PARTEA A DOUA: PROBIOTICE

1.SĂ ÎNȚELEGEM PROBIOTICELE

Ideea în sine că pot exista bacterii care fac bine

organismului poate fi destul de greu de înțeles.

Administrăm antibiotice pentru a eradica bacteriile

dăunătoare și folosim săpunuri și loțiuni
antibacteriene mai mult decât niciodată.

Pentru a înțelege cât mai simplu aceste lucruri,

putem să ne gândim că bacteria nepotrivită la
locul nepotrivit poate să producă probleme, dar
bacteria potrivită la locul potrivit poate aduce
multe beneficii.

Să vorbim despre PRObiotice și PREbiotice:

Deși cei doi termeni par similari și pot fi ușor

confundați, ei au roluri diferite, completându-se,
de fapt, unul pe celălalt.

Astfel, PRObioticele sunt bacterii benefice, în timp

ce PREbioticele constituie hrană pentru aceste
bacterii benefice.
 PROBIOTICELE sunt microorganisme
(bacterii vii) care, administrate în doze optime,
reechilibrează balanța microbiologică a
organismului.

Aceste bacterii vii se găsesc în anumite alimente sau

se pot administra sub formă de suplimente
alimentare.

Aceste microorganisme vii, din sursă exogenă

(alimente sau suplimente) stimulează acele
probiotice care există în mod natural în intestin,
aducând, astfel, numeroase beneficii, pe care le vom
discuta în cele ce urmează.

PREBIOTICELE sunt acele substanțe

considerate a fi ‘’hrană’’ pentru PRObiotice.

Ele provin din fibre, pe care stomacul nu le poate

digera, însă bacteriile bune (probioticele) DA.

Astfel, aceste microorganisme trăiesc în colaborare

sau simbioză cu organismul uman, care îndeplinește
rolul de gazdă.
 2.DE CE SĂ RECOMANZI DE FIECARE DATĂ
PROBIOTIC ASOCIAT CU ANTIBIOTERAPIA?

Atunci când administrăm antibiotic, acesta nu

distruge selectiv, DOAR bacteriile ‘’rele’’ (cele care
au produs infecția respectivă), ci și pe cele ‘’bune’’.

Ce înseamnă acest lucru?

Microflora benefică, adică bacteriile bune din

organismul nostru, vor fi distruse și nu își vor mai
îndeplini rolurile benefice pe care le au în
organismul uman, inclusiv acela de a împiedica
dezvoltarea excesivă a microorganismelor
patogene.

Atenție! Bacteriile prietenoase pot fi distruse în

număr foarte mare, chiar și atunci când
administrăm un singur antibiotic!

Acest lucru va duce la un dezechilibru între

bacteriile bune și cele rele (care, în mod normal,
sunt ținute în frâu de cele bune).
 3.CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND APAR
DEZECHILIBRE ÎN MICROFLORA BENEFICĂ?

Apare un fenomen specific, care poartă denumirea

de disbioză și care se manifestă printr-o serie de
semne și simptome, care pot fi:

boli inflamatorii intestinale;

tulburări digestive (greață, diaree, constipație,
balonare, respirație urât mirositoare);
digestie deficitară;
patologii biliare;
afecțiuni hepatice;
obezitate;
perturbări metabolice;
absorbție deficitară a
vitaminelor;
diferite tipuri de
alergii;
afecțiuni vaginale;
anxietate, oboseală;
depresie.
Unele dintre cele mai
importante studii clinice
legate de probiotice sunt
cele în prevenirea, dar și în
tratamentul DIAREEI
produse de ANTIBIOTERAPIE.

Peste 1/3 dintre pacienții care administrează

antibiotic dezvoltă diaree asociată cu antibioterapia.

Iar, în 17% dintre cazuri, această afecțiune poate fi

fatală (conform studiilor citate în bibliografie).

Specialiștii consideră că diareea care apare din

cauza tratamentului cu antibiotic este rezultatul unei
motilități gastrointestinale accentuate, însă
studiile mai noi arată că ea apare, de fapt, în urma
mai multor mecanisme cumulate.

