SUBSTANTELE BIOCATALITICE

VITAMINE ENZIME

HORMONI

Sunt compusi care in organismele vii regleaza reactiile biochimice ce stau la baza
vietii. Actiunea lor este asemanatoare cu a catalizatorilor chimici insa nu pot
cataliza reactiile termodinamice imposibile. Biocatalizatorii actioneaza in conditii
de temperatura si presiune mult mai blande decat catalizatorii chimici si
actioneaza intotdeauna asupra aceluiasi substrat. Se admite ca in reactiile
biocatalitice are loc formarea unor combinatii labile pentru o scurta perioada de
timp intre substratul A si catalizatori, K:

A +K
AK + B

AK
AB + K

Biocatalizatorii se gasesc in organism in cantitati foarte mici si nu au rol plastic sau

energetic. Prezenta lor este indispensabila pentru ca ei catalizeaza reactiile din
metabolism i nu poate exista via fr metabolism. Din clasa biocatalizatorilor fac
parte vitaminele, hormonii, enzimele (biocatalizatori). Vitaminele pot face parte
din compoziia enzimelor. Nu putem trasa o grani strict ntre aceti
biocatalizatori.

VITAMINE

Ce sunt vitaminele ?
Sunt substante organice cu molecule relativ mici
care in cantitate foarte mica regleaza si stimuleaza
transformarile biochimice normale din organism. Nu
sunt componente structurale ale organismului.

compui organici pe care esuturile umane nu

i pot sintetiza

Surse pentru vitamine

Toate vitaminele pot fi furnizate de alimente.
Unele vitamine pot fi sintetizate de ctre
microorganismele intestinale dar acestea nu pot
furniza ntregul necesar de vitamine al organismului
uman.
Rolul vitaminelor este strans legat de cel al
enzimelor. Au fost puse in evidenta prin tulburarile ce
apar in lipsa lor (avitaminoze- au manifestri
specifice funcie de vitamina care lipsete).

Clasificare
Dup solubilitate:
Vitamine solubile n ap: vitaminele B, acidul folic,
niacina, acidul pantotenic, biotina i vitamina C. Au
rol i de coenzime.
Vitamine liposolubile: A, D, E i K conin un rest
izoprenic:

CH2 C

CH

CH2

esuturile umane pot sintetiza

vitamina D.
CH3

Vitamine hidrosolubile
Complexul B

NH2

CH3

R=

R=H

Tiamina = Aneurina = Vitamina B1

OH

OH
O

CH2 CH2 OR
H3 C

R=

P
OH

Tiaminmonofosfat (TMP)
O

P
OH

OH

Tiamindifosfat (TDP) =
Tiaminpirofosfat (TPP)

Vitamina B1

Surse naturale: prima data a fost extrasa din cortexul bobului de orez,
drojdie de bere, in toate semintele de cereale nedecorticate, ficat, inima,
muschiul de porc, menta, tei, pelin.

Rol si activitate biologica: este o vitamina ce nu se depune in organism,

este total absorbita in intestinul subtire. Se gaseste in stare libera sau
esterificata cu acid fosforic in organism.
Actiunea biochimica a vitaminei B1 se datoreaza in cea mai mare parte
contributiei la formarea enzimelor. Sub aceasta form, a pirofosfatului de
tiamina (TPP), participa la biosinteza decarbozilazelor enzime cu rol
important in procesele de decarboxilare ale cetoacizilor, aminoacizilor,
metabolismul glucidelor.

Vitamina B1 (tiamina)

Lipsa vitaminei B1 conduce la astenie, nevrite si polinevrite, boala Beriberi

(paralizii ale membrelor, dereglari nervoase, cardiace ale aparatului
digestiv). Are actiune protectoare pentru alte vitamine (exemplu vitamina
C) si indirect asupra unor hormoni (insulina si tirozina). n general
tratamentul cu vitamina B1 se realizeaz n asociere cu alte vitamine din
complexul B, deoarece deficiena n vitamin B1 este asociat n
numeroase cazuri cu deficiena altor vitamine. Se utilizeaza si pentru
respingerea tantarilor ca urmare a degradarii moleculei cu formarea unor
compusi sulfurici urat mirositori care resping tantarii. O bun parte din
aceti compui se elimin prin transpiraie. Necesarul zilnic este de 0.4 mg
/ 1000 cal.

