1

FARMACOGNOZIE SPECIALA

1.GLUCIDE
Glucidele sunt rezultatul fotosintezei, proces in care energia electromagnetica este
transformata in energie chimica. Ele se clasifica in:

Simple: - oze ( monozaharide) - in care intra hexoze si pentoze;

Compuse: - ozide, care la randul lor se impart in: - holozide omogene (polizaharide);

- holozide mixte ( poliuronide).

-heterozide (care contin o parte glucidica si una neglucidica).

Reprezentanti ai glucidelor (monozaharide si polizaharide):

1.Pir (Agropyron repens) – fam. Gramineae - Graminis rhizoma (rizom) – pirul este o planta
erbacee perena, de la care se utilizeaza rizomul, fiind o specie comuna care creste din
abundenta pe coline, terenuri nisipoase sau argiloase, frecvent raspandita prin semanaturi.

Compozitie chimica: contine polizaharide, mucilagii, saruri de potasiu, acid salicilic si

ulei volatil.

Actiune si intrebuintari: are actiune diuretica, depurativa, hipotensiva temporar. Se

utilizeaza singur sau asociat in tratarea afectiunilor inflamatorii ale aparatului genito-urinar si
ale tubului digestiv si in afectiuni cardiovasculare, scazand tensiunea arteriala temporar. Intra
in compozitia ceaiurilor diuretice si diaforetice.

2.Mana (Manna) – reprezinta sucul concretizat care se obtine prin inciziile practicate in
tulpina arborelui Fraxinus ornus, varietatea rotundifolia, denumit popular mojdrean. Planta
este originara din Asia si raspandita in statele mediteraneene. Manna din comert provine
exclusiv din culturile din sudul Italiei.

Compozitie chimica: contine manitol, glucoza, dextrina, fructoza.

Actiune si intrebuintari: este purgativ usor, recomandat mai ales la copii deoarece are
gust dulce si nu produce colici.

3.Amidon (Amylum) – este un polizaharid foarte raspandit in regnul vegetal sub forma de
amidon de tranzitie (de asimilatie) prezent in special in frunze, sau sub forma de amidon de
 2

rezerva depus in maduva arborilor, in organele subterane si in seminte. Cele mai utilizate
sortimente de amidon sunt: de grau, de porumb, de cartof si de orez.

Compozitie chimica: amidonul contine amiloza si amilopectina, reprezentand

componentele principale ale acestuia. Amiloza este solubila in apa, iar amilopectina insolubila
in apa rece, la cald formand un gel numit coca de amidon. Amidonul se identifica prin tratare
cu solutie Lugol, colorandu-se in albastru.

Actiune si intrebuintari: amidonul nu are o actiune farmacodinamica propriuzisa, in

schimb se utilizeaza ca excipient in diferite forme farmaceutice (pilule, comprimate, drajeuri),
pentru conspergarea (acoperirea) unora dintre acestea, in dermatologie si cosmetica intra in
compozitia unor pudre si unguente (glicerolat de amidon). De asemenea, in chirurgie este
utilizat la confectionarea bandajelor fixe.

4.Dextran – este un polizaharid, rezultand din polimerizarea glucozei sub actiune enzimatica.
In functie de gradul de polimerizare, exista mai multe forme de dextran (40, 50,…,70). Acesti
dextrani sunt folositi in terapeutica pentru inlocuirea plasmei sanguine in pierderile masive de
sange.

5.Celuloza si derivații – celuloza este un polizaharid format din fibre, alcatuite la randul lor din
macromolecule ce contin sute de molecule de glucoza. Celuloza pura se obtine din materie
prima vegetala (vata, pasta de lemn) si este folosita pentru obtinerea unor produse de larga
utilitate in practica farmaceutica (ex. hartia de filtru, hartia pergaminata etc.).

Derivatii de celuloza se clasifica in mai multe categorii, cum ar fi: metilceluloza,

carboximetilceluloza, etilceluloza etc. Primele doua categorii (metilceluloza si
carboximetilceluloza) se folosesc sub forma de mucilagii ca stabilizanti in emulsii si suspensii
si ca dezagreganti la prepararea comprimatelor si drajeurilor.

