cu convIngerea ferma ca eI ucId astfel germenII care cauzeaza respIratIa
urt mIrosItoare. n realItate, eI nu realIzeaza atuncI dect o schImbare
a floreI dIn gura lor, nlocuInd de fapt bacterIIle ce aduc sanatate
(flora naturala a salIveI) cu bacterII ce genereaza boala, cauzndu
sI astfel, fara ca macar sa banuIasca, de unII sIngurI probleme dIntre
cele maI marI. Este ntradevar bIne sa ne protejam corpul de bolI
sI de murdarIe, dar anxIetatea sI teama excesIva de mIzerIe nu sunt
dect nIste evIdente sImptome ale nevrozeI, adIca un alt fel de boala,
putndune uneorI transforma n adevaratI IpohondrI. Nu ntmplator
exIsta proverbul ca: 0E CEEA CE T ESTE FFCA EXACT 0E ACEEA NU SCAP.
FobII sImIlare total nejustIfIcate se aplIca uneorI sI n cazul urIneI,
cu sIngura dIferenta ca aIcI prejudecata este mult maI puternIca.
Acceptarea sau nonacceptarea (respIngerea) practIcII luI A|AFDL
este n fond doar o problema de optIune personala, dar teama complet
nejustIfIcata, revolta sI scrba n fata eI sau a celor care o aplIca
n mod sIstematIc sunt cu adevarat nesanatoase, reprezentnd evIdente
blocaje psIhIce, mentale, culturale sI socIale.
* UrIna are totdeauna un CUST S UN |FDS UFAT.
Aceasta este adevarat, dar acest aspect este valabIl numaI n
cazul celor cu o dIeta alImentara bogata n proteIne (carne). Carnea
se se stIe ca se descompune n uree sI n alte produse ce contIn nItrogen,
care apoI se descompun la rndul lor n amonIac,
fapt ce confera urIneI mIrosul sau tIpIc, urt sI suparator. 0Ieta
celuI n cauza este prIn urmare cel maI Important factor care determIna
gustul sI mIrosul urt al urIneI. D persoana care maI mereu mannca
prea mult zahar va avea o urIna dulceaga; gustul orI mIrosul urIneI
se modIfIca la fIecare fIInta umana chIar sI n functIe de zodIa n
care sa nascut. 7egetarIanul sau lactoovovegetarIanul care respecta
o dIeta usoara, cu un contInut scazut de proteIne, va avea maI mereu
o urIna relatIv lImpede sI ntro oarecare masura lIpsIta de mIros,
care are un gust placut, asemanator uneI supe necondImentate, sau unuI
ceaI. UrIna produsa de o fIInta umana n tImpul uneI starI de boala
cronIca poate avea un gust neplacut. 0e exemplu, febra produce o urIna


foarte concentrata, care InItIal poate fI neplacuta atuncI cnd este
bauta. Aceasta sItuatIe poate fI remedIata bnd ImedIat dupa aceea
maI multa apa. AtuncI cnd maI multe lIchIde sunt cIrculate prIn corp,
urIna devIne maI dIluata sI sI pIerde gradat gustul sau neplacut.
La fel stau lucrurIle cu urIna sI atuncI cnd sanatatea se mbunatateste.
* TocmaI datorIta faptuluI ca urIna PFD7NE 0N LNCA|, ea nu
poate fI un lIchId pur.
AsocIat n mod tradItIonal cu SH7A, n ndIa LNCA|UL este adeseorI
prIvIt ca fIInd un sImbol vIu care permIte adorarea ConstIInteI 07NE
Supreme. TocmaI de aceea, A|AFDL este unanIm consIderata a fI patronata
de SH7A, cel care dupa cum atesta 0A|AF TANTFA a sI revelat pentru
prIma oara aceasta tehnIca mpreuna cu efectele sale paranormale n
urma cu peste cIncI mII de anI. Nu ntmplator, urIna maI este numIta
n ndIa: SH7A|8U (A|8U apa), adIca apa luI SH7A. 0eoarece SH7A
este maestrul sI InspIratorul suprem al tuturor yoghInIlor, fIInd dealtfel
consIderat revelatorul dIvIn al tehnIcIlor Yoga cele maI rapIde sI
secrete, sa consIderat ca urIna folosIta n SA0HANA (practIca spIrItuala)
l ajuta pe yoghIn sau pe yoghIna (adeseorI chIar n cuplu amoros)
sa practIce Yoga accelerat sI cu maI mult succes. Pentru ceI IgnorantI
sau care nu sunt avansatI n Yoga, aceasta poate parea greu de crezut,
dar marII yoghInI afIrma ca pe masura ce urIna se purIfIca prIn ngurgItarI
succesIve, ea face corpul barbatuluI sI al femeII (care sImultan practIca
Yoga) dIn ce n ce maI sanatos sI maI capabIl sa practIce SA0HANA.
Spre exemplu, este cunoscut la ora actuala cazul uneI expedItII de
alpInIstI elvetIenI n HImalaya, care practIcau cu asIduItate PFANAYA|A;
datorIta acestuI antrenament Yoga eI nu aveau nevoIe de mastI de oxIgen
nIcI macar la altItudInI foarte nalte. Cunoscnd totodata efectele
complexe ale tehnIcII A|AFDL, eI aveau, de asemenea, asupra lor fIecare
un extract concentrat de urIna, care le genera o cantItate suplImentara
de vItalItate, completnd efIcIent efectele tehnIcII de PFANAYA|A.
* Ca ntotdeauna, ceI lIpsItI de orIce experIenta dIrecta (care
nu au ncercat nIcIodata sasI bea urIna) fac cea maI mare galagIe,
aducnd nenumarate contraargumente.
0e fapt, cel maI bun argument n favoarea terapIeI prIn urIna
l constItuIe, naInte de toate, afIrmatIIle sI marturIIle competente
ale celor care au folosIt efectIv urIna, att a lor ct sI aceea a
uneI fIInte IubIte de sex opus fIe n scop terapeutIc, fIe n alte
experIente personale de natura psIhIca, mentala sI
spIrItuala. Este foarte usor sa crItIcI n mod aberant sI sa te opuI
n mod destructIv atuncI cnd n realItate tu nu aI ncercat nIcIodata
asa ceva, sau nu teaI aplecat cu serIozItate asupra studIuluI problemeI
respectIve. Se stIe ce opozItIe nversunata au avut de ntmpInat dIntotdeauna
toate marIle InventII sau descoperIrIle genIale ale umanItatII, pna
cnd n fInal au fost unanIm acceptate pe scara larga. Nu ntmplator
se spune ca: |A 8NELE ESTE TDT0EAUNA CDNS0EFAT 0US|ANUL 8NELU.
n realItate, experImentele referItoare la A|AFDL sunt deja sufIcIent
de numeroase pentru a permIte concluzII pertInente asupra acesteI tehnIcI
extraordInar de valoroase. SurprInzator este, de asemenea, faptul ca
N|EN nu a publIcat nca efecte negatIve sau daunatoare care au rezultat
n urma ngurgItarIlor de urIna realIzate zI de zI de catre ceI care
au admIs sa practIce A|AFDL.
TocmaI de aceea noI va lasam sa tragetI sIngurI concluzIIle care


se Impun.

PeferInte stravechI sI referInte moderne cu prIvIre Ia AhAPDL

A|AFDL nu este deloc o InovatIe recenta. FeferIrI clare la adresa
eI se regasesc n dIferIte texte stravechI ale ntelepcIunII, Iar dovada
cea maI vIe ca ea era cunoscuta cndva o constItuIe faptul ca tehnIca
(sau aspecte ale eI) se maI practIca nca, n anumIte regIunI ale lumII.
Astfel, muncItorII dIn zonele slab populate ale AustralIeI folosesc
nca sIstematIc urIna n cazurI de taIeturI sI zgrIeturI, drept antIseptIc
sI pentru a oprI n mod natural sngerarIle. Tot acolo exIsta obIceIul
tradItIonal de a masa cu urIna mInIle plIne de basIcI dupa o perIoada
ndelungata de mnuIre a frnghIIlor de la ambarcatIunI. Se stIe, de
asemenea, faptul ca tIbetanII foloseau sI folosesc urIna nca dIn cele
maI vechI tImpurI. se atrIbuIe mareluI yoghIn |LAFEPA urmatoarele
cuvInte: n perIoadele n care ma sImt nsetat beau apa pura, albastruIe.
AlteorI, ma bazez pe proprIIle mele secretII; adesea, beau fluxul dIn
Fntna CompasIunII, orI sorb ncntat nectarul zeIlor. Faptul ca
el trebuIa sa se bazeze pe proprIIle sale secretII pentru a putea supravIetuI
n zonele salbatIce sI aspre ale TIbetuluI nu este deloc surprInzator,
sI aceasta poate fI o aluzIe la faptul ca el obIsnuIa sa sI bea proprIa
urIna. 0e asemenea, fIInd Integrat n tradItIa tantrIca, |LAFEPA probabIl
ca a folosIt A|AFDL ca un adjuvant n SA0HANA sa, deoarece se spune
ca aceasta tehnIca realIzata corect sI n mod consecvent confera prIntre
altele marI puterI psIhIce sI mentale (S00HS) atuncI cnd este n
mod ntelept combInata cu anumIte practIcI realIzate n mod sIstematIc
sub ndrumarea unuI CUFU.
PractIcIle secrete tantrIce, cum ar fI A|AFDL sI 7AJFDL, realIzate
chIar sI n cadrul unuI cuplu amoros care vIza 07NA STAFE AN0FDCNALA
prIn transmutarea potentIaluluI sexual sI sublImarea energIeI rezultante,
erau la mare pret n atmosfera plIna de efervescenta spIrItuala dIn
TIbetul AntIc. Astfel, consumul perseverent de urIna este mentIonat
sI n scrIpturIle jaInIste. 7YA7AHAF SUTFA, scrIsa de ACHAFYA 8HA0FA8AHU
(cap.42), ne vorbeste de o SA0HANA specIala numIta PFAT|A. Aceasta
ImplIca sInguratatea deplIna ntro chIlIe sI postul, Iar SA0HAKA (aspIrantul)
trebuIe atuncI sa bea toata urIna pe care o elImIna n
tImpul zIleI.
ata cteva cItate dIn alte texte fundamentale ale ntelepcIunII
orIentale, ce fac referIre la tehnIca A|AFDL:
n doctrIna gruparII KAPALKAS, A|AFDL nseamna a bea jetul
de urIna dIn mIjloc, elImInndul (evItndul) pe cel de nceput, deoarece
este prea pIcant (Iute, acId, contInnd prea multa bIla), sI pe ultImul,
care este complet lIpsIt de utIlItate. Cel care bea A|AF, att de
la el ct sI de IubIta sa n cadrul joculuI amoros aspIrndul zIlnIc,
sI practIca 7AJFDL (n cadrul fuzIunII sexuale amoroase cu IubIta
sa), se spune ca realIzeaza cu adevarat A|AFDL.
HATHA YDCA PFA0PKA (, 9697)

0upa ce a fost cu adevarat realIzata cunoasterea exacta a luI
0HAF|A sI A0HAF|A, orIce aspect al lumII devIne prIn transfIgurare
sI consacrare sfnt. |aterIIle fecale, urIna, unghIIle, oasele, salIva
toate sunt prIvIte ca fIInd nIste materIalIzarI ale LU|N ESENTALE


sfInte n vIzIunea profund transfIguratoare a uneI persoane care a
capatat puterIle |ANTFASurIlor. D PAF7AT, tu trebuIe sa stII ca dIferItele
zeItatI facatoare de mInunI traIesc nebanuIte n acea apa dIn care
este facuta urIna la barbat sI la femeIe. NumaI ceI IgnorantI se lasa
pacalItI de gndul ca urIna este Impura sI contamInata.
CYANAFNA7A TANTFA (Cap.22)

Nu exIsta nImIc n aceasta lume care prIn dozare sI utIlIzare
nteleapta sa nu poata fI folosIt att ca elIxIr ct sI ca medIcament.
7AC8HATT

UrIna umana este bazIca, amara sI usoara. Ea dIstruge bolIle
de tot felul InclusIv pe acelea ale ochIlor, rentInereste, face corpul
frumos sI puternIc, confera puterI paranormale (S00HS) mbunatateste
dIgestIa sI dIstruge rapId tusea sI racelIle.
HAFT (prImul capItol despre urIna)

UrIna umana dIstruge otrava; folosIta corect, conform IndIcatIIlor,
ea genereaza o vIata noua (regenereazarentInereste), purIfIca sngele,
elImIna InfectIIle pIelII, confera ferIcIre, mareste puterea mentala,
ea are un gust pIcant sI contIne multe sarurI care sunt mIraculoase
pentru cel care o bea zI de zI.
8HAWA PFAKASHA (7, cap. despre urIna)

UrIna umana armonIzeaza sI controleaza bIla dIn snge, dIstruge
vIermII IntestInalI, curata IntestInele, controleaza tusea, calmeaza
nervII, este afrodIsIaca, confera bucurIe sI vIgoare IesIte dIn comun.
Are gustul pIcant (acru), elImIna lenea sI este un antIdot la ndemna
orIcuI mpotrIva otravurIlor. AtuncI cnd ceI care se Iubesc plInI
de daruIre, oferIndusI sI savurndusI unul celuIlalt urIna n cadrul
traIrIlor lor amoroase n care barbatul nu sI descarca samnta (8N0U),
ceI doI atIng mpreuna starea AN0FDCNALA.
YDCA FATNAKAF (|UTFASH TAKA|, versul 11)
UrIna umana este un antIdot puternIc mpotrIva otravurIlor, ea
vIndeca foarte multe bolI sI rentInereste corpul facndul sa devIna
armonIos sI puternIc.
SUSHFUTA SA|HTA (45, 228)

Cea maI veche sI probabIl cea maI completa sursa de InformatII
referItoare la terapIa prIn urIna se gaseste n 0A|AF TANTFA, sub tItlul
de SH7A|8U KALPA 70H, sau PractIca secreta a folosIrII urIneI pentru
a regenera corpul. Acesta constItuIe, deloc ntmplator, prImul stadIu
dIn A|AFDL, deoarece sanatatea fIzIca este pentru yoghIn o cerInta
absolut necesara pentru a pornI cu succes pe orIce cale spIrItuala.
0A|AF TANTFA dateaza dInaIntea epocII puranIce, cu aproxImatIv 5000
de anI n urma, sI se prezInta sub forma unuI dIalog taInIc ntre SH7A
sI PAF7AT. Una dIntre cele maI bune traducerI Integrale ale acestuI
text fundamental va fI n curnd tIparIta n lImba romna. Urmatoarele
aforIsme, care au fost traduse n lImba romna de profesorul Yoga
8.C., prezInta cteva dIntre cele maI Importante aspecte ale acestuI
text:
D PA7AT!


CeI care se smeresc, fIInd plInI de daruIre catre 0IvIn, se vor bucura
foarte mult de roadele medItatIeI sI abnegatIeI lor; acestora lI se
recomanda anumIte actIunI sI anumIte mIjloace de accelerare a realIzarII
lor spIrItuale. D asemenea modalItate, care trebuIe nsa sa fIe pastrata
secreta, este ca eI sa sI bea, n conformItate cu IndIcatIIle oferIte
n acest tratat, proprIa urIna, colectata n prealabIl n vase confectIonate
dIn aur, argInt, cosItor, stIcla, lut ars, bambus, oase, pIele, orI
dIn frunze de bananIer. 0Intre toate acestea, cele maI de preferat
sunt nsa vasele dIn lut ars.

(AforIsmele 14)

Acela sau aceea care urmeaza cu perseverenta terapIa secreta cu urIna,
trebuIe sa evIte n mod strIct alImentele pIcante orI sarate, precum
sI actIvItatIle fIzIce excesIve. 0Ieta sa trebuIe sa fIe atuncI echIlIbrata
sI usoara. Totodata, el (sau ea) va dormI dIrect pe pamnt sI va trebuI
sa sI controleze ct maI bIne sImturIle (n.n. adeptII acesteI terapII
pot, de asemenea, sa confectIoneze un fel de SU CENEFS antena de
pamnt, alcatuIta dIn srma de cupru, care daca este prInsa de pIcIor
n tImpul somnuluI, I ajuta sa asImIleze anumIte energII bInefacatoare
telurIce). ContInenta sexuala deplIna sau abstInenta sexuala actIva
este IndIcata de asemenea atuncI.
(AforIsmul 5)

Acela sau aceea care ndeplIneste toate aceste condItII, se va trezI
dImIneata devreme, cu putIn naInte de a se lumIna de zIua sI, stnd
orIentat cu trupul sI cu fata spre est (FASAFT), va urIna sI respectnd
IndIcatIIle ce vor fI date ulterIor, sI va colecta urIna.
(AforIsmul 6)

Partea de nceput a jetuluI, precum sI cea dIn ImedIata apropIere
a sfrsItuluI procesuluI de urInare, NU 7DF F NCD0ATA
PFELUATE PENTFU A F 8AUTE, n acest scop folosInduse numaI jetul
IntermedIar; acesta trebuIe sa fIe mereu procesul corect de colectare
a urIneI n vederea realIzarII cu succes a autoterapIeI cu urIna.
(AforIsmul 7)

CacI precum n cazul sarpeluI, capul sI coada acestuIa contIn un
perIculos venIn, la fel sI n cazul terapIeI cu urIna, numaI jetul
de nceput sI cel dIn fInal (este vorba despre jetul de la urma, cnd
sImtIm ca este aproape gata sa se sfrseasca actul urInarII), sunt
toxIce (daunatoare).
(AforIsmul 8)

8auta astfel cu perseverenta, urIna este un taInIc nectar dIvIn (A|FTA)!

Ea poate nlatura n scurt tImp batrnetea, precum sI o multIme de
tIpurI de bolI. AdeptII consecventI aI terapIeI cu urIna sI vor bea
maI ntI toata urIna colectata, conform IndIcatIIlor anterIoare, sI
abIa apoI sI vor ncepe practIca tehnIcIlor YDCA, sau medItatIa sI
rugacIunea.
(AforIsmul 9)



medIat dupa trezIrea de dImIneata, fata sI gura trebuIe sa fIe bIne
spalate cu apa; se va contInua apoI cu celelalte procedee specIfIce
de purIfIcare, pe care ceI care practIca YDCA le cunosc. La sfrsIt,
adeptul sI va bea proprIa urIna cu nghItIturI lente, savurndo ca
pe un nectar; el va constIentIza atuncI ca face acest lucru dIn proprIa
sa voInta sI totodata, va urmarI sa sImta n acele clIpe, sI chIar
multa vreme dupa aceea, o mare bucurIe.