Mecanismul de aciune biochimic

decarboxilarea a-cetoacizilor:
Piruvat

Piruvat

piruvat-decarboxilaza

(n drojdii)
complexul multienzimatic
al piruvat-dehidrogenazei

Acetaldehid + CO2

Acetil-CoA + CO2

complexul multienzimatic
a-cetoglutarat
al a-ceto-glutarat dehidrogenazei

Succinil-CoA + CO2

Vitamina B2
Riboflavina
Conine heterociclul numit izoaloxazin

NH2

CH2
H3C

H3C

CH CH CH CH2 O

P O

OH OH OH

O-

O-

O H2 C

N
O

N
N

O
OH OH
NH

adenozin

O
lumicrom
lumiflavin
riboflavin

(H)
(H)

(OH)
(H)
(H)

flavin adenin mononucleotid (FMN)

flavin adenin dinucleotid (FAD)

adenozin 5`-monofosfat
(AMP)

Flavoproteinele funcioneaz ca transportori de

hidrogen.

SH2 + FMN (FAD)

Enzime

S ox + FMNH2 (FADH2)

 dehidrogenarea oxidativ a aminoacizilor, cu

formarea de cetoacizi

CH COOH + H2O L-aminoacid-oxidaza

NH2

FMN

FMNH2

C
O

COOH + NH3

 dehidrogenarea acidului succinic:

Acid succinic

Succinat dehidrogenaza

FAD

Acid fumaric

FADH2

Vitamina B6
Adermina, piridoxina
Este vitamina antipelagroasa a sobolanilor. Are un
nucleu de piridina. n natur se gsete in trei forme
vitamere
Piridoxal fosfatul i piridoxamin fosfatul au rol de
coenzime.
HO

H3 C

H2 C OH
CH2 OH

Piridoxina

HC

CH2 OH

HO

H3 C

H2 C

N
Piridoxal

CH2 OH

HO

H3 C

NH2

N
Piridoxamina

 Este o vitamina cu proprietati importante in

mentinerea normala a pielii. Se gaseste in
organism sub forma esterificata cu acid
fosforic si se numeste piridoxal fosfat(PALP) i
piridoxaminfosfat, cu rol de coenzime n
numeroase sisteme enzimatice implicate n
metabolismul aminoacizilor (transaminaze,
decarboxilaze, dezaminaze) al glucidelor,
lipidelor.

R1

Transaminarea
n organismele vegetale i animale transformarea piridoxalului
n piridoxamin se realizeaz printr-un proces de
transaminare folosind ca donori de grupri aminice ,
predominant, acizii glutamic i aspartic, iar ca acceptori de
grupri aminice cetoacizii sau compui cu grupri aldehidice.
transformarea unui aminoacid n cetoacid i invers
CH

COOH + R2

COOH

R1

2decarboxilarea aminoacizilor
O
NH
R1

CH
NH2

COOH +

R1
CO2

CH
NH2

COOH

R2

CH2
NH2

COOH

 are
actiune
antianemica,
stimuleaz
eritropoeza. Avitaminoza provoaca inrosirea
pielii, cderea parului, dermatite.
Surse naturale in drojdie in cantitate mare,
in cortexul bobului de orez, polen, ficat, peste,
galbenus de ou.

Vitamina B12 (ciancobalmina)

Este vitamina antianemica, antipernicioasa.
Are un nucleu de corina (nucleu porfirinic
modificat) si o ribonucleotid care are ca baza
azotata
5,6-dimetilbenzimidazol
si
aminopropanol.

