Vitamine Coenzime Minerale

VITAMINE, COENZIME, MINERALE
VITAMINELE
 Clasa de substante indispensabile care nu pot fi sintetizate in
organismul uman
 Molecule necesare in cantitati mici pt sanatate (microgram,
miligram), crestere si supravietuire
 (latin.)VITA= VIATA
 Absenta/Deficienta lor determina aparitia semnelor si
simptomelor specifice, deces
 Majoritatea sunt folosite in sinteza coenzimelor – molecule
organice complexe ce catalizeaza reactiile biochimice; unele
au rol de hormoni
VITAMINELE
 După solubilitatea în apă a acestora se disting două mari

clase de compuşi:
 Hidrosolubili
 Liposolubili
 Cu excepţia vitaminei C, toate vitaminele hidrosolubile au

funcţii de coenzime, iar vitaminele liposolubile nu
prezintă caracteristicile specifice coenzimelor
VITAMINELE
 Deşi DZR (Doza zilnica recomandata) difera in functie de
varsta, diferentele nu sunt semnificative dupa adolescenta
 De exemplu, DZR pentru riboflavina (B2) la subiectii de sex

masculin cu varsta cuprinsa 9-13 ani este de 0,9 mg/zi; pt cei
cu varsta de 19-30 ani: 1,3mg/zi, iar pt cei peste 70 ani :
1,3mg/zi;
 Pt femeile cu varsta intre 19-30 ani: 1,1 mg/zi, necesarul

crescand in sarcina la 1,6mg/zi
VITAMINELE
 Prin definitie, vitaminele nu pot fi sintetizate in organism sau
sunt sintetizate din precursori in cantitati insuficiente
 De exemplu, niacina sau vitamina PP poate fi sintetizata din

aa esential TRP, dar in cantitate insuficienta;
 Aportul excesiv din anumite vitamine atat liposolubile cat si

hidrosolubile determina efecte adverse
 Dozele mari de vitamina A cauzeaza descuamarea pielii si

malformatii congenitale
VITAMINELE
 Dozele crescute de vitamina C produc diaree si tulburari
gastro-intestinale
 Un exemplu de Aport Alimentar de Referinta (Reference

Dietary Intakes) este Nivelul Tolerabil Superior (Tolerable
Upper Intake Level) sau UL
 UL= cel mai mare nivel al aportului de nutrienti pt care nu

exista efecte adverse la majoritatea indivizilor din populatia
generala; cu cat aportul creste peste UL cu atat riscul de EA
creste
A. Vitamine hidrosolubile
A. Vitamine hidrosolubile- complexul B
Roluri:
- vitaminele B coexistă în aceleaşi mâncăruri, conlucrează la
susţinerea metabolismului, menţinerea pielii sănătoase şi
tonusului muscular, întărirea funcţionării sistemului imunitar
şi sistemului nervos
- participa la dezvoltarea şi diviziunea celulară - globulele

roşii din sânge, prevenind anemia
- combaterea simptomelor şi cauzelor stresului, depresiei şi

bolilor cardiovasculare.
Toate vitaminele B sunt solubile în apă şi sunt răspândite în

întreg organismul
Ele trebuie să fie reîmprospătate zilnic, deoarece excesele

sunt eliminate prin urină
Drojdia de bere este o sursă bună de vitamina B.

A. Vitamine hidrosolubile
Punte
metil
Nucleu Inel
pirimidinic tiazolic
A. Vitamine hidrosolubile- B1
 Vitamina B1 sau tiamina (nucleu tiazolic) sau aneurina (rol

antinevritic)
 Surse: drojdia de bere, grau,orez,secară,paine de grau

integrala, legume-mazare,fasole,spanac), fructe (nuci,
struguri),carne, laptele consumat in cantitate mare
 Absortia- in duoden prin:

 - transport activ (nivele reduse de tiamina); necesita Na si
acid folic;
 - transport pasiv (nivele crescute de tiamina)
 Rol biochimic
 Tiamina adusa prin aport alimentar este absorbita usor la

nivelul intestinului subtire si dusa mai ales la ficat, rinichi si
inima unde are loc transferul direct al pirofosfatului din ATP
pe tiamina in prezenta ionilor de Mg2+, formandu-se
tiaminpirofosfatul sau TPP
Mg2+
 Tiamina + ATP TPP + AMP
tiaminpirofosfokinaza
 Rol biochimic
Fosforilarea la forma activa in interiorul celulelor (TPP)
Transport pe cale portala;
stocare minima; excesul eliminat urinar
 Rol biochimic
 În metabolismul energetic, rol de cofactor enzimatic în

reactiile de metabolizare a glucidelor, respectiv în
decarboxilarea acidului piruvic, rezultat din ciclul Krebs si
trecerea sa în acetil-Co-A = energie rezultata în urma
metabolizarii anaerobe a glucozei
Reactii de decarbo-
xilare oxidativa
 Rol biochimic
 Reactii de decarboxilare oxidativa:
 1. Piruvat dehidrogenaza
 2. Alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
 Rol biochimic
 Integritatea morfofunctionala a SN este conditionata de

prezenta tiaminei: participa la sinteza lipidelor din structurile
nervoase, la formarea acetilcolinei, la transmiterea axonala a
influxului nervos
 In reactiile de transcetolare (ribulozo-5P la riboza)- calea

pentozofosfat
 DZR. Deficit. Teste de deficienta

 Dupa administrarea de B1 animalelor de experienta, o parte
se regaseste in urina neschimbata si alta parte ca piramina,
un derivat rezultat sub actiunea tiaminazei prezenta la
microorganismele intestinale
 DZR este de 0,5-1 mg

 Eliminare urinara: 50-250ug/24 ore
 Cresterea activitatii tiaminazei modifica necesarul de B1
 Necesarul zilnic variaza cu alimentatia. Lipidele si proteinele

economisesc tiamina
 Fierberea excesiva duce la scaderea contimutului in tiamina

a multor preparate
 Necesarul creste in efort fizic intens, consum crescut de

glucide, sarcina, alaptare, diaree, stres
 Carenta de vitamina B1 duce la “Beri-Beri”, boala ce a fost
raspandita in zonele unde orezul decorticat a constituit hrana
de baza a oamenilor
 Boala este cunoscuta sub doua forme: “uscata” si “umeda”
 Forma “uscata”:
 pierderea rapida in greutate, atrofie musculara si tulburari
nervoase- encefalopatie Korsakoff
 Reflexele de baza sunt atenuate, stare de anxietate, confuzie

mentala; cord marit hipoton
 Fara edeme
 Slabire progresiva
 Infectii cronice
 Beri-Beri aparuta in primele 6

luni de viata (lapte matern
deficitar in B1) se caracterizeaza
prin: cianoza, tahicardie,
respiratie dificila; insuficienta
cardiac si deces rapid
 Beri-beri “umeda” - retentie lichidiana aparuta cand

contractilitatea ventriculului stang este compromisa:
 Edeme generalizate ce pot masca slabirea organismului,

afectiuni cardiace cu evolutie rapida
 Raspunde bine la tratamentul cu tiamina, constatandu-se

ameliorarea functiilor cardiace si diureza masiva
 Simptome similare
insuficientei cardiace
congestive
 Tahicardie
 Colaps circulator fatal
 Raspuns rapid la tratament