(AforIsmul 10)

Adeptul care sI va curata (purIfIca) cu perseverenta n fIecare
dImIneata caIle nazale, utIlIznd n loc de apa proprIa sa urIna, sI
va vIndeca n scurt tImp toate bolIle datorate excesuluI de flegma,
acIdItatII sI flatulenteI (n.n. acumulare excesIva de gaze n stomac
sI n IntestIne); el va capata totodata un excelent apetIt, Iar n
cazul n care se afla nca n perIoada cresterII, corpul sau va devenI
nalt sI puternIc.
(AforIsmul 85)

Acela sau aceea care sI va masa cu multa atentIe tot corpul cu proprIa
sa urIna, de treI orI pe zI sI de treI orI pe noapte, se va bucura
de o mare longevItate.
(AforIsmul 86)

D PAF7AT!
TrebuIe sa stII ca acela sau aceea care sI maseaza cu atentIe tot
corpul cu proprIa sa urIna chIar sI numaI o sIngura data pe zI, va
devenI sI va ramne extrem de curajos, sImtInduse maI mereu plIn de
putere.
0upa numaI treI anI de practIca a masajuluI cu urIna proprIe trupul
sau va devenI stralucItor; totodata, el va stapnI cu usurInta aproape
toate stIIntele sI toate artele, va avea o voce
ImpresIonanta sI va dIspune de marI puterI oratorIce. n plus, el va
traI att tImp ct luna, soarele sI planetele vor contInua sa exIste.
(AforIsmele 8889)

n alta parte n acest text sunt descrIse toate puterIle paranormale
(S00HS) ce pot fI dobndIte prIn folosIrea cu regularItate a luI
A|AFDL. Avnd n vedere Importanta deosebIta pe care o prezInta 0A|AFA
TANTFA n ceea ce prIveste descrIerea completa a procedeelor sI efectelor
tehnIcII de SH7A|8U KALPA, o vom tIparI Integral n lImba romna,
n curnd, pentru a putea servI drept Izvor de baza celor InteresatI
de acest domenIu taInIc.
Un alt text stravechI scrIs n lImba sanscrIta sI descoperIt de
profesorul ATHAWALE dIn ndIa este SH7APAF7AT SA|7A0. n el, SH7A
I vorbeste luI PAF7AT despre A|AFDL:
0E7, asculta la ceea cetI spun: SH7A|8U (urIna) este un mare
purIfIcator. El elImIna toate ImpurItatIle dIn corp. SH7A|8U este
un adevarat nectar dIvIn (A|FT) care este zI de zI fabrIcat n proprIul
nostru corp.
7asul care trebuIe sa fIe folosIt pentru colectarea urIneI trebuIe


maI ntI curatat cu o bucata de crpa. n tImp ce se curata cu atentIe
vasul, urmatoarea |ANTFA va trebuI sa fIe rostIta vocal (emIsa mental
este mult maI bIne): PHUT.
Textul da, de asemenea, o alta |ANTFA ce trebuIe sa fIe rostIta
de sapte orI (daca va fI emIsa mental LAYA YDCA va fI mult maI
bIne) naInte ca urIna sa fIe bauta: A|.
Textul respectIv maI afIrma ca pentru a obtIne rezultate rapIde
n urma practIcII luI A|AFDL, urIna trebuIe bauta de treI orI pe zI.
D data dImIneata devreme (prIma urInare de dImIneata), a doua oara
la prnz sI a treIa oara seara (de obIceI cu o ora naInte sau eventual
dupa masa de seara). NumaI jetul dIn mIjloc al urIneI este cel care
trebuIe sa fIe atuncI folosIt. ata cteva dIn efectele acesteI tehnIcI:
Lund (ngurgItnd) SH7A|8U (urIna) contInuu sI regulat, barbatul
care sI controleaza perfect sImturIle (contInent sexual) devIne mereu
potent dIn punct de vedere sexual, Iar la femeIe este elImInata frIgIdItatea
sI cIclul eI menstrual este dImInuat sI apoI este suspendat pentru
mult tImp; atuncI toate semnele batrnetII (cum ar fI senIlItatea sI
pIerderea puterII procreatoare) sunt elImInate.
S00HAF TFU|DDLAF expune n cartea sa TFU|AN0FA| (versul 8J0)
stIInta luI A|F0HAFANA de acceptare a urIneI: SH7A|8U (urIna) este
un InestImabIl medIcament pentru ceI curajosI. Cnd barbatul sI femeIa
care se adora plInI de o aleasa IubIre sI ofera unul altuIa urIna
sI o beau ncntatI eI devIn fIecare o faptura AndrogIna sI atIng astfel
marIle puterI paranormale (S00HS). Pentru ceI InItIatI SH7A|8U (urIna)
este un adevarat nectar dIvIn, el este un dar secret al luI SHAKT,
care Impregneaza ntraga fIInta cu marea sa putere. Zeul NAN0 a vorbIt
despre aceasta. |arII nteleptI au spus de asemenea ca el este baza
tuturor medIcamentelor care pot vIndeca aproape toate bolIle.
SUSFUTA SA|HTA, un text stravechI ayurvedIc, descrIe tractul
urInar n acest fel:
Tractul urInar reumple constant vezIca urInara sI o pastreaza
mereu umeda datorIta produselor suplImentare ale organIsmuluI, la fel
cum rurIle sI aduc fIecare n parte contrIbutIIle lor oceanuluI.
Aceste canale dIn InterIorul corpuluI nostru sI au orIgInea n sute
de conducte subtIrI, care nu sunt vIzIbIle cu ochIul lIber datorIta
structurII lor deosebIt de fIne. Ele colecteaza sI apoI conduc urIna
dIn regIunIle de sub stomac n vezIca, IndIferent daca suntem n stare
de veghe sau dormIm. 7ezIca este n mod constant umpluta cu acest lIchId
Important al corpuluI, precum ulcIorul nou de pamnt, care bagat n
apa pna la zona gtuluI, se umple totusI prIn porII saI lateralI.
(Cap.2, sutrele 2,14)

FunctIa urIneI este consIderata a fI urmatoarea: urIna umple
vezIca sI elImIna att ceea ce este suplImentar ct sI ImpurItatIle
corpuluI (Cap.2, sutrele 15,16). Aceasta este o descrIere foarte precIsa
a structurII sI functIonarII rInIchIlor.
StIInta AYUF7E0AeI accepta folosIrea urIneI chIar a altor fapturI
vII ca medIcament. UrIna dIferItelor anImale este adesea prescrIsa
pentru dIverse maladII Interne sau externe. 7A0YA 7YAS, profesor la
ColegIul AyurvedIc dIn 8ombay, a afIrmat ca A|AFDL este Inclus n
stIInta ayurvedIca. El cIteaza adesea un vers dIntrun stravechI tratat
care spune: urIna este FASAYANA|, cu alte cuvInte ea este un ALES


NECTAF care este nu numaI potrIvIt cI sI extrem de valoros pentru a
fI consumat de catre oamenI.
0e ce A|AFDL a fost folosIta cu succes de catre yoghInII IlumInatI
n scopurI spIrItuale sI terapeutIce, dar nu a fost Integral acceptata
de masele populare n ndIa este un aspect pe care l putem deduce
cu usurInta prejudecatIle cu prIvIre la UFNA au tInut sI vor tIne
la dIstanta pe ceI superfIcIalI sI margInItI. HInduIsmul superstItIos
sI ntepenIt n dogme aberante spune, de exemplu, ca cel ce atInge
urIna trebuIe sa faca ImedIat dupa aceea o baIe completa. 0atorIta
acestor restrIctII relIgIoase, tInnd de anumIte dogme aberante unanIm
acceptate, multe dIn practIcIle ce ImplIcau utIlIzarea terapeutIca
a urIneI au trebuIt fIe excluse cu desavrsIre, ele fIInd n general
prIvIte ca ceva Impur. n alte cazurI ele au fost executate doar n
cercurI InItIate restrnse, fIInd tInute departe de ochII publIculuI
sI protejate, sub juramntul tacerII.
0eoarece n vremea noastra, TANTFA sI YDCA au nceput sa gaseasca
condItII maI prIelnIce pentru a IesI la lumIna dIn lunga lor hIbernare,
anumIte practIcI, pna acum secrete sau aparent stranII, au fost n
sfrsIt revelate publIculuI larg, prIntre acestea aflnduse acum sI
A|AFDL.
0esI fata de Evul |edIu lucrurIle sau schImbat foarte mult, valorIle
culturale sI tradItIonale schImbnduse uneorI radIcal, totusI nca
maI persIsta la multI oamenI obIsnuItI un puternIc blocaj de natura
psIhologIca, ndeosebI cu prIvIre la folosIrea acesteI tehnIcI, care
sI propune sa rastoarne una dIntre cele maI puternIc nradacInate
prejudecatI: aceea ca urIna noastra nu numaI ca nu este un deseu toxIc,
de care sa ne fIe scrba, cI ca ea este chIar un panaceu unIversal,
avnd vIrtutI vIndecatoare sI regenerante aproape mIraculoase care
permIte utIlIzarea eI cu succes n cazul tuturor bolIlor cunoscute.
|aI mult dect att, ea este un adjuvant pretIos ce ne poate asIsta
de asemenI, pe cararea spIrItuala. ChIar daca nu ar fI dect InedItul
acesteI sItuatII att de paradoxale sI tot ar merIta ca oamenII de
stIInta sa se aplece n mod serIos asupra eI, facnd astfel prImII
pasI pe calea stIInteI vIItoruluI.

C A P.2 C A T V A N D T U N
A N A T D h S F Z D L D C

Tractul urInar ne apare ca fIInd este o complexa capodopera a
luI 0umnezeu atuncI cnd este prIvIt dIn punctul de vedere al proIectarII
sI constructIeI sale. El are capacItatea de a conferI sanatate sI vItalItate
celor care I nteleg functIIle sI I respecta prIncIpIIle. Pentru
a avea o vIzIune obIectIva asupra feluluI n care este conceputa urIna,
va trebuI sa patrundem ctusI de putIn n detalIIle anatomIce ale ntreguluI
tract genItourInar. NoI stIm ca rInIchII reprezInta cel maI complIcat,
dezvoltat sI rafInat fIltru pe care l cunoastem. El este cu mult maI
sofIstIcat dect orIce aparat conceput vreodata de mna omuluI. DamenII
au doI rInIchI, fIecare dIntre acestIa fIInd nzestrat cu aproxImatIv
115 kIlometrI de tuburI sI peste un mIlIon de tubulI, numItI nefronI,
care la un loc formeaza un organ ce nu este maI mare de 4 centImetrI.
FIecare nefron n sIne este o structura foarte complIcata, capabIla
sa selecteze ceea ce este necesar corpuluI sI sa elImIne anumIte substante.


PrIn actIunea complexa a nefronIlor, rInIchII fIltreaza sngele, pastrndu
l pur sI elIberndul de substantele nefolosItoare sau n exces, mentInnd
astfel echIlIbrul chImIc, al apeI sI al sarurIlor mInerale.
Procesul fabrIcarII urIneI este complex sI sofIstIcat. Sngele
trece prIn glomerulul renal, o structura mIca ct vrful unuI ac, ce
consta dIntro membrana fIna, semIpermeabIla, care permIte trecerea
doar a unor molecule foarte mIcI. FluIdul astfel fIltrat contIne apa,
sare sI alte molecule mIcI.
Plasma trece prIntrun canal foarte complex, ntortocheat, numIt
nefron, unde apa, elementele nutrItIve sI alte substante valoroase
sunt apoI reabsorbIte n cIrcuItul sanguIn, respIngnd ImpurItatIle
(adIca anumIte substante suplImentare sau aflate n exces), cum ar
fI ureea sI celelalte substante. Aceasta munca este realIzata de catre
celulele care captusesc peretII nefronIlor, la care se adauga o combInatIe
de gradIentI de presIune sI pompe celulare, care la un loc concura
n a urma cu exactItate algorItmul necesar procesarII urIneI un proces
att de complIcat nct el uImeste cu desavrsIre mIntea umana sI ne
reveleaza InfInIta ntelepcIune a creatIeI luI 0U|NEZEU. ChIar sI astazI
stIInta nu este nca pe deplIn sIgura de modul n care rInIchII sI
realIzeaza actIvItatea.
Un alt element Important este faptul ca n fIecare zI rInIchII
fIltreaza o masa de apa sI sarurI care este de zece orI maI grea dect
greutatea corpuluI. D mare parte dIn lIchIdul fIltrat nu este pIerdut,
cI reabsorbIt dIn nefron n cIrcuItul sanguIn. 0e exemplu, maI putem
fIltra J00 de lItrI de lIchId pe zI, dar vom reabsorbI n snge 298
de lItrI. CeI doI lItrI care ramn sunt elImInatI sub
forma de urIna, reprezentnd decI esenta fluIduluI fIltrat.
Procesul fIltrarII este Integral guvernat prIn comenzI hormonale
(corelate cu actIvItatea specIfIca a centrIlor de forta secretI (CHAkFAS)),
nervoase sI chImIce provenInd dIn ntreg corpul, toate acestea fIInd
medIate de catre creIer care este la rndul sau n strnsa legatura
cu |ENTALUL, care, de altfel, l comanda. Factorul cel maI Important
care determIna ceea ce trebuIe elImInat este hIdratIa sau, cu alte
cuvInte, cantItatea de apa dIn corp. AtuncI cnd corpul nostru contIne
maI multa apa, urIna este maI dIluata sI abundenta. 0aca apa este n
cantItate mIca, ea este retInuta maI mult de catre celule.
FInIchII produc n mod contInuu urIna, zI sI noapte. LImIta mInIma
ce trebuIe produsa zIlnIc este de cel putIn J00 ml; o lImIta maxIma
nu exIsta. |edIul nconjurator, cantItatea de lIchIde pe care o bem,
sanatatea sI multI altI factorI determIna aceasta lImIta. n acest
fel este mentInut echIlIbrul chImIc al sngeluI sI celulelor, precum
sI medIul Intern, normal al corpuluI.
AnatomIa tractuluI genItourInar este foarte sImplu de nteles.
Ddata ce urIna este creata de rInIchI, ea este colectata ntrun spatIu
larg numIt pelvIsul renal, aflat chIar la jonctIunea dIntre rInIchI
sI nIste tuburI lungI, numIte uretere, care duc catre vezIca. FInIchII
sunt plasatI n zona talIeI, n spatele cavItatII abdomInale, chIar
sub cutIa toracIca. 7ezIca se sItueaza deasupra pelvIsuluI, la ctIva
centImetrI sub ombIlIc. Ureterele, care sunt lungI de aproxImatIv J5
40 cm sI au o latIme de jumatate de centImetru, duc urIna de la rInIchI
catre un sac n forma de para, numIt vezIca urInara. Aceasta poate
retIne maI mult de un lItru de urIna, sI se poate expanda precum un


balon, pna la nIvelul ombIlIculuI. AtuncI cnd a fost depozItata sufIcIent
de multa urIna n vezIca, este trImIs catre creIer un semnal care InItIaza
dorInta de a urIna (reflexul mIctIunII). Cnd creIerul trImIte prIn
nervII motorI aprobarea sa, o valva musculara mIca se deschIde sI
urIna trece spre uretra, canalul excretor care este de cca 1822 cm
la barbatI, sI de 2,5 pna la 4 cm la femeI. Acest proces complex care
noua nI se pare att de sImplu necesIta coordonarea maI multor arII
dIn sIstemul nervos.
Am putea concluzIona aceasta scurta descrIere a functIonarII sI
structurII sIstemuluI genItourInar, spunnd ca scopul sau prIncIpal
este: 1) de a regla balanta de apa sI sare, sI 2) de a elImIna materIIle
nedorIte sau suplImentare. Nu exIsta nIcI o cale de a separa aceste
doua functII. Ele apar sImultan sI concomItent. nteresant este ca
pentru elImInarea rezIduurIlor, organIsmul uman este echIpat cu maI
multe mIjloace, n afara de mIctIune, sI anume: defecatIa, transpIratIa
sI expIratIa aeruluI. 0aca rInIchII nceteaza sa lucreze efIcIent pentru
o anumIta perIoada de tImp, atuncI otravurIle sunt elImInate maI mult
prIn pIele sI respIratIe, n tImp ce rInIchII se concentreaza atuncI
sa mentIna echIlIbrul sarurIlor sI al apeI n organIsm. TocmaI de aceea,
acesta trebuIe prIvIt ca fIInd cel maI Important rol al rInIchIlor,
deoarece nu exIsta nIcI o alta structura care sa nlocuIasca mecanIsmul
echIlIbrarII sarurIlor sI apeI n organIsm.

PInIchII sI acupunctura

Conform stIInteI mIlenare a acupuncturII, rInIchII sunt organe
solIde, de tIp YN sI, la fel ca InIma, fIcatul sI creIerul, eI sunt
esentIalI pentru vIata. 0e fapt, rInIchII sunt prIntre prImele treI
cele maI Importante organe ale corpuluI, celelalte doua fIInd InIma
sI plamnII. FInIchII lucreaza n echIlIbru cu vezIca urInara, un organ
YANC, gol pe dInauntru.
TeorIa acupuncturII este de acord cu teorIa medIcala actuala,
care sustIne ca prIncIpala functIe a rInIchIlor este aceea de a controla
elementul apa dIn corp. 0aca se pIerde acest control, atuncI apare
n corp o caldura excesIva, cacI apa este necesara pentru a pastra
permanent focul corpuluI sub control. Putem vedea aceasta relatIe apa
foc n termenII bolIlor de rInIchI (apa) cauznd hIpertensIunea, sI
aI dIsfunctIonalItatIlor cardIace (foc) cauznd durerIle reumatIce
ale InImII. Cnd rInIchII devIn bolnavI, eI nu maI pot sa realIzeze
functIa de echIlIbrare a apeI n organIsm.
n acelasI tImp, rInIchII fIltreaza ImpurItatIle dIn corp; eI
elImIna energIa subtIla CH rea pe care o sesIzam n planul fIzIc
sub forma toxInelor sI a otravurIlor. Acesta este un aspect esentIal
pentru ca ntregul mecanIsm al apeI (de racIre) sa poata functIona
corect. 0In punctul de vedere al acupuncturII, reglarea apeI depInde
de o anumIta stare de purItate a apeI nsesI.

ste urIna sterIIa sau este ea un IIchId "vIu"!