2.POLIURONIDE
Reprezinta o grupa de compusi macromoleculari ce fac parte din grupa coloizilor. Ele
constituie amestecuri neomogene care contin in molecula lor, pe langa glucide, si acizi uronici.
In cadrul poliuronidelor intra gume, mucilagii si pectine.

Reprezentanti ai poliuronidelor:

1.Agar-agar (Geloza) – acest produs este format din mucilagul extras din diferite alge rosii.

Compozitie chimica: agarul contine pectine, substante minerale, proteine si formeaza

cu apa o masa gelatinoasa consistenta care se diferentiaza de gelatina animala prin faptul ca
nu precipita cu taninul, iar de guma arabica prin aceea ca este insolubila in apa rece.
 3

Actiune si intrebuintari: agarul se foloseste in terapeutica la combaterea constipatiilor

cronice, deoarece prin hidratare formeaza un bol fecal voluminos, mediu prielnic dezvoltarii
florei bacteriene, cu rol important in peristaltismul intestinal, iar in bacteriologie la prepararea
mediilor de cultura. De asemenea, in industrie se foloseste la apretarea tesaturilor fine.

2. Lumânărica (Verbascum phlomoides) - fam Scrophulariaceae – Verbasci flos (flori).

Recoltare: in iunie pana in august, cand infloresc.

Compozitie chimica: florile contin mucilagii, glucide, flavonozide, saponozide.

Actiune si intrebuintari: este expectorant si diaforetic, intrand in compozitia speciilor

pectorale si se prepara sub forma de infuzie.

3.Podbal ( Tussilago farfara) - fam. Compositae – Farfarae folium (frunze).

Recoltare: primavara, in aprilie-mai, dupa inflorire, fara petiol.

Compozitie chimica: mucilagii, substante amare, taninuri, fitosteroli.

Actiune si intrebuintari: este emolient, expectorant, intrand in compozitia speciilor

pectorale si a ceaiurilor antiastmatice. Se administreaza sub forma de infuzie.

4.Nalba de padure, nalba-mică (Malva silvestris) – fam. Malvaceae – Malvae silvestris

folium et flos (frunze si flori).

Recoltare: frunzele se recolteaza inainte de inflorire, iar florile in timpul infloririi (iunie
– octombrie).

Compozitie chimica: mucilagii, tanin, pigmenti.

Actiune si intrebuintari: emolient, expectorant. Se administreaza in afectiuni

pulmonare, colita, hemoroizi.

5.Pătlagina (Plantago lanceolata – ingusta si Plantago major - lata) – fam. Plantaginaceae-

Plantaginis folium (frunze)

Recoltare: in tot timpul anului, in perioada de vegetatie.

Compozitie chimica: mucilagii, taninuri, glucide, saponozide, rezine, carotenoide,

vitaminele A, C, K, fitoncide.

Actiune si intrebuintari: emolient, expectorant, depurativ, cicatrizant, hemostatic,

antidiareic, usor hipotensiv si hipocolesterolemiant. Intern, se administreaza frecvent in tuse,
bronsite, astm, diaree, ulcer gastroduodenal, iar extern in laringite, traheite, blefarite, ulceratii
cutanate, sub forma de comprese si bai.
 4

Alti reprezentanti ai poliuronidelor: seminte de in, flori de tei, guma arabica, guma
tragacanta, radacina de nalba-mare.

3.HETEROZIDE (GLICOZIDE)
Sunt combinatii organice de natura vegetala, care, prin hidroliza, pun in libertate una
sau mai multe oze (monozaharide) si o parte neglucidica numita aglicon. Ele constituie un grup
de substante cu activitate biologica intensa.

Ozele care intra in compozitia lor chimica sunt foarte diferite. Acelea in care intra
glucoza se numesc glucozide, iar cele care contin alte oze se numesc glicozide. Ozele mai
frecvent intalnite sunt: glucoza, galactoza, ramnoza, arabinoza, manoza, xiloza, iar in anumite
glicozide se intalnesc oze speciale: digitaloza, cimaroza, sarmentoza.

Se clasifica in mai multe grupe, in functie de compozitia chimica si de tipul de actiune.