 Cardiomiopatia este legata direct de carenta B1 la nivelul

muschiului cardiac
 Inhibarea complexului piruvat dehidrogenazei determina

acumularea de alfa-cetoacizi in muschiul cardiac si in sange cu
aparitia cardiomiopatiei indusa biochimic
 Afectarea ambelor functii ale tiaminei produce cardiomiopatie

 Tratamentul imediat cu doze mari (50- 100 mg) de tiamina

iv determina o scadere imediata a debitului cardiac cu
cresterea rezistentei vasculare periferice la 30 min de la
injectie
 Suplimentarea dietei cu B1 nu este la fel de eficienta

deoarece consumul de etanol interfera cu absortia de tiamina
 Intrucat etanolul afecteaza absortia vitaminelor hidrosolubile

sau conversia lor la foma de coenzima ar tb administrat un
cocktail de vitamine
 Deficit de tiamina- frecvent intalnit la alcoolici cronici:

aritmiile cardiace si afectiunile respiratorii sunt asociate cu
leziuni hemoragice la nivel cerebral
 Stabilirea statusului de vitamina B1 include:
 Determinarea activitatii transcetolazei eritrocitare constituie

in prezent cel mai eficient test de deficienta la subiectii
umani
 Excretia urinara de tiamina

 Determinare piruvat + lactat din sange
 Thiamine
And many who dine, only on wine
Or consume brandy, whiskey or gin
“ Now polished rice isn' t nice
May never recover, if you don‘t discover
Said the Dutchman Eijkman (Nobel
1929) They can' t absorb thiamine
Whole grains are a far better Wernicke- Korsakoff describe the signs
Source of thiamine And the confusion in the minds
For beri-beri is very very Of patients with deficiency.
Hard on your nerves, you see. So good doctors remember, try to recall
Polyneuritis and an enlarged heart Before you charge your fee,
May both acompany To give an injection, im or iv
A very bad diet, a very sad diet Of this vitamin B
A diet thiamine-free.
-revised from anonymous author
 Vitamina B2 sau lactoflavina (izolata din lapte)

 In lumina violeta sau ultravioleta prezinta fluorescenta
galben-verzuie, pe care o pierde in solutii puternic acide sau
puternic bazice
 Pe aceasta propritate se bazeaza dozarea riboflavinei in

diverse medii biologice
 Prin iradiere UV, in mediu bazic, B2 formeaza lumiflavina,

iar daca iradierea are loc in mediu acid se formeaza
lumicromul
O O
H3C N C H3C N C
4
6
5 10 3NH NH
7
8 9 1 2C C
H3C N N O H3C N N O
CH2 HO CH3
H C OH Lumiflavina
H C OH
H C OH O
H+
CH2 OH H3C N C
NH
Riboflavina C
6,7-dimetil-9-(1-D-ribitil) izoaloxazinã H3C N N O
H
Lumicromul
Surse: ficatul, drojdia de bere, boabele de grau,
 lapte, oua, carne, legume verzi precum varza, spanacul
 Rolul biochimic:
 Vitamina B2 adusa prin aport alimentar este absorbita usor la

nivelul intestinului subtire, iar sangele o distribuie in tot
organismul cantitati mici fiind depozitate in ficat si rinichi
 Prin reactie cu ATP, riboflavina formeaza in organism doua

substante deosebit de importante: flavin-mononucleotid
(FMN) si flavin-adenin-dinucleotid (FAD)
Coenzime
O
H3C N C
10 NH O
1 C H3C N C
H3C N N O 10 NH
CH2 1 C
H3C N N O
H C OH
CH2 NH2
H C OH H C OH
N N
H C OH OH H C OH
CH2 O P O H C OH O NO N
O CH2 O P O P O CH2
O
Flavin-mononucleotid (FMN) O O
H H
H H
OH OH
Flavin-adenin-dinucleotid (FAD)
 Rol biochimic
 Toate rolurile biochimice implica FMN si FAD care intervin

in reactiile de oxido-reducere celulara, avand rol esential in:
 producerea de energie si respiratia celulara;

 in dezaminarea oxidativa a AA etc
 functioneaza ca grupare prostetica
 Mecanismul prin care

aceste enzime intervin in
procesele de oxido-
reducere este: H
N N
10 10
+ SH2 +S
1 1
N substrat N substrat
redus oxidat
H
FMN sau FAD FMNH2 sau FADH2
 DZR este de 1,2- 1,7 mg pentru un adult sanatos; creste in
sarcina si alaptare
 Nu este cunoscuta ca factor etiologic primordial in nici una

dintre maladiile grave desi pacientii cu pelagra, beri-beri
prezinta si carenta de riboflavina
 In general, concentratia de FMN scade mai rapid decat cea

de FAD, iar amandoua mai rapid in ficat si rinichi decat in
inima si creier
 Carenta riboflavinei in eritrocite este probabil cel mai
sensibil indiciu al deficientei; sangele contine in mod nornal
20 ug/dL riboflavina
Animale
Plante
 Surse: carne, ficat, drojdia de bere, faina integrala, legume:

fasole, soia, mazare, cartofi etc
Vitamina PP adusa prin aport alimentar este
absorbita la nivelul intestinului subtire si depozitata
pentru scurt timp in ficat. De aici este dusa in tot
organismul unde participa la procesele de oxido-
reducere sub forma celor doua coenzime:
A.Vitamine hidrosolubile- B3.Rol biochimic
O O
C C
NH2 +
NH2
+
N N
O CH2 O CH2
O O
H H H H
O P OH H H O P OH H H
OH OH OH OH
O NH2 O NH2
N N N N
O P OH O P OH
N N N N
O CH2 O CH2
O O
H H H H
H H H H
OH OH OH O P
Nicotinamid-adenin Nicotinamid-adenin
dinucleotid (NAD+) dinucleotid-fosfat (NADP+)
 NAD+ este acceptorul de electroni major in procesele redox

din organism
 Partea reactiva este nucleul nicotinamidic. In oxidarea S,

acesta accepta ionul de hidrogen si doi electroni. Prin
reducere, se formeaza NADH, H+
 NAD+ si NADP+ sunt coenzime, legarea lor de partea

proteica a enzimelor respective este labila (spre deosebire de
FMN si FAD)
H H H
O O
C C
NH2 NH2
+ + 2H+ + 2e .. + H+
N N
R R
NAD+ NADH, H+
NAD+ + SH2_ NADH, H+ + S

substrat substrat
redus oxidat
A.Vitamine hidrosolubile- B3
 DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze
 Absortia: in duoden
 Conversia vitaminei libere la coenzima: loc in toate celulele
 Nu este stocata
 Metabolitii excretati in urina
 DZR este de 13-19 mg/zi, fiind mai crescut la B decat la F;

la copii in perioada de crestere
 Necesarul creste in sarcina, alaptare, efort fizic crescut

