Sunteți pe pagina 1din 9

farmaceutica Propedeutica

It"' o' ! .,'{',

''ti"'
'

""'r' L--ir';'"I

"""

.,f.i .t d:"..'1'r" " [,/ ,/t.--t.., t, :'-.. '..i-. :,.

ir

tI[, UI EVOL UTIA IUEDICAMEP-{T STA ACTULUT F'ARIVTACgUTTC

i:,if "r,",a

l'

inca din in medicinadateaza medicamentoase substantelor Folosirea a oglindit totdeauna antichitate. Desigur si terapia medicamentoasa conceptiile timpurilor. Medicina Indian4 egipteana,chineza evreiasca misticocu superstitiile legatura a preotiloravand anticaaparca o medicina si decasta religioase suntoperele medicamente despre Primeleizvoarein carese vorbeste (papyrus si egiptene chineze(Pentsao) indiene(Rigvedasi Atharvaveda), Ebers). De la indieni arta vindecarii este imprumutatade tibetani si si de timp esteimprumutata chinezilorsi japonezilor;in acelasi transmisa De la egipeni si direct prin si transmisaegiptenilor. asirieni, medopersi ewei, arta vindecariitrecela arabipe de o partesi la grecipe de altaparte; Imperiului odatacu dezvoltarea de la acestiala romani si se raspandesti Romanin toataEuropa. artade a vindecaa trecutprin mai multe faze: Pretutindeni zeilot. o Fazamisticareligioas4 in careuniculremediuera invocarca puterea de Suferintele provocate de boli ca si moarteadepaseau plan cu alte' pe acelasi a omului primitive carele-a situate intelegere caroratrebuia fenomenecare-l inspaimartau si pentru indepartarea motive arta de a tamadui imblanzitafuria si mania zeilor.Din aceste preotilor. religios si erain mana aveaun caracter . Faza utilizarii rationale a medictrmentuluicand prin experienta se poate realiza ca vindecarea indelungatas-a ajuns la concluzsa terapeutice,iar medicina se numai prin adminisfiare de substante timpului Astfel s-aunascutn decursul separade tagmapreoteasca. . medicamentele. ca e citeaz:a Scriile vechi datandcu mii de ani inainteaerai noastr frecvent folosite : infuzii , decocturi,vinuri, pulberi, forma farmaceutice clismg etc. pilule,unguente si chiarexctracte, se intalneste Tehnicapreparariiunor astfel de formemedicamentoase in asacum erapracticata indiene,egipene,arabe in scrierilevechi chineze, temple . Filozofii eleni au introdusspiritul stiintific in sensulexplicatiei rationale a fenomenelornaturii , creand intre altele stiinta vietii adica din templesi sao emert'pezede medicina biolosia. Ei au cautatsa scoata in care preotilorsi ignorqrlta si magiedar s-auizbit de rezistenta superstitie era tinut poporuLMajoritateapoporuluiinsa adorazeii si tdapputica.se (Asclepios, olp f,'i zeului sanatatii cu invocarisi inmnuri adresate aplicaimpreuna Hygeea). ;
?
{
i P