Astfel sunt: tioheterozide (actiune revulsiva); heterozide antrachinonice (laxativ-purgative);
heterozide sterinice (cardiotonice); heterozide fenolice (antiseptice, antibiotice);
tanoheterozide (astringente, antidiareice); o mare parte dintre saponozide; heterozide cu
constitutie necunoscuta etc.

Reprezentanti ai heterozidelor:

1.Migdal ( Amygdalus communis) - fam. Rosaceae – Amygdali semen (seminte).

Exista doua varietati de migdali: var. dulcis si var. amara. Cele dulci au miros slab, gust
dulceag si placut, in schimb, cele amare au un gust foarte amar, iar prin triturare degaja un
miros caracteristic (de aldehidă benzoică).

Recoltare: in august-septembrie, cand se desface epicarpul.

Compozitie chimica: pe langa ulei gras, glucide si proteine, migdalele amare mai contin
si o heterozida cianogetica, numita amigdalina. Prin hidroliza enzimatica, amigdalina se
descompune in glucoza, aldehida benzoica si acid cianhidric.

Intrebuintari: migdalele dulci servesc la prepararea emulsiei de migdale folosita ca

vehicul pentru diferite substante medicamentoase, iar migdalele amare se utilizau odinioara
la prepararea apei de migdale, insa astazi aceasta este obtinuta direct din
benzaldehidcianhidrina, folosita tot ca vehicul.

2.Soc (Sambucus nigra) – fam. Caprifoliaceae - Sambuci flos (flori)

Recoltare: cand sunt complet inflorite si se usuca repede pentru a evita brunificarea.
Dupa uscare, florile se separa de inflorescente prin trecerea lor prin ciur.
 5

Compozitie chimica: contine o heterozida cianogetica numita sambunigrina, mucilag,

ulei volatil, tanin, acizi organici, flavonozide.

Actiune si intrebuintari: este diuretic, diaforetic, antireumatic, laxativ, antiseptic. Se

administreaza in afectiuni ale cailor respiratorii (tuse, raguseala, astm), in dureri de stomac,
afectiuni hepatice, biliare, in reumatism.

Fructele necoapte pot da nastere la intoxicatii care se manifesta prin voma si diaree.

3.Mesteacăn (Betula verrucosa) - fam. Betulaceae – Betulae folium (frunze)

Recoltare: in mai-iunie.

Compozitie chimica: o heterozida (betulina), saponozide, tanin, flavonozide, acid

ascorbic.

Actiune si intrebuintari: diuretic puternic fara sa irite epiteliul renal, diaforetic,

coleretic-colagog. Se administreaza in HTA, scazand presiunea arteriala, in guta, favorizand
eliminarea acidului uric si a colesterolului si are actiune antibiotica asupra bacilului Coli si a
stafilococului auriu.

4.Revent, rubarbă (Rheum palmatum, Rheum officinale) – fam. Polygonaceae - Rhei rhizoma
(rizom). Este o specie originara din Asia, iar la noi este exclusiv de cultura.

Recoltare: primavara inainte de a intra in vegetatie sau toamna dupa ce intra in repaus.

Compozitie chimica: antracenozide (actiune purgativa), tanoglicozide (actiune

astringenta), pectine, mucilag, ulei gras, fitosteroli, acid oxalic, oxalat de calciu.

Actiune si intrebuintari: in doze mici (pana la 0,5g) este antidiareic datorita prezentei
tanoglicozidelor, iar in doze mai mari (1-3g) are actiune laxativa datorita antracenozidelor. Se
administreaza sub forma de pulbere, dar intra si in compozitia unor preparate galenice, cum
ar fi tinctura si extractul de revent. In urma administrarii pulberii, urina se coloreaza in galben-
cafeniu, iar la sugari poate provoca diaree, datorita trecerii in laptele matern a derivatilor
antrachinonici.

5.Aloe (Sabur) – este produsul obtinut prin concentrarea sucului frunzelor diferitelor specii de
Aloe (fam. Liliaceae).

Obtinere: frunzele suculente de Aloe se taie si se aseaza pe marginea unui jgheab de

lemn inclinat, lasand sa se scurga sucul care este colectat intr-un vas plasat la capatul
jgheabului. Sucul recoltat se concentreaza apoi pe foc direct sau prin simpla evaporare, pana
la obtinerea unui produs uscat.