 Intrucat sinteza de vitamina PP se face pe seama TRP,
necesarul se poate completa pe seama acestui aa prin aport
alimentar
 Una din caile de metabolizare a TRP este sinteza de PP

 Sinteza B3 din TRP; este necesar B2 si B6

 60 mg TRP sunt necesare pt a sintetiza 1 mg de B3
 Cerealele contin un nivel redus de TRP si B3
 Roluri:
 Sinteza de acizi grasi
 Sinteza Col
 Sinteza bazelor purinice si pirimidinice
“3D”:
 Pelagra este o boală cauzată de o dietă deficitară sau de

incapacitatea organismului de a absorbi, fie niacina (una
dintre vitaminele complexului B), fie triptofanul (un
aminoacid esential).
 Pelagra este întâlnită în anumite părti ale lumii, cu populatii

care consumă mari cantităti de porumb si se caracterizează
prin ulceratii eritematoase cutanate, diaree, modificări ale
mucoaselor si uneori simptome de boli mentale (dementă sau
schizofrenie)
 Boala se poate produce si ca urmare a tulburărilor

gastrointestinale sau a alcoolismului. Denumirea bolii
provine de la "pelle"(piele) si "agra"(groasă). Pentru
prevenirea bolii e indicata o dieta ce contine legume,
ciuperci, peste, ouă si lapte, sau suplimente nutritive.
 Excretia urinara de metaboliti de niacina:
 N-metil-nicotinamida
 2-piridona
 In tratamentul hipercolesterolemiei: doza de 1-3 g/zi niacina
 Potentialul toxic al niacinei este redus, dar la doze foarte

mari (de 60 de ori DZR) pot aparea: urticarie, discomfort
gastro-intestinal, scaderea tolerantei la glucoza.
CH2 OH
HO H2C OH
 Vitamina B6 sau
piridoxina (alcool N CH3
cu nucleu piridinic) piridoxol
(piridoxina)
sau adermina O H
(vindeca dermatita C
experimentala) HO H2C OH
N CH3
 Surse: ficat, drojdie, piridoxal
galbenus de ou, CH2 NH2

HO H2C OH
legume- piridoxol
piridoxalul si N CH3
piridoxamina piridoxamina
 Absorbita usor la nivel intestinal, B6 trece in sange; mici

cantitati sunt depozitate in muschii scheletici
 Intracelular: fosforilare in prezenta unei kinaze specifice;

Rol biochimic
Se formeaza coenzimele:

piridoxal-fosfat; piridoxamin-fosfat
O H
O C O CH2 NH2
O P O H2C OH O P O H2C OH
O O
N CH3 N CH3
piridoxal-fosfat piridoxaminfosfat
(PALPO) (PMP)
Rol biochimic
 Necesarul de vitamina B6 este completat pe seama

piridoxinei sintetizata de flora microbiana intestinala
 Dupa absortie, piridoxina este oxidata la piridoxal si

fosforilata la PALPO, sub actiunea piridoxal-kinazei
 In afectiuni renale, piridoxal-kinazaeste inhibata; desi aportul

de vitamina B6 este corespunzator, se poate ajunge la o
carenta de PALPO
Vitamine hidrosolubile- B6
Rol biochimic
 Degradarea glicogenului
 Sinteza hemului
 Formarea anticorpilor  Mentinerea echilibrului
 Sinteza acizilor nucleici ionic Na+/K+
 Procesele de transaminare  Functionarea normala a SN
si muscular
 Sinteza histaminei,
seroroninei, norepinefrinei,
acidului γ-aminobutiric,
vitaminei PP pe seama TRP
Vitamine hidrosolubile- B6. Rol biochimic
Trp NAD+ CO2

Glutaril-CoA
Glicinã Energie
Ala Hem
Succinil-CoA
CO2 Glicogen
Trp Serotoninã
CO2 Glucozo-1- P
Tyr Norepinefrinã
CO2
Tyr Histaminã PEP
Ala
GPT
Piruvat
Lactat
Acetil CoA
Oxalacetat
Citrat
Asp
GOT
-Kg Glu
Succinil CoA
 DZR: 1,4- 2 mg; cerintele cresc intr-o dieta bogata in

proteine si cu varsta; in sarcina, alaptare, afectiuni hepatice
sau cardiace
 Avitaminoza este rara; simptome:

 nervozitate, dureri la nivelul membrelor, dermatite, artrite,
anemie (PALPO intra in structura ALA-sintetazei din
biosinteza hemului), caderea parului, tulburari de vedere
 Dezoxipiridoxina (antivitamina B6): leziuni cutanate in jurul

nasului, ochilor, limfocitopenie
 La sugarii hraniti cu lapte sau alimente fierte timp indelungat

la temperaturi ridicate: convulsii epileptiforme si
hiperexcitabiliate (deficit de glutamatdecarboxilaza si acid γ-
aminobutiric)
 Carenta de vitamina B6 apare in tratamentul tbc cu

izoniazida care formeaza cu piridoxalul si esterul sau
fosforic o hidrazona care se elimina urinar
 La sobolani: acrodinie cu inflamatia si descuanmarea pielii

extremitatilor
 Excesul de vitamina B6: rar; scade absortia de B1; piridoxina

in exces inhiba fosfokinazele implicate in transformarea
tiaminei in TPP
Acidul pantotenic si coenzima A
 Grecescul Pan= peste tot
Legatura
peptidica
CH3OH O
HO CH2 C CH C NH CH2 CH2 COO
CH3
acid pantoic -alaninã
 Surse: drojdia de bere, ficat, oua, carne, lapte
 Rol biochimic
 Acidul pantotenic absorbit intestinal trece in sange si este
fosforilat pe seama ATP prin reactii succesive: coenzima A
 In creier lipseste kinaza specifica ce catalizeaza

transformarea pantotenatului in 4-fosfopantotenat;
[pantotenatului]- ct, iar sinteza coenzimei A nu are loc
Coenzima A
NH2
N
N
N N
AMP-3'-
O H2C O fosforilat
O P OH H H
H H
O OH
O HO P O
OH
O P OH CH3OH O
O CH2 C CH C NH CH2 CH2 CO NH CH2 CH2 SH
CH3
4-fosfopantotenat tioetilamina
Coenzima A. Rol
 Procese de biosinteza si degradare:

 Biosinteza acizilor grasi si a colesterolului
 Reactii de transacilare (formarea acetilcolinei si a acidului
hipuric)
 Degradarea acizilor grasi
 Ciclul citric
 Decarboxilarea oxidativa a α-cetoacizilor
 Participa prin grp –SH a tioetilaminei formand legaturi

tioesterice, macroergice
 DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoza
 DZR: 5- 10 mg; necesarul creste in stres
 Carenta: dureri abdominale, infectii cai respiratorii

superioare, modificari cutanate, scaderea functiei suprarenale
cu hipoglicemie
Vitamine hidrosolubile- Biotina
 Vitamina B8/7 sau H

 Surse: ficatul, drojdia,
arahide, ciocolata,
 galbenus ou
O
C
 Sintetizata de flora HN NH
microbiana HC CH
H2C CH (CH2)4 COOH
S
Biotina
Rol biochimic
 Biotina adusa prin aport alimentar este absorbita intestinal

 In enzimele ce contin biotina, aceasta se leaga covalent, sub
forma unei legaturi amidice, la gruparea ε-amino a unui rest
de lizina din apoenzima
 Aceasta implica activarea biotinei in prezenta ATP, urmata

de cuplarea cu proteina pentru a forma holoenzima
 Biotina + ATP Biotinil-5'-adenilat + PPi

Rol biochimic
 Legarea biotinei de
apoenzima este de forma:
O
C
HN NH
Rest de lizinã din
HC CH O apoenzimã NH
H2C CH CH2 CH2 CH2 CH2 C N CH2 CH2 CH2 CH2 CH
S
H C O
Rol biochimic
Rol biochimic
 Biotina este gruparea prostetica a numeroase enzime

 4 carboxilaze:
 1. acetil-CoA-carboxilaza
 2. propionil-CoA-carboxilaza
 3. metil-malonil-transcarboxilaza
 4. piruvat-carboxilaza
 DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoza
 DZR: 10 μg. Necesarul zilnic este la copii, în funcţie de

vârstă, de 30-100 μg, la adulţi de 150 μg
 Este sintetizata de bacteriile intestinale
 Necesar crescut in: sarcina si alaptare
 Carenta. Simptomele nu sunt specifice: caderea parului,

astenie, dureri musculare, lipsa poftei de mâncare, eventual
anemie, cheilita
 Biotina nu cauzează efecte secundare nici în doze ce

depăşesc semnificativ necesarul zilnic.
Acidul folic
OH O H
9 10
N CH2 N C N C CH2 CH2 COOH
N3 4 5
6 H H
2 7 COOH
1 8 CH
H2N N N acid p-amino acid glutamic
2-amino-4-hidroxi benzoic
6-metil-pteridina
acid pteroic
acid folic (pteroil glutamic)

Acidul folic
Alimente bogate in acid folic:

Fasole;Mazăre;Salata;Lintea;Spanac;Cereale;
 Pâine;Făină;Peste; Alune;Portocale;
 Banane;Broccoli.
Acidul folic
 Metabolismul folatului
 Folatul este redus la tetrahidrofolat:
 folat reductaza inhibata de metotrexat (chemoterapeutic)
 Metilare la N5-metil-tetrahidrofolat: forma principala din

sange
Acidul folic sau B9
Acidul folic
Rol metabolic: transportor de fragmente C1

Acidul folic. Rol biochimic
 1. Interconversiunea serina-glicina
 2. Degradarea histidinei
 3. Testul de incarcare cu histidina

 4. Sinteza bazelor purinice si pirimidinice
 5. Sinteza metioninei
 Met- donor de metil in sinteza colinei

Acidul folic
Acidul folic
 DZR: 50μg -400μg.
 Necesar crescut in: sarcina, alaptare, stres, stari patologice
 Deficienta de folati:
 Homocisteina = factor de risc in bolile cardiovasculare ?

 Homocistinuria genetica = boala cardiovasculara prematura
 Hiperhomocisteinemia = risc crecut de CVD
 Scaderea de folati, B6 si B12 = risc crescut de CVD
 Aport redus de B= risc crescut de CVD
Homocisteina
MS = methionine synthase;
MTHFR = Methylene tetrahydrofolate reductase;
CBS = cystathionine β-synthase; CL = cystathionine γ- lyase;
BHMT = betaine homocysteine methyl transferase;
DMG = dimethylglycine, AdoMet = adenosyl methionine;
AdoHcy = adenosyl homocysteine; DHF=dihydrofolate;
THF = tetrahydrofolate; 5-MTHF = 5-methyl tetrahydrofolate
Acidul folic. Deficit
 Defect de formare a tubului neural (creier, maduva spinarii)
 Primele doua luni de gestatie
 Anencefalie
 Absenta emisferelor cerebrale
 Spina bifida
 Anemia megaloblastica: eroare in sinteza AND

 Datorita interrelatiilor cu vitamina B12, carenta acesteia
determina un deficit secundar de acid folic
 In periferie: hipersegmentarea leucocitelor
polimorfonucleare; maduva osoasa megaloblastoca
 Test FIGLU- determinarea acidului formiminoglutamic
 NTDs asociate cu mame cu nivel
redus de folat sangvin
 Prevalenta NTD
 Se estimeaza ca 50% din NTDs

 US: sunt prevenite prin
 4000 nasteri cu suplimentarea folatului:
NTDs/an
 1/1000 sarcini
 200 μg/zi
 Mondial:  DZR adulti = 400 ug/zi
 400.000 nasteri
 DZR sarcina = 600 ug/zi
NTDs/an
 DZR obisnuit = 280-300 ug/zi
A. Vitamine hidrosolubile- vitamina B12
 Cobalamina sau vitamina B12
 Vitamina B12 adusa prin aport
alimentar este eliberata in intestin;
 Se uneste cu factorul intrinsec

Castle secretat de celulele
mucoasei gastrice si este absorbita
 Dupa absortie, factorul este

eliberat si vitamina B12 preluata
de transcobalamina, o proteina
transportoare
 Sub aceasta forma este dusa la ficat unde este depozitata.