0eoarece am dIscutat despre structura sI functIonarea tractuluI
renal, este bIne sa vorbIm acum sI despre contInutul bacterIal al urIneI.
n mod normal sI ntrun corp sanatos, urIna nu are nIcI un fel de


bacterII n ea. Care este explIcatIa: Dare contIne urIna anumIte substante
care nu lasa bacterIIle sa traIasca n ea: Sau poate exIsta un flux
contInuu de urIna, sufIcIent pentru a spala tractul urInar sI al pastra
curat: ntradevar, se cunoaste faptul ca multe InfectII ale tractuluI
urInar apar atuncI cnd exIsta un blocaj sau o staza, cu alte cuvInte,
atuncI cnd urIna nu poate curge lIber. Aceasta arata ca, de fapt,
urIna este sterIla dIn punct de vedere bacterIologIc n condItII normale,
deoarece nu exIsta nIcI un contact ntre sursele externe de bacterII
sI urIna. FemeIle sunt, deloc ntmplator, mult maI vulnerabIle la
InfectII ale tractuluI urInar dect barbatII, uretra femeII fIInd doar
de 2,5 pna la 4 cm lungIme, ceea ce face ca tractul eI urInar sa fIe
mult maI expus uneI posIbIle InfectII. Pur sI sImplu n cazul femeII
germenII au un acces maI lIber la tractul eI urInar. n plus se stIe
ca zona genItala a femeII este preponderent YN (), Iar cea a barbatuluI
este preponderent YANC (+). Pe de alta parte, rInIchII sunt uneorI
InfectatI fara ca, n mod necesar, bacterIIle sa ajunga n uretra sI
vezIca. Se presupune ca atuncI aceste bacterII Intra prIn fluxul sanguIn.
Cnd urIna este examInata mIcroscopIc, se descopera uneorI bacterII
n ea. 0In punct de vedere medIcal, se consIdera ca este normal sa
exIste aproxImatIv 100.000 de bacterII pe mIlImetrul de urIna. Acestea
apar datorIta unuI anumIt grad de contamInare a vasuluI n care se
realIzeaza colectarea, a mInIlor, a uretreI, etc., chIar n cIuda
celor maI severe precautII. ntrebarea la care vom ncerca sa raspundem
n contInuare este urmatoarea: daca urIna
este asa cum se spune un antIseptIc cu proprIetatI germIcIde, atuncI
de ce poate fI ea contamInata cu bacterII: Aceasta sItuatIe tIne de
un element strIct mecanIc. CermenII pot Intra n urIna n mod natural,
dIn exterIor. 0aca ar fI exIstat un factor chImIc care sa Influenteze
acest proces, atuncI IncIdenta acestor InfectII ar fI trebuIt sa fIe
egala att la barbat ct sI la femeIe, chIar tInnd cont de dIferentele
hormonale.
Pastrarea curata a uretreI prIn elImInarea regulata a urIneI poate
fI unul dIn mecanIsmele care I protejeaza pe multI de InfectII urInare,
dar maI exIsta, fara ndoIala, sI altI factorI. AtuncI cnd exIsta
o InfectIe urInara, orIct de mult am urIna, noI nu putem spala InfectIa.
Astfel, putem spune ca exIsta anumIte substante care lIpsesc dIn urIna
nesanatoasa, dar pe care nca nu le cunoastem.
0octorul KUFU7LLA dIn 8ombay afIrma ca urIna unuI om sanatos
este sterIla dIn punct de vedere bacterIologIc, sI decI ea are ceva
care mpIedIca germenII sa creasca sI sa se nmulteasca. 0aca acest
element ar putea fI Izolat, am putea obtIne atuncI un tratament efIcIent
pentru InfectII. Famne de vazut daca el are sau nu dreptate. Este
posIbIl ca actIunea combInata a tuturor substantelor dIn urIna uneI
persoane sanatoase sa fIe aceea care actIoneaza pentru a prevenI formarea
bacterIIlor sI aceasta sa dea urIneI proprIetatIle sale germIcIde.
Abordarea cea maI obIectIva pare sa fIe astazI cea holIstIca, care
prIveste corpul uman ca pe un ntreg, care are o tendInta naturala
spre sanatate. n aceste condItII, boala apare ca o aberatIe de la
starea naturala de sanatate a organIsmuluI, care nu poate fI determInata
de un sIngur factor, cI de un ansamblu de factorI. n YDCA noI spunem
ca avem nevoIe de o combInatIe de sanatate fIzIca, stabIlItate emotIonala,
clarItate mentala, concentrare sI dIscIplIna spIrItuala pentru a


ajunge la o sanatate optIma. TotI acestI factorI creaza un echIlIbru
sI o abundenta de PFANA (vItalItate InterIoara sI energIe), care se
traduce prIn starea noastra generala de bIne. Spunem atuncI ca ne aflam
n armonIe sau cu alte cuvInte N FDF|A. Acest aspect contrIbuIe
n mod esentIal la absenta germenIlor dIn urIna sanatoasa.
UnII practIcantI cu experIenta vasta aI luI A|AFDL ne sfatuIesc
sa ne bem urIna orIct de rau ar mIrosI sau orIct de rau ar avea gustul,
chIar sI daca ea contIne puroI. Este pentru unII ndoIelnIc faptul
ca aceasta ar putea sa genereze ulterIor sanatate, pe lnga faptul
ca atuncI oamenII cu greu ar putea fI convInsI sa bea urIna contamInata.
AcestI adeptI sI sustInatorI aI luI A|AFDL afIrma ca att urIna care
are gust bun, ct sI cea care are gust rau trebuIe sa fIe folosIta,
deoarece fIecare dIntre acestea contIne n mod specIfIc exact ceea
ce este necesar pentru boala respectIva (pentru a o amelIra sI vIndeca).
Se spune deloc ntmplator ca urIna pe care o producem ESTE SPECFCA
8DL NDASTFE; noI fIltram exact urIna de care avem nevoIe n acel
moment.

UrIna sI PPANA

Acupunctura tradItIonala este aproape n totalItate de acord cu
YDCA sI cu stIInta moderna n ceea ce prIveste acele aspecte
care tIn de constItutIe sI sanatate. PFANA a fost numIta n ChIna CH,
Iar n JaponIa Q. Aceste culturI au o fIlosofIe Interesanta sI complexa
asupra sanatatII sI a vIetII n general. FInIchII sunt ceI care guverneaza
CHul ancestral. Cu alte cuvInte, eI contIn PFANA (sursa energIeI
sexuale), sI tot eI determIna eredItatea sI tot ceea ce tIne de aceasta
energIe subtIla . Astfel, putem ntelege de ce rInIchII erau aprecIatI
att de mult n vechIme. Aceste afIrmatII stravechI sunt sustInute
dIn ce n ce maI mult de descoperIrIle stIInteI moderne. 0In punct
de vedere embrIologIc de pIlda, ovarele sI testIcolele se dezvolta
n aceeasI arIe ca sI rInIchII, sI coboara maI trzIu, odata cu dezvoltarea
foetusuluI.
Forta subtIla a vIetII, care este generata de efectul transformator
al PFANAeI sau CHuluI asupra hraneI sI apeI dIn stomac, este nmagazInata
n rInIchI. 0e fIecare data cnd esenta vIetII CH, este necesara,
rInIchII o Induc n corp, astfel nct ea sa poata cIrcula catre celelalte
organe. n acest fel, sanatatea corpuluI este mentInuta sI urIna ramne
n general lIpsIta de germenI.
TotusI, aceasta esenta poate fI perturbata datorIta exceselor.
Acestea pot conduce la cele sase rele, ce provIn dIn excesul de vnt,
frIg, caldura, umIdItate, uscacIune sI foc, sau la cele sapte emotII
ale excesuluI de bucurIe (dIzarmonIoasa), mnIe, teama, anxIetate,
concentrare perturbatoare , suparare sI spaIma. Acestea ataca corpul
datorIta proceselor de rezonanta malefIca pe care le declanseaza cu
energII subtIle rele dIn |ACFDCDS|DS, sI l afecteaza, epuIznduI
energIa subtIla benefIca. Cnd energIa subtIla benefIca este aprope
complet epuIzata, germenII sI gasesc deja un medIu prIelnIc de prolIferare.
Esenta subtIla a vIetII este nmagazInata n rInIchI sI CHul
rau este elImInat afara prIn urIna. Toate fluIdele specIfIce ale
corpuluI contIn esenta vIetII. CantItatea de fluId depInde de cantItatea
de apa sI de hrana dIgerate. LIchIdul dIn stomac este metabolIzat prIn


actIunea fluIduluI YN (sucurIle gastrIce sI dIgestIve) sI transformat
astfel ntrun lIchId cu proprIetatI noI (ce dIfera complet de apa
care Intrase InItIal n stomac). n termenII acupuncturII, putem spune
ca urIna este o apa vIe, ce a acumulat PFANA, CH sau esenta subtIla
a vIetII.
0ecI, calItatea fluIduluI dIn corp este la fel de Importanta ca
sI cantItatea sa. Prea mult sau prea putIn fluId (dezechIlIbru) afecteaza
balanta sau echIlIbrul energetIc subtIl al corpuluI. Procesul energIzarII
fluIduluI (adIca al transformarII sale metabolIce sI mbogatIrII sale
calItatIve) este controlat de catre plamnI, prIn IntermedIul PFANA
eI; la rndul lor, rInIchII controleaza cantItatea de apa ce trebuIe
folosIta (sI respectIv elImInata), Iar vezIca nmagazIneaza fluIdul
care este fIe Impur, fIe n exces. Astfel, urIna poate fI prIvIta ca
fIInd un fluId rau de catre unII oamenI, sI ca fIInd un exces de
fluId bun de catre altII. 0aca acceptam ultIma vIzIune, atuncI putem
ntelege cu usurInta argumentele n favoarea tehnIcII A|AFDL, ndeosebI
faptul ca urIna contIne sI prIn urmare vehIculeaza PFANA care ne revItalIzeaza
corpul. 0aca acceptam prIma vIzIune, atuncI vom ajunge la concluzIa
ca nu este un lucru sanatos sa bem urIna. AcelasI joc al vIzIunIlor
ne permIte nsa sa ajungem la concluzII dIferIte sI n ce prIveste
calItatea urIneI n tImpul bolII. UnII
vor consIdera ca ea devIne nca sI maI toxIca, capatnd ImpurItatIle
sI calItatIle bolII; altII, dImpotrIva, vor spune ca exact atuncI urIna
are un cert efect homeopatIc asupra bolII.

etuI de mIjIoc aI urIneI

n capItolele anterIoare am afIrmat deja ca textele stravechI
IndIene recomanda sa se ngurgIteze NU|A jetul de mIjloc al urIneI.
Jetul de nceput are o purItate maI mIca, ntruct el spala uretra
de germenII nocIvI pe care I ntlneste n cale. Aceasta este o posIbIla
explIcatIe. n HATHA YDCA PFA0PKA se afIrma ca prImul jet al urIneI
este prea puternIc, dar cheIa acesteI afIrmatII sa pIerdut n zIlele
noastre. AltI cercetatorI se ntreaba de ce nu este recomandat jetul
fInal al urIneI, deoarece concentratIa urIneI n vezIca ar trebuI sa
fIe egala IndIferent daca este vorba de jetul urInar InItIal, de mIjloc
sau dIn fInal. Ca sa raspundem acesteI ntrebarI, trebuIe sa luam n
consIderare faptul ca oamenII care folosesc urIna o utIlIzeaza n treI
starI prIncIpale ale corpuluI sI mIntII:
1. La trezIrea dIn somn
2. n tImpul postuluI
J. n cazul uneI bolI
n toate aceste treI starI, fIInta umana nu se mIsca foarte mult
sI de ceea este posIbIl ca urIna sa nu fIe total amestecata n vezIca.
Cnd ne trezIm sI ne rIdIcam n pIcIoare, urIna ramne aproxImatIv
n aceeasI pozItIe, doar vezIca se roteste n jurul eI. n tImpul postuluI
alImentar total, oamenII sunt sfatuItI sa se odIhneasca sI sa nu se
mIste prea mult; la fel stau lucrurIle sI n cazul celor bolnavI. Astfel,
o anumIta sedImentare a substantelor dIzolvate poate sa aIba atuncI
loc. PrIn prIsma acestuI motIv, putem IntuI ca stravechII FSHS aveau
dreptate atuncI cnd afIrmau ca jetul de nceput are prea multa bIla
(PTTA) Iar cel dIn fInal prea putIna. Aceasta nseamna ca portIunea


dIn mIjloc a lIchIduluI nmagazInat n vezIca contIne cea maI buna
proportIe de substante sI astfel, tocmaI de aceea ea asIgura cele maI
bune rezultate n terapIe, SA0HANA (practIca spIrItuala) sI chIar n
vIata de toate zIlele.
|ultI aparatorI entuzIastI aI luI A|AFDL afIrma chIar ca acest
aspect are doar o Importanta secundara, Iar altII consIdera ca aceasta
nu are deloc Importanta. AF|STFDNC de exemplu, recomanda n cartea
sa Apa vIetII ca urIna sa fIe bauta n ntregIme, fara sa fIe elImInata
(evItata) vreo parte dIn aceasta. 0aca noI totusI va prezentam opInIIle
pro sI contra, urmarInd sa le argumentam ct maI stIIntIfIc, o facem
constIentI de faptul ca nu toata lumea are entuzIasmul sI credInta
luI AF|STFDNC (bazate dealtfel pe o vasta experIenta n acest domenIu),
comparabIle doar cu fantastIca credInta a hIndusIlor n apa CangeluI,
sau cu aceea a catolIcIlor n apa de la Lourdes. NoI va amIntIm nsa
ca textul fundamental 0A|AF TANTFA IndIca faptul ca acest aspect AFE
TDTUS D |AFE |PDFTANTA S 0E ACEEA 7A SFATU| SA NUL NESDCDTT.

CompozItIa urIneI

UrIna umana contIne foarte multe substante care pot mbunatatI
ntrun mod alchImIc functIonarea sIstemuluI corpmInte. naInte de
a ntelege cum actIoneaza A|AFDL, trebuIe sa stIm ce este n realItate
urIna. Am prezentat n pagInIle de maI sus o serIe de elemente legate
de anatomIa sI fIzIologIa procesuluI de mIctIune, pentru a va convInge
ca urIna este produsul fInal al unuI proces lung sI complex. 7om pastra
sI n contInuare aceeasI vIzIune obIectIva, dIscrImInatorIe, cautnd
sa aproxImam fara a vulgarIza adevarurIle revelate IntuItIv n scrIpturIle
sacre, ntro manIera ct maI apropIata de cea stIIntIfIca, mult maI
larg acceptata n zIua de astazI.




ContInuare AmaroII - terapIa prIn urIna

Am vazut deja ca urIna se obtIne n realItate prIn fIltrarea sngeluI
sI ca o buna parte dIn acest fluId fIltrat este reabsorbIta. D prIvIre
de ansamblu ne conduce spre urmatorul tabel:

CD|PDNENTELE FLTFATE 0E EXCFETATE N
UFNE NEFFDN UFNA

APA 150 l/zI 1,5 l/zI
SAFE 1200 g/zI 15 g/zI
CLUCDZA 170 g/zI
UFEE 50 g/zI J0 g/zI
8CAF8DNAT 150 g/zI 0,1 g/zI



Celulele sI moleculele marI, cum ar fI proteInele marI, nu sunt
fIltrate. n mod normal, urIna are urmatoarele caracterIstIcI:
1. Este lImpede, de culoarea chIhlImbaruluI, sI nu contIne materIal
fluId n afara de putIn mucus.
2. |Irosul sau este usor aromat, Iar raportul acIdItatealcalInItate
varIaza n functIe de dIeta.
J. PrIcIpalII saI costItuentI sunt:
a) apa (96)
b) uree, un produs fInal al metabolIsmuluI proteInelor (2)
c) clorura de sodIu (sare obIsnuIta), fIer, fosfatI, potasIu,
calcIu, magnezIu, Iod, arsenIc, cupru
d) altI produsI aI metabolIsmuluI proteInelor, cum ar fI:
creatInIna, acIdul urIc, corpI purInIcI, oxalatI, fosfatI, sulfatI
sI uratI, acId ascorbIc, amIlaza, acId hIpurIc, acetona, coproporfIrIna,
fenolI, etc.
e) hormonI, enzIme, vItamIne sI derIvatII acestora.
0eoarece urIna a fost ntotdeauna consIderata nefolosItoare, un
rezIduu, ea nu a fost nIcIodata pe deplIn InvestIgata dIn punct de
vedere stIIntIfIc. 8Inenteles ca, adeseorI, doctorII analIzeaza urIna,
dar aceasta se face numaI pentru a vedea daca n ea exIsta snge, proteIne,
glucoza sau bIla. UneorI, eI o folosesc ca pe un IndIcIu al starII
generale de sanatate. 0e exemplu, eI doresc sa vada daca sodIul este
n cantItate maI mare sau maI mIca dect este prescrIs, sau daca excretam
anumIte substante chImIce. n realItate nsa, eI nu au examInat n
profunzIme urIna sI sunt ct se poate de IgnorantI n ce prIveste compozItIa
sa. ProbabIl aceasta atItudIne sa datorat anumItor factorI de natura
psIhologIca, spre exemplu repulsIa, sau poate IndIferenteI cauzate
de convIngerea adnc nradacInata datorIta prejudecatIlor, potrIvIt
careIa urIna este doar un produs toxIc, sI decI, InutIl.
AstazI sunt deja multe studII stIIntIfIce rIguroase care au demonstrat
ca n urIna exIsta elemente cu valoare terapeutIca. PrIn anII '60 un
laureat al premIuluI Nobel, AL8EFT SZENT CYDFC, a descoperIt vItamIna
C, Izolnd o substanta numIta JmetIlglIoxal dIn... urIna. Se spune
chIar despre aceasta substanta ca ea este capabIla sa dIstruga celulele
canceroase.
n anul 1966, SocIetatea AmerIcana pentru 8IologIe ExperImentala
dIn orasul Atlanta (SUA), a prezentat rezultatele anumItor cercetarI
referItoare la o substanta pe care au denumIto 0FECTN. Substanta
a fost derIvata dIn urIna, Iar cercetatorII au descoperIt ca atuncI
cnd ea este pusa ntrun medIu canceros, celulele canceroase se alInIaza
sI se ordoneaza pe rndurI drepte. SImptomul a fost consIderat a fI
unul pozItIv, dnd sperante de vIndecare, cacI se stIe ca n mod obIsnuIt
celulele canceroase (care sunt YN ()) traIesc n dezordIne, crescnd
sI nmultInduse haotIc.
Aceasta cercetare nu afIrma ca A|AFDL vIndeca cancerul. Ea doar
arata ca celulele canceroase reactIoneaza ntrun anumIt mod n prezenta
unor substante chImIce care sunt prezente n urIna. SIngura concluzIe
pe care ne permItem sa o tragem este ca aceste InformatII demonstreaza
ct de putIne au fost pna acum cercetarIle referItoare la A|AFDL
sI la ce surprIze ar putea conduce ele.
FInIchII fabrIca anumIte substante care pot fI gasIte n urIna,
cum ar fI enzImele ce actIveaza vItamIna 0, sau chIar vItamIna 0. Putem