Compozitie chimica: antracenozide, rezine, principii amare.

 6

Actiune si intrebuintari: in functie de doza, poate fi stomahic (0,01-0,02g), laxativ (0,10-

0,25g) sau purgativ (0,25-1g).

6.Degețel lânos (Digitalis lanata) – fam. Scrophulariaceae - Digitalis lanatae folium (frunze)

Recoltare: se recolteaza ca si degetelul rosu, in zilele insorite la orele pranzului.

Compozitie chimica: contine heterozide cardiotonice (lanatozida), saponozide.

Actiune si intrebuintari: tonic cardiac ca si Digitalis purpuraea, dar este de 3 – 4 ori mai
activ, de aceea dozele vor fi de 3 – 4 ori mai reduse. Se administreaza sub forma de pulbere
preparata in farmacie.

7. Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis) - fam. Ranunculaceae - Adonidis herba (p.aeriana)

Recoltare: partea aeriana se recolteaza fara portiunea inferioara a tulpinii in perioada

de inflorire a speciei.

Compozitie chimica: heterozide cardiotonice, flavone.

Actiune si intrebuintari: este cardiotonic, fiind mai mult apreciat decat alte produse
vegetale cu aceeasi actiune, deoarece nu produce fenomene de cumulare. Se administreaza
sub forma de infuzie.

Abuzul de ruscuta da fenomene de intoxicare manifestate prin greata, varsaturi,

diaree, iar in cazuri extreme prin stop cardiac.

8.Lăcrămioara (Convallaria majalis) – fam. Liliaceae - Convallariae herba (p. aeriana)

Recoltare: se recolteaza in perioada de inflorire atat frunzele cat si tulpinile florifere.

Compozitie chimica: heterozide cardiotonice, saponozide, acid malic, citric si rezine.

Actiune si intrebuintari: cardiotonic in insuficiente cardiace. Se administreaza sub

forma de infuzii, extract si injectabil.

9.Talpa-gâștei (Leonurus cardiaca) – fam. Labiatae – Leonuri herba (partea aeriana)

Recoltare: din iunie pana la inceputul lui august, in timpul infloririi.

Compozitie chimica: heterozide cardiotonice, saponozide, alcaloizi, substante amare,

tanin, rezine, acizi organici, substante minerale.

Actiune si intrebuintari: intern, are actiune cardiotonica, hipotensiva, sedativa,

asemanatoare valerianei, dar de 3 ori mai puternica. Se administreaza in afectiuni nervoase si
cardiace cu substrat nervos, pentru reglarea presiunii arteriale si ca stomahic. Extern, este
cicatrizant si antiinflamator.

10.Spânz (Helleborus purpurascens) – Hellebori rhizoma (rizom)

 7

Recoltare: august-octombrie.

Compozitie chimica: heterozide cardiotonice, saponozide.

Actiune si intrebuintari: cardiotonic, purgativ, ocitocic, antireumatic. Se administreaza

sub forma injectabila pentru actiune sistemica, dar si extern, in dermatite si eczeme sub forma
de unguente.

Alti reprezentanti ai heterozidelor: crusin, mustar negru, degetel-rosu.

4.SAPONOZIDE
Saponinele sunt substante higroscopice, iar prin incalzire se brunifica, se descompun si se
carbonizeaza. Ele sunt in general de natura heterozidica si se caracterizeaza prin urmatoarele
proprietati comune:

- solutiile lor apoase produc spuma abundenta si persistenta prin agitare;

- cu apa formeaza solutii coloidale sau semicoloidale care impiedica depunerea
particulelor in suspensie;
- irita faringele, mucoasa nazala si produc stranut;
- hemolizeaza globulele rosii si sunt toxice pentru pesti.

Prin fierbere cu o solutie alcoolica de 1% colesterol, saponinele pierd atat proprietatea

hemolitica cat si toxicitatea asupra pestilor, datorita formarii unui compus colesterol-
saponina.

