COALA POSTLICEAL SANITAR SFNTUL THEODOR CONSTANA

FARMACOGNOZIE
PLANTE MEDICINALE CU MUCILAGII

Prof. Farm.

Elev : (Ruxandra AMF II - B

Omul a utilizat dintotdeauna plante pentru vindecare si aproape imediat ce a invatat sa scrie, el a consemnat descrieri ale proprietatilor curative ale acestora intratate despre plante. Pe de alta parte, trebuie inlaturata si prejudecata ca plantele ar fi lipsite de nocivitate. Sunt numeroase exemple in care materiile prime vegetale sau substantele obtinute din acestea contin otravuri puternice. In special alcaloizii, dar si unele glicozide intra in acesta categorie (aconitina, stricnina, morfina, atropina, alcaloizii lisergici, glicozidele digitalice s.a.). Plante medicinale folosite in industria farmaceutica pentru extragerea de substante necesare prepararii medicamentelor sau utilizate in medicina populara datorita continutului lor in vitamine, uleiuri volatile, glucide, heterozide fenolice, cumarine, flavonozide, antociani, derivati ai acizilor polifenolcarboxilici, heterozide sterolice, heterozide triterpenice, lipide, rezine (rasini), principii amare, alcaloizi si alte principii active cu proprietati de natura
vegetala.

Materia prima pentru obtinerea medicamentelor o constituie plantele medicinale; de la o planta medicinala se poate folosi: partea aeriana, in intregime (herba); organele subterane: radacina (radix), rizom (rhizoma), tubercul (tubera), bulb (bulbus); frunza (folium); mugurii (turiones, gemmae); floarea (flores); fructul (fructus); samanta (semen); scoarta de pe trunchi sau de pe radacina (cortex). Produsul vegetal reprezinta organul sau o anumita parte a plantei uscata si prelucrata care poate fi folosit pentru prepararea unor produse farmaceutice sau in industria de medicamente. Actiunea terapeutica se poate datora: unei singure substante, de regula organica (principiu activ); unui grup de substante cu aceeasi structura de baza, deosebindu-se prin natura radicalilor; unui complex fitochimic (fitocomplex) format dintr-un principiu dominant si principii secundare (efect sinergetic). Este importanta cunoasterea substantelor biologic active continute in plante pentru a se aprecia valoarea terapeutica si modul de extractie sau izolare a acestor principii, astfel incat actiunea sa fie cat mai eficienta. POLIURONIDE Sunt foarte raspandite in regnul vegetal, fiin rezultatul degradarii lamelei pectice sau a constituentilor membranelor celulare. Sunt poliglucide mixte in compozitia carora intra acizii uronici, mai frecvent intalniti fiind acidul: glucuronic, galacturonic, manuronic. Poliuronidele cele mai raspandite in regnul vegetal sunt: pectinele, mucilagiile, gumele, care fac parte dintre
1

coloizi, au proprieti coloidale.

Mucilagiile
Sunt strans inrudite cu pectinele si contin polimeri micsti de galactoza, de arabinoza, de xiloza, de riboza. Sunt compusi macromoleculari, avand in molecula lor 200.000-300.000 polimeri de galactoza, de arabinoza, de xiloza, de riboza. Sunt agenti de stabilizare si de crestere a vascozitatii in emulsii si suspensii. Mucilagiile se gasesc in scoartele unor copaci, in cotiledoanele multor seminte unde au rol de a retine apa, preintampinand procesul de deshidratare. Mucilagiile au diverse roluri: Demulcenta (emolienta) datorita protectiei mucoaselor prin stratul coloidal pe care il formeaza cu apa (Althaeae radix et folium (nalba mare), Verbasci flores, Tiliae flores (tei), Farfurae folium (podbal)); laxativa- gonflandu-se maresc bolul fecal si il fluidifica, devin medii de cultura favorabile dezvoltarii florei intestinale normale si activeaza peristaltismul intestinal (Lini semen (in), Agar, Carrageen (muschi islandez, muschi de piatra)); antiinflamatoare (undecaholozida din Althaea radix (nalba)); inhibitorii ai complementului seric (carrageenina din Carrageen si fucoidina din Laminariae stipites); imunostimulatoare (heteroxilan M din Eleuterococci radix, heteropolimerii din Angelica acutiloba (angelica), Carthamus tinctorius (sofranel)).