astfel IntuI banuI decI ca urIna poate juca, de asemenI, un rol deosebIt
n vIndecarea rahItIsmuluI sI a celorlalte bolI ce provIn dIn defIcItul
de vItamIna 0. FInIchII produc de asemenea un hormon numIt renIna,
a caruI functIe este aceea de a pastra tonusul vascular sI care Influenteaza
presIunea sanguIna. 0octorul KUFU7LLA, vorbInd despre PFDSTACLAN0NA
substanta complexa folosIta n contraceptIe sI avorturI, spune: n
locul pIlulelor contraceptIve orale care sunt ntrebuIntate pentru
controlul nasterII, sI care se stIe ca sunt scumpe sI potentIal daunatoare,
pentru sanatate, femeIa nu are nevoIe dect sasI bea ImedIat urIna
dIn perIoada de dupa actul sexual, sI atuncI ea va obtIne pe o cale
A8SDLUT NATUFALA aceleasI rezultate. ProstaglandInele mIcsoreaza, de
asemenea, presIunea sngeluI. PrIn urmare putem IntuI ca terapIa prIn
urIna poate fI folosIta cu succes sI pentru tratamentul hIpertensIunII.
Acest doctor face de asemenea referInte la faptul ca rInIchII sunt
o sursa bogata de A0ENLCCLAZA, care, dupa cum se stIe, joaca un rol
Important n multe reactII ale corpuluI.
Toate aceste IdeI ramn totusI, dIn punct de vedere stIIntIfIc,
sImple Ipoteze care maI degraba sugereaza dect afIrma dezvoltarIle
Interesante care sar putea face prIn cercetarea ofIcIala, cu ansamblul
InstrumentaruluI modern, a luI A|AFDL. 8Inenteles, faptul ca rInIchII
produc acestI hormonI, nseamna totodata ca eI apar n urIna ntro
forma reutIlIzabIla. DrIcum, pna cnd stIInta se va hotar sasI canalIzeze
eforturIle asupra acestor problematIcI, ceI care aplIca n mod consecvent
terapIa cu urIna vor contInua sa se convInga practIc de realItatea
acestor Ipoteze, cu att maI mult cu ct ele sunt adeseorI demonstrate
de numeroase cazurI practIce (de vIndecarI) fIInd totodata confIrmate
sI de ntelepcIunea tradItIonala.
Factorul urokInaza

D alta substanta chImIca valoroasa care a fost descoperIta n
urIna este UFDKNAZA. Ea este cercetata n prezent n SUA sI despre
aceasta care se spune ca prevIne formarea cheagurIlor de snge sI se
dovedeste astfel extrem de valoroasa n prevenIrea atacurIlor de InIma,
n tromboflebIte sI n embolIsmul pulmonar.
n cartea sa TerapIa prIn proprIa urIna, KAFLEKAF cIteaza cteva
referInte la cercetarI care sau facut asupra urokInazeI:
SCENCE 0CEST, IulIe 1958:

Sa descoperIt ca urIna normala a omuluI contIne un agent dIlatator
al arterelor, asemanator nItroglIcerIneI, sI de asemenea mareste debItul
sanguIn dIn zona coronara catre muschIul cardIac. El este folosIt cu
succes ca remedIu n anghIna pectorala.

PFESS FEPDFT, San FrancIsco, 24 octombrIe 1967:

Un extract dIn urIna umana ofera marI sperante n prIvInta tratarII
unor bolI grave cauzate de formarea unor cheagurI de snge, afIrma
cercetatorI de la AsocIatIa AmerIcana a SanatatII nImII. Extractul,
numIt urokInaza, actIveaza substantele dIn fluxul sanguIn care dIzolva
cheagurIle. ExperIenta a fost realIzata cu aproxImatIv 200 de pacIentI
care sufereau de embolII pulmonare.
AnumItI doctorI dIn Statele UnIte afIrma ca urokInaza este o enzIma


ce se gaseste n cantItatI mIcI n urIna unuI om sanatos. Ea a fost
descoperIta n 1957, sI n tImpul unor cercetarI ulterIoare, n 1960,
sa dovedIt ca ea este foarte efIcIenta n tratarea cheagurIlor de
snge. StudIIle au relevat ca urokInaza actIoneaza maI rapId dect
medIcamentele conventIonale antIcoagulante.

ormonI n urIna

|ajorItatea hormonIlor, numeroase enzIme sI toate vItamInele trec
prIn urIna, daca nu n forma lor orIgInala, cel putIn sub forma unor
produsI metabolIcI. FInIchII fIltreaza moleculele mIcI, ce au o greutate
moleculara maI mIca dect 7.0000, sI pastreaza structurIle maI marI.
Unele dIn produsele fIltrate vor fI reabsorbIte, Iar altele elImInate.
Toate vItamInele sunt molecule mIcI, astfel nct orIce exces de vItamIne
n corp este fIltrat sI elImInat n urIna. Urmatorul tabel prezInta
hormonII ce se gasesc n urIna sI da cteva InformatII despre fIecare.
Cum nIcI aceste afIrmatII nu au fost confIrmate prIn cercetarI ofIcIale,
ne facem dIn nou datorIa n a amIntI ca ne aflam n domenIul Ipotezelor.

0In glanda pItuItara: HDF|DNUL 0E CFESTEFE
greutate moleculara (C|) 4.5000
ntlnIt maI ales n urIna copIIlor

HDF|DNUL A0FENDCDFTCDTFDP
C| 4.5000
stImuleaza cortexul adrenal, determInnd producerea CDFTZDNULU

TFEDTFDFNA (sau TFEDST|ULNA)
C| 28.0000
stImuleaza glanda tIroIda sI controleaza energIa de expresIe
sI exterIorIzare a fIInteI umane

HDF|DNUL LUTENZANT
stImuleaza producerea hormonIlor sexualI

HDF|DNUL ST|ULATDF FDLCULAF
La fel ca sI cel de dInaInte, joaca un rol Important n
declansarea cIcluluI sI n gravIdItate

0e la glandele tIroIde sI paratIroIde:
TFDXNA o molecula mIca ce echIlIbreaza n mod dIrect
nIvelul de energIe dIn corp

HDF|DNUL PAFATFD0AN (C| 8.5000)
controleaza metabolIsmul calcIuluI(ceI care au
defIcIente de asImIlare a calcIuluI(ATENTE!)le pot regla prIn urInoterapIe.
0In cotrexul adrenal:
TotI hormonII adrenalI au o greutate moleculara mIca sI decI
sunt n mod potentIal prezentI n urIna. EI Includ:
CLUCDCDFTCDZ: CDFTZDN, CDFTCDSTEFDN; eI ajuta la metabolIsmul
apeI, la formarea celulelor sngeluI, Influenteaza presIunea sanguIna,
creaza o regularIzare (reglare la nIvelul) a sIstemuluI nervos, Influenteaza


functIonarea rInIchIlor, metabolIsmul oaselor, controleaza InflamatIIle,
etc.
|NEFALDCDFTCDZ: AL0DSTEFDN, 110EDXCDFTCDSTEFDN; eI
controleaza nIvelul sarII sI al apeI n corp.
HDF|DN SEXUAL: AN0FDCEN, PFDCESTEFDN sI ESTFDCEN. |ultI
dIntre acestI hormonI sunt dezactIvatI n fIcat sI apoI sunt excretatI
n urIna mpreuna cu cantItatI mIcI dIn molecula orIgInala.

0In gonade:
AN0FDCEN: TESTDSTEFDNUL, etc., n mod predomInant sunt prezentI
la barbatI.
PFDCESTEFDNUL sI ESTFDCEN n mod predomInant sunt prezentI
la femeI; exercIta un rol predomInant asupra cIcluluI sI fertIlItatII
la femeI.

0In pancreas:
NSULNA o proteIna mIca formata dIn 51 de amInoacIzI ce
se gaseste probabIl doar n mIcI cantItatI n urIna. Acesta este hormonul
prIncIpal care favorIzeaza dIgerarea sI asImIlarea zaharuluI, fIInd
absent sau n cantItate InsufIcIenta n caz de dIabet.

HormonI localI:
AcestIa Includ substante chImIce, cum ar fI HSTA|NA sI
SEFDTDNNA, care sunt hormonI ce se gasesc de obIceI n sIstemul nervos.
HSTA|NA este o mIca molecula, bInecunoscuta deoarece lIpsa
eI cauzeaza febra foarte nalta, eczeme sI anumIte forme de
astm la persoanele ce au o asemenea predIspozItIe. Ea se gaseste n
urIna ntro forma InfIma, de 20 mIcrograme HSTA|NA L8EFA, sI
de 125 mIcrograme HSTA|NA |ETA8DLZATA, pe zI.
SEFDTDNNA este o molecula mIca, prezenta ntro doza de
0,1 pna la 1 mIcrogram pe mIlIlItru.
Folul precIs jucat de acestI hormonI n cazul realIzarII luI A|AFDL
este greu de stabIlIt. TrebuIe sa ne reamIntIm faptul ca urIna este
bauta sI prIn urmare ea trebuIe sa treaca prIn ntregul proces dIgestIv.
|ultI hormonI sunt proteIne, cum ar fI InsulIna, hormonul de crestere,
hormonul adrenocortIcotrop, tIreotrofIna, hormonul stImulator folIcular
sI hormonul paratIroIdIan, sI eI sunt probabIl dIstrusI de acIdul clorhIdrIc
sI de pepsInele aflate n stomac, de trIpsIna sI de chImotrIpsIna dIn
duoden sI de peptIdazele dIn IntestInul subtIre. Acestea ar lasa doar
amInoacIzII, fara a ramne n fInal (cel putIn n aparenta) vreun efect
hormonal. nsa modul exact n care actIoneaza sucurIle dIgestIve asupra
acestor molecule nu a fost deocamdata cercetat n profunzIme. naInte
de a dIscuta ImplIcatIIle acestor factorI, trebuIe sa ne adncIm n
studIul nostru, cautnd sI alte substante pe care le contIne urIna.

CuIoarea urIneI

Am prezentat multe aspecte legate de starea de sanatate, dar nu
am vorbIt nca despre ceea ce se ntmpla cu urIna atuncI cnd ne mbolnavIm.
ExIsta o IncredIbIla varIetate n ce prIveste contInutul urIneI, ce
depInde de dIeta, de zodIa n care neam nascut, de sexul fIInteI umane
n cauza, de starIle psIhologIce sI emotIonale, dar sI de starea de


boala sau de sanatate.
Alte aspecte ce trebuIe studIate tIn de fenomenele ce se petrec
n momentul n care ncepem o practIca yoghIna sau spIrItuala. n anumIte
starI ale corpuluI sI mIntII (nu neaparat spIrItuale), anumIte substante
valoroase ale corpuluI pot fI pIerdute, sau dImpotrIva, pot fI retInute.
0e exemplu, putem pIerde bIla, snge, zahar sI proteIne n urIna, sau
urIna poate sa contIna puroI. AnumIte substante care cauzeaza cancerul,
la fel ca sI agentI care dIstrug cancerul pot fI gasIte aIcI.
D practIca foarte des utIlIzata de catre doctorI, nca dIn cele
maI vechI tImpurI, este aceea de a face o examInare a urIneI pentru
a determIna starea generala de sanatate. Culoarea este un asemenea
IndIcIu aproxImatIv asupra contInutuluI urIneI. UrIna fara culoare
IndIca dIlutIe, dIabet (dIabetul zaharat sI dIabetul InsIpId). UrIna
laptoasa IndIca puroI sau grasIme. UrIna portocalIe IndIca urobIlInogen,
un produs al fIcatuluI. Cea rosIe IndIca prezenta sngeluI, a hemoglobIneI
sI a unor pIgmentI, FENDLFTALENA, PF0U| sau SULFDNAL. UrIna verzuIe
arata o otravIre cu FENDL sau Icter. Cea albastru murdar sau albastru
verzuI este un semn de putrefactIe, de tIfos sau de holera. UrIna maronIe,
brunroscata sau galbena apare n febre acute sI poate contIne bIla.
UrIna brungalbuIe sau brunroscata arata prezenta FU8AF8AFULU (o
planta), a ALDE sau a CASCAFE. UrIna maronIu nchIs sI neagra este
semnul uneI hemoragII a tractuluI urInar. Ea poate fI foarte acIda
sI poate contIne HE|DCLD8NA, PDFFNA, |ETHE|DCLD8NA, |DCLD8NA,
AC0
HD|EDCENTLC, |ELANNA, FENDL. UneorI, atuncI cnd n urIna maI veche
sunt vazute formatIunI albIcIoase se crede ca sa format un precIpItat
toxIc. n realItate, precIpItatul nu este altceva dect o sare de calcIu
InofensIva, formata atuncI cnd ureea se transforma n amonIac, dupa
o anumIta perIoada de tImp. SolutIa devIne atuncI maI alcalIna, astfel
nct calcIul precIpIta, facnd urIna sa arate albIcIoasa precum un
nor. Faptul ca anumIte teorII tradItIonale afIrma ca urIna trebuIe
sa stea sapte zIle sau maI mult pentru a se nvechI, Iar alteorI ca
trebuIe tInuta la soare tInde sa faca urIna maI alcalIna sI poate
chIar sa permIta amonIaculuI dIn ea sa se evapore. Aceasta urIna albIcIoasa
trebuIe bInenteles sa fIe dIferentIata de urIna plIna de puroI care
semnaleaza cazurIle de InfectIe. |aI exIsta nsa sI posIbIlItatea ca
o anumIta cantItate de fluId prostatIc sa se fI scurs n urIna.
FolosIrea uneI urIne alcalIne poate fI corelata cu o serIe de
IdeI sustInute de anumItI terapeutI naturIstI care recomanda substantele
alcalIne, de tIpul sucurIlor de vegetale sI fructe, pentru a compensa
excesul de acIdItate ce apare n multe bolI, cum ar fI de exemplu artrIta.
ComparatIa se opreste nsa aIcI, cacI n mod paradoxal, naturopatII
sunt adesea pornItI mpotrIva folosIrII urIneI.

FactorII psIhoIogIcI sI urIna

7orbInd despre urIna, trebuIe sa ne gndIm cte dIntre parerIle
pro sau contra luI A|AFDL sau dezvoltat fara o baza sI o referIre
ratIonala la realItate. DamenII tInd adesea sa creada ceea ce vor eI
sa creada (Iar aceasta convIngere genereaza fulgerator procese de FEZDNANTA
8ENEFCE sau |ALEFCE celor care corespund CFE0NTE NDASTFE bune
sau rele), maI degraba dect sa se bazeze pe adevar. Adesea noI suntem


InfluentatI datorIta receptIvItatII noastre prIn FEZDNANTA de prIetenI,
de grupul de amIcI sau de dusmanI care ne cIrcumscrIe exIstenta. n
judecarea lucIda a argumentelor pro sI contra luI A|AFDL, noI ne propunem
sa analIzam doua aspecte: efectul mIntII sI cel al dIeteI asupra urIneI
sI a compozItIeI sale. Spre exemplu, stIm cu totI ca starea noastra
mentala ne afecteaza n mod corespunzator echIlIbrul nervos endocrIn.
Cnd, spre exemplu, suntem anxIosI, noI secretam maI multI hormonI
adrenalI, sI astfel, va apare maI multa adrenalIna n urIna. n mod
sImIlar, daca suntem foarte excItatI, organIsmul nostru secreta maI
multI hormonI tIroIdIenI, care ImplIcIt vor putea fI gasItI ntro
cantItate sporIta n urIna. CercetarIle au demonstrat, de asemenea,
ceea ce yoghInII stIau de mult, ca mIntea sI gndurIle pe care le
avem sunt cel maI Important factor n vIata noastra, care ne determIna
prIn predomInanta sI obIsnuInta fIecare act, fIecare gnd, sI ne structureaza
apoI exIstenta prIn ceea ce numIm stIlul de vIata. |aI mult de 85
dIntre bolI ImplIca sI un comportament mental specIfIc. Efectele mIntII
n A|AFDL pot fI cuantIfIcate dupa doua crIterII: 1) efectele mIntII
asupra corpuluI, sI decI asupra urIneI, sI 2) rolul terapeutIc al mIntII
sau credInta noastra ferma. n prImul caz mIntea afecteaza corpul sI
altereaza constItuentII urIneI. 0IferItele starI ale mIntII: de calm,
de IubIre, de ferIcIre, de anxIetate, o stare nevrotIca sau psIhotIca
ca sI dIferItele starI predomInante de constIInta, au,
fara ndoIala, anumIte efecte asupra corpuluI, sI, astfel, ele actIoneaza
asupra naturII substantelor secretate sau transmutate bIologIc n urIna.
ExIsta, de exemplu, convIngerea conform careIa n starIle dIvIne,
nalte de constIInta, care sugereaza IlumInarea, corpul secreta noI
substante chImIce. UnII adeptI Yoga afIrma ca urIna sfIntIlor este
ceva sfnt sI sacru, ca ea are un gust sI un mIros dIferIt de acela
al celorlaltI oamenI, cum ar fI mIrosul lemnuluI de santal, de trandafIr,
de lotus, s.a.m.d. 8Inenteles ca aspectele mentale sI psIhologIce
care genereaza anumIte procese de FEZDNANTA joaca un rol enorm n aceasta
credInta. TotusI, sau facut analIze obIectIve referItoare la faptul
ca sugestIIle puternIce care sunt acceptate pot schImba compozItIa
urIneI n cazul fIIntelor foarte elevate spIrItual.
Aspectele psIhologIce, mentale sI spIrItuale care tIn de A|AFDL
sunt att de vaste nct ele nu vor putea fI nIcIodata analIzate toate
n mod dIstInct sI ntelese n ntregIme. AcelasI prIncIpIu este valabIl
n general sI pentru dIeta, unde varIatIIle factoruluI psIhologIc sunt,
de asemenea, InfInIte.