Actiunea principala a saponinelor este cea expectoranta. Prin administrare pe cale orala,
ele exercita o actiune de iritare a mucoasei bucale, a esofagului, a stomacului, ceea ce
determina cresterea secretiei salivare si stimularea secretiei bronhice, fluidificarea mucusului
si eliminarea lui. Datorita efectului de stimulare a secretiei diferitelor organe, produc cresterea
diurezei si a transpiratiei.

Saponinele administrate pe cale orala nu se absorb, dar cu toate acestea, in doze mari pot
produce greata, varsaturi, diaree sau chiar fenomene toxice. Desi ele nu se absorb, joaca totusi
un rol important prin favorizarea solubilitatii si absorbtiei in organism a unor substante
medicamentoase. De exemplu, daca stricnina se asociaza cu o saponina, absorbtia ei este
favorizata si efectele se manifesta mult mai repede.

Reprezentanti ai saponozidelor:

1.Săpunarița, ciuin rosu (Saponaria officinalis) – fam. Caryophyllaceae - Saponariae radix

(radacina)
 8

Recoltare: spre sfarsitul perioadei de vegetatie, in special in august cand continutul in

saponine este maxim.

Compozitie chimica: saponine, flavone, glucide, gume.

Actiune si intrebuintari: expectorant, pentru eliminarea secretiilor bronhice, dar si in

industria alimentara (la prepararea halvalei) si in industria textila, pentru proprietatile sale
spumifiante si detergente. Se administreaza sub forma de decoct.

Nu se depaseste doza recomandata deoarece produce varsaturi, iritatii ale tractului

gastrointestinal, diaree, iar in caz de intoxicatie, bolnavul prezinta tremuraturi, uscarea
gatului si gurii, pareza limbii, halucinatii si midriaza puternica. Reactiile adverse se pot
manifesta si extern sub forma de iritatii ale pielii si mucoaselor.

2.Ipcărige, ciuin alb (Gypsophila paniculata) – fam. Caryophyllaceae - Gypsophilae radix

(radacina)

Recoltare: toamna, la sfarsitul perioadei de vegetatie.

Compozitie chimica: are un continut mai bogat in saponine fata de sapunarita.

Actiune si intrebuintari: aceleasi ca si la sapunarita.

3.Scai vânăt (Eryngium planum) - fam. Umbelliferae - Eryngii herba (p.aeriana)

Creste spontan prin fanete si pasuni.

Recoltare: se recolteaza partea aeriana la inceputul infloririi.

Compozitie chimica: saponine, cantitati mici de tanin si ulei volatil.

Actiune si intrebuintari: ca expectorant in tuse, bronsite, singur sau asociat cu cimbru.

Se administreaza sub forma de infuzie sau decoct.

4.Vâsc (Viscum album) – fam. Loranthaceae – Folium Visci stipites (ramurile tinere cu frunze)

Recoltare: deoarece planta creste ca semiparazit pe aproape toate speciile de foioase

si pe pomi fructiferi, se recomanda recoltarea ramurilor tinere care se desprind usor.

Compozitie chimica: saponozide, aminoacizi, lipide, mucilagii, glucide, vitaminele C si

E, heterozide cardiotonice.

Actiune si intrebuintari: diuretic, antiastmatic, hipotensiv, antitumoral, antireumatic.

Se administreaza in HTA, tulburari renale, tahicardii.

Avand in vedere ca vascul de pe unele esente lemnoase contine substante

toxicardiace, se recomanda a se folosi doar vasc recoltat de pe esente de pomi fructiferi
(mar, par, prun, maces). Se administreaza numai sub supraveghere medicala!
 9

Alti reprezentanti ai saponozidelor: ciubotica-cucului, coada- calului, lemn-dulce.

5.TANINURI
Taninurile sunt substante de origine vegetala cu o compozitie chimica complexa. Contin in
molecula lor derivati cu functii fenolice (cu actiune antiseptica), au gust astringent si o serie
de proprietati comune:

- precipita proteinele (in special gelatina), alcaloizii si sarurile metalelor grele, fiind
folosite si ca antidot pentru intoxicatiile cu alcaloizi si metale grele;
- sunt absorbite de catre piele din solutie apoasa, facand-o imputrescibila si
impermeabila, fapt pentru care se utilizeaza la tabacirea pieilor;
- precipita si aglutineaza globulele rosii.