TEIUL
(Tilia tomentosa, T.cordata, T.platyphyllo.s; Tei argintiu, Tei pucios, Tei cu frunza mare) Teiul pucios este cel mai raspandit in ara noastra. Teiul argintiu are florile cele mai parfumate. Infloresc, in functie de specie, incepand de la sfarsitul lunii mai pana in iulie. In afara de speciile menionate, mai exista, mai putin raspandite, si alte specii, forme si varietati. Se cultiva in parcuri, gradini, pe marginea strazilor si in zona forestiera. Compoziie chimic Florile cle Tei contin 3 10% mucilagii (polizaharide), indeosebi arabinoga-lactane si acizi uronici. Mai contin 2% taninuri condensate, dimeri ai procyani-dinci, 1% flavonoide, in special glicozide ale quercetinei (nitina, hiperozid, quercitrina si izoquercitrina), astragalina, acizi fenolici (cafeic, cumaric i clorogenic) si 0,02-0,1% ulei esential
2

continand alkane si monoterpene. Farmacologie Flavonoidele si compusii fenolici din flori au actiune diaforetica. S-a demonstrat ca uleiul esential, care contine si farnesol, are actiune antispastica si neurosedativa. S-a pus in evidenta si actiunea hipotensiva si usor astringenta. Datorita mucilagiilor, infunziile din florile de Tei au actiune emolienta si expecloranta. Recomandari Datorita mucilagiilor, florile de Tei reduc inflainatiile cailor respiratorii. Se recomanda ca sedative nervoase, in insomnii, ca expectorant in bronsite. Sub forma de bai, actiunea sedativa se recomanda si la copiii mici.

NALBA MARE
(Althaea officinalis, Althaeae radix et folium) Planta perena, dreapta, inalta de 0,601,50 m, cu peri paslosi albi pe tulpina si frunze. Radacini de 20-30 cm lungime si de 2-3 cm grosime, se caracterizeaza prin faptul ca dupa ce se indeparteaza coaja radacinii, interiorul este alb, slab galbui. Florile, asezate la varful tulpinii, au 5 petale albe, uneori spre roz, cu numeroase stamine violete. In flora spontana vegeteaza numai in zona de campie prin locuri nisipoase, pe langa ape curgatoare, balti, indeosebi in judetele limitrofe Dunarii. Se poate cultiva in special in judetele in care creste spontan. Compoziie chimica Radacinile de Nalba mare contin mucilagii polizaharidc intre 6,5-11% compuse din galacturonorhamane, arabinane, giucane si arabinogalactane, carbohidrai 25 35%, compusi din amidon, 11% pectine; glicozizi flavonoidici, camferol si quercetina; acizi fenolici: cafeie, clorogenic, ferulie si syringie; taninuri: zaharuri, dintre care 10% zaharoza, arnine - cu 2% asparagina, substante: grase, oxalat de calciu, steroli, substante minerale etc. Farmacologie Aciunea demulgent (emolienta, calmanta) a radacinii de Nalba mare se datoreste polizaharidelor hidrocoloide care formeaza un strat protector al mucoaselor orale si faringiene, inlaturand iritatiile locale si inflamatiile. Cercetari recente au demonstrat ca extractele apoase din radacini stimuleaza fagocitoza, induce eliberarea cytokinelor, interleukina 6 si factorul de necroza tumorala a monocitelor umane, marind actiunea antiinflamatoare, avand si actiune imunostimulanta.

Administrarea pe cale gastrica a fractiunilor polizaharidice izolate din radacinile de Nalba mare micsoreaza intensitatea si frecventa tusei. Actiunea antitusiva a polizaharidelor este mult mai eficienta decat prenoxdiazina. Recomandari Se bazeaza pe substantele mucilaginoase, prezente in special in radacini. Se recomanda in inflamatiile mucoaselor cailor respiratorii si digestive.

PODBALUL
(Farfurae folium, Tussilago farfara) Planta erbacee, a carei tulpina florifera apare primvara devreme, o data eu Ghiocelul. Florile sunt aezate n antodii terminale, asemntoare cu cele de Ppadie, pe margine cu flori ligulate galbene, iar n centru cu flori tubulare. Dupa ce florile se trec, apar frunzele, cu limbul aproape rotund, adnc coloral la baz, dublu dinate pc marginc. Partea superioara a frunzelor este verde, iar cea inferioar psloas. Nervurile principale de la inseria cu peiolul se ramifica n cinci. Frunza inut ntre palme este pe partea superioar rece, iar pe cea inferioara este cald. Compoziie chimic Frunzele conin mucilagii care, prin hidroliz, dau galactoz i pentozane; conin cca 17% taninuri, substane amare, carotenoide, inulin, acid galic, stearic i palmilic, filosterine, sruri minerale n care predomin nitratul de potasiu, saruri de zinc etc . Florile conin, de ascmenca, mucilagii, taninuri, arnidiol, faradiol, rutozid, hyperin, xantofile, alcaloizi pirolizidiniei, fitosterine i mici cantiti de ulei volatil. Farmaeologie Datorita mucilagiilor i produilor de hidroliza si inulinei, frunzele de Podbal au proprietai secretolitice, emoliente i usor antispastice. Recomandri Sunt indicate n afectiuni pulmonare cronice, n emfizemul pulmonar cronic, n silicoza i astmul bronic.