erei inaintea cu sase saucinci secole medicala scoala In Greciaantica scoli noastrea trecut la o practicamedicalamai dezvoltata''infiintandu-se din Knidos(Eirifon si Ctezii)si intre ele: scoala cere concurau medicale patru lichide (umori) ale ei recunosteau scoala din Cos (Hippocrate), organismului-sangele,mucusurile,bila neagrasi cea galbena'acestea formau baza normale a activitatii vitale a organismuluiiar turbularca acestorumori provoaca corelatiilor reciproceale cantitatii si compozitiei timp boala. Acest fapt aobligatpe medicia obligatpe medicisasocoteasca active exclusiv emeticelesi de aproapedoua milenii ca medicamente si ventuzele. la elevenesectia adaugand laxativele regimului stabilirea de "dieta" prin carese intelegea Se tinea seama medicamentesudorifice, diuretice, tonice, alimentar administrandu-se stiinteimedicale dezvoltariisi consolidarii Cu toataimportanta analgezice. scolii din Alexandriamai ales: Herofil si antice de catre reprezentantii noi. nu a facutdescoperiri Erasistat, sec.III fatamentulmedicamentos lui Terapeutica Greciei antice este dominate de personalitatea Hippocrate- "parintelemedicinei" ,care s-a nascutin insula Cos (450cu: "De ce se erarationalismului 377i.IIt.) si prin scoalasa inaugureaza si ale lui Hippocrate Operele intampla?o', fata de carenu existaprogres. III-tr i.lh. in timpul inflorii medicinei in secolele elevilorsai au fost adunate care cuprindea alexandrineintr-o colectienumita Corpushippocraticum medicament acelasi hipocrafica In conceptia aproape 300 de medicamente. si se folosea dupa doua principii- cel al pbate-avea efecte deosebite saucel cu curantur) contrariis bolii (contraria lontrariilor fatadesimptomele principii carestausi bolii (similia similibuscurantur) efecteasemanatoare Un aspect si homeopatia. - alopatia astazila bazaterapieimedicamentoase etice si deontologice deosebitde important il reprezintapreocuparile caceledoua din careseconstata lui Hippocrate" exprimatein "Juramanful persoana deaceeasi eraupracticate disciplinemedicinasi farmacia apartineau si ceafarmaceutica Scoalastiintificasi practicamedicala in desfasura medicilor farmacistinumiti iatros (gr. iatros:medic); ea se era iar stoculmedicamentos iatreion( oficinamedicinala) locuintaacestorapastrat intr-un spatiu apothiki (camara,depozit).Acest cuvant este la (germana origineatermenuluilatin apoticariusajuns astazi'ca: apotheke :farmacie) si apothicairie( franceza vechefarmacie) , respestiv ryotheker care-si (iatr6s) propriu zisi medicii . alaturide sauapothicaire( farmacist) careprac{bagempiric preparausinguri remediileau existatsi vindecatori poleo ev ;t* mediqame{t+ ( gr. farmakon=emediu, pharmakopoles aceastaseoala =a vinde) cat si cei carepreparau ( gr. rhizr : rhizotowos leacurivegetale
radacina* tomao -a taia) .
*

f rf d
3f

6
derivadinphero pharmakon care vecheerafolosit cuvantul In greaca " Initial a insemnat sipharmakon. =a purta"." u dat substantivele phannra preluat fiind demedicomqnt pamantul " ca apoisaaibasensul ce poarta ceea carea ajunspanala noi ; el stala in limba latinasub fotma Oeptrarmacum careintroduce de compunere cuvinte,farmaco fiind un element bazamultor (ex. de astazireferireala medicament in termenii medico-iarmaceutice etc' ) ' farmacopee, farmacie, farmacodinamie, i*-urografte, farmacologie, Iri perioada ,o**u Comelio Celsius sec. I trateazaprobleme din Alexandria , iar in carteaa V-a din medicaleri Uit*tol scolii medicale cu medicamentos pentrutratamentul loc special celeopt ale sale rezervaun si prlpurarra lor. tn secolulal Il-lea claudius medicamentelor descrierea dupaputerea medicamentoase Galenus, medic romanimpartesubstantele lor de urii tn. in patrugrupade h cel mai slabla cel mai activ ' A compus mai mult de 500tnouri?" medicinain careo marepartecuprindeclasificare cele 14 carti de Ars Dintre acestea acestora. si conservarea medicamentelor pretiossutede-animai un indrumar au devenit terapeutica) ;tg* ( metoda " iar ca omagiu" stiinta frind socotii,'parinte al farmaciei tarliu, Galenus galenica"" s-anumit'o Farmacie drogurilein midicamente caretransforma panain zilelenoastre' cares-apastrat denumire medicamentos Dezvoltareaulterio4ta a medicineisi tratamentului a lui Hippocratsi a scolji din medicala cale:autoritatea pe aceeasi mergea neclintitain ceeace priveste a ramas Aleiandria , alui Celsiussi Galenus medicamentos. si alet1{amentului precum alemedicinei principiilegenerale Un eveniment important trebuie socotit apantia lucrarii "Canonul artei medicale" in 5 uoiu*. a lui Avicena, medic-p-glgg-glg3gl-9.q--destat-care-* il x-lea. In al {oilea volum atrattla sfarsitulsec.al X-lea si incepritutTirc. lor iar i1 simplesi actiunea mediiamentele despre se vorbeste al canonului . Unii cercetatori complexesi antidoturi medicamente ultimul volum despre socotescopera lui dupa fetul sistematicsi complet in car-esunt puse din istoriamedicinei' lucrare ca ceamai proeminenta problemele farmaciilor; ei au pusbazsle Se atribuiearabiiorinceputulorgaruzarti o serie Ei prepaxa medicamentoase. sribstantelor normelorpentrUprepararea argint,acid saruride mercur, pe .ur. t* introducin terapeutica: de substante prin lege profesiade nitric si clorhidric. Arabii sunt primii cale separa in Europa' alchimia demedicsi careintroduc de acea farmacist ". si ddaptau Diferite popoaredin Europasi din insuleleinvechinate dezvoltau mosteirirea medicala din trecut in special,'trAtameny! cue ?*istat din din Salermo a fost scoala Ceamai renumita medicamentos.
I