Sunt considerate taninuri adevarate, acele substante care au proprietatea de tabacire, iar
cu solutiile de gelatina dau precipitate. In caz contrar, nu sunt considerate taninuri adevarate.

Clasificarea taninurilor:

a. taninuri hidrolizabile – adica cele care se descompun in solutie apoasa in prezenta

acizilor minerali si a unor enzime produse de ciuperci;
b. taninuri nehidrolizabile (condensate) – care au o tendinta marcata de oxidare si
condensare, dand produsi colorati (flobafene). De aceea, se explica faptul ca unele
infuzii sau decocturi obtinute din produse vegetale care contin taninuri condensate
(scoarta de china, de stejar) se coloreaza de la galben pana la brun in momentul
prepararii. In principiu, taninurile condensate au stranse relatii de constitutie cu
pigmentii antocianici si flavonici.

Datorita proprietatii de a precipita proteinele, taninurile sunt folosite in industria pielariei,

in tratamentul diareei, in special la copii, ca antidot in otravirile cu alcaloizi, cu unele
heterozide si metale grele, iar aplicate pe tesuturi lezate, formeaza prin precipitare o pelicula
de tanat de proteina, care actioneaza ca un protector mecanic, astringent si antiseptic.

Reprezentanti ai taninurilor:

1.Stejar (Quercus robur) - fam. Fagaceae - Querci cortex (scoarta)

Recoltare: primavara si se recolteaza doar scoarta tulpinilor si ramurilor cu suprafata

neteda de la arbori cu varsta de 12-20 ani.

Compozitie chimica: taninuri, substante amare, rezine.

 10

Actiune si intrebuintari: astringent, antidiareic si hemostatic. Se administreaza sub

forma de decoct, dar cea mai larga utilizare a scoartei este in industrie.

2.Cerențel (Geum urbanum) - fam. Rosaceae - Gei rhizoma (rizom)

Recoltare: toamna.

Compozitie chimica: taninuri, substante amare, rezine, mucilagii, glucide si ulei volatil.

Actiune si intrebuintari: este astringent, antidiareic si antiseptic. Intern, se

administreaza sub forma de tinctura, extract fluid, sirop sau decoct in dispepsii gastrice si
afectiuni hepatice, iar extern, sub forma de gargara, in stomatite si gingivite ca hemostatic.

Nu se supradozeaza deoarece produce greata, varsaturi si iritatii gastrointestinale.

3.Afin (Vaccinium myrtillus) - fam. Ericaceae - Myrtilli fructus et folium (fructe si frunze)

Recoltare: frunzele se recolteaza din iulie pana in septembrie, iar fructele cand sunt
coapte, mature, cu ajutorul unor piepteni speciali.

Compozitie chimica: taninuri, pectine, vitaminele A, C, acizi organici, pigmenti

antocianici (arbutozid), insulina vegetala (neomirtilina).

Actiune si intrebuintari: antidiareic, astringent, hipoglicemiant, antiseptic,

antihelmintic. Se administreaza in enterocolite avand si actiune antiseptica intestinala, in
oxiuraze (ca antihelmintic), in diabet, tulburari de vedere si in infectii urinare.

4.Salcia (Salix alba) – fam. Salicaceae – Salicis cortex (scoarta)

Recoltare: primavara timpuriu, in februarie-martie.

Compozitie chimica: taninuri, glicozide fenolice (salicina), flavonozide, rezine.

Actiune si intrebuintari: astringent, antiseptic, antipiretic, diaforetic, hemostatic,

antireumatic, sedativ, antinevralgic. Intern, se administreaza frecvent in stari febrile si dureri
reumatismale, iar extern, ca cicatrizant si hemostatic.

Alti reprezentanti ai taninurilor: ratania.

6.FLAVONOZIDE
Flavonozidele sunt pigmenti galbeni ai plantelor care se gasesc in flori, fructe, frunze si
alte organe. Spre deosebire de pigmentii carotenoidici, care sunt localizati in citoplasma,
pigmentii flavonici si cei antocianici se gasesc in sucul vacuolar.
 11

Datorita compozitiei complexe, flavonozidele sunt folosite in primul rand in

tratamentul maladiilor legate de permeabilitatea capilarelor, fiind incluse, din acest motiv, in
grupa substantelor cu proprietati de vitamina P. Unii derivati flavonici au proprietati diuretice,
iar altii au proprietati hemostatice si hipotensive.. Toxicitatea acestor compusi este foarte
redusa.