FactorI ce tIn de dIeta refIectatI n compozItIa urIneI

n conformItate cu parerea avIzata a anumItor adeptI aI tehnIcII
A|AFDL, este destul de Important sa pastram o dIeta strIct lactovegetarIana
pe ntreaga durata a acesteI practIcI. Aceasta nseamna sa evItam sa
mncam produse pe baza de carne sau orIce alte produse toxIce orI daunatoare
sanatatII. Aceasta cerInta se recomanda ndeosebI n cazul terapIIlor
de lunga durata, cu posturI ocazIonale, sI este, de asemenI, valabIla
n sItuatIIle n care se consuma multa urIna. UrIna contIne uree, care
maI trzIu se descompune n amonIac; aceste substante sunt produsI
fInalI aI metabolIsmuluI proteInelor sI eI devIn toxIcI daca se depasesc
anumIte doze. Persoanele care mannca prea multa carne sau care NCA


|A CDNSU|A CAFNE, vor trebuI sa fIe atente la acest aspect, maI ales
daca rInIchII lor nu functIoneaza corect. Aceasta ar explIca de ce
multe dIntre regImurIle ce folosesc urIna sunt combInate cu o dIeta
lactovegetarIana, care contIne putIne proteIne, sau care ImplIca 2
J zIle de post n fIecare saptamna. CeI care mannca multa carne au
n urIna marI cantItatI de uree sI alte rezIduurI ce contIn nItrogen,
acId urIc sI alte elemente toxIce. TocmaI de aceea, n cazul celor
ce mannca multa carne, urIna mIroase puternIc, n tImp ce urIna unuI
lactovegetarIan nu mIroase sI nu are un gust ofensIv (ntepator),
maI ales daca este saraca n sare. EvIdent, atuncI cnd suntem ntr
o perIoada de post sau cnd avem o dIeta saraca n proteIne, efectul
substantelor toxIce scade pna la a devenI aproape neglIjabIl. D masa
bogata n carne sI o dIeta cu un contInut mare de proteIne anImale
genereaza o urIna acIda, n tImp ce o dIeta vegetarIana, saraca n
proteIne face sa apara o urIna alcalIna. Asa cum am maI mentIonat anterIor,
naturopatII vorbesc despre necesItatea unor alImente sI bauturI alcalIne,
care n vIzIunea lor vIzeaza sa mentIna sanatatea. UrIna poate devenI
un asemenea factor mIraculos de sanatate, maI ales atuncI cnd este
alcalIna, fapt ce explIca folosIrea luI A|AFDL n artrIta, guta sI
n alte sItuatII n care ncheIeturIle au o prea
mare cantItate de acId. 0e asemenea, se recomanda sa nu luam deloc
medIcamente n perIoada n care practIcam A|AFDL, pentru a evIta anumIte
efecte necontrolate, perIculoase, pe care lear putea avea nIvelul
crescut de substante chImIce care sunt atuncI recIrculate n corp.
Aproape toate substantele ce trec n urIna depInd de ceea ce nghItIm
pe cale bucala. Astfel, cantItatIle marIte de lapte vor marI cantItatea
de calcIu dIn urIna. CantItatIle marI de sare vor da o urIna sarata.
Un contInut nalt de proteIne va da mult amonIac sI o urIna foarte
concentrata. ngerarea de tutun, alcool sau alte drogurI Influenteaza
de asemenea contInutul sI compozItIa urIneI, dar Influenta lor exacta
urmeaza sa fIe masurata. StudIInd cu atentIe vechIle scrIerI orIentale,
constatam ca yoghInII dIn AntIchItate dobndIsera o stIInta foarte
rIguroasa sI rafInata a dIeteI, a medIcamentelor naturale sI a moduluI
n care trebuIa sa fIe bauta urIna.
0IferItele tIpurI recomandate de dIeta sunt destul de clar mentIonate
n 0A|AF TANTFA. AtuncI cnd anumIte metale, medIcamente ayurvedIce,
dIferIte felurI de mncare, radacInI, semInte, sarurI, s.a.m.d., sunt
amestecate sau luate mpreuna cu urIna, ele dau anumIte efecte specIfIce.
0e exemplu, prepararea corecta a unuI amestec de sulf natural sI urIna
se spune ca are drept efect longevItatea. ChImbIrul uscat sI transformat
n pulbere urmat de Ingerarea de urIna elImIna multe bolI. Un amestec
de urIna, mIere sI lapte vIndeca dIferIte bolI sI mareste consIderabIl
capacItatea cerebrala sI IntelIgenta.
D analIza stIIntIfIca a complexelor mecanIsme ce stau la baza
acestor remedII nu a fost realIzata pna acum. Procesul ImplIca probabIl
combInatII ale unor elemente dIn urIna cu substantele adaugate, dar
pot exIsta dIferIte explIcatII, ce necesIta InvestIgatII suplImentare.
Este nsa evIdent ca n toate aceste cazurI se declanseaza anumIte
procese de FEZDNANTA cu anumIte energII subtIle benefIce dIn |ACFDCDS|DS
FeferItor la recomandarIle sI restrIctIIle alImentare n A|AFDL,
0A|AF TANTFA sugereaza urmatoarele:
n tImpul prImaverII, alImentele fIerbIntI sI cele pIcante trebuIe


sa fIe complet evItate. Aceasta l va ajuta pe cel ce foloseste urIna
sa obtIna o sanatate deplIna.
n tImpul verII se recomanda luarea unuI amestec de pIper sI TermInalIae
Chebulae (o varIetate de fruct), n partI egale sI macInate sub forma
de pulbere, dupa care se va bea urIna. Aceasta elImIna toate bolIle,
mbunatateste vederea sI ne ajuta sa progresam n practIca spIrItuala.
n tImpul sezonuluI ploIos (toamna), se vor macIna n partI egale:
TermInalIae Chebulae, sare bruta sI radacInI de pIper, la care se va
adauga lapte de vaca nefIert. 0aca urIna va fI bauta dupa nghItIrea
acestuI amestec, corpul adeptuluI va devenI puternIc sI stralucItor,
Iar focul nul va maI putea afecta vreodata.
n tImpul IernII, se poate lua mpreuna cu urIna un amestec format
dIn ghImbIr uscat, TermInalIae Chebulae, TermInalIae 8elavIca sI mIere
naturala. Cel care va urma cu perseverenta acest tratament va capata
o mare vIteza n mersul pe jos, Iar rugacIunIle sale vor fI rapId ndeplInIte.
Alte retete ce maI pot fI folosIte
n tImpul IernII sunt: un amestec de urIna, ghImber macInat, fructe
de Phylonthus EmblIca sI de TermInalIae Chebulae ce conduce la reglarea
pe cale naturala a defIcIenteI de sarurI mInerale, totodata face sa
apara abIlItate n arta oratorIca sI ntelepcIune; sau, un amestec
de pIper, TermInalIae Chebulae sI ghImber, care este luat mpreuna
cu urIna vIndeca dIferIte bolI, daruIeste o mare putere fIzIca, anIhIleaza
semnele batrnetII sI conduce la capacItatea paranormala (S00H) de
a atrage spontan anImalele (cf. aforIsmelor 9J10J).

Ieta IdeaIa

0Ieta Ideala consta dIn CHAPPAT, orez, vegetale fIerte, fructe
sI legume. UrIna celuI care tIne aceasta dIeta de baza are un mIros
placut, Iar daca dIeta este sI saraca n sare, ea va avea sI un gust
placut. EvIdent, pot exIsta anumIte varIatIunI n dIeta, n functIe
de necesItatIle IndIvIduale. 0e exemplu, pentru tratarea hepatIteI
sunt necesare maI multe fructe sI apa fIarta. Aceasta va dIlua urIna
sI va mIcsora gustul amar produs de bIla.

CAP.3 CUh ACTDNAZA AhAPDL

0octorul SwamI 77EKANAN0A sustIne ca toate substantele de care
avem nevoIe sunt contInute n urIna exact n cantItatea de care avem
nevoIe. ExIsta deja sufIcIent de multe dovezI clInIce prIvInd efIcIenta
luI A|AFDL. Urmatoarea ntrebare pe care trebuIe sa neo punem n
mod fIresc sI la care vom ncerca sa raspundem n contInuare este:
cum actIoneaza A|AFDL: ExIsta oare o explIcatIe satIsfacatoare sau
un posIbIl motIv pentru care ea este att de efIcIenta:
ExamInnd aceste aspecte, este necesar sa avem o perspectIva obIectIva
pentru a putea judeca corect. UrIna este numele produsuluI fInal rezultat
n urma fIltrarII sngeluI prIn rInIchI. TotusI, ea nu este o substanta
unIforma, cI dIfera de la o urInare la alta, de la o zI la alta, de
la un an la altul. CompozItIa eI atuncI cnd suntem sanatosI dIfera
de compozItIa eI atuncI cnd suntem bolnavI. Astfel, chIar daca ea
contIne o gama standard de substante, nu ne putem astepta ca vreodata
sa poata fI fabrIcat un produs sIntetIc care sa o nlocuIasca.


Una dIn afIrmatIIle fundamentale ale adeptIlor tehnIcII A|AFDL,
care poate elucIda ntro oarecare masura de ce urIna este att de
efIcIenta, sustIne ca urIna fIecaruI om este Ideala pentru proprIIle
sale necesItatI. n contInuare sunt facute cteva presupunerI, bazate
pe cunoasterea substantelor ce se afla n urIna sI a efectelor lor
potentIale. Ele au fost sIntetIzate n opt categorII:
urIna ca nlocuItor nutrItIv
terapIa prIn sare
actIunea germIcIda
actIunea dIuretIca
componentele enzImatIce
reasImIlarea hormonala
efectul ImunologIc
efecte psIhologIce

UrIna ca nIocuItor nutrItIv

Este probabIl naIv sa credem ca urIna poate vIndeca deoarece contIne
elemente mInerale, vItamIne sI alte componente datatoare de sanatate.
|ultI dIntre noI luam asemenea elemente dIn mncare, daca bInenteles
dIeta noastra este sufIcIent de echIlIbrata. TotusI, este cert ca urIna
adauga anumIte vItamIne, amInoacIzI, sarurI, hormonI, etc., desI acestea
nu au probabIl un efect foarte mare asupra nutrItIeI noastre n stare
normala.
n tImpul starII de boala apare o schImbare n natura proprIeI
urIne, cacI rInIchII fIltreaza n mod dIferIt sngele, elImInnd dIverse
elemente esentIale. Un exemplu evIdent este cazul hepatIteI. Cnd exIsta
un blocaj la nIvelul fIcatuluI, bIla produsa n fIcat nu maI ajunge
n IntestIne. D parte dIn ea se varsa n snge sI apoI n urIna. Astfel,
apar starI de greata, slabIcIune, Iar datorIta acesteI lIpse de bIla
pe tractul dIgestIv, dIgestIa grasImIlor sI a proteInelor nu se maI
poate realIza n mod corect. Pentru a contracara acest efect, doctorII
prescrIu anumIte medIcamente care suplInesc aceasta defIcIenta.
Exemplul dat a venIt decI n favoarea afIrmatIeI facuta InItIal,
potrIvIt careIa toate substantele de care avem nevoIe, exact n cantItatea
corecta, se gasesc n urIna. 0ect sa fIe pIerdute, este preferabIl
ca bIla sI alte enzIme ale fIcatuluI sa fIe recIclate. NoI am dat un
sIngur exemplu general, dar daca vom cauta, putem descoperI sI n cazul
altor bolI dIferIte mIjloace de a ne pastra felurItele elemente Importante
ale corpuluI, recupernd astfel energIe.

TerapIa prIn sare

n YDCA, apa sarata are o valoare terapeutIca foarte nalta n
foarte multe cazurI de bolI. Ea este folosIta n tehnIcI ca: KUNJAL
KFYA, NET KFYA, SHANK PFAKSHALANA sI alte SHATKAF|AS dIn HATHA YDCA,
att pentru a curata corpul ct sI pentru a elImIna o serIe ntreaga
de bolI, cum ar fI astmul, ulcerul, IndIgestIa, constIpatIa, cosurIle,
durerIle de cap, afectIunIle ochIlor, etc. UrIna, fIInd foarte sarata,
va avea un efect asemanator, sI acesta poate fI unul dIn motIvele pentru
care ea este att de efIcIenta n foarte multe cazurI.
SolutIIle sarate curata mucusul vechI ncrustat n dIferIte membrane


ale corpuluI, dIzolva excesul de mucus dIn plamnI sI dIn alte organe.
Apa sarata calduta sI urIna calda sunt folosItoare n specIal n bolIle
n care corpul nu are sufIcIenta caldura pentru a pastra secretIIle
normale ale corpuluI. n acelasI tImp, n bolIle n care mucusul este
excesIv de apos, ea elImIna excesul de apa. Aceste efecte de osmoza
sI ncalzIre pot fI operante sI n oblojIrea ranIlor, pentru cosurI
sI tumorI, sI pot explIca de ce compresele sI cataplasmele cu urIna
calduta sI concentrata sunt efIcIente n aplIcatII externe.
FolosIrea urIneI n asemenea cazurI este mult maI efIcIenta dect
apa sarata sImpla, deoarece urIna contIne cantItatI mIcI de cortIzon
natural care este bInecunoscut ca fIInd un puternIc agent vIndecator.
El este folosIt n multe bolI ntre care astmul sI bolIle InflamatorII,
deoarece ajuta prIntre altele corpul sa faca
fata stressuluI.
UrIna este de asemenea renumIta a avea un efect laxatIv, fIInd
recomandata n cazurI de constIpatIe. Ea trece prIn IntestIne sI contInutul
sau de sare spala ImpurItatIle sI mpInge apa catre anus, ajutnd astfel
la elImInarea fecalelor. Actul de a bea urIna poate fI comparat cu
un fel de SHANK PFAKSHALANA, care sIa dovedIt clar efIcIenta chIar
sI n bolI grave cum ar fI dIabetul. SHANK PFAKSHALANA accelereaza
metabolIsmul corpuluI ajutnd la elImInarea excesuluI de zahar dIn
snge, fortnd toxInele sa Iasa dIn celule. Este cu adevarat o tehnIca
de curatIre sI purIfIcare complexa sI mInunata.
Ureea sI amonIacul sunt solventI organIcI ce dIzolva grasImIle
sI alte secretII naturale ale corpuluI. Aceste substante dau probabIl
urIneI o capacItate de purIfIcare a membranelor ce secreta mucus sI
a celulelor corpuluI, care este mult maI mare dect apa sarata obIsnuIta
folosIta n tehnIcIle de HATHA YDCA.

ActIunea germIcIda

Nu se cunoaste exact motIvul efectuluI antIseptIc al urIneI. CapacItatea
sa antIseptIca poate fI observata de pIlda atuncI cnd este aplIcata
extern pe o taIetura sau dupa ras. SenzatIa este asemanatoare cu aceea
pe care o resImtIm atuncI cnd punem spIrt pe o rana: o usoara senzatIe
de arsura.
Care este de fapt componenta dIn urIna care genereaza aceasta
stare, nu se stIe cu precIzIe. Ea poate fI datorata combInatIeI dIntre
sare sI uree sau amonIac, care curata pIelea, sau poate fI vorba despre
o alta combInatIe.
0aca nu ne putem pronunta cu o precIzIe absoluta asupra cauzelor
stIIntIfIce ale actIunII sale, n schImb, efectele sale sunt bInecunoscute:
urIna aplIcata pe o taIetura proaspata sau pe o zgrIetura prevIne
ImedIat Infectarea, Iar compresele cu urIna aplIcate zI de zI elImIna
InfectIIle deja exIstente. Un paradox ce asteapta sa fIe rezolvat este
acela ca urIna nu prevIne cresterea germenIlor n tractul urInar (decI
a InfectIIlor tractuluI urInar), desI are acest efect aparent antIseptIc
atuncI cnd este aplIcata extern. Se afIrma, de asemenea, de catre
ceI ce practIca A|AFDL, ca urIna poate fI folosIta n locul sapunuluI,
elImInnd n modul sau pecIfIc mIzerIa; acest proces este posIbIl datorIta
actIunII de solvent pe care o au ureea sI amonIacul care se gasesc
n urIna.



ActIunea dIuretIca

FezIduurIle proteInelor, cum ar fI ureea, nItrogenul sI amonIacul,
actIoneaza n sensul cresterII cantItatII de urIna. n doze marI, aceste
substante sunt toxIce sI trebuIe elImInate dIn corp. 0ealtfel, corpul
nostru fIzIc reactIoneaza n mod natural, spalndule cu apa sI alte
substante.
Acest efect este pregnant experImentat n tImpul postuluI alImentar
total conjugat cu folosIrea contInua a urIneI drept medIcatIe Interna.
n tImpul postuluI, ntrun asemenea caz, prIma urIna are adesea un
gust ntepator, maI ales cnd este vorba despre o boala care ImplIca
sI febra. TotusI, dupa ce este bauta aceasta prIma urIna, urmatoarea
este mult maI dIluata sI maI abundenta, chIar daca nu a maI fost bauta
vreo cantItate suplImentara de apa. Un efect fIresc al recIclarII ntregII
urInI, fara a maI consuma o cantItate suplImentara de lIchId, este
acela ca n scurt tImp se va produce o cantItate mare de urIna, clara
sI placuta la gust. ExplIcatIa consta n spalarea rInIchIlor sI purIfIcarea
sngeluI.