CI
practic. Acolo au fost introduse prirnelereteteprepararea apelormedicinale, uleiurilor , siropurilor, clisrnelor si mijloacelor extenie. De fapt prima

e in_Europase_dessblde__l a"Neapole in 1140, la Pffi shrde-k {armaci Praga in 1278,la Basele in 1250, la Colnin 1248,la Trogir( Iugoslavia ) in 1271, Odata cu aparitia primelor,farmacii in parteasudicaa Frantei profesiunea de medicsesepala de ceade farmacist printr-olegedecretata in orasul Arles. Actul de jurisdictie carepune bazeLe legaleale farmacieiin EuropaOccidentala estedat de Frederick al ll-lea in anul 1240. De acumin colo in istorica lupta a omului pentru pastrarea sanatatiisi vindecarea bolnavilorfarmacistul segaseste alaturide medic. In prima jumatatea sec al XVI-lea s-a evidentiat mediculTeofrast Hohenhaimdenumit si paraCelsius care a pus bazeleextractieivegetale elaborandprocedeele de preparare a tincturilor si a metaloterapiei si a introdus pentru prima data ideea de prinsipju .activ discutanddespre necesitate cercetarii " chintesentei" din plante. In secolul al XV-lea crestereapopulatiei oraselor , frecventa epidemiilor,cererea mare de medicamente, infiintareafarmaciilorpublice, necesitatea introducerii unor noflne unitare in prepararea manipularea,, controlul si eliberareamedicamentelor au determinat aparttiaprimelor ( de lu g. pharmakon:remediu, fannacopei + poein= a face) . medicament prima lucrare a fost "Compendiumaromatariorum" a medicului italian Saladino d' Ascolitiparitala Bologna in 1488. In secolul al XVI-lea Valerius Cordus tiparesteDispmstorium pharmacopolarumla Nurnberg in anul 1548 prin care se consolideaza deontologiafarmaceutica. Prima farmacopee din lume rcalizatade un farmacistesteconsiderata lucrarea " Thesaurus aromatariorum'', Milano din anul 1512. Descoperirile din domeniulstiinteinaturii,medicinei si farmaciei si se succedrapid astfel in 162I a fost inventatmicroscopul. In 1658 este descoperitsulfatul de sodiu , glueozade EatE-frn#ul farmacisfulsi chinristul germanJ.R. Glauberiar in L672tartratulde sodiusi potasiude catre Pierre Seignette. Dupa descoperirea Americii in sec al XVI-lea in farmacii apar droguri ca : radacina de ipeca , ceaiul , cafeaua, ciocolata, tutunul,scoarta de China"balsamul dePeru,frunzelede Jaborandi, tuberculi deJalata,radacina dePolygala si altele. i" In secolulal XWI-lea se aftmapersonalitatide mareprestigiuca : medicul Thomas Sydenham(1628-1659) care introduce n teripeutica Laudanum liquidum sydenham 1Tg|"ti de opiu cei poartanumele: ; in anul 1'640 farmacistul frarrcez Lazare Riviere introduce potiunea-limonada
\ I ----

,"
!