Vitamina B12
H3C
H 2 N CO

CH2 CH2

H 2 N CO

H3C

CH2

H3C

CH2-CO-NH2
(CH 2) 2-CO-NH2

H3C

CH

Co

CH3

H2N-OC-H2C

CH3

CH2

HC

CH3
O

CH2 NH

(CH2 )2 -CO-NH 2

CH2
CH3

CH3

H
HO

CH3

HO

N
H

CH2

CH3

rest de
5,6-dimetilbenzimidazol

Mecanismul de aciune biochimic

In citoplasma celulelor, cobalamina liber este transformat

n metilcobalamin iar n mitocondrie n 5-deoxiadenozil
cobalamin, compui cu rol de coenzime

Metilcobalamina este implicat n transformarea

homocisteinei n metionin

 Este vitamina indispensabila vietii, avand importanta deosebita in

cresterea organismelor si functionarea celulei nervoase.
A fost izolat din extract de ficat de ctre K.Folkers i alii, (1948),
E.L.Smith (1948, 1950, 1960).
Este produs de bacterii, de exemplu Streptomyces.

Impreuna cu formele sale enzimatice are rol esential in reactiile

metabolice ale proteinelor, glucidelor, lipidelor. Vitamina cu rest de
adenozin n locul grupei cian joac rol n reaciile enzimatice.

Lipsa acestei vitamine provoaca anemia percinoasa.

Hipervitaminoza este netoxica.
Surse naturale ficat, rinichi oua, carne, lapte.

Vitamina B5 (acidul pantotenic, pas

pantos-peste tot-gr.)
Este unul din cei mai raspanditi reprezentanti ai
complexului B
CH3 OH
HO

CH2 C

CH

CH3

NH

CH2

CH2 COOH

O
-alanin

Acid pantoic
Acid pantotenic

Acid pantotenic

NH CO
CH2

CH2

CH2 NH

CH C

CH2 O

CH3

ONH2

CH2
O

SH

ADP

Tioetanolamina

OH CH3

P O
O

H2C

O
O

Coenzima A

OH O

P
O-

O-

 S-a izolat din cortexul bobului de orez. Are rol important in nutritia
si cresterea animalelor, si in natura se gaseste sub forma unui
complex cu proteine si in structura coenzimei A.
Este un element esential pentru functionarea acestei enzime care
are rol capital in transportul gruparilor tioesterice si acetil in ciclul
Krebs in degradarea acizilor grasi si biosinteza acestora.
Surse naturale ficat, rinichi, inima, creier, lapte, ciuperci, in
glandele suprarenale.

Lipsa acesteia duce la pigmentarea pielii, caderea parului,

hemoragii ale mucoaselor. La om lipsa nu se resimte predominant
pentru ca este sintetizata de flora intestinala dar administrarea de
antibiotice duce la distrugerea florei intestinale i de aceea acestea
se administreaz cu complexul vitaminic B.

Mecanismul de aciune biochimic

n CoA~SH acidul pantotenic este legat de un rest de
ADP fosforilat la C3` i de un rest de tioetanolamin
Activarea acizilor grai se face cu consum de ATP,
reacia fiind catalizat de acil-CoA sintetaza:

(CH2)n
Acd gras

COOH + CoA-SH
ATP

AMP + 2Pi

(CH2)n

CO~S-CoA

Acil-CoA
(acid gras activat)

Vitamina PP
Nicotinamida
Se gsete n toate celulele vii ca o component
structural a coenzimelor NAD i NADP i are rol
fundamental in numeroase procese metabolice.
Lipsa ei provoaca boala numita pelagra ce se
manifesta prin tulburari cutanate, digestive si
nervoase(demena).
Biosinteza Se face n intestin de ctre flora
microbian
intestinal
utiliznd
triptofanul
(provitamina PP).