Mai exact, se consideră că dereglarea florei

bacteriene normale, cu rol de barieră împotriva
infecțiilor și de facilitare a digestiei, este o cauză
mult mai comună a diareei apărute în urma
tratamentului cu antibiotice.
Distrugerea florei normale a organismului poate
facilita colonizarea cu microorganisme patogene,
ceea ce poate duce nu numai la diaree și crampe
abdominale, ci, în situații mai rare, chiar și la colită
pseudomembranoasă dată de Clostridium difficile.

Colita pseudomembranoasă este o infecție

intestinală produsă de această bacterie şi este
considerată cauza principală a mortalității legate
de diareea asociată antibioterapiei, iar numărul de
persoane afectate este în continuă creștere.

S-a constat că această afecțiune apare, mai ales,

atunci când pacientul nu asigură refacerea florei
benefice, distruse în timpul tratamentului cu
antibiotic!

(Găseşti toate aspectele

importante despre această
afecțiune la finalul
capitolului Reacții Adverse
Ale Antibioticelor).
 De ce este important să
cunoști toate aceste aspecte?
Pentru că, de cele mai multe ori, pacientul care se
află în fața ta nu este deloc informat asupra
acestor pericole.

Iar administrarea unui antibiotic fără a asigura

refacerea microflorei benefice poate afecta
sănătatea pacientului, fără ca acesta să fie
conștient de cauza problemelor respective.

Mai mult decât atât, pe lângă asocierea cu

antibioterapia pentru prevenirea acestor reacții
adverse, există o serie de alte studii clinice,
finalizate sau în desfășurare, care arată beneficiile
uriașe pe care le pot aduce probioticele în
sănătatea pacientului.

În cele ce urmează ne dorim să înțelegi mult mai

bine tipurile principale de suplimente alimentare
cu probiotice pe care le poți găsi în farmacie (îți
recomandăm ca după ce citești acest e-book, să cauți
în farmacia în care lucrezi produsele care conțin
substanțele pe care le vom discuta, pentru a le reține
mult mai ușor).
 4.TIPURI DE PROBIOTICE:

Există o multitudine de microorganisme diferite care

sunt întrebuințate ca probiotice:

1. Lactobacillus spp. (Acidophilus, Plantarum,

Rhamnosus, Paracasei, Fermentum, Reuteri,
Casei, Lactis etc.).
2. Bifidobacterium spp. (Lactis, Bifidum, Longum,
Thermophilum).
3. Bacillus spp. (Coagulans).
4. Streptococcus spp. (Thermophillus).
5. Enterococcus faecium.
6. Saccharomyces spp. (Cerevisiae).

LACTOBACILLUS SPP.

Se referă la acel grup de tulpini Gram-pozitive

producătoare de acid lactic, care se pot găsi în
tractul gastro-intestinal și genito-urinar.

Denumirea se referă la abilitatea bacteriei de a

produce acid lactic și nu la aceea de a digera lactoza.
Din punct de vedere terapeutic, lactobacilii sunt
folosiți ca probiotice.

Aceștia sunt considerați bacterii prietenoase și sunt

întrebuințati în scopul recolonizării microflorei
organismului, distruse în urma consumului de
antibiotic.

Ei aduc beneficii nutriționale întregului organism,

stimulând factorii de creștere și mărind
biodisponibilitatea mineralelor.

Lactobacilii au, totodată, rolul de a stabiliza funcția

de barieră a mucoaselor și de a reduce
permeabilitatea intestinală, conform ultimelor
studii.

S-a constatat că administrarea probioticelor cu

Lactobacili, în timpul tratamentului cu antibiotic,
poate să prevină sau să minimalizeze distrugerea
florei normale și, în același timp, colonizarea cu
bacterii patogene.

Există unele studii clinice care susțin cu dovezi

această teorie.
Ca exemplu, lactobacilii producători de peroxid de
hidrogen au efect bactericid asupra patogenului
Gardnerella vaginalis, iar prezența acestor
lactobacili în mediul vaginal a fost asociată cu
reducerea episoadelor de vaginoză și
trichomoniază vaginală.

