UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCURESTI

FACULTATEA DE ASISTENTA MEDICALA GENERALA

REFERAT

Profesor coordonator: Student:

Dr. Coculescu Bogdan Mihaila Cristina
Anul II, Grupa 2

2018
Aplicarea practica a fagilor.
Terapia cu bacteriofagi
 Bacteriofag este numele generic acordat microorganismelor care pot distruge bacteriile.
Denumirea a fost introdusă de către bacteriologul canadian Félix d'Herelle în 1917, an în care
descoperă un virus care posedă astfel de caracteristici.
Descoperită în timpul Primului Război Mondial şi dezvoltată în anii 1920 şi 1930,
fagoterapia se bazează pe folosirea de viruşi care mănâncă bacterii (numiţi şi bacteriofagi), care
se găsesc în cantităţi foarte mari în natură (inclusiv în ape uzate) sau în corpul uman (în intestin,
de exemplu).
Aceşti viruşi au o activitate mai limitată decât antibioticele, nedistrugând decât anumite
tulpini de bacterii, dar nu provocă practic niciodată efecte secundare grave în organismul tratat, a
spus dr. Dublanchet care a precizat că a vindecat în ultimii ani 15 pacienţi prin această metodă.
Bacteriofagii sunt mai puternici decât antibioticele. Şi chiar dacă fagii au aplicabilitate
mai restrânsă decât acestea, ei au unele avantaje incontestabile faţă de antibiotice. Spre exemplu,
bacteriile dezvoltă rezistenţă şi în cazul fagilor, însă sunt suficiente câteva săptămâni pentru a
crea bacteriofagi capabili să atace o bacterie care şi-a schimbat tulpina. Crearea unui antibiotic
pentru o bacterie cu tulpină nouă poate dura ani de zile.
Bacteriofagii sunt folosiţi pentru a trata o varietate de infecţii bacteriene şi sunt
consideraţi siguri. Singurul obstacol care stă în calea fagio terapiei este lipsa de interes
a companiilor farmaceutice, deoarece nu pot scoate profit de pe urma fagilor, aşa cum o fac cu
antibioticele.
Bacteriofagii sunt, aşadar, virusuri care pătrund în celula bacteriană şi o folosesc în
propriul lor interes, adică pentru a se perpetua, după care, mai devreme sau mai târziu, o distrug.
Bacteriofagii pot acţiona local, la nivelul infecţiei şi luptă împotriva ei până o înlătură, pe când
antibioticele sunt metabolizate, se difuzează în organism scăzându-le concentraţia, apoi, într-o
anumită proporţie, mai sunt şi eliminate natural din corp.
Virusurile de care vorbim sunt mai puțin familiare decât virusul gripal, virusul Influenza
sau Ebola. Aceste virusuri sunt diferite de cele umane, animale sau vegetale și sunt cunoscute ca
bacteriofagi (numiți mai simplu fagi), în traducere liberă „cei care mănâncă bacterii“. După cum
le spune și numele, aceștia atacă bacteriile și le distrug sau le determină să se autodistrugă.
Pornind de aici s-a dezvoltat o formă de terapie care folosește bacteriofagii – fagioterapia.
Bacteriofagii sunt mult mai numeroși decât virusurile umane patogene sau cele care
infectează orice alt mamifer de pe pământ. Motivul este legat de faptul că există mai multe gazde
pentru fagi decât pentru virusurile care afectează propriile noastre celule.
Deși bacteriofagii sunt peste tot (pământ, oceane, gheață, aer), oamenii de știință i-au
descoperit pentru prima oară în interiorul organismului uman. Felix d’Herelle, unul dintre primii
care au vorbit despre bacteriofagi, i-a observat în vreme ce trata soldații francezi în primul război
mondialStalin a adus fagioterapia în Uniunea Sovietică, la Tbilisi, în Georgia, pentru a trata
trupele comuniste de dizenterie. Astăzi, la Tbilisi, există un centru de fagioterapie cunoscut în
toată lumea, unde ajung pacienți cu boli pe care antibioticele nu le pot rezolva. Medicii georgieni
tratează infecții acute și cronice dintre cele mai diverse, infecții rezistente la antibiotice.
Tratamentul este individualizat: medicii identifică bacteriile patogene, apoi creează bacteriofagi
capabili să le distrugă.
În ultimul timp, lumea bacteriilor din interiorul nostru – așa-numitul microbiom – a
devenit subiectul tot mai multor cercetări științifice. Cei care au studiat microbiomul și-au
concentrat eforturile pe cartografierea diversității acestora: peste 100 de trilioane de bacterii
trăiesc în organismul nostru, în special în colon. Toate aceste cercetări au descoperit o lume
complexă, o lume de care depinde starea noastră de sănătate. Bacteriile care trăiesc în interiorul
nostru descompun mâncarea, sintetizează vitaminele și împiedică agenții patogeni să preia
controlul asupra corpurilor noastre.
Astăzi, fagioterapia a început să fie folosită pentru dezinfectarea alimentelor. De
asemenea, înainte de o intervenție chirurgicală, în unele spitale, se pulverizează bacteriofagi în
camerele de operație pentru a reduce riscul de infecție.Din moment ce fagii distrug bacteriile
patogene, s-a pus problema: oare bacteriofagii pot fi folosiți și acolo unde antibioticele, atât de
folosite în infecțiile bacteriene, nu dau rezultate? Răspunsul: deși au o aplicabilitate mai restrânsă
decât antibioticele, bacteriofagii au totuşi unele avantaje:
 Bacteriofagii nu produc efecte adverse pentru că atacă doar bacteriile ţintă, în vreme ce
antibioticele atacă atât bacteriile patogene, cât și pe cele sanogene.
 Rezultatul terapiilor prelungite cu antibiotice îl știm cu toții: dezechilibrul microflorei
intestinale, risc crescut de infecții ulterioare, rezistență la antibiotice. Și aici, bacteriofagii
sunt în avantaj: pot distruge bacteriile antibiotico-rezistente.
 Bacteriile dezvoltă rezistenţă şi în cazul fagilor, însă sunt necesare doar câteva săptămâni
pentru a se crea bacteriofagi capabili să distrugă o bacterie care şi-a schimbat tulpina, pe
când crearea unui antibiotic pentru o bacterie cu tulpină diferită poate dura ani de zile.
 Spre deosebire de antibiotice care sunt metabolizate de organism și eliminate într-o
anumită măsură din organism, bacteriofagii acționează la nivelul infecției până o înlătură.
Iată cum prin mecanismul lor de acțiune, bacteriofagii devin un fel de sistem imunitar
suplimentar pentru corpurile noastre, iar terapia cu fagi (fagioterapia) – o terapie de studiat și de
perspectivă pentru menținerea sănătății noastre.