CONH2

CONH2

COOH

O
N
Acidul nicotinic
(niacina)

H2 C

O-

N
O

NH2

OH OH

Amida acidului nicotinic

(niacinamida)

P O
O

H2 C

N
O

OH OR
Nicotinamid-adenin dinucleotid (NAD+)
+
(R = H formeaz NAD+ ; R = -PO3H2 formeaz NADP )

Mecanismul de aciune biochimic

NAD+ i NADP+ au un rol n oxidoreducerile
celulare.
SH2 + NAD+
+

SH2 + NADP

Sox + NADH + H+
+

Sox + NADPH + H

Acidul folic
B9
OH
N
5

N
H2 N

10
9
CH2 NH

COOH
CO

NH CH
CH2
CH2

N
acid p-aminobenzoic

pterina
acid pteroic

COOH
acid glutamic

Acidul folic
Acidul folic (folium-frunz, de unde a fost izolat prima dat)
fr s fie vitamin are rol important in activitatea
hematopoetica, fiind factor nutritional antianemic. Intervine
in procesele de formare a globulelor rosii(hematopoeza).lipsa
lui duce la anemie, leucemii. Se gaseste in frunze, drojdii,
gemenii cerealelor, spanac, urzici, ficat. Este vitamina
indispensabila diviziunii celulare. Structuri similare sunt
utilizate in tratamentul leucemiei. Necesarul zilnic este de
400 g, iar pentru femeile ce alapteaza 600g, iar pentru cele
gravide 800g.

Mecanismul de aciune biochimic al

folailor
La micro-organisme, acizii folici sunt factori de
cretere
La organismele superioare, acizii folici sub form de
(FH4) reprezint coenzimele unor sisteme de
activare i transport de la un metabolit la altul al
gruprilor cu un atom de carbon: metil (-CH3),
hidroximetil (-CH2OH), formil (-CHO), formimino (CH=NH), metilen (-CH2-

Biotina

O
HN

NH

HC

CH

H2C

CH

CH3
CH HC

COOH
a-biotina

CH3

O
HN

NH

HC

CH

H2C

CH

(CH2)4- COOH

-biotina

Este vitamina ce stimuleaza cresterea tesuturilor prin intensificarea diviziunii

celulare. Se mai numeste factor Bios. Se gasesc 8 forme structurale de
biotina dintre care si sunt mai importante si au activitate vitaminica.
Principala sursa este flora intestinala. Este un factor de cretere. Are rol
protector al vitaminei C, tiaminei, cu influenta asupra hormonilor sexuali, lipsa ei
produce fenomene la nivelul pielii, astenii, cderea parului, friabilitatea
unghiilor. Este coenzima in reactiile de decarboxilare si decarbonilare.
Surse naturale galbenus, ficat, drojdie, rinichi, coaja cerealelor.

Mecanismul biochimic de aciune

Biotina este coenzim n transportul i
activarea CO2.
Carboxilarea acetil-CoA cu formare de
malonil-CoA:
HCO3- + Biotin - Enz

CO2- - Biotin - Enzim

ATP

Biotin - Enzima + CH3 - CO ~ SCoA

CO2-

Acetil-CoA

ADP + Pi
-

OOC - CH2 - CO ~ SCoA + Biotin - Enzima

Malonil-CoA

Vitamina C
se sintetizeaz n toate organismele cu
excepia omului plecnd de la glucoz

Rol biochimic

Protejeaza de degradarile oxidative multe substante biologic

active. Stimuleaza sistemul imunitar, biosinteza colagenului, a
acizilor folici, secretia unor hormoni steroidici si a unor
transmitatori neurotisulari. Previne formarea nitrozaminelor
in stomac. Ia parte la metabolismul aminoacizilor, glucidelor,
acizilor grasi, fierului, hemoglobinei, si este un factor
antiinfectios important.
cofactor n procesele metabolice

R-H + acid ascorbic + O2

R-OH + acid dehidroascorbic + H2O

 Surse naturale ardei gras, macese, citrice, fructe si

legume proaspete, lapte, ficat, cortexul glandelor
suprarenale.
Este foarte sensibila la incalzire (indicat fierberea
sub presiune). Necesarul zilnic variaza cu anotimpul,
clima, si varsta. Pentru copii este de 35-90 mg, iar
pentru adulti 75 mg. Gravidele trebuie sa consume
minim 100 mg /zi, iar mamele ce alapteaza minim
150 mg /zi.