't

Rivierecu rol antiemetic; in anul l6T2Talbotintroduce,in Anglia tincturade China. iar medicamente Wrena injectatintravenos ln t657 Sir Christopher pentruexperientele detransfuzie de sange. Richard Lower estecunoscut Pharmscopea Tot in secolulal XVII-lea sepublicamultefarmacopei: SivePharntacopeia Attgustana(1613) la Viena CodexMedicamentarius (1698) la Boruso-Branderburgicum Parisiensis (1638), Dispensatorium Berlin. al XVI[-lea Hof&nan a scris" Medicina In primajumatate a secolulul in practicapicafurilelui sistematica si rationala"in 9 volume, el introduce din domeniul Hoffinan . Tot in acesttimp au loc celemai mari descoperiri (1742-1786) descopera un marenumar chimiei astfelKarl Wilhelm Schete galic,cianhidric de aciziorganici: citric, tartric,uric, maric,lactic,benzoic, glicerin4 calomel, elemente ca:oxigenclor iar cat si acidulfosforic,arsenic, din oase -fosforul. prepara In anul 1733 medicul englezThomasDover (1660-1741) pulbereade opiu si ipecanumita pulbereaDover cu rol expectorant iar in prepaxa licuareade" medic errylez anul 1786Thomas Fowler (1736-1801) metaarsenit de potasiufiilizat catonic . in botanicaCarole SecolulXVIII estedominatde mariledescoperiri Linne ; fizLcaAlessandroVolta, A.M. Ampere,Luigi Galvani , R.A. Reaumur, A.Celsius, A. Baume; chimie I. Piestleydescopera oigenul dioidul de carbonsi oxidul de carbonin anul 1774.Iar in anul L776 H. Cavendish . descopera hidrogenul de seama: Lomonosofsi Epoca modernaare cativa reprezentanti Lavoisier cre au pus bazsle chimiei moderneinfluentand direct si dezvoltarea maselor. farmaciei . Ei in 1788auformulat:Legeaconservarii prin Bertholet si Wohler lucrarilelor deschidsintezeorganicecai nebanuite. si suntpreparate Sunt izolateelemente ca iod , brom , magneziu, in starepura principii activede originevegetala: F.W. Sertumer in 1806a descoperit auizolatin 1818strictina morfina;P.J.Pelletier si J.B.Caventou in 1807. In 1819Oersted izoleaza si brucina in 1819; emetina ; colchicina iperidina ; Runge izolleaza rn 1820 cafeina ; Merck in 1848 izoleaza papaverina; Niemanin 1860izoleazacocaina. Mijlocul secoluluial XVI[-lea a dat un militant activ al dedicinei stiintifice bazatpe studiulanatomiei si o serie si fiziologieiAlbrecht-Halle; de alti savanti ! i introducehomeopatiaca| metoda FV Samuel Hahnemann1755-1843 cu toateca estelegatade I terapeutica si astazi. Homeopatia controversata principiip{iintifice . terapia medicamentoasaa fostmaiputn bazatape

F.?

,f
f

6:

In anul t776 ia fiinta la ParisCollege dePharmacje iar in anul1796 Societte libre despharmaciens desPariscarecreetva scoala de farmacie. In mijlocul secolului al XIX-lea incepe sase aplicein medicina pe o scaramare metodaexperimentala astfel se introducin practicasubstante careprin inhalatie subformade vaporiprovoaca o anestezie generala. LouisePasteure (1822-1895) punebazele enzimologiei si bacteorogiei ceand vaccinulantirabic si infiinteaza institutulcare-Ipourtu (1881 . numele In anul 1867 Lister a aplicat acidul carbolic pentru tratamentul plagilor si in interventiilechirurgicale dovedind imporianta hotaratoare a antisepticilor in. chirurgie,acestea cedandlocul in cele mai multe carun asepsiei. In secolul al )O(-lea se descopera vitaminele , medicamentele arsenicale, antisifilitice,chimioterapice, derivatii pirazolonului,sulfamidele . Apar formegalenice noi: comprimatele casetg si fiolaze. , granuleie, Secolulal )C(-lea se remarcaprin descoperirea penicilinei care a deschisdomeniulvast al antibioticelorsi careconstituiuna din cele mai impofianterealizarialevremurilornoastre. In tara noastra panain secolulal XVI-lea nu au existatfarmacii, asta' nu inseamna ca Pana in aceaepoca in taranoastra nu s-aupreparat si folosit medicamente. Dupa cum atesta documentele pe teritoiiuf tarii noastre existau ca de altfel in intreqga Europa douaposibiiitatide ingrijirria sanatatii culta asigurata de medicii curtilor domnesti qu si una.*piti"u la care ' ap.ela populatia . Vechii daci erau renumiti in ana de a vindecaprecum reiese din izvoarele wemii si putinelecuvintecares-aupastrat de la dacidin carecateva suntnumedeplatemedicinale . - Perioada invaziilor popoarelor migratoareprecum si oranduirea feudalaa stanjenit dezvoltarea medicineisifarmacieiin taranoastra dar in cursulEvului Mediu intre provinciiletarii noastre au existatstanselegaturi intreacestea. Inaintede secolulal )ilIl-lea nu existadatascrise despre farmacisti si farrnaciidar au existatpreocupari in acestsensculegatori i si vanzatorii de leacuri vegetaleempirice la care recurgeapopulatia.Domnitorii tarilor ronrsne aduceau medicidin Venetia,Constantinopol saudin Austro-Un garia carepreparausi medicamente. Fiind preparate de doctori ele s-aunumiti doctorii .In lucrarilelui Dimitrie Cantemir apare numelede dofiorfi uiul in secXWII si )ilX a ajunssi panaazi subnumele de doetortu:ionlomitent , sefolosea si termenul de leqc. Medicinacalugareasca practicata in manastiri se bazatot pe inateria medicala populara : Tismana secXIV Neamtsec XIV , prisloprs..xtv.