Componenta enzImatIca

0aca se va dovedI ca urIna este un lIchId care nmagazIneaza enzIme,
asa cum sa afIrmat maI sus, aceasta va permIte sa explIcam efectul
sau n arteroscleroza, n atacurIle de InIma, embolIsmul pulmonar,
etc., pe baza cercetarIlor facute asupra enzImeI numIta urokInaza.
Este foarte posIbIl sa exIste sI alte enzIme actIve n urIna, dar deocamdata
ele sunt taInIce urmeaza sa fIe IdentIfIcate prIn analIze rIguroase
n laborator.
FeasImIlarea hormonala

NumerosI hormonI sunt elImInatI prIn urIna. FeasImIlarea lor se
poate dovedI foarte valoroasa att prIn pastrarea energIeI corporale,
ct sI prIn efectele lor hormonale specIfIce. PrIn urmare este evIdent
ca procesul reIngerarII urIneI dIn nou sI dIn nou poate face corpul
capabIl sa reutIlIzeze hormonII sI I permIte totodata sa economIseasca
astfel energIa vItala necesara pentru a produce altII. AnumItI hormonI,
n specIal ceI cortIcosteroIzII secretatI de cortexul adrenal, pot
ajuta chIar eI n procesul vIndecarII unor bolI.
HormonII sunt molecule foarte puternIce. Crearea lor necesIta
un mare consum de energIe vItala, dar eI pot transforma total echIlIbrul
proceselor corpuluI, personalItatea, emotIIle sI starea mIntII, chIar
daca numarul lor creste numaI cu o cantItate foarte mIca. D asemenea
cantItate mIca de hormonI ar putea fI chIar cea absorbIta n urIna,
ceea ce ar explIca efectul extrem de puternIc al acesteIa asupra starII
noastre de sanatate sI a nIveluluI nostru energetIc.
ata ce afIrma profesorul Jean FDSTAN0E: D descoperIre recenta
prIvInd actIvItatea hormonIlor a revolutIonat complet studIIle noastre.
UnII dIntre acestIa, dupa ce sunt fIltratI prIn rInIchI, trec n urIna.
|ultI dIntre hormonII hIpofIzeI, hormonII adrenalI sI aI glandelor
sexuale au fost gasItI n urIna obIsnuIta... UrIna confera practIc
o cantItate nelImItata de materII de baza... 0In punct de vedere terapeutIc,


este posIbIl ca folosIrea acestor hormonI sa exercIte o mare putere
vIndecatoare asupra organIsmuluI uman.
HormonII ceI maI predIspusI sa fIe reabsorbItI de catre corp sunt
ceI cu molecule mIcI, care nu sunt proteIne, sI care prIn urmare nu
sunt afectatI de sucurIle dIgestIve. ProteInele cum ar fI InsulIna,
hormonul de crestere sI hormonII pItuItarI pot fI dIstruse de catre
acIzII sI pepsInele dIn stomac, sau de celelalte enzIme aflate pe tractul
dIgestIv, desI acest lucru nu este absolut ImperatIv. HormonII sexualI,
adrenalIna sI hormonII glandeI tIroIde sunt probabIl reabsorbItI, desI
efectele acestuI fenomen urmeaza nca sa fIe studIate.
Este evIdent ca nteleptII dIn trecut au cunoscut contInutul hormonal
al urIneI, sau cel putIn aveau cunostInta despre efectele acesteIa
n calItate de Inductoare sI generatoare a starII AN0FDCNALE. EI au
sugerat, tocmaI de aceea, anumIte regulI n care IndIcau ca ntrun
cuplu urIna amoros (n cadrul jocurIlor erotIce), urIna barbatuluI
trebuIe sa fIe ngurgItataca de femeIe sI Invers. ntrun asemenea
caz aceasta modalItate conduce gradat la atIngerea de catre ceI doI
IubItI, n cuplu, a starII AN0FDCNALE CLDFDASE.
FactorII amorosI, psIhIcI, mentalI sI esoterIcI joaca aIcI un rol
Important n punerea n practca a acesteI metode sI referItor la aceasta
un element Interesant dIn punct de vedere stIIntIfIc, care deja a fost
constatat, este ca urIna uneI femeI are un contInut maI mare de hormonI
femInInI (estrogenI, etc.), sI astfel prIn IngurgItarea acesteIa de
catre barbatul care o Iubeste, poate crea n corpul acestuIa o reactIe
armonIoasa de complementarItate facnd chIar sa apara un efect de AN0FDCNZAFE

psIhIca sI mentala daca ea este bauta de catre un barbat, ntro stare
de transfIgurare, o perIoada maI ndelungata de tImp. FecIproca este,
de asemenea, valabIla (atuncI cnd femeIa care pe Iubeste acel barbat
I bea ntro stare de transfIgurare urIna).
n aceasta dIrectIe, pentru a se evIdentIa acestI factorI de complementarIta
te amoroasasexuala, ar fI Interesant sa se realIzeze un studIu amanuntIt
de comparare a urIneI la ambele sexe, structurat pe grupe de zodII,
ascendent, dIeta, etc.

Aspecte ImunoIogIce

ChIar daca se va descoperI ca urIna contIne sI componente toxIce,
acest lucru ar putea fI o alta motIvatIe pentru succesul sau. 0aca
substantele elImInate n urIna sunt IdentIce cu cele care apar n procesul
bolII, atuncI se confIrma faptul ca ele ar putea stImula sIstemul ImunItar
sa atace, sI astfel sa elImIne defInItIv boala. Procesul constatat
ntro asemenea sItuatIe ar fI ntructva sImIlar vaccInarII, cnd
ntrun corp sanatos se Inoculeaza o cantItate mIca de otrava, care
stImuleaza n mod armonIos corpul sa se apere producnd antIcorpI.
ActIunea poate fI numIta efect homeopatIc sI este un prIncIpIu pe
baza caruIa sI bazeaza unII cercetatorI terapIIle mpotrIva canceruluI.
ExIsta chIar posIbIlItatea ca antIcorpII sa exIste n urIna sI astfel
eI sa fIe reabsorbItI ntro forma vIabIla. Acest aspect ar putea avea
o Importanta urIasa n cazul tratamentelor cu UFNA contra S0A.
n cartea sa PsIhologIa aplIcata, SA|SDN WFCHT spunea: Este
clar ca n cIrcumstante specIale, cantItatI mIcI de proteIne sI peptIde


pot fI absorbIte dIn IntestIne fara sa se fI realIzat o hIdrolIza anterIoara
a lor n amInoacIzI, adIca altfel spus se poate realIza transferul
tuturor proteInelorantIcorpI de la mama la copIl prIn IntermedIul
lapteluI matern.
Este perfect posIbIl ca un proces taInIc asemanator sa se realIzeze
prIn A|AFDL. 0aca este asa, atuncI el ar putea face corpul maI capabIl
sa lupte mpotrIva bolIlor de tot felul (CLUS7 S0A), antIcorpII
avnd astfel un acces sI o capacItate mult maI mare de a stImula sIstemul
ImunItar.

PosIbIIItatI psIhoIogIce

D problema poate sI maI Importanta care poate fI pusa n dIscutIe
este daca A|AFDL are valente maI marI la nIvel psIhologIc dect la
nIvel fIzIc. Este perfect posIbIl ca socul folosIrII sIstematIce a
urIneI sa nlature pentru totdeauna tendIntele psIhologIce preconcepute,
prejudecatIle sI credIntele dogmatIce, permItnd energIeI pozItIve
urIase elIberate de catre mInte sa nvIgoreze corpul sI sa elImIne
boala sI blocajele psIhomentale care pna atuncI o parazItau.

CAP.4 CH0 PFACTC N A|AFDL

0upa toate cele afIrmate pna acum, ceI care lecturnd cu
atentIe aceasta carte vor dorI sa practIce A|AFDL sI vor pune n
mod fIresc ntrebarea daca ea este o tehnIca ce trebuIe recomandata
doar oamenIlor bolnavI, sau daca ea poate fI folosIta zIlnIc de catre
orIcIne, asa cum se specIfIca n 0A|AF TANTFA: ExIsta oare anumIte
obstacole sI efecte negatIve care pot sa apara n urma folosIrII de
durata a acesteI practIcI: Fara ndoIala ca raspunsul la aceste ntrebarI
poate fI aflat cel maI lesne prIn practIca IndIvIduala. Nu ntmplator
se spune ca: UN CFA| 0E PFACTCA 7ALDFEAZA CAT TDNE 0E TEDFE.
Felul n care este folosIta tehnIca A|AFDL va depInde foarte
mult de experIenta personala sI de necesItatIle fIecaruIa. UnII oamenI
consIdera ca urIna lor este foarte puternIca sI ca ea le declanseaza
reactII neplacute, asa cum dealtfel se remarca n orIce proces de purIfIcare
a corpuluI. AltII sI acestIa sunt majorItatea care deocamdata nu
sufera de nIcI o boala sau nu se confrunta cu nIcI o neplacere, pot
aspIra ca unIcul rezultat al practIcII lor pe aceasta cale sa fIe
marIrea energIeI vItale, prevenIrea aparItIeI bolIlor, pastrarea nealterata
a sanatatII sI amplIfIcarea bucurIeI de a traI. Acestea fIInd spuse,
vom da totusI o serIe de InformatII utIle cu tItlu general, ce provIn
att dIn experIentele personale ale unor adeptI aI luI A|AFDL, ct
sI dIn cartIle fundamentale scrIse n legatura cu acest subIect.

SfaturI sI precautII

1. A|AFDL nu trebuIe sa fIe nIcIodata nceputa daca 0EDCA|0ATA
sunt folosIte tratamente medIcale sau orIce alta forma de tratament
CAFE |PLCA medCA|ENTE A. TrebuIe sa treaca doua zIle ntre oprIrea
medIcatIeI sI nceperea tehnIcII A|AFDL.
2. DamenII care au bolI de fIcat, rInIchI sau InIma, n care cantItatea
de proteIne sI echIlIbrul apeI sunt perturbate (de exemplu, umflarea


cu apa a tesuturIlor n zona pIcIoarelor, abdomenuluI, mInIlor) vor
trebuI sa consulte un terapeut experImentat sau un doctor naInte de
a ncepe practIca A|AFDL.
J. UrIna plIna de puroI nu va trebuI folosIta n A|AFDL. 0oar
aceI oamenI nzestratI cu o mare credInta sI experIenta vor putea sa
sI trateze InfectIIle de rInIchI, vezIca sau uretra prIn A|AFDL.
4. n formele maI Intense ale tehnIcII Interne (cu alte cuvInte,
cnd se beau maI mult de treI pahare cu urIna pe zI), dIeta va trebuI
sa fIe saraca n proteIne sI sare. 7or trebuI evItate alImentele rafInate,
sIntetIce, de exemplu zaharul alb, faIna rafInata, hrana conservata,
s.a.m.d. AlImentele IutI pot de asemenea face urIna pIcanta sI neplacuta
la gust. AnumItI adeptI aI tehnIcII recomanda chIar ncetarea consumuluI
de lapte.
5. ngerarea de alcool, tutun sI orIce alte drogurI va trebuI
complet oprIta.
6. D crIza de vIndecare poate fI un semn ca organIsmul se purIfIca
foarte rapId. Aceste crIze se pot manIfesta sub forma de dIaree, eruptII
ale pIelII, starI de voma, febra provenIta dIntro cauza necunoscuta,
raceala, stare generala de slabIcIune sI debIlItate. SustInatorII luI
A|AFDL spun ca nu trebuIe sa ne temem sI sa luam medIcamente n nIcI
unul dIn cazurIle mentIonate
anterIor. Acestea apar de obIceI datorIta faptuluI ca sIstemele de
aparare ale corpuluI au elImInat prea multe toxIne nradacInate adnc,
Iar acestea perturba procesele elImInatorII dIn fIInta. ElImInarea
prIn urIna va fI partIal nlocuIta de mecanIsmele defecatIeI, ale transpIratIeI
prIn pIele sI ale respIratIeI.
0aca acest lucru se va ntmpla, cea maI buna metoda de a controla
sItuatIa este reducerea cantItatII de urIna bauta, sau ncetarea completa
a tehnIcII sI odIhna. Felaxarea completa sI postul pot de asemenea
sa ajute, sau putem ncepe o dIeta bazata numaI pe fructe. n contInuare
vom trece n revIsta manIfestarIle obIsnuIte ale crIzelor de vIndecare,
prezentnd totodata sI tratamentul recomandat:
a) 0Iaree cea maI buna masura este odIhna completa sI postul
tImp de o zI. 7a trebuI sa bem apa fIarta, suc de lamIe sI lassI
(doua lIngurI de lapte batut amestecate ntrun pahar cu apa) pentru
a evIta deshIdratarea. ToxInele corpuluI care au fost angrenate de
A|AFDL vor putea fI astfel elImInate. n urmatoarea zI se va mnca
orez fIert sI brnza de vacI, sau orez fIert cu fasole. n cea dea
treIa zI toate manIfestarIle vor dIsparea cu sIguranta, sI A|AFDL
va putea fI renceputa.
b) EruptII ale pIelII, cum ar fI pustule (cosurI), basIcI, furuncule,
abcese pot fI tratate n felul urmator: pentru a stopa procesul,
n fazele de nceput trebuIe frecata portIunea de pIele afectata, cu
urIna. PIelea nu va fI spalata dect dupa o ora sau doua, sI numaI
cu apa rece, fara sapun. 0aca aceste eruptII ale pIelII contInua sa
ne cauzeze probleme, sau daca furunculele devIn maI marI, pot fI aplIcate
comprese cu urIna, sau comprese cu apa calda sI sare, noaptea, naInte
de culcare. Aceste furuncule nu vor fI nIcIodata presate, comprImate,
stoarse sau atInse cu mna. Astfel de manIfestarI dIspar n mod obIsnuIt
dupa J7 zIle. D dIeta usoara, formata numaI dIn fructe, va ajuta acestuI
proces de purIfIcare.
c) StarIle de voma pot aparea n specIal atuncI cnd urIna este


urtmIrosItoare sau cu gust rau, asa cum se ntmpla n cazurI de
febra, galbenare sau alte bolI. n asemenea cazurI urIna poate parea
de nefolosIt. TotusI, daca pacIentul sI obIsnuIeste mIntea cu Ideea
ca este utIl sa o bea, el va reusI acest lucru, maI ales daca dIlueaza
urIna cu o cantItate suplImentara de apa. 0aca ne este greu sa bem
prIma nghItItura, atuncI vom contInua sa dIluam urIna pna cnd ea
va capata un gust acceptabIl.
Actul n sIne de a vomIta este dealtfel ct se poate de utIl,
deoarece el curata stomacul exact cum face sI KUNJALA KFYA (7A|ANA
0HAUT), decI el nu trebuIe sa ne preocupe prea mult sau sa ne ngrIjoreze.
0upa ce am vomat, starea de greata este de obIceI elImInata sI ne vom
sImtI maI bIne. 0aca ea totusI persIsta sI apare dIn nou senzatIa de
voma, va trebuI sa ne adresam uneI persoane competente.
0upa ce urIna a fost vomata, va trebuI sa ne odIhnIm sI sa bem
lIchIde usoare, cum ar fI suc de lamIe sau alte sucurI de fructe.
Cnd ne vom sImtI pe deplIn odIhnItI, putem ncerca dIn nou A|AFDL.
d) febre usoare de orIgIne neexplIcata pot aparea ca o reactIe
a corpuluI ce doreste sasI arda toxInele. Este un proces extrem de
normal n cadrul serIeI de fenomene elImInatorII sI nu necesIta nImIc
altceva dect odIhna completa sI Ingerarea constanta de lIchIde. 0upa
febra e necesara o dIeta bazata pe fructe sI alImente usoare, ce va
preceda renceperea luI A|AFDL.
NDTA: verIfIcarea regulata a temperaturII corpuluI ne va asIgura
ca aceasta temperatura nu creste foarte mult. ntro sItuatIe extrema,
capul va trebuI sa fIe racIt aplIcnd comprese cu apa rece, n tImp
ce pe pIcIoare se va aplIca ghee (unt clarIfIcat). 0aca temperatura
ramne rIdIcata, dupa o ora poate fI luata o aspIrIna, dar aceasta
doar ca remedIu ultIm.
e) Tusea sI raceala pot aparea de asemenea sI ele, IndIcnd elImInarea
mucusuluI (flegmeI) dIn plamnI sI tractul respIrator. 0In nou este
IndIcata reducerea sau stoparea IngerarII de urIna sI nceperea practIcII
de KUNJALA (7A|ANA 0HAUT) sI NET (KFYAsul cu apa sI sare), o data
sau de doua orI pe zI. NET, folosInd
jumatate apa sI jumatate urIna, este buna pentru a elImIna toate starIle
de dIsconfort sI pentru a ajuta spalarea mucusuluI de pe traseele nazale
sI sInusurI. 0Ieta va trebuI sa excluda laptele sI produsele dIn lapte,
precum sI toate alImentele care produc mucus, cum ar fI grasImIle sI
amIdonul, pna cnd raceala este ndepartata.
f) Starea generala de slabIcIune poate fI resImtIta ca un rezultat
al exceselor de toxIne sI n acest caz, mult somn, odIhna sI o hrana
dIn abundenta ne vor fI de mare ajutor.
7. Postul
Postul poate fI prea dIfIcIl pentru unII oamenI, n specIal daca
au suferIt de o boala cronIca, un tImp destul de ndelungat, de exemplu
bolI ale InImII, hIpotensIune, s.a.m.d. AcestI oamenI vor trebuI sa
nceapa foarte ncet sI gradat. Este IndIcat sa se nceapa cu o sIngura
masa pe zI, formata dIn alImente maI usoare, cum ar fI fructele, naInte
de a se ncerca un post complet doar cu apa sI urIna. Este preferabIl
ca aceasta regula sa fIe respectata de catre totI oamenII, deoarece
patrunderea gradata n post este extrem de benefIca sI da rezultate
maI rapIde dect daca Intram brusc n cele maI avansate practIcI, pentru
a renunta apoI datorIta dIfIcultatIlor ntlnIte pe parcurs.


8. n anumIte bolI, urIna devIne densa sI aparent de neIngerat.
n asemenea cazurI este totusI IndIcat sa ncercam sa utIlIzam aceasta
urIna, chIar daca pare dIfIcIl sa o facem. UrIna densa sI InsufIcIenta
(aflata ntro cantItate redusa) poate contIne sarurI mInerale sI alte
componente ale corpuluI de mare valoare. Ea trebuIe nsa dIluata cu
multa apa.
9. FemeIle nsarcInate pot realIza A|AFDL, cu urmatoarele restrIctII:
prIma urInare de la nceputul zIleI (cnd ne trezIm) va trebuI complet
elImInata. 7or putea fI folosIte nsa a doua sau a treIa urInare, ndeosebI
daca sa consumat apa, lapte, ceaI, sau orIce alta bautura usoara.
UrIna va trebuI sa aIba o culoare deschIsa sI sa nu fIe prea concentrata.
10. NoI totI suntem dIferItI unII de altII, asa ca este posIbIl
ca rezultatele prIetenIlor nostrI sa nu nI se aplIce sI noua. 7rsta,
constItutIa fIzIca, dIeta sI starea de sanatate toate acestea ne
pot conduce pe caI dIferIte. Scopul este nsa acelasI, daca nu ar fI
sa mentIonam dect o stare de sanatate perfecta (desI efectele luI
A|AFDL sunt mult maI complexe).