Complexul cu transcobalamina este desfacut, iar vitamina
B12 este eliberata ca hidroxocobalamina
 In citosol aceasta este redusa de flavoprotein-reductaze

specifice, compusul reactionand cu ATP= coenzima
 Metilcobalamina- forma de transport si de coenzima

 Adenozilcobalamina- forma de stocare si de coenzima
 Surse:
 produse din carne, ficat, peste, lactate, microorganisme
gastro-intestinale, suplimente
 Factorul intrinsec:
 Glicoproteina gastrica
 Se leaga la B12 in intestinul subtire
 Complexul IF-B12 se ataseaza R pt B12 in ileon in vederea
absortiei
 DZR:
 3 μg pentru adulti si copii mici
 1 μg pentru copii mai mari
 Necesar crescut in: sarcina, alaptare- 4 μg/zi
 Aceasta vitamina este una dintre cele mai active substante

cunoscute; importanta in sinteza AND, Hb si in mielinizare
 Administrarea 1 μg vitamina B12 unui bolnav cu anemie

pernicioasa duce la activarea imediata a hematopoiezei
 Vitamina B12=factor antipernicios
Rol biochimic
 Coenzima B12 este

necesara pentru
CH3
actiunea unor enzime:
SH S
Me-H4-folat H4-folat
CH2 CH2
 1. coenzima pentru CH2 homocistein-metil-transferazã CH2
transmetilaza care H2N CH COOH (metilcobalamina) H2N CH COOH
catalizeaza Homocisteina Metionina
transformarea
homocisteinei in
metionina:
Vitamine hidrosolubile- vitamina B12
Rol biochimic
 Metilarea are loc in citoplasma. Enzima care intervine este

homocistein-metil-transferaza sau metionsintetaza, ce are ca
si coenzima specifica metilcobalamina
 2. Unele izomeraze sau mutaze contin coenzima B12.

Asigura transferul unui atom de hidrogen de la carbonul C1
la carbonul C2. Acest transfer este insotit de transferul invers
de la C2 la C1 a unei alte grupari ca: hidroxil, amino, alchil,
carboxil
 Metil malonilCoA mutaza
 PropionilCoA-- SuccinilCoA
Deficit
 Anemia megaloblastica
 Neuropatie
 Testul Shilling pentru malabsortie
 Administrarea orala de B12 marcata radioactiv

 B12 nelegat
 IF-B12
 Masurarea excretiei urinare de B12 marcata
Deficit
Testul Shilling pentru malabsortie

A. Vitamine hidrosolubile- vitamina C
 Acidul ascorbic sau vitamina C
izolarea vitaminei C
și a vitaminei B6
 Lactona acidului ascorbic;

prin pierderea gruparilor – O O
OH enolice se obtine acidul C C
dehidroascorbic C OH
O 2H
C O
O
C OH C O
+2H
HC HC
 Ambele forme sunt HO C H HO C H
interconvertibile prin CH2 OH CH2 OH
hidrogenare-dehidrogenare Acid L-ascorbic Acid L-dehidroascorbic
si sunt biologic active
 Surse:
 Fructe, legume verzi, cartofii noi, citrice, pepene galben,
macese; prin preparare termica este distrusa; este cea mai
putin stabila vitamina hidrosolubila
 Se absoarbe rapid la nivel intestinal; este eliberat in lumenul

intestinal ca acid dehidroascorbic; in peretele intestinal
sufera o reducere, fiind absorbit in circulatie ca acid ascorbic
 Factori ce scad absortia: antibioticele, cortizonul, aspirina,

stresul, temperaturile ridicate, fumul de tigara
Vitamine hidrosolubile- vitamina C
Rol biochimic: reactii de hidroxilare
 În reactiile de hidroxilare este implicat si oxigenul molecular
 R-H + Acid ascorbic + O2
 R-OH + Acid dehidroascorbic + HOH
 Acidul ascorbic intervine prin reactii de reducere, iar acidul

dehidroascorbic prin reactii de oxidare
Rol biochimic: reactii de hidroxilare
reducere
1/2 O2 O2
ac.ascorbic
reducere
Cit.a (c)Fe3+ Cit.a(c)Fe2+
ac.ascorbic
reducere
Methemoglobinã Hemoglobinã
ac.ascorbic
reducere
Acid folic Acid tetrahidrofolic
ac.ascorbic
hidroxilare
Prolinã Hidroxiprolinã
ac.ascorbic
hidroxilare
Lizinã Hidroxilizinã
ac.ascorbic
oxidare
Triptofan 5-Hidroxitriptofan
ac.dehidroascorbic
Rol biochimic
 Importanta in formarea hidroxiprolinei si hidroxilizinei, aa

specifici colagenului- modificare posttranslationala a
colagenului
 Reactii de oxidoreducere in care functioneaza cuplat cu

glutationul sau cu coenzimele nicotinamidice si flavinice
 Degradarea tirozinei, sinteza carnitinei

Rol biochimic
 Activitate antioxidanta: reactioneaza si indeparteaza speciile

reactive de oxigen, ROS
 Activitate pro-oxidanta: reduce metalele la forma pro-

oxidanta
 Sinteza neurotransmitatorilor: noradrenalina, dopamina,

serotonina
 Sinteza acizilor biliari
 Creste absortia fierului

 DZR: 1mg/kg corp; 10 mg/zi previne aparitia scorbutului
 Necesar crescut in : sarcina, alaptare, gripa, stres, oboseala
 Toxicitatea vitaminei C: 2000mg/zi
 Diaree osmotica
 Formarea calculilor de oxalat de calciu
 Incetinirea absortiei unor vitamine- B12
 Scorbutul. Cauza: formarea colagenului imatur
 La adulti: pierderea dintilor, plagi, afectarea integritatii

capilare cu hemoragii subcutanate si edeme, dureri articulare,
anorexie, edeme
 La copii: dureri, tumefierea articulatiilor, hemoragii,

dezvoltarea insuficienta a dintilor, anemie, vindecarea
dificila a plagilor
 Nivelul de vitamina C plachetar < 25% din IBR (52+-

22μg/10 10 plachete
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Fierul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
Cuprul
B. Vitamine liposolubile
 Molecule apolare, hidrofobe, solubile in grasimi;
 Necesita bila pentru absortie
 Daca absortia este buna vor fi transportate prin chilomicroni

la ficat si depozitate: A, D si K in ficat, iar E in tesutul
adipos
 In sange sunt transportate de lipoproteine specifice, iar

eliminarea se face prin bila in intestin
 Deoarece sunt depozitate in organism, supradozarea lor

determina aparitia unor stari de toxicitate, mai ales pentru
vitaminele A si D, nefiind necesar aportul zilnic
B. Vitamine liposolubile- Vitamina A
 Importanta in crestere, mentinerea

vederii, protejarea mucoaselor, in
procesul de reproducere
 Formele active sunt: retinolul,
retinalul si acidul retinoic
 Precursor: beta-carotenul din plante

verzi si galbene; se scindeaza si
formeaza retinol in intestin si ficat
Scindarea in acest punct:
 Sursa cea mai bogata: uleiul si ficatul 2 molecule de vit. A
de peste
Beta-caroten
Retinoizi CH2OH
Retinol (Vitamina A)
O
C
H
Retinal
O
C
OH
Acidul retinoic
 Denumirea de “retinol”: intra in constitutia retinei unul

dintre derivati-retinalul
 Axeroftol- lipsa din organism determina xeroftalmia-

cheratinizarea celulelor epiteliale din conjunctiva si cornee,
asociata cu procese infectioase
Rol biochimic
 Esterii retinolului din alimente sunt hidrolizati enzimatic in

lumenul intestinal si absorbiti; scindarea oxidativa a
carotenilor conduce la formarea de retinol in prezenta O2 si a
sarurilor biliare
 Retinolul absorbit este reesterificat cu acizi grasi superiori

saturati si incorporat in chilomicronii limfei ajungand in
sange
 In ficat: depozitare ca retinil-palmitat de unde poate fi

hidrolizat la nevoie
Rol biochimic
 Participarea la ciclul vizual
 1. absortia energiei luminoase de pigmentul celulelor

fotoreceptoare din retina- rodopsina cu formarea unui produs
fotochimic specific
 2. initierea unui impuls nervos de catre acest fotoprodus
 3. regenerarea formei fotosensibile a pigmentului vizual