Reprezentanti ai flavonozidelor:

1.Salcâm japonez (Sophora japonica) - fam. Leguminoasae - Sophorae flos (flori)

Este originar din Asia de Est, iar la noi este exclusiv de cultura.

Recoltare: inainte de inflorirea completa a plantei (iulie-august).

Compozitie chimica: contine rutina (rutozida) care este un component important al

flavonozidelor.

Intrebuintari: serveste la extragerea rutozidei, care se foloseste sub forma de

comprimate (produsul Rutozid) in tratamentul tulburarilor permeabilitatii capilare, in edeme
cardiace, hemoragii cerebrale, insuficienta hepatica. Are proprietati de vitamina P.

Nu se administreaza decat sub forma de preparate farmaceutice.

2.Armurariu (Silybum marianum sin. Carduus marianus) – fam. Compositae - Cardui

marianae fructus (fructe)

Recoltare: cand sunt mature, coapte.

Compozitie chimica: derivati flavonici specifici plantei (lignanflavonozide-silybina,

silidianina,silichristina) cunoscute sub denumirea de silimarina care are, printre altele, actiune
puternic antitoxica asupra unei ciuperci otravitoare.

Actiune si intrebuintari: stimuleaza sinteza proteinelor cu formare de celule hepatice

noi si protejeaza celula hepatica de toxicitatea substantelor nocive sau a alcoolului, stomahic.
Se administreaza ca hepatoprotector dupa hepatite virale sau toxice, in hepatite cronice, in
ciroze compensate si in insuficienta hepatica, ajutand si la refacerea celulei hepatice.

7.ANTOCIANOZIDE (ANTOCIANI)
Pigmentii antocianici sunt raspanditi in diverse organe ale plantelor, mai ales in florile
si fructele colorate in rosu, violet sau albastru. Ei sunt polifenoli care deriva din flavone.

Datorita proprietatilor lor, pigmentii antocianici au rol in protectia permeabilitatii

capilare, dar si ca antiseptice in inflamatii ale cailor respiratorii.
 12

Reprezentanti ai antocianozidelor:

1.Nalba-mare (Althaea officinalis) - fam. Malvaceae - Althaee flos (flori)

Recoltare: in scopuri farmaceutice se cultiva si se recolteaza numai varietatea cu flori

rosii-inchis pana la grena. Recoltarea se face in momentul cand petalele s-au desfacut, in zilele
insorite.

Compozitie chimica: pe langa mucilagii, produsul mai contine si pigmenti antocianici.

Actiune si intrebuintari: antiseptic, in inflamatiile cailor respiratorii. Intra in compozitia

speciilor pectorale.

8.ULEIURI VOLATILE
Uleiurile volatile sunt amestecuri de substante de natura terpenoida, cu miros si gust
caracteristice si se obtin din plante prin mai multe procedee:

- Distilarea cu apa – planta este introdusa intr-un aparat de distilare impreuna cu apa si
se incalzeste la fierbere. Vaporii care se formeaza antreneaza uleiurile volatile ce trec
apoi in refrigerent, fiind retinute odata cu apa in vasul colector. Uleiul se separa,
formand o pelicula la suprafata apei sau la partea inferioara a vasului, in functie de
densitatea sa, iar ulterior, apa se indeparteaza retinandu-se doar distilatul.
- Antrenare cu vapori de apa - consta in trecerea vaporilor de apa printr-un produs
vegetal aromatic maruntit si macerat in prealabil in amestec de apa si alcool timp de
6-24 ore. Operatia se realizeaza intr-o instalatie alcatuita dintr-un generator de
vapori ce este pus in legatura cu un balon in care drogul vegetal este macerat in
prealabil. Prin dopul acestui balon patrund doua tuburi: unul care face legatura cu
generatorul de vapori si al II-lea cu un refrigerent. Prin primul tub intra vaporii in
balon, antrenand uleiurile volatile din produsul vegetal macerat, iar prin al II-lea
vaporii trec spre refrigerent, unde se condenseaza iar lichidul rezultat se colecteaza
intr-un vas. Generatorul de vapori prezinta un tub de siguranta care functioneaza ca
o supapa, in vederea evitarii suprapresiunii.
- Metoda de absorbtie (Enfleurage) – aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea
uleiurilor volatile de a fi absorbite de grasimi si se foloseste pentru prelucrarea florilor
aromatice al caror miros fin se modifica prin distilare. Ea se poate realiza la rece sau la
cald. Extractia la rece, consta in faptul ca se folosesc niste placi de sticla acoperite pe
ambele parti cu grasime de porc si seu peste care se presara petale de flori, dupa care
placile se suprapun si se inchid in dulapuri timp de 2-3 zile. In acest timp, uleiul se
volatilizeaza fiind absorbit de grasime. Ulterior, grasimea imbibata cu ulei volatil se
rade de pe placi, dupa care uleiul volatil se extrage cu alcool, iar din alcool se separa
prin distilare la presiune redusa. Extractia la cald se realizeaza macerand petalele
 13

