Recapitulare FARMACOLOGIE clinică_Bioterra_17.01.

2019

1. Definiți Farmacologia clinică = specialitatea medicala care studiaza interactiunile dintre

medicamente si organismul uman sanatos sau bolnav, in scopul evaluarii, supravegherii si utilizarii
rationale a medicamentelor in profilaxia, diagnosticul si tratamentul bolilor.
2. În România, au apărut specializări în domeniu Farmacologiei clinice. Astfel, s-au separat două mari
specializări şi anume: farmacologul non-clinic, specializat în efectuarea de studii experimentale în primele
stadii ale dezvoltării unui medicament, în vederea întocmirii dosarului pre-clinic şi farmacologul clinician,
un medic specialist implicat in efectuarea studiilor clinice in toate fazele evaluarii farmacocinetice si
farmacoterapeutice la om.
3. Drenajul limfatic este o tehnica de masaj care presupune aplicarea presiunii usoare asupra
ganglionilor limfatici, dar si a altor puncte cheie din organism in care se aduna de regula o cantitate
mare de toxine, pentru a fi ulterior drenate in sistemul limfatic.
4. Există situaţii în care alimentele și medicamentele intră în conflict, influenţându-şi reciproc absorbţia
şi acţiunea specific. Astfel:
 Laxativele – accelereaza tranzitul alimentelor prin intestine şi duc la pierderi de calciu si
potasiu.
 Aspirina şi alte medicamente acide altereaza mucoasa digestivă şi afectează capacitatea acesteia de
a absorbi minerale, în special calciu si fier.
5. Antiacidele folosite în tratamentul ulcerului gastric cresc pH-ul din stomac şi împiedică absorbţia
vitaminei B12. Alcalinizarea sucului gastric determină şi o absorbţie scăzută de minerale (calciu, fier,
magneziu, zinc).

6. Anticonvulsivantele pot determina carenţe de vitamina D, acid folic sau biotina, deoarece modifica
pH-ul intestinal.
7. Contraceptivele orale cu doze mari de estrogeni pot duce la scăderea nivelului seric de vitamina B6
şi la creşterea concentraţiei fierului şi vitaminei A din sange.
8. Studiul clinic reprezintă orice investigație efectuată asupra subiectilor umani pentru a descoperi sau
confirma efectele clinice, farmacologice și alte efecte farmacodinamice ale unuia sau mai multor produse
medicamentoase investigate pentru a identifica orice reacție adversă la unul sau mai multe produse
medicamentoase de investigat, pentru a studia absorbția, distribuția, metabolismul și excreția unuia sau mai
multor produse medicamentoase de investigat în vederea evaluării sigurantei și eficacitatii lor.
9. Monitorul clinic: persoana de legatura intre investigator (central unde se desfasoara studiul
clinic) si sponsor.
10. Sponsorul: producatorul produsului medicamentos evaluat in studiul clinic si solicitantul
studiului clinic.
11. Produs medicamentos de investigat: forma farmaceutica a unei substante active sau placebo care
este testate sau folosita ca referinta intr-un studio clinic.
12. Cercetările impuse de reglemetările în domeniul medicamentului vizează:
 Studii de farmacocinetică
 Absorbtie
 Distributie
1
 Metabolizare
 Excretie
13. Cercetările impuse de reglemetările în domeniul medicamentului vizează:
 Studii de farmacodinamie
 Farmacodinamie principala
 Farmacodinamie secundara
 Farmacodinamie toxicologica
14. Cercetările impuse de reglemetările în domeniul medicamentului vizează:
 Studii de toxicologie
 Toxicitate acuta
 Toxicitate după doze repetate (subacuta şi cronica)
 Toxicitate asupra funcţiei de reproducere
 Toxicitate embrio-fetala
 Mutagenitate
 Cancerogenitate, etc.
15. Studiile clinice reprezintă cercetarea experimental asupra administrarii unui medicament la
subiecti umani.
16. Se poate face o clasificare a diferitelor tipuri de studii clinice, funcție de obiectivul urmărit:
 Studii clinice de eficacitate
 Studii clinice de siguranta
 Studii clinice de farmacocinetica
 Studii clinice de bioechivalenta
17. Se poate face o clasificare a diferitelor tipuri de studii clinice, funcție de cunoașterea prealabilă a
medicamentului administrat de către medic și/sau pacient
 Studii clinice deschise
 Studii clinice simplu-orb
 Studii clinice dublu-orb
 Studii clinice dummy
18. Studiile de bioechivalenţă sunt studii de Farmacologie clinica desfasurate in scopul investigarii
echivalentei privind profilul farmacocinetic al efectului therapeutic si in ceea ce priveste siguranta in
administrare, intre medicamentele generice si cele originale.
19. Investigaţiile într-un studiu clinic se desfăşoară numai după aprobarea acestuia de către Comisia de
Etica şi după obtinerea consimtamantului informat.
20. În prescrierea unui medicament se vor avea în vedere:
 Denumirea comuna internationala
 Denumirea comerciala (brand, generic)
21. Evaluarea siguranţei clinice se va realiza prin:
 monitorizarea farmacoterapiei
 raportarea reactiilor adverse
 analize de laborator: analize hematologice, biochimice, urinare