Rol biochimic
 In maxim 5 minute de iluminare, toata cantitatea de rodopsina din retina
se descompune, in timp ce , intr-o perioada de 7 minute de obscuritate se
sintetizeaza mai bine de 50% din cantitatea de rodopsina.
 Opsina este o lipoproteina cu o greutate moleculara de 40 000, diferind
putin de la o specie la alta. Opsina din componenta rodopsinei mai poarta
si numele de scotopsina, iar cea din iodopsina, fotopsina
Retinal
Structura
rodopsinei
Rol biochimic
Energie luminoasã
RODOPSINÃ fotoliza
activata
OPSINÃ
11-cis-Retinal 11-trans-Retinal
retinol
izomerazã
retinal reductazã
Rol biochimic
 Retina- 2 tipuri de celule fotoreceptoare:
 In forma de bastonas- participa la vederea in intuneric
afectata de carenta in vitamina A; contin rodopsina
 In forma de conuri- sesizeaza culorile, adaptate pentru
intensitatile luminoase mari
bastonase
conuri
Ciclul vizual
 Celulele cu bastonas sunt fotodetectori foarte sensibili
 Etape:
 1. izomerizarea 11-cis-retinalului din rodopsina ca efect al
absortiei luminii; va rezulta rodopsina activata ce va fi
scindata ulterior in opsina si trans-retinal
 La intuneric are loc izomerizarea inversa: 11-trans-retinal la

11-cis-retinal, capabil sa reformeze rodopsina prin unire cu
opsina
Ciclul vizual
 2. Transducina, T sau proteina G = a doua proteina
 Rol de cuplare a semnalului; 3 subunitati: α, β, γ

 La intuneric: trimer inactiv; GDP α atasata
 R* se leaga de T GTP inlocuieste GDP legat de α
 Complexul R* -T- GTP se desface, rezultand α activa
separata de β si γ
 R* va declansa un nou sir de reactii.

Ciclul vizual
 3. Fosfodiesteraza (PDE)= a 3-a proteina
 La intuneric: trimer inactiv
 Prin legarea PDE la Tα-GTP se desprinde subunitatea γ
inhibitoare, iar forma activa PDE α, β transforma cGMP in
GMP
Ciclul vizual
 In absenta luminii: [cGMP] mare mentine deschise canalele
pt Na+
 Scaderea [cGMP] determina blocarea canalelor si reducerea
influxului de Na+ spre celula cu bastonas
 Prin acumularea de sarcini negative la interior, membrana
plasmatica devine hiperpolarizata
 Hiperpolarizarea se transmite pasiv de la segmentul exterior
spre corpul sinaptic prin care semnalul este transmis altor
neuroni din retina
 Prin nervii optici, semnalul luminos ajunge la creier
Ciclul vizual
 Un singur foton absorbit de un bastonas adaptat la intuneric
inchide sute de canale pentru cationi si produce o
hiperpolarizare perceptibila de 1mV
 Inactivarea acestui sistem se realizeaza prin hidroliza GTP

din complexul PDEγ-Tα-GTP cu desprinderea PDEγ si
unirea ei cu PDEαβ rezultand PDE inactiva
 Tα-GDP se reuneste cu subunitatile Tβγ formand T-GDP

inactiva si circuitul se inchide.
Ciclul vizual
 Amplificarea realizata in decursul acestei transformari se

datoreaza formarii Tactive; 1molecula de R* activeaza 500
molecule de T care actioneaza asupra PDE, enzima cu
capacitate catalitica imensa
 R= rol central in procesul de transformare a energiei

electromagnetice in energie bioelectrica
 Vederea in lumina colorata, diurna este mediata de 3 tipuri

de celule fotoreceptoare, in forma de con
 Cromoforul=11-cis-retinalul
DZR. Deficit. Hipervitaminoza
 DZR: 1,7 mg; pt copii: 1mg

 Necesar crescut in: sarcina, alaptare, pnemonie, nefrite:
2,7mg
 Carenta de vitamina A determina:
 Hemeralopia (lipsa de adaptare la intuneric), xeroftalmia

 Keratomalacia: subtierea corneei, opacifierea si perforarea ei
 Descuamari ale pielii, pierderea duritatii normale la nivelul
oaselor si dintilor
 Cresterea susceptibilitatii la infectii, dezvoltare anormala a
oaselor
DZR. Deficit. Hipervitaminoza
 Cauzele deficitului de vitamina A:
 Aport insuficient
 Absortie, depozitare defectuoase
 Imposibilitatea transformarii carotenilor in vitamina
(hipotiroidism)
 Eliminarea accentuata a vitaminei din organism
(hipertiroidism)
Vitamina A.DZR. Deficit. Hipervitaminoza
 Supradozarea de vitamina A la exploratorii ce consumau
carne de urs polar, in Europa de Vest prin automedicatie:
prurit, cresterea presiunii intracraniene
 stari de toxicitate ce pot fi diminuate prin administrarea de

vitamina C care impiedica oxidarea vitaminei A
 Acidul retinoic este folosit in dermatologie
 Nu se prescrie in sarcina; poate genera hiperlipidemie,

cresterea raportului LDL/HDL cu cresterea riscului de boli
cardiace
Vitamina D
H3C H3C
CH3 CH3
H3C H3C
UV
H3C CH3 CH3 H2C CH3 CH3
HO HO
Ergosterol (plante) Ergocalciferol (Vitamina D2)

21
H3C 22 H3C
26
18 20
23 CH3 CH3
H3C H3C
25
17 24
19 11
12
13 16 UV
H3C 14 15 CH3 H2C CH3
27
1 9
2 10 8
3 5
4 6 7
HO HO
7-Dehidrocolesterol (animale) Colecalciferol (Vitamina D3)

Surse de vitamina D:
Uleiurile din ficat de peste,

Laptele, smantana, untul,
galbenusul de ou si
ficatul
B. Vitamine liposolubile- Vitamina D
7-Dehidrocolesterol
UV
(piele)
Colecalciferol (Vitamina D3)