Vitamine liposolubile
Vitamine A (retinolul, retinalul, acidul retinoic)
fac parte din grupa carotenoidelor, sunt deci politerpenoide.
In organismul mamiferelor, -carotenul este scindat oxidativ
cu ajutorul enzimei carotenaz, n ficat, producnd ruperea
dublei legturi C15=C15 i formarea vitaminei A1. Intermediar
se formeaz retinal (aldehida vitaminei A1) care este redus la
retinol (A1). Se conchide c -carotenul este provitamina A.
15

- Caroten

15'

[O]
CH2OH

CHO
2

Retinal

Vitamina A1

(All-t rans retinol)

Vitamine A
H3 C

CH3

CH3

CH3

H3C

CH3

CH3

11
12

C
O
CH3

All-trans-retinal

CH3
11 -cis-retinal

C
O

Din ficatul unor peti a fost izolat vitamina A2, care conine o
legtur dubl n plus fa de A1, Vitamina A2 a fost obinut i prin
sintez. Vitamina A este necesar organismului uman, cu
deosebire n perioadele de cretere n nlime . Ea joac rol n
percepia vizual i n reglarea metabolismului general. In
procesul vederii este implicat direct rodopsina sau purpura
vizual, o combinaie a 11-cis-retinalului cu proteina numit
opsin. (Baza Schiff format prin condensarea grupelor CHO din
retinal cu H2N- din opsin).

H3 C

CH3

CH3

H3 C

CH3

CH3

-caroten

CH3

caroten dioxigenaza
H3 C

CH3
CH

CH3

Oxidare

CH3

CH3

Retinal (retinalaldehid)

Reducere

H3 C

CH3

O2 n prezenta srurilor biliare

CH3

CH3

H3 C

CH3

CH3

H3 C

CH3

CH3

CH2 OH
CH3

Retinol (Vitamina A1)

CH3

COOH

CH3

Acid retinoic

Vitamine A
Proprietati: - este un ulei care a fost obtinut si sub forma de cristale
galbene care isi pierde proprietatile de vitamina prin hidrogenare; se
gaseste un lapte, unt galbenus de ou, ficat, rinichi, iar sub forma de
provitamina in morcov, ardei, bostan.
Rol fiziologic: Primul semn al lipsei vitaminei A este slabirea acuitatii
vizuale si fotofobia; are influenta asupra tuturor mucoaselor si a pielii
meninndu-le in stare normala; lipsa ei duce la cheratinizarea pielii si a
mucoaselor, uscarea si cheratinizarea bronhiilor, duce la aparitia pietrelor
la rinichi si la disfunctionalitati in functionarea glandelor lacrimale,
sudoripare, sebacee; stimuleaza dezvoltarea oaselor, formarea celulelor,
la cresterea nucleelor celulare si participa la chimismul vederii.

Necesarul zilnic este de 1.2-2.5 mg sau 2-5 mg - caroten.

Vitaminele K(vitaminele
antihemoragice)
Sunt sintetizete numai de plante (K1) si microorganismele din
tubul digestiv si prestomacul erbivorelor (K2). Mentin
proprietatea de a se coagula a sngelui. Lipsa lor conduce la
hemoragii gastrointestinale, nazale, cutanate.
Ca structura au un nucleu naftochinonic care la C3 are o
grupare metilica iar la C2 o catena laterala caracteristica
fiecarei vitamine.
O
CH3
R
O
Vitamina K (structura general)

Vitamine K
Vitamina K1 se gaseste in spanac, rosie, urzici, ficat, vitamina
K2 nu se gaseste in plante ci in materiile animale in putrefactie
(fina de pete), iar vitaminaK3-menadiona este de sinteza.
Vitaminele K menin proprietatea sngelui de a se coagula.
Determinarea capacitii de coagulare a sngelui este
obligatorie naintea oricrui act chirurgical. Vitaminele K
regleaz concentraia protrombinei n snge. Creste
concentratia protrombinei din sange, activitatea protrombinei
fiind asigurata si de ionii de Ca2+. Are rol important in
procesele de oxido-reducere din organism, existnd un
echilibru redox permanent ntre chinon i hidrochinon.