rt\b :s^

Infiintarea ( Coltea1715, spitalelor Pantelimon 1fi2 in Bucuresti; Sf. Spiridon 1757Iasi si altele)aduce dupasineinfiintarea farmaciilorde spital deserviteinsa de farmacististraini. Dupa cativa ani de la intemeierea spitalelor aparfarmaciile particulare. Prima farmaciepublica s-a infiintat in Sibiu in sec. al XIV-lea si it r existentaei o atestaun document din anul 1494.Primul farmacistroman apare in documentedeabia in 1818 la Iasi Ulterior farmacistii se ijit' organizeaza intr-o corporatie a "spiterilor"in 1836 in Muntenia si in 1854in Moldova . In documentele vechidin Transilvania farmacistul esteinscriscu denumirea "apothicarius" iar medicamentele sunt indicateprin termenii oo medicamentum" sau" arztrraei" . In provinciileromane in secal XVII-lea nu seutiliza inca termenul de farmacist ci acelade"spiciar"( 1651,consemnat in timpul domniei lui Matei Basarab ) sau de " spicear"( din vremealui ConstantinBrancoveanu) prin intermediulunor termenineogrecesti de la cuvantul italienesc spezialerespectiv spezieriaderiva vechile cuvinte romanesti de spiter( farmacist ( farrracie) . ) si spiterie Termenii de farmacistsi farmaciesub influenta franceza aparpentru prirna data mentionatiin Tarile Romane n Oranduirea pentrufarmacisti nanul 1819in 20 de articoleindrumar dat subdomnitorul AlexandruSutuin Muntenia. In 1860 se infiinteazade catre doctor Crirol Davila invatamantul medical si farmaceutic superiorcare initial a organuatserviciul medical militar in Romaniain 1857, iar in 1862Scoala natioana de medicinasi farmacie, Scoalasuperioara de farmaciecu duratastudiilor de 5 ani la Bucuresti si in anul 1879laIasi. ' La numai cativa ani de la Unirea Principatelo Moldova si tara Romaneasca in statul unitar Rpmanias-a editatprima Farmacopee Romana aparutain 1863si radactata de farmacistul Constantin Hepitesin limbile romana si latina. Farmacopeea Romana estecoduloficial al normativelor careasigura calitatea medicamentului in taranoasffa,stabileste normelede preparare si control ale medicamentelor oficinale, conditiile de puritate a materiilor prime, conservarea medicamentelor, etc. Prevederilefacmacopeii au caracterde lege ele trebuiesa fie respectate de farmacistde industriade medicamente si de rnedic. In general fiecarestatisi arefarmacopeeafroprie. Ultima Farmacopee Romana editia a X-a esterezultatulcgicetarilor intreprinse in Institutul pentru Control de Stat al Medicaslenfului. si Cercatarii Farmaceutice "Petre Ionescu Stoian " cu colaborarda unor fv specialisticu preocupariin domeniulmedicamentului din alte unitati de ,* cercetare, invatamant si productie.
,o!. I i i.,i jf

,i
I

F,

fr

,I' 'l
I

Pe parcursultimpului , rolul farmacistuluide preBarator al remediilor s-a diminuat, odatacu aparitia industriei farmaceutiCe care producepe scara larga medicamentetipizate conform unor norme si standarteinternationale. Aceasta a permis ca in activitatea sa farmacistul sa dedice mai mult timp pacientilor fiindu-le un consilier apropiatin ceeace priveste medicamentul , modul de administrareal acestuia"posibilele reactii adverse,sau noutatile medicului curant, poate lerapeutice aparute ,de care, sub recomandarea beneficia

",n i
!

fY #+

n
fi

?
I