1,25-dihidroxicolecalciferolul
este format in rinichi si transportat Colecalciferol-hidroxilazã
(ficat)
de sange la tintele sale, intestinul si
Oasele; precursorii trebuie adusi 25-Hidroxicolecalciferol
prin aport alimentar 1-hidroxilazã
(rinichi)
1,25-Dihidroxicolecalciferol
Absorbtia calciului Eliberarea calciului

(intestin) (oase)
Vitamina D. Rol biochimic
 Legat de utilizarea calciului si fosforului, prin produsii sai

hidroxilati:
 - in absortia intestinala a calciului si fosfatului participa
calcitriolul
 -la nivelul tubilor renali, 1,25-dihidroxicolecalciferolul
favorizeaza reabsortia fosfatilor si intervine in mineralizarea
oaselor contribuind la formarea de hidroxiapatita
 Odata cu inaintarea in varsta scade capacitatea de

transformare a 7-dehidrocolesterolului in vitamina D3 la
nivelul pielii
B. Vitamine liposolubile. Vitamina E
 Tokos=nastere; rol in fertilitate

 Familie alcatuita din 8 molecule diferite; 4 dintre ele sunt
tocoferolii α, β, γ si delta; 4 tocotrienoli: α, β, γ si delta.
CH3 CH3 CH3 CH3
HO CH2-CH2-CH2-CH-CH2-CH2-CH2-CH-CH2-CH2-CH2-CH-CH3
H3C O CH3
D-Alfa-tocoferol=cel mai
CH3
potent dintre tocoferoli
Stocarea vitaminei E este limitata. Vitamina E este depozitata in cantitati mari in
hipofiza si glanda suprarenala. Ficatul stocheaza vitamina E,
dar numai in cantitati mici. Tesutul adipos
α-tocoferol
β-tocoferol
γ-tocoferol
Delta-
tocoferol
Tocotrienoli
 Surse: germenul bobului de grau, vegetale, lapte, galbenus

de ou, rinichi, muschi, ulei si ficat de peste marin
 Viatmina E din alimente este absorbita in intestinul subtire si

transportata de sange la ficat si alte organe; este inglobata in
chilimicroni, dupa eliberare fiind preluata de lipoproteine
 Fosfolipidele din mitocondrii, RE si MP prezinta locuri

specifice pt α-tocoferol, vitamina E concentrandu-se in
aceste formatiuni.
Rol biochimic
 α-tocoferol-rol de antioxidant, indepartand radicalii liberi de

oxigen, ROS, radicalii de peroxidare lipidica si moleculele
de oxigen reactiv, O∙ inainte ca acestea sa afecteze celulele.
 Radicalii liberi= atomi foarte reactivi sau molecule care, in

mod tipic, poseda un electron nepereche
 Tocotrienolii sunt antioxidanti mai puternici decat izomerii

de tocoferol
Rol biochimic
 Vitamina E ajuta la mentinerea integritatii structurale a MC
 D-α-tocoferolul inhiba agregarea placutelor sangvine

impiedicand formarea trombilor si favorizeaza vasodilatatia
 Protejeaza LDL de oxidare reducand efectele nocive ale

acestui tip de colesterol (in special γ- si delta-tocotrienolii)
 Previne oxidarea hormonilor hipofizari, suprarenali, ai

vitaminei A si a acizilor grasi esentiali
Rol biochimic
 Radicalii liberi- oxidanti metabolici
Specii reactive
hidroxi peroxi
de oxigen
Rol biochimic
Un antioxidant este o substanta chimica usor de oxidat si

care proteaza alte substante de oxidare
şi/sau
Legatura dubla Fenol

Ex. Vitamina A Vitamina E sau C
Rol biochimic
Antioxidant
Radical
liber Antioxidantul neutralizeaza
radicalul liber, cedandu-i
un electron
Celula
Rol biochimic
 Necesar zilnic
 5-7 mg pentru adulti si 2-3 mg pentru copii
 Deficit
 Rara la adulti; de obicei se datoreaza absortiei deficitare de
grasimi sau a transportului deficitar; la copii : anemie si
edem
 Distrofie musculara
 Anemie hemolitica
 Necroza hepatica, boli de inima, ATS, cancer
 Nasteri premature la femeile gravide in avitaminoza E
B. Vitamina liposolubile.Vitamina K
 K- Koagulation in germana; vitamina antihemoragica

 K1-K7; Surse:
Vitamina K
 3 vitamine K: vitamina K1 (fitochinona) sintetizata de
frunzele verzi si se gaseste in vegetalele verzi. Ea micsoreaza
permeabilitatea capilarelor si favorizeaza procesul de
regenerare a tesuturilor
 vitamina K2 (farnochinona) este sintetizata de catre
microorganismele de putrefactie
 vitamina K3 (menadiona) este un produs de sinteza cu
proprietatea ca este hidrosolubil (spre deosebire de celelalte)
 Dozele mari de menadiona risca sa se acumuleze in

organism, generand distrugerea globulelor rosii = anemia.
Vitamina K este produsa de propria noastra flora intestinala
in proportie de 50%. Restul provine din: legume verzi
(spanacul, broccoli, varza, salata, loboda, cereale, urzicile,
mararul, leusteanul, ceapa verde, morcov, sfecla, mazare si
conopida), ficat, galbenus de ou, tomate, branzeturi, carne,
peste, lumina soarelui, lapte, unt.
O
CH3
CH3
(CH2 CH C CH2)4 H
O
O
Vitamina K1 CH3
CH3
O (CH2 CH C CH2)6 H
CH3 O
Vitamina K2
O
Vitamina K3 (menadiona) (produs de sintezã)
jejun
Cantitati mici in splina, rinichi,

plamani, muschi, piele
Conjugata in prealabil cu
acidul glucuronic
Fosforilarea
oxidativa
Hemostaza
Coagularea
 Coagularea= transformarea unei proteine plasmatice solubile

(fibrinogenul) intr-o retea insolubila (fibrina)
Fibrina
Coagularea
Coagularea
Coagularea
Calea intrinsecã Calea extrinsecã
Activatã prin contactul Activatã prin
cu o suprafatã strãinã leziune tisularã
XII XIIa
XI
XIa
Ca2+
IX
IXa
Ca2+
Trombina Ca2+
Lipide VII
VIII VIIIa VIIa
X Xa
Ca2+
V Va
Ca2+
Xa, Ca2+
Fosfolipide XII XIIIa
Protrombina Trombina
Fibrinogen Fibrinã CHEAG DUR

Coagularea
 Ionii de calciu coopereaza la cascada de activare a factorilor

coagularii sangvine
 Eliberati de catre tesuturile lezate, ionii de calciu sunt

complexati de γ-carboxiglutamat ai factorilor II, VII, IX, X
 Chelatarea ionilor de calciu face ca acesti factori sa devina

apti pentru a fixa fosfolipidele membranare ale plachetelor
sangvine
Coagularea
Carboxilarea Glu in proteinele fixatoare de calciu
Formarea fibrinei
 Fibrinogenul solubil este o proteina voluminoasa ce cuprinde