În mediul vaginal acidul lactic produs de

lactobacili reduce pH-ul și previne, astfel,
dezvoltarea acestor agenți patogeni.

SPECIILE DE BIFIDOBACTERIUM:

Bifidobacterium este reprezentat de tulpini Gram-

pozitive anaerobe.

Conform unor studii, bifidobacteriile în

combinație cu specii de lactobacili și
Saccharomyces boulardii par să reducă efectele
adverse ale terapiei pentru Helicobacter pylori.
 SACCHAROMYCES:

Saccharomyces cerevisiae și Saccharomyces

cerevisiae var boulardii sunt tulpini de drojdie non-
patogene, care se folosesc pentru prevenția și
tratarea diareei de diferite etiologii.

S. boulardii a fost izolat din coaja unor fructe

tropicale care se găsesc în Indochina.

Populația indigenă folosea de acum sute de ani coaja

acestor fructe, pentru a preveni și a trata diareea.

Studiile care au comparat S. boulardii și S. cerevisiae

arată că cele două sunt foarte apropiate sau
aproape identice din punct de vedere genetic.

Suplimentele cu probiotice de acest tip sunt produse

prin liofilizare, sub formă de pudră, capsule, tablete
etc.

Indiferent de forma în care aceste suplimente cu

probiotice sunt administrate, pentru efectul
terapeutic, ele trebuie să furnizeze un număr
suficient de mare de microorganisme vii.
 5. BENEFICIILE PROBIOTICELOR:

Beneficiile clinice ale probioticelor pe anumite

afecțiuni au fost cercetate în mai mult de 800 de
studii clinice.

Câteva exemple de afecțiuni sau situații în care s-a

observat că probioticele pot avea efecte benefice
sunt:

constipația;
balonarea și flatulența;
motilitatea gastrointestinală încetinită;
infecția cu Helicobacter pylori;
colicile bebelușilor;
intoleranța la lactoză;
sindromul intestinului iritabil;
boli intestinale inflamatorii (boala Chron,
colita ulcerativă etc.);
steatoza hepatică alcoolică sau nonalcoolică;
prevenția și tratarea alergiei la laptele de
vacă în rândul copiilor;
prevenirea diareei date de antibioterapie;
prevenirea și tratarea diferilor tipuri de diaree
(infecțioasă și neinfecțioasă);
gingivita, cariile dentare;
halitoza;
prevenirea infecțiilor de tract respirator
superior;
prevenirea și tratamentul vaginozelor
bacteriene și a micozelor vulvo-vaginale;
infecțiile de tract urinar recidivante;
diferite tipuri de alergii;
diferite probleme de piele;
dermatita atopică;
prevenirea și tratarea eczemelor pediatrice;
otita acută medie;
metabolizarea normală a glucozei;
controlul glicemiei la pacienții diabetici;
reducerea colonizării cu bacterii patogene la
nivelul nasului, cavității bucale și la nivel
fecal;
prevenirea diabetului gestațional;
prevenția infecțiilor nosocomiale;
prevenția infecțiilor nou-născuților prematuri;
stresul și modificări ale stării de dispoziție;
prevenirea și tratarea obezității și menținerea
circumferinței abdominale.
 6.REGIMUL ALIMENTAR CARE AJUTĂ
PACIENTUL SĂ REFACĂ MICROFLORA
ORGANISMULUI.

O alternativă pe care o poți oferi pacientului la

administrarea suplimentelor cu probiotic poate fi
consumul de alimente bogate în aceste bacterii
prietenoase.

IAURTUL:

Este produs din lapte, fermentat de către bacterii

benefice, de tipul lactobacililor și bifidobacteriilor.

Consumul de iaurt este asociat cu multe beneficii

pentru sănătate, inclusiv cu îmbunătățirea sănătății
oaselor, având și unele studii mai noi în menținerea
unei tensiuni arteriale normale.