florilor cu ulei vegetal de buna calitate incalzit la 50-60oC timp de 1-2 ore. Se repeta
operatia de mai multe ori, indepartandu-se apoi din amestecul vegetal uleiul gras, prin
presare. Din acesta, uleiul volatil se obtine cu alcool ca la metoda anterioara.
- Extractia prin presare – se practica la citrice. In acest scop, pericarpul separat de fruct
se introduce intre doua discuri dintate, se preseaza, iar lichidul obtinut se absoarbe in
bureti, care la randul lor se preseaza, iar dupa sedimentare se separa uleiul.

Densitatea uleiurilor volatile variaza in raport cu componentele chimice pe care le contin

si este influentata de vechimea lor. In general, densitatea lor este mai mica decat a apei.

Actiunile uleiurilor volatile sunt multiple, in functie de componenta lor. Ele pot fi
antiseptice, revulsive, diuretice, coleretic-colagoge, antispastice, sedative, carminative,
stomahice, aromatizante pentru diverse preparate sau folosite in industria parfumeriei.

Reprezentanti ai uleiurilor volatile:

1. Levănțica (Lavandula officinalis) - fam. Labiatae - Lavandulae flos (flori)

Recoltare: inainte de deschiderea completa a florilor.

Compozitie chimica: ulei volatil (1-3%), taninuri, rezine, pectine.

Actiune si intrebuintari: sedativ, antispastic, in parfumerie si cosmetica. Se

administreaza sub forma de infuzie.

2.Coriandrul (Coriandrum sativum) - fam. Umbelliferae - Coriandrii fructus (fructe)

Recoltare: cand 75% din fructe sunt aproape mature.

Compozitie chimica: ulei volatil, lipide, proteine, mucilagii, rezine, amidon.

Actiune si intrebuintari: stomahic, antispastic, carminativ, antihelmintic si usor laxativ.

In industria alimentara se foloseste drept condiment si la fabricarea lichiorurilor.

Nu este recomandata utilizarea fructelor proaspete.

3. Coaja de portocală (Pericarpium aurantii) – reprezinta pericarpul fructelor mature ale

arborelui Citrus aurantium (fam. Rutaceae).

Recoltare: cand fructele sunt coapte, se cojesc iar partea alba a pericarpului se
indeparteaza, retinand numai partea colorata.

Compozitie chimica: ulei volatil, substante amare, flavone, pectine, acizi organici.

Actiune si intrebuintari: sedativ si usor hipnotic, administrat sub forma de infuzie.

Uleiul volatil se foloseste in cosmetica si parfumerie.
 14

4. Ulei de lămâie (Aetheroleum citri) – reprezinta uleiul volatil obtinut prin presarea
pericarpului proaspat al fructelor de Citrus limonum (fam. Rutaceae).

Intrebuintari: aromatizant si stomahic sub forma de sirop. De asemenea, are o larga

utilizare in parfumerie.

5.Roinița ( Melissa officinalis) - fam. Labiatae - Melissae folium (frunze)

Recoltare: in perioada premergatoare infloririi.

Compozitie chimica: ulei volatil, taninuri, pectine, rezine.

Actiune si