3 perechi de lanturi polipeptidice (Aα)2, (Bβ)2 si (γ)2 unite
prin legaturi disulfurice;
 Trombina (factorul IIa), o proteaza cu serina, scindeaza

specific patru legaturi peptidice Arg-Gli din fibrinogen,
eliberand din fiecare lant Aα o fibrinopeptida A cu 18 aa si
din fiecare lant Bβ o fibrinopeptida B cu 20 aa
 Cele doua fibrinopeptide cuprind un nr mare de resturi Asp

si Glu incarcate negativ:1. moleculele se resping si nu se pot
asocia; 2 solubilitatea crescuta a fibrinogenului
Scindarea Fp modifica
distributia sarcinilor,
rezultand fibrina putin
solubila si permite
asocierea laterala
a moleculelor
Formarea fibrinei
 Polimerul de fibrina, initial fibros, este stabilizat prin punti

covalente realizate intre gruparile ε-aminice ale resturilor de
lizina dintr-un lant si resturile de glutamina din lanturile
adiacente
 Reactia este catalizata de transglutaminaza, numita si

factorul XIIIa
 Activarea factorului XIII la forma XIIIa este realizata de

trombina
Vitamina K. Necesar. Deficit. Hipervitaminoze
ug/zi
 Necesar. Deficit. Hipervitaminoze
 2mg/zi; aport alimentar, bacterii intestinale
 Cauze de deficit:
 Tratament antibiotic prelungit

 Malabsortie si obstructie de tract biliar
 Scurtcircuitarea intestinului
 La sugari: intestin fara flora, lapte matern cu continut scazut
de vitamina K, boala hemoragica a nou-nascutului
 Imposibilitatea utilizarii vitaminei K la nivelul ficatului
 Deficit
 Hipoprotrombinemie: hemoragii la nivelul tractului

intestinal, creierului, maduvei
 Excesul de vitamina K determina:
 Reactii toxice; fenomene hemolitice la copii
 Prea mult broccoli!
 2 paciente cu hipercoagulabilitate nu au reactionat la

Warfarina-analog de vitamina K
 Una dintre ele a precizat ca manca 1/2kg de broccoli in

fiecare zi, iar alta supa si salata de broccoli zilnic
 Dupa ce a fost oprit consumul de broccoli tratamentul cu

vitamina K a inceput sa fie eficient
 Deoarece broccoli este bogat in vitamina K, acesti pacienti

au primit vitamina in cantitate suficienr de mare sa intre in
competitie cu medicamentul, reducandu-i eficienta.
„Sunt vitamina K,
incantata de cunostinta!“
Vitamina K

Vitamine Coenzime Minerale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vitamine Coenzime Minerale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VITAMINE, COENZIME, MINERALE

 După solubilitatea în apă a acestora se disting două mari

 Cu excepţia vitaminei C, toate vitaminele hidrosolubile au

 De exemplu, DZR pentru riboflavina (B2) la subiectii de sex

 Pt femeile cu varsta intre 19-30 ani: 1,1 mg/zi, necesarul

 De exemplu, niacina sau vitamina PP poate fi sintetizata din

 Aportul excesiv din anumite vitamine atat liposolubile cat si

 Dozele mari de vitamina A cauzeaza descuamarea pielii si

 Un exemplu de Aport Alimentar de Referinta (Reference

 UL= cel mai mare nivel al aportului de nutrienti pt care nu

- participa la dezvoltarea şi diviziunea celulară - globulele

- combaterea simptomelor şi cauzelor stresului, depresiei şi

Toate vitaminele B sunt solubile în apă şi sunt răspândite în

Ele trebuie să fie reîmprospătate zilnic, deoarece excesele

Drojdia de bere este o sursă bună de vitamina B.

 Vitamina B1 sau tiamina (nucleu tiazolic) sau aneurina (rol

 Surse: drojdia de bere, grau,orez,secară,paine de grau

 Absortia- in duoden prin:

 Tiamina adusa prin aport alimentar este absorbita usor la

 În metabolismul energetic, rol de cofactor enzimatic în

 Integritatea morfofunctionala a SN este conditionata de

 In reactiile de transcetolare (ribulozo-5P la riboza)- calea

 DZR. Deficit. Teste de deficienta

 DZR este de 0,5-1 mg

 Necesarul zilnic variaza cu alimentatia. Lipidele si proteinele

 Fierberea excesiva duce la scaderea contimutului in tiamina

 Necesarul creste in efort fizic intens, consum crescut de

 Boala este cunoscuta sub doua forme: “uscata” si “umeda”

 Reflexele de baza sunt atenuate, stare de anxietate, confuzie

 Beri-Beri aparuta in primele 6

 Beri-beri “umeda” - retentie lichidiana aparuta cand

 Edeme generalizate ce pot masca slabirea organismului,

 Raspunde bine la tratamentul cu tiamina, constatandu-se

 Colaps circulator fatal

 Raspuns rapid la tratament

 Cardiomiopatia este legata direct de carenta B1 la nivelul

 Inhibarea complexului piruvat dehidrogenazei determina

 Afectarea ambelor functii ale tiaminei produce cardiomiopatie

 Tratamentul imediat cu doze mari (50- 100 mg) de tiamina

 Suplimentarea dietei cu B1 nu este la fel de eficienta

 Intrucat etanolul afecteaza absortia vitaminelor hidrosolubile

 Deficit de tiamina- frecvent intalnit la alcoolici cronici:

 Stabilirea statusului de vitamina B1 include:

 Determinarea activitatii transcetolazei eritrocitare constituie

 Excretia urinara de tiamina

 Vitamina B2 sau lactoflavina (izolata din lapte)

 Pe aceasta propritate se bazeaza dozarea riboflavinei in

 Prin iradiere UV, in mediu bazic, B2 formeaza lumiflavina,

 Vitamina B2 adusa prin aport alimentar este absorbita usor la

 Prin reactie cu ATP, riboflavina formeaza in organism doua

 Toate rolurile biochimice implica FMN si FAD care intervin

 producerea de energie si respiratia celulara;

 Mecanismul prin care

 Nu este cunoscuta ca factor etiologic primordial in nici una

 In general, concentratia de FMN scade mai rapid decat cea

 Surse: carne, ficat, drojdia de bere, faina integrala, legume:

 NAD+ este acceptorul de electroni major in procesele redox

 Partea reactiva este nucleul nicotinamidic. In oxidarea S,

 NAD+ si NADP+ sunt coenzime, legarea lor de partea

NAD+ + SH2_ NADH, H+ + S

 DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze

 DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze

 DZR este de 13-19 mg/zi, fiind mai crescut la B decat la F;