Vitaminele K
COO

O OC

CH2
NH

CH

CH

CH2
Protrombin

COO

O2; CO2
CO

Protrombin

NH

OH

OH

CH2

CH3

CH3

R
O

CH

CO

Vitamine K
Exista cazuri ereditare de avitaminoza K numita
hemofilie.
Hemoragiile
pot
fi
interne(gastrointestinale, mortale) i externe.
Necesarul zilnic este de 0.1mg pentru adulti.
Exista si antivitamine K( ce fluidizeaza sangele):
acidul salicilic dicumarolul, trombostopul. Aceste
antivitamine sunt utilizate n cazuri de
tromboze(flebite, embolii, tromboflebite) pentru
ntrzierea coagulrii sngelui sau dizolvarea
cheagurilor.

Vitaminele E( Tocoferoli)
Tocoferolii sunt antioxidani naturali. Vitaminele E sunt indispensabile
bunei funcionri a organelor genitale, intervin n metabolismul hidrailor
de carbon favoriznd depunerea de glicogen n esuturi, n oxidrile
celulare i n metabolismul creatininei din muschi. Lipsa lor produce
degenerarea muschilor i alte efecte nedorite.

Sunt vitamine biosintetizate numai in organismele vegetale cum ar fi

frunze, muguri, seminte, polen. Au caracter antioxidant pronuntat
protejand organismele de degradari oxidative.

Deriva de la o structura de baza comuna numita tocol format dintr-un

nucleu cromanic substituit la C6 cu o grupare hidroxil si la C2 cu o catena
laterala saturate derivate de la fitol.

-Tocoferolul este o vitamina care nu se distruge in timpul prepararii

alimentelor, insa se distruge sub actiunea UV si a grasimilor rancede, FeCl3.
Se gaseste in germeni de grau, ulei de catina, soia, porumb, floarea
soarelui, nuci, migdale, arahide, polen si in varza rosie.

Vitaminele E (tocoferoli)

CH3
O

H3C

CH3
CH2

HO
CH3

CH3
3

CH

a-tocoferol

CH3
CH2

CH

CH3
CH2

CH

CH3

Vitaminele E
-tocoferolul are actiune protectoare mai mare decat a -tocoferolului
asupra pigmentilor carotenoidici, asupra vitaminelor A,C si D. Biosinteza
vitaminelor E are loc in cloroplaste, unde se gaseste si fitolul care serveste
la esterificarea clorofilelor si formarea tocoferolilor.

Proprieti. Au actiune antioxidanta puternica iar modificarea catenei

laterale hidrocarbonate duce la disparitia proprietatilor vitaminice.
Carenta de vitamine E la femei prelungeste perioada de dezvoltare a
embrionului si sarcina nu mai poate fi dusa la capat iar la barbai provoaca
modificari in mobilitatea spermatozoizilor. Provoaca modificari ale
glandelor sexuale, scade glicogenul din muschi, crete consumul de oxigen
si are inflenta asupra glandelor hipofiza si tiroida ducnd la modificari
patologice. Mai influenteaza negativ si capacitatea organismelor de a
retine si celelalte vitamine liposolubile. Necesarul zilnic este de 20-25 mg
pentru adulti si 5 mg pentru sugari.

Vitaminele F (vitamine antidermatidice)

Sunt formate dintr-un amestec de acizi grasi esentiali ce conin mai

multe duble legaturi in molecula si nu sunt sintetizati de organismul
animalelor: acidul linoleicc C18(10,12), acidul linolenic C18(9,12,15), acidul
arahidonic C20(6,9,12,15).

Sursele de vitamine F sunt: uleiurile de porumb, masline, untura,

margarina, unt, lapte, nuci, grasimile de pesti oceanici.

Acesti acizi grasi esentiali (AGE), participa la unele reactii enzimatice din
organism si lipsa lor provoaca: dermatoze, uscarea pielii si inflamarea ei,
caderea parului si influenteaza procesul de crestere.