ProgramuI de practIca

|etoda A|AFDL a ramas secreta sI scufundata n mIster tImp de
mII de anI, pna cnd a fost dIn nou redescoperIta. 0In aceasta cauza,
au ramas foarte putIn cunoscute aspectele sale practIce stravechI.
0e aceea vom ncerca sa umplem acest gol oferInd cteva programe concrete
sI practIce, zIlnIce, asa cum sunt ele recomandate de adeptII acesteI
tehnIcI. Acolo unde este cazul, vor putea fI selectate acele aspecte
ale tratamentuluI care corespund efectelor dorIte (spre exemplu, bolII
partIculare de care suferIm), apoI vor fI urmate recomandarIle facute,
tInnd cont att de sfaturI ct sI de precautIIle prescrIse, Iar n
fInal vor trebuI examInate cu atentIe rezultatele obtInute. DrIce schImbare
n regIm
va fI notata, mpreuna cu rezultatele pe care le aduce ea.

|odurI dIferIte de realIzare a luI A|AFDL

A|AFDL poate fI mpartIta n doua categorII prIncIpale:
1) FolosIrea Interna, care cuprInde o gama ntreaga de varIante,
mergnd de la a bea un pahar pe zI sI pna la a bea ntreaga cantItate
de urIna, pna la ultIma pIcatura (de regula n tImpul postuluI).
2) FolosIrea externa, care cuprInde sI ea dIferIte procedee, de
la frecarea urIneI proaspete pe taIeturI, zgrIeturI sI julIturI sI
pna la masajul sI aplIcatIIle cu o urIna specIal preparata.
n contInuare vom prezenta cteva programe practIce. TrebuIe sa
se tIna cont nsa ca acestea reprezInta doar o lInIe dIrectoare sI
ca ele pot sI trebuIe schImbate n functIe de proprIIle noastre cerInte
corporale. FIecare fIInta este cel maI bun judecator al proprIIlor
sale nevoI, Iar bunul sImt este fara ndoIala cel maI bun crIterIu
de evaluare a perIoadeI n care vom executa tratamentul sI a cantItatII
de urIna pe care o vom Ingera.

PeguII de baza



1. Se va folosI jetul de mIjloc al procesuluI de urInare, sIngura
exceptIe facnduse n cazul postuluI, cnd urIna este elImInata la
fIecare 1015 mInute, sI cnd se poate bea urIna pna la ultIma pIcatura.
ChIar sI n acest caz nsa, prIma Ingerare va trebuI sa cuprInda numaI
jetul dIn mIjloc.
2. UrIna va trebuI sa fIe bauta cu sorbIturI, ca ceaIul, sI nu
data peste cap ca apa. Aceasta va prevenI unele probleme ce pot aparea
sub forma dIareeI sI a altor procese elImInatIve acute.
J. PrIma urInare a zIleI este cea maI Importanta, Iar cel maI
bun tImp dIn zI pentru a bea urIna elImInata este ntre orele J4 dImIneata,
n specIal daca realIzam SA0HANA yoghIna.
4. TrebuIe baut cel putIn un lItru de apa pe zI.
5. Hrana pIperata sI sarata, ca sI excesul de proteIne vor trebuI
evItate.
6. UrIna elImInata noaptea, naInte de ora J a.m., nu va trebuI
folosIta.
7. CantItatea utIlIzata ramne la latItudInea fIecaruIa.

Faza InItIaIa de acomodare

naInte ca A|AFDL sa fIe utIlIzata dIn plIn, este necesara o
perIoada InItIala de acomodare. n tImpul acesteI perIoade trebuIe
depasIte o serIe ntreaga de obstacole. Pentru ceI curajosI, deschIsI
la mInte, acest pas va fI usor de realIzat, n tImp ce pentru altII,
acceptarea deschIsa a valorII potentIale, terapeutIce a urIneI poate
sa se realIzeze maI lent. n ambele cazurI acomodarea este necesara,
sI cea maI buna modalItate de a o ncepe se realIzeaza astfel:
1. Ne pregatIm mental cel putIn cu Ideea ca vom ncerca acest
proces, sI ne examInam reactIIle, gndurIle sI sentImentele.
2. Cnd ne sImtIm pregatItI dIn punct de vedere mental sa ncepem
practIca, vom colecta urIna proaspata sI vom ncepe prIn a
ne freca mInIle cu ea. I vom sImtI natura, o vom mIrosI, vom vedea
daca poate sa ne curete pIelea, asa cum afIrma unII oamenI. 0upa aproxImatIv
cIncI mInute ne spalam cu apa rece sI urmarIm sa vedem daca urIna a
avut vreun efect. Nu trebuIe sa folosIm sapunul dupa practIca luI A|AFDL.
J. Urmatoarea faza consta n pregatIrea corpuluI sI a mIntII pentru
A|AFDL, punnd o pIcatura pe lImba. ActIunea de a gusta sI a mIrosI
este o parte Importanta n evaluarea sI estImarea naturII sale.
4. UlterIor vom putea marI cantItatea de urIna pna cnd vom putea
bea un pahar plIn, umplut cu jetul dIn mIjloc, sI ne vom sImtI neutrI
dIn punct de vedere mental sI corporal. AtuncI vom fI gata sa pornIm
programul structurat n sectIunea de practIcI Interne.
|ultI oamenI au anumIte dIfIcultatI n acceptarea folosIrII externe
a urIneI. Aceasta respIngere a facut parte dIn multe culturI, de mIlenII.
TotusI, dupa un anumIt tImp acceptarea va venI prIn ntelegere sI prIn
efectele pe care le vom resImtI personal daca vom avea curajul sa aplIcam
practIc aceste tehnIcI.

PPACTCA NTPNA

Aceasta poate fI dIvIzata n treI programe de baza:



1) o data pe zI
2) de treI orI pe zI
J) postul cu urIna

EvIdent, putem modIfIca aceste sugestII, de exemplu putem bea
doua sau patru pahare (nu treI). TotusI aceste regulI sI sugestII de
baza vor trebuI urmarIte ndeaproape, chIar daca nu cu o absoluta strIctete,
cacI ele reprezInta sInteza unor experIente ndelungate ale celor care
sIau consacrat vIata studIerII luI A|AFDL, sI ne pot fI o excelenta
calauza.

D data pe zI

FolosIm jetul de mIjloc al prImeI urIne, elImInnd prImII sI ultImII
10 ml. Colectam restul. Cel maI bun moment pentru a realIza aceasta
este de la ora J la 4 dImIneata. naInte de a bea urIna, realIzam KFYAS
urIle de dImIneata, cum ar fI curatarea lImbII sI spalatul pe dIntI.
UrIna va trebuI sorbIta la fel ca ceaIul.
PractIca trebuIe realIzata n fIecare dImIneata, astfel nct
sa devIna gradat o obIsnuInta. Putem ncerca aceasta tehnIca tImp de
numaI o saptamna sau doua, n legatura cu anumIte bolI, sau o perIoada
nedefInIta, pentru a dobndI o maI buna stare generala de sanatate
sI o maI mare energIzare a corpuluI.
0ETA: nu exIsta restrIctII legate de dIeta n acest program;
totusI, o dIeta cu un contInut redus de proteIne sI sare va face ca
urIna noastra sa aIba un mIros sI un gust mult maI placute.
PFECAUT: nu trebuIe sa ncepem A|AFDL daca urmam un tratament
medIcal.

0e treI orI pe zI
Jetul dIn mIjloc al urIneI este baut n urmatoarele momente:
1. PrIma urInare a zIleI, preferabIl de la J la 4 dImIneata.
2. La ora 12, sau o ora dupa masa de prnz.
J. La o ora dupa masa de seara.
0ETA: aceasta este o forma maI puternIca de A|AFDL sI necesIta
o dIeta saraca n proteIne sI cu un contInut redus de sare. Cnd urIna
este elImInata la o ora dupa masa, se consIdera ca ea contIne maI multe
enzIme sI substante nutrItIve valoroase.
PFECAUT: daca ncep sa apara probleme de elImInare, de genul
crIzelor de vIndecare pe care leam descrIs pe larg ntrun capItol
anterIor, atuncI va trebuI sa urmam InstructIunIle date n respectIvul
capItol sI sa mIcsoram cantItatea de urIna la un pahar pe zI.








ContInuare AmaroII - TerapIa cu urIna

PostuI cu urIna

Postul n sIne este o metoda foarte puternIca de a trata anumIte
bolI. CombInatIa urInapost este chIar maI puternIca, sI de aceea ea
va trebuI realIzata gradat, respectnd urmatoarele etape:
1) pregatIrea pentru post, n care ne acomodam cu urIna pna cnd
ne sImtIm aptI sa abordam postul cu urIna.
2) cu doua zIle naIntea nceperII postuluI va trebuI sa reducem
cantItatea de proteIne sI hrana maI greu dIgerabIla. Fructele sI legumele
ne ajuta sa curatam vezIca sI favorIzeaza nceperea postuluI. CantItatea
de urIna care este bauta n tImpul acesteI perIoade poate fI marIta.
J) postul proprIuzIs consta n a bea doar urIna sI apa nIcI
un alt alIment sau lIchId nu vor trebuI Ingerate. n tImpul postuluI
nu se va realIza nIcI o munca, deoarece odIhna completa ajuta procesul
de purIfIcare sa se manIfeste nestnjenIt.
Ca sI n cazurIle anterIoare, practIca ncepe dImIneata devreme,
cnd se colecteaza sI se bea jetul dIn mIjloc al urIneI. ApoI, apa
pura, curata va fI alternata cu urIna. Ddata ce postul este nceput
sI urIna este elImInata frecvent, fIecare strop poate fI baut, deoarece
urIna este elImInata foarte rapId.
UltIma urInare a zIleI nu va maI fI nsa bauta, astfel nct sa
poata urma un somn sI o odIhna nentrerupte, permItnd corpuluI sa
actIoneze ntrun sens reparatorIu sI sa nvInga boala.
0aca la orIcare dIn aceste etape apare starea de voma, practIca
va trebuI oprIta pentru un tImp, pna cnd starea de greata dIspare,
dupa care putem ncepe dIn nou.
0urata postuluI depInde de tIpul de boala tratat. UnII entuzIastI
afIrma ca este necesar sa contInuI postul tImp de maI multe saptamnI
sub supraveghere, pentru a realIza rezultatele dorIte. EI sustIn ca
A|AFDL blocheaza senzatIa de foame, astfel nct postul devIne extrem
de usor, fapt pe care l pun pe seama alcalInItatII urIneI. ProbabIl
ca aceasta are un anumIt efect asupra centrIlor dIn creIer asocIatI
cu foamea sI satIetatea, deoarece dIn experIenta noastra acest lucru
este adevarat. PerIoada de post recomandata de noI este de mInImum
doua zIle sI de maxImum o saptamna, aceasta fara supervIzarea unuI
expert (decI fara perIcolul unor efecte secundare neplacute).
n tImpul postuluI, att terapeutul ct sI practIcantul trebuIe
sa fIe atentI pentru a se asIgura ca totul se realIzeaza
gradat, n mod lIn. Sub o ghIdare competenta, toate problemele asocIate
purIfIcarII, cum ar fI crIzele de vIndecare mentIonate maI sus, pot
fI elImInate treptat sI nu vor maI cauza nIcI o perturbare a acestuI
proces. Extremele vor trebuI nsa evItate cu orIce pret. Este maI bIne
sa realIzam cteva posturI succesIve pe perIoade maI scurte de tImp
dect un post lung care sa devIna prea extenuant. |asajul cu urIna
proaspata n tImpul postuluI, este de asemenea foarte recomandat de
catre majorItatea practIcantIlor luI A|AFDL.
4. Faza de dupa post necesIta o mare atentIe n restabIlIrea uneI
dIete normale sI naturale. TImp de cel putIn o saptamna trebuIe sa
fIm foarte prudentI, reajustnd gradat sI controlnd toate obIceIurIle


noastre alImentare. Cea maI buna cale de a IesI dIn post este sa ncetam
sa maI bem urIna, de preferat n momentul meseI de seara. D ora dupa
aceea, vom bea un pahar cu suc de portocale sau de lamIe, amestecat
cu putIna sare. n zIua urmatoare, la prnz, putem bea dIferIte alte
sucurI de fructe, Iar seara pot fI mncate fructe zemoase. n cea de
a treIa zI se pot mnca supa sI orez fIert, Iar seara dIn nou orez
cu legume fIerte. n acest mod vom putea restabIlI treptat dIeta normala,
maI putIn desIgur vechIle obIceIurI proaste.

Postul alternatIv

0aca un post complet doar cu urIna sI apa este prea dIfIcIl, atuncI
un post cu o masa pe zI este o alternatIva destul de buna. Acest regIm
utIlIzeaza aceleasI regulI ca sI n cazul postuluI total, cu urmatoarele
dIferente:
1) se va lua o sIngura masa, ct maI usoara, formata dIn doua
sau treI chappatI (pIne dIn gru nedecortIcat), sau dIn orez sI legume
fIerte, orI cteva fructe, preferabIl ntre orele 5 sI 6 dupaamIaza,
chIar naInte de apusul soareluI.
2) o ora naInte sI o ora dupa masa nu vor trebuI Ingerate nIcI
apa, nIcI urIna sau orIce alt lIchId, sI cu att maI putIn hrana solIda.
ApoI A|AFDL poate rencepe. Acest regIm poate fI realIzat pe perIoade
lungI, n specIal n tratamentul unor bolI.

PPACTCL TPDAP

UrIna se aplIca pe aproape toate felurIle de taIeturI, zgrIeturI,
ntepaturI de Insecte, tumorI, arsurI, InfectII, cIupercI, sI asa maI
departe. 0aca este aplIcata n chIar momentul aparItIeI afectIunII
respectIve, ea prevIne Infectarea. Cataplasmele cu urIna grabesc vIndecarea
lezIunIlor. Acest aspect este foarte usor de testat sI de experImentat.
n momentul ImedIat urmator ntepaturII uneI Insecte vom freca locul
afectat cu urIna sI vom vedea daca umflatura se mentIne sau dIspare.
Asemenea experIente ne pot sporI ncrederea n valoarea practIca a
luI A|AFDL.

La dus

Una dIntre cele maI bune modalItatI de a ncepe folosIrea externa
a urIneI este dusul realIzat dImIneata. 0aca dorIm sa
realIzam sImultan sI tehnIca Interna a luI A|AFDL, atuncI va trebuI
sa separam o parte dIn urIna colectata pentru a o bea, n tImp ce cealalta
parte o vom folosI extern. UrIna poate fI astfel folosIta Integral
n urmatorul program:
1) ne spalam dIntII, gIngIIle sI gura cu urIna. FealIzam o gargara
ce va prevenI sI va elImIna starIle neplacute conexe cu Inflamarea
gtuluI.
2) punem cteva pIcaturI n urechI.
J) punem cteva pIcaturI n ochI, Iar daca este prea puternIca,
o dIluam cu putIna apa.
4) tragem pe nas urIna (dIluata daca este necesar) de doua sau
treI orI pe fIecare nara.


5) restul de urIna (daca a maI ramas) o frecam n zona paruluI
sI n crestetul capuluI, apoI fata, gtul, umerII, subsuoarele sI restul
corpuluI. |asajul usor al corpuluI cu urIna elImIna tensIunIle. 0upa
cIncI mInute ne putem spala cu apa rece; vom vedea ca aceasta curata
la fel de bIne ca sI un sapun.

hasajuI

Acesta este un aspect esentIal n tratamentul multor bolI sI este
recomandat n specIal n tImpul postuluI. Procesul masajuluI este succInt
descrIs n 0A|AF TANTFA astfel: n cazul masajuluI, urIna se aplIca
dIn abundenta pe ntregul corp gol, n treI reprIze, cacI ea hraneste
pIelea sI organele, nlaturnd n scurt tImp bolIle. PrIn realIzarea
cu perseverenta a acestuI procedeu sImplu de masaj cu proprIa urIna
proaspata, adeptul poate dobndI puterea dIvIna. AtuncI cnd el va
atInge succesul deplIn, el va devenI Fegele ZeIlor sI va fI dIn ce
n ce maI lIber n toate actIunIle sale, va dobndI puterea ascunsa
a zece mII de elefantI, sI va putea mnca sI dIgera cu usurInta orIce
alIment. Se recomanda pentru masaj numaI urIna proaspata, Iar efectul
pe termen lung al uneI practIcI perseverente este vIndecarea tuturor
bolIlor sI, ImplIcIt, amnarea sIne dIe a mortII nsesI (conform aforIsmelor
4849, 5152).
Toate neplacerIle pIelII, de tIpul umflaturIlor, InflamatIIlor,
taIeturIlor, furunculelor, arsurIlor, bubItelor, etc., vor trebuI tratate
frecnd urIna pe ntreg corpul. 0A|AF TANTFA da explIcatII foarte precIse
referItoare la felul n care trebuIe realIzat masajul. Pentru masaj
sunt necesarI 250J00 ml de urIna. |IscarIle vor trebuI sa fIe usoare
sI placute, sI ndreptate catre InIma. Aceasta nseamna ca mIscarea
va trebuI sa se ndrepte de la cap catre InIma, sI de la pIcIoare catre
InIma. Ne vom concentra asupra talpIlor pIcIoarelor, asupra mInIlor,
capuluI, feteI sI spateluI. Un masaj bun poate sa dureze o ora sI jumatate
sau doua, daca vom realIza masarea tImp de cte 10 mInute a fIecareI
partI a corpuluI.
0aca este InsufIcIenta urIna pentru toate aceste necesItatI, poate
fI folosIta urIna uneI alte persoane de acelasI sex, dar nIcIodata
urIna uneI persoane de sex opus.
Nu se recomanda sa se faca baIe n Intervalul de doua ore ImedIat
urmatoare masajuluI sI nu trebuIe sa folosIm sapun n tImp ce facem
baIe. Apa va trebuI sa fIe rece sau calduta.
NDTA: 0upa executarea masajuluI cu urIna tImp de 45 zIle,
caldura acumulata n corp poate IesI n afara sI pot aparea mIcI eruptII
sub forma unor furuncule sau cosurI. Acestea pot fI elImInate contInund
masajul, astfel nct urIna sa patrunda n acea IrItatIe sI sa o usuce.

CatapIasme cu urIna

FolosIrea unor bucatI de bumbac plIate, nmuIate n urIna, plasate
pe taIeturI, ranI, InflamatII, InfectII, cosurI, arsurI sI tumorI (cum
ar fI cancerul, etc.), este foarte efIcace. FegulIle care se aplIca
sunt aceleasI ca sI n cazul masajuluI.