În cazul copiilor, s-a observat că prin consumul de

iaurt se pot reduce episoadele diareice provocate
de antibiotice. În plus, poate ușura anumite
simptome în cazul sindromului de intestin iritabil.
Un alt beneficiu al iaurtului s-a dovedit a fi acela
pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Și asta
pentru că probioticele din conținutul lui descompun
lactoza în acid lactic, facilitând procesul de digestie
(și producând acel gust acru specific).

Cu toate acestea, nu uita să transmiți pacientului că

nu toate iaurturile conțin probiotice vii, întrucât
procesarea poate să distrugă aceste bacterii
benefice.

De aceea, pentru beneficii maxime, recomandă

pacientului să aleagă iaurturi care conțin culturi
active sau vii.

Este la fel de important ca pacientul să citească

întotdeauna eticheta iaurtului înainte de a-l cumpăra.

Atenție! Chiar dacă pe etichetă produsul este

incripționat cu “0% grăsime” -ceea ce poate sugera
un beneficiu pentru sănătate- iaurtul poate conține,
totuși, o cantitate foarte mare de zahăr adăugat,
lucru care se poate verifica tot pe etichetă.
CHEFIRUL:

Chefirul este o băutură fermentată pe bază de lapte,

obținută prin adăugarea granulelor de chefir în lapte
de vacă sau de capră.

Granulele de chefir nu sunt granule de cereale, ci

culturi de lactobacili și drojdie, care arată ca și
conopida.

Cuvântul chefir provine din limba turcă (keyif) și

înseamnă ''stare de bine după masă”.

Și, într-adevăr, s-a demonstrat că acest produs

alimentar are nenumărate beneficii, în sănătatea
oaselor, reglarea problemelor digestive și
prevenirea anumitor tipuri de infecții.

Deși iaurtul este, probabil, cea mai cunoscută sursă

de probiotice în dietele occidentale, chefirul este, de
fapt, o sursă mult mai bogată în acest sens.

Acesta conține câteva tulpini importante de bacterii

benefice și drojdii, ceea ce îl face un probiotic extrem
de complex și cu o potență deosebit de mare.
La fel ca și iaurtul, chefirul este bine tolerat de către
persoanele cu intoleranță la lactoză.

VARZA MURATĂ:

Varza murată se prepară prin fermentare cu

ajutorul lactobacililor. Este una dintre mâncărurile
tradiționale cele mai vechi și cele mai populare în
multe țări, în special în Europa.

Are un gust acru și sărat și poate fi depozitată pe o

perioadă de câteva luni, în recipiente specifice.

Pe lângă efectul de probiotic, varza murată este o

sursă bogată de fibre, dar și de vitamine (C, B, K).
De asemenea, este bogată în sodiu și conține fier și
mangan.

Varza murată conține și antioxidanți de tipul

luteinei și zeaxantinei, substanțe extrem de
importante pentru sănătatea ochilor.

În plus, se consideră că varza murată fermentată

este unul dintre cele 49 de alimente anti-îmbătrânire
care pot menține sănătatea pe termen lung.
Atenție, recomandă pacientului să aleagă varză
murată nepasteurizată, întrucât procesul de
pasteurizare distruge bacteriile vii, active.

MURĂTURILE:

Cel mai des consumate astfel de alimente sunt

castraveții, murați cu ajutorul unei soluții de apă și
sare. Aceștia se lasă la fermentat o perioadă de timp,
iar procesul de fermentare se produce cu ajutorul
lactobacililor proprii pe care îi conțin, fapt ce induce
gustul acru.

Aceste tipuri de murături sunt o sursă excelentă de

probiotice, cu beneficii dovedite în îmbunătățirea
sănătății digestive.

Au un conținut redus de calorii și sunt o sursă bogată

în vitamina K, implicată în procesul de coagulare a
sângelui.

Recomandă pacientului să aleagă castraveții în

saramură, în detrimentul celor în oțet, întrucât
aceștia din urmă nu conțin culturi probiotice vii.
Atenție! Informează pacientul că, atât murăturile,
cât și varza murată au un conținut ridicat de sodiu și
pot crește valorile tensionale.