Alte aplIcatII



UrIna poate fI folosIta n tot attea modurI n cte ne permIte
ImagInatIa. ata cteva exemple:
1. Ea poate fI amestecata cu apa pentru a realIza clIsme, sau
poate fI folosIta atuncI cnd se practIca SHANK PFAKSHALANA. Ea poate
fI de asemenea utIlIzata n 7A|ANA 0HAUT, NET (purIfIcarea nasuluI)
sI alte practIcI yoghIne.
2. UrIna poate fI amestecata cu pamnt, mIxtura fIInd apoI aplIcata
pe cap, ombIlIc, sau pe alte partI ale corpuluI. Aceasta metoda are
o efIcIenta deosebIta n multe probleme ale pIelII sI ajuta la elImInarea
durerIlor. Cel maI bun pamnt pentru aceasta este pamntul negru, apoI
pamntul rosu sau alb. El se amesteca cu urIna veche, ce va trebuI
ncalzIta naInte de a fI amestecata. Cataplasma cu pamnt se aplIca
n pozItIe culcat, n care vom ramne apoI tImp de o ora sau maI mult,
pna cnd ea se usuca. 0upa uscare, elImInam pamntul sI stergem zona
cu o crpa, dar fara sa ne spalam tImp de cel putIn doua ore. AplIcata
zIlnIc, tehnIca devIne maI efIcIenta.
J. DblojIrea folosInd o combInatIe de urIna fIerbInte sI apa este
foarte benefIca n multe probleme externe, n specIal n cazurI de
InfectII sI cosurI.
4. 8aI de aburI sau InhalarI n cazurI de raceala sau grIpa, prIn
care se elImIna starea de congestIe sI anchIlozarea.
5. UrIna poate fI ncalzIta naInte de a fI folosIta, fIe la foc,
fIe prIn expunere la razele soareluI, fIInd astfel maI efIcIenta pentru
masaj, cataplasme sau pentru a elImIna problemele ce tIn de InflamarI
sI exces de mucus. SIngurele lImItarI n folosIrea urIneI sunt acelea
pe care noI nsIne nI le Impunem. ChIar daca nu este vorba despre un
tratament dIrect pentru fIecare boala, ea poate fI un adjuvant efIcIent
n alte terapII, sI decI poate ajuta n vIndecarea unor ranI sau a
altor bolI unde medIcatIa sIa jucat deja rolul sau. CeI ce sufera
de bolI degeneratIve sI cronIce sunt prIntre ceI care pot benefIcIa
cel maI mult de acest adjuvant.

AhAPDL sI SAANA (PPACTCA SPPTUALA)

Se spune ca daca urIna este folosIta n SHATKAF|ASurIle dIn HATHA
YDCA, ea mareste potentIalul sI efIcIenta practIcII. AfIrmatIa este
adevarata maI ales n cazul unor practIcI cum sunt:
1. |UTFA NET (tehnIca NET realIzata cu urIna), o tehnIca puternIca
de purIfIcare a nasuluI, ochIlor, urechIlor, sInusurIlor, gtuluI,
gurII, sI care elImIna totodata durerIle de cap. Ea ne ajuta sa ndepartam
toate sImptomele neplacute asocIate cu racelIle obIsnuIte sI cu grIpa,
ajutndune de asemena sa ne trezIm AJNA CHAKFA (centrul mental de
comanda).
0aca urIna este prea puternIca, putem realIza un amestec format
dIn jumatate apa, jumatate urIna. |UTFA NET mbunatateste totodata
efIcIenta practIcIlor de PFANAYA|A.
2. KUNJAL KFYA (7A|ANA 0HAUT) poate fI facuta cu urIna amestecata
cu apa sarata. Ea este folosItoare n specIal n tratamentul astmuluI,
ulceruluI cronIc, IndIgestIIlor, gastrItelor, durerIlor de cap, anumItor
forme de epIlepsIe, precum sI al altor bolI. Ea ne ajuta sa ne trezIm
|ANPUFA CHAKFA.


J. 7ASTFA 0HAUT (purIfIcarea stomaculuI cu o bucata de crpa
care se nghIte, dupa care este scoasa dIn nou pe gura afara), n care
urIna este adaugata la apa calduta folosIta pentru a nmuIa pnza de
bumbac; aceasta este o tehnIca foarte folosItoare pentru plamnI, stomac
sI afectIunI ale gtuluI. Ea actIoneaza totodata sI asupra luI |ANPUFA
sI 7SHU00HA CHAKFA.
4. SHANK PFAKSHALANA poate fI realIzata cu succes utIlIznd urIna,
deoarece ea sporeste mult actIunea purIfIcatoare a practIcII.
5. |ULA SHD0HANA este o metoda efIcIenta de a elImIna hemoroIzII,
fIstulele sI pentru a ndeparta celelalte probleme anale, rectale sau
ale IntestInuluI gros. 0aca degetul este lubrIfIat cu urIna, efectul
curatIv asupra hemoroIzIlor, fIstulelor sI a altor probleme sImIlare
este mult marIt.
Aceste cteva exemple IndIca folosIrea luI A|AFDL n procedeele
de purIfIcare dIn YDCA. UrIna este nsa credItata a avea maI mult dect
un sImplu efect purIfIcator, daca este folosIta n anumIte SA0HANAS
(practIcI spIrItuale). Aceasta depInde totusI ntro mare masura de
practIca corecta, realIzata la momentul sI la locul potrIvIt, sub ndrumarea
competenta a unuI maestru autentIc. Forma sImpla de A|AFDL, realIzata
dImIneata devreme, energIzeaza sI favorIzeaza medItatIa, facndune
sa ne sImtIm maI lucIzI, maI alertI, maI constIentI, maI capabIlI sa
patrundem nlauntrul fIInteI noastre fara a cadea n InconstIenta sau
n somn.

CAP.5 TPAPA PPN AhAPDL

n cartea sa ChId practIc n terapIa prIn urIna, JAC0SH 8.
nsIra urmatoarele bolI pe care A|AFDL le poate vIndeca: cancer, leucemIe,
tuberculoza, bolI pulmonare, cardIace sI cerebrale datorate trombozeI
sau embolIsmuluI, cangrene, febre (malarIe sI altele), racelI sau guturaIurI,
bolI venerIce, obezItate, cataracta, arsurI, astm, nefrIta, epIlepsIe,
glaucom, tulburarI menstruale, pIoree, hIperacIdItate, ulcer gastrIc,
apendIcIta, colIta, eczeme, leucodermII, psorIazIs, lepra, guta, spondIlIta,
etc. Aceasta lIsta este ntradevar formIdabIla, desI nu putem spune
ca exIsta o evIdenta experImentala adecvata care sa sustIna aceste
afIrmatII.
Succesul tehnIcIlor YDCA n tratamentul uneI marI varIetatI de
afectIunI este astazI IncontestabIl chIar sI de catre doctorI sau de
oamenII de stIInta. A|AFDL fIInd o asemenea tehnIca YDCA, este nca
putIn cunoscuta mareluI publIc. Urmatoarele programe, desI nu acopera
o gama la fel de varIata de bolI ca sI lIsta de dInaInte, ofera punctele
majore n vederea unuI tratament care combIna A|AFDL cu alte tehnIcI
de YDCA, n cteva bolI maI frecvent ntlnIte:

Astm

1. Tratamentul este recomandat pentru A PFE7EN un atac de astm
n tImpul IernII sau n tImpul prImaverII. 0aca suntem alergIcI la
polen, va trebuI sa ncepem aceste practIcI naInte sa apara problemele
specIfIce ale acestuI sezon. deal ar fI sa ncepem nca n tImpul
zIlelor calde de toamna. A|AFDL poate fI realIzat astfel de doua orI
pe an, conform urmatoruluI program:


TImp de 2 pna la 7 zIle bem doar urIna sI apa. 0upa post, realIzam
SHANK PFAKSHALANA, amestecnd urIna de dImIneata cu apa sarata. ApoI
trecem treptat la o dIeta normala, dar contInuam sa bem cel putIn un
pahar de urIna n fIecare zI, preferabIl prIma urIna dIn zI. |asajul
pIeptuluI sI al spateluI cu urIna proaspata este de asemenea IndIcat.
TrebuIe practIcata NET cu urIna, cu regularItate.
0upa realIzarea tehnIcII de A|AFDL, dImIneata, trebuIe realIzate
urmatoarele practIcI, n functIe de tImp sI preferInte.
HATHA YDCA: SHANK PFAKSHALANA cu maI putIne pahare de apa (cel
putIn o data pe saptamna), KUNJAL (7A|ANA 0HAUT) sI NET (la jumatate
de ora dupa ce am baut urIna).
ASANAS: SUFYA NA|ASKAFA (salutul soareluI), realIzata lent, PASCH|DTTANASAN
A, 8HUJANCASANA, SHALA8HASANA, 0HANUFASANA, AF0HA |ATSYEN0FASANA, SHA7ASANA
cu constIentIzarea respIratIeI.
PFANAYA|A: NA0, SHD0ANA, 8HASTFKA, UJJAY.
Se adauga medItatII, YDCA N0FA, ANTAF |AUNA, AJAPA JAPA, CH0A KASHA
0AFANA.

2. n cazul unuI atac acut este Important sa ncepem urmatorul
program ct maI repede posIbIl. DprIm orIce Ingerare de hrana sI ncepem
un post cu urIna sI apa. Acesta ve fI combInat cu SHANK PFAKSHALANA,
KUNJAL sI NET. Este permIs n aceasta sItuatIe sa bem cafea fIerbInte
la 20 de mInute dupa KUNJAL sI NET, sI sa rencepem rencepem A|AFDL
dupa jumatate de ora.
La fIecare ora realIzam NA0 SHD0HANA cu retentIa respIratIeI,
daca este posIbIl. ANTAF |AUNA sI YDCA N0FA pot fI folosIte pentru
a ne relaxa sI a elImIna tensIunIle profunde mentale. |asajul cu urIna
ne va ajuta sa relaxam tensIunIle dIn zona pIeptuluI sI a spateluI.

ArteroscIeroza

Aceasta boala necesIta o folosIre de lunga durata a luI A|AFDL
daca dorIm sa stopam procesul degenerarII. Postul sI Ingerarea zIlnIca
de urIna, combInata cu un control al dIeteI sI urmatoarele practIcI
yoghIne, pot rupe cercul vIcIos al perturbarII
tesuturIlor sI al tensIunII mentale.
ASANAS: SHA7ASANA cu prIza constIInteI asupra respIratIeI, 7AJFASANA
(dupa mese).
PFANAYA|A: NA0 SHD0HANA, UJJAY.
|E0TAT: dupa dorInta, n afara de KFYA YDCA.

IspepsIe

Pentru aceasta boala urIna va trebuI luata dImIneata pe stomacul
gol, cu o ora naInte de masa. Hrana va trebuI redusa cantItatIv sI
mestecata bIne. Alte practIcI folosItoare sunt:
HATHA YDCA: KUNJAL sI NET.
ASANAS: SUFYA NA|ASKAFA, PA7ANA |UKTASANA.
PFANAYA|A: 8FAH|AF, NA0 SHD0HANA, UJJAY.
|E0TAT: YDCA N0FA, AJAPA JAPA.

czeme



n asemenea cazurI va trebuI abordata o combInatIe de A|AFDL
Intern sI extern, dupa cum urmeaza:
1. UrIna de dImIneata va trebuI luata Intern (bauta).
2. UrIna proaspata va trebuI folosIta pentru masajul zonelor afectate,
de doua orI pe zI, dupa un dus realIzat fara a ne spala cu sapun, Iar
urIna va trebuI mentInuta pe pIele tImp de doua ore dImIneata, n tImp
ce SA0HANA este realIzata.
HATHA YDCA: KUNJAL sI NET.
ASANAS: SUFYA NA|ASKAFA.
PFANAYA|A: NA0 SHD0HANA.

emoroIzI

Este necesar atuncI cnd apar durerI, InflamarI sI sngerarI excesIve
sa bem urIna sI sa postIm. ngerarea zIlnIca de 1 pna la J pahare
de urIna este extrem de benefIca. UrIna, care este un bun lubrefIant,
va trebuI folosIta pentru a masa hemoroIzII, folosInd tehnIca |ULA
SHD0HANA.
HATHA YDCA: SHANK PFAKSHALANA cu putIne pahare de apa.
ASANAS: SAF7ANCASANA sau 7PAFTA KAFAN |U0FA, PA7ANA |UKTASANA.
|U0FAS: ASHWN |U0FA.

epatIta

Cnd urIna devIne nchIsa la culoare, datorIta prezenteI bIleI,
este foarte dIfIcIl sa fIe bauta. n asemenea cazurI este necesar ca
o mare cantItate de fluId sa mentIna n mod contInuu cIrcularea urIneI
prIn rInIchI. Conform experIenteI unor autorItatI n domenIu, odata
ce A|AFDL a fost nceputa, urIna devIne rapId maI placuta la gust,
sI chIar daca acest fenomen nu este sesIzabIl la nceput, elImInarea
sImptomelor poate sa se realIzeze foarte repede, n multe cazurI.
ncepem A|AFDL frecnd urIna pe talpI sI palme, ncercnd sa
ne adaptam cu ea. ApoI ncercam sa bem putIna urIna, dIlundo cu apa,
daca este necesar. 0aca prIma urInare este prea puternIca,
atuncI trebuIe sa o elImInam sI sa bem urIna rezultata n urma celeI
de a doua urInarI, dupa ce am baut cantItatI foarte marI de apa sau
sucurI de fructe, cum ar fI cel facut dIn apa cu lamIe sI glucoza.
Putem ncerca sa bem orIct de multa urIna, ca sI orIce cantItate de
sucurI de fructe. ASANASurIle sI PFANAYA|A nu sunt recomandate, n
afara de SHA7ASANA sI 7AJFASANA, cu constIentIzarea respIratIeI. ANTAF
|AUNA este, n aceasta sItuatIe, Ideala.

DbezItate

UrIna bauta regulat reduce apetItul sI astfel este folosItoare
pentru oamenII care sufera de obezItate. nItIal se ncepe cu un pahar
pe zI (urIna rezultata de la prIma urInare), apoI cantItatea se mareste
pna la treI pahare, respectnd restrIctIIle de dIeta corespunzatoare.
D zI pe saptamna poate fI rezervata pentru post complet cu urIna.
Ca regula generala, dIeta va fI lImItata la doua mese pe zI, una ntre
orele 9 sI 12 dImIneata,Iar cealalta ntre orele 5 sI 7 dupaamIaza.


Urmatoarele practIcI vor fI, de asemenea, folosItoare.
HATHA YDCA: SHANK PFAKSHALANA, KUNJAL
ASANAS: SUFYA NA|ASKAFA, PA7ANA |UKTASANA, SHA7ASANA (cu constIentIzarea
respIratIeI), 7AJFASANA dupa mese.
PFANAYA|A: NA0 SHD0HANA sI 8HASTFKA.
|E0TAT: AJAPA JAPA.

PeumatIsm


DamenII ce sufera de aceasta boala vor benefIcIa de o dIeta specIfIca
tehnIcII A|AFDL. Postul sI Ingerarea de urIna alternate cu o dIeta
specIala, la care se vor adauga zIlnIc 1J pahare de urIna pot fI realIzate
mpreunacu urmatoarele tehnIcI yoghIne:
HATHA YDCA: SHANK PFAKSHALANA.
ASANAS: PA7ANA |UKTASANA, SHA7ASANA.
|E0TAT: YDCA N0FA, AJAPA JAPA.

SInuzIte, raceII, durerI de cap

Problemele de la nIvelul nasuluI, ochIlor sI urechIlor sunt foarte
usor vIndecabIle cu NET KFYA. UnII au descoperIt ca atuncI cnd urIna
este folosIta n locul apeI sau cnd apa este amestecata cu urIna,
NET devIne chIar maI efIcIenta. NET cu urIna este numIta |UTFA NET,
sI poate fI folosIta mpreuna cu KUNJAL KFYA naInte de masa de dImIneata,
sau sIngura de treI sau patru orI pe zI, dupa cum o cer necesItatIle.

ncercatI sI dumneavoastra

7arIetatea utIlIzarIlor terapeutIce ale luI A|AFDL combInate
cu tehnIcI Yoga este InfInIta. NoI am prezentat doar cteva aplIcatII
practIce, dar putetI explora acest tarm de unII sIngurI, ncercnd
sa descoperItI sI altele. ExperImentatI toate aspectele
dIferIte ale luI A|AFDL, precum sI reactIIle proprIuluI dumneavoastra
corp. HotartI sIngurI ce este adevarat sI ce nu, ce este folosItor
sI ce este daunator. Aceasta este sIngura cale pentru a realIza o cunoastere
autentIca sI de a va verIfIca puterea de dIscrImInare.

Aventura n necunoscut

n tImpul pe care l traIm, A|AFDL a IesIt dIn mIsterul obscurItatII
n lumIna uneI epocI stIIntIfIce. Aceasta este o era a IntelectuluI
sI a ratIonalIsmuluI, o epoca n care stIInta trebuIe sa sI dea aprobarea
pentru ca o Idee sa fIe acceptata publIc. Este necesar mult curaj pentru
a depasI toate standardele sI prejudecatIle vechI sI pentru a crea
o bresa n acest terItorIu neexplorat. D vIzIune deschIsa, perceptIa
rafInata sI un scop altruIst sunt necesare pentru a raspunde cu succes
la provocarIle teoretIce ale acesteI epocI. A|AFDL poate fI o asemenea
ncercare. Este o aventura care, ca orIcare alta, poate conduce catre
succes sau esec. n anumIte ASHFA|urI, A|AFDL fost experImentata,
Iar rezultatele obtInute, departe de a fI defInItIve, sunt totusI extrem
de ncurajatoare. 0upa cte stIm, nu au exIstat efecte negatIve sI


probleme serIoase care sa fI provenIt vreodata dIn practIca luI A|AFDL,
cI dImpotrIva, efectele benefIce au depasIt, de regula, cu mult, asteptarIle
temerarIlor care au acceptat executIa eI.
A|AFDL a generat mult Interes, ndeosebI asupra oamenIlor deschIsI,
cu capacItatI IntuItIve sI logIce maI deosebIte. Succesul acestor practIcI
revelate dIn Yoga n tratarea tuturor categorIIlor de bolI cunoscute
(chIar sI a celor consIderate IncurabIle) a fost att de mare, nct
nImenI nu maI poate contesta ca, cel putIn n mod potentIal (pna la
valIdarea practIca defInItIva prIn mIjloace stIIntIfIce specIfIce),
A|AFDL are o efIcacItate cu totul IesIta dIn comun. Nu depInde dect
de noI nsIne sa prIvIm spre vIItor cu o ct maI larga deschIdere,
sI de ce nu, sa o luam naIntea tImpuluI, acceptnd ACU| ceea ce va
fI cu sIguranta o certItudIne a vIItoruluI.