UNELE TIPURI DE BRÂNZĂ:

Majoritatea tipurilor de brânză sunt fermentate, însă

asta nu înseamnă că toate conțin probiotice.

De aceea, este foarte important ca pacientul să

verifice pe etichetă dacă produsul respectiv conține
culturi vii și active.

Bacteriile benefice supraviețuiesc procesului de

învechire al anumitor brânzeturi, cum sunt Gouda,
mozzarella, cheddar sau brânză cottage.

Brânza este un aliment bogat în nutrienți și o sursă

foarte importantă de proteine.

Este, de asemenea, bogată în vitamine și minerale,

cum sunt calciul, fosforul, seleniul și vitamina B12.
MĂSLINELE VERZI:

Măslinele sunt o componentă importantă în dieta

mediteraneană tradițională și o sursă importantă
de bacterii benefice de tipul lactobacililor.

Procesul de fermentare este un proces complex,

care include lactobacili și drojdii de tipul
Saccharomyces.

Efectele benefice ale consumului de măsline apar

prin activitatea enzimatică specifică și prin
creșterea absorbției vitaminelor, alături de efectul
probiotic binecunoscut.

Pacientul trebuie să le consume întregi, ca gustare,

sau le poate adăuga la salate.
 BIBLIOGRAFIE

Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de Farmacologie, Ediția

1, Editura Medicală.

Dubberke E, Wertheimer A. review of current literature

on the economic burden of Clostridium difficile Infection.

Hempel S, Newberry S, Maher A, Probiotics for the

prevention and treatment of antibiotic-associated
diarrhea. JAMA. 2012;307:1959–1969.

McFarland LV. Antibiotic-associated diarrhea:

epidemiology, trends and treatment.

McKenna M. Big Chicken: The Incredible Story of How

Antibiotics Created Modern Agriculture and Changed the
Way the World Eats Hardcover.

Perry A, Dellon E, Lund J, Burden of gastrointestinal

disease in the United States: 2012 Update.
Gastroenterology.
Pepin J, Valiquette L, Cossette B. Mortality
attributable to nosocomial Clostridium difficile-
associated disease during an epidemic caused by a
hypervirulent strain in Quebec.

http://www.cdc.gov/drugresistance/

http://www.merckmanuals.com/professinal/infectio
us-diseases/bacteria-and-antibacterial-
drugs/tetracyclines

http://www.who.int/drugresistance/documents/surv
eillancereport/en/

https://aimed.net.au/2017/02/23/q10-remembering-
antibiotics-and-their-classes/

https://bmcgastroenterol.biomedcentral.com/article
s/10.1186/s12876-018-0831-x

https://cdn.intechopen.com/pdfs/50992.pdf

https://cdn.intechopen.com/pdfs/50992.pdf

https://pediatrics.aappublications.org/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12182746/

https://www.anm.ro/

https://www.drugs.com/article/antibiotics-and-
alcohol.html

https://www.drugs.com/article/antibiotics-and-
viruses.html

https://www.healthline.com/health/birth-
control/birth-control-and-antibiotics#Side-Effects-of-
Birth-Control-Pills-and-Antibiotics

https://www.medicalnewstoday.com/

https://www.medichub.ro/reviste/infectio-ro/o-
scurta-istorie-a-descoperirii-antibioticelor-si-a-
evolutiei-rezistentei-la-antibacteriene

https://www.medicinenet.com/probiotics/article.htm

https://www.medscape.com/viewarticle/763157
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/

https://www.nhs.uk/conditions/contraception/antibio
tics-contraception/

https://www.optibacprobiotics.com/learning-lab/in-
depth/general-health/probiotics-with-antibiotics

https://www.optibacprobiotics.com/professionals/lat
est-research/general-health/trial-lactobacillus-
acidophilus-supplement

https://www.researchgate.net/publication/27149890
8_Probiotics_-
_Health_benefits_classification_quality_assurance_an
d_quality_control_-_Review

https://www.scientificwellness.com/blog

https://www.thehealthy.com/nutrition/probiotic-
filled-foods/

https://wwwnc.cdc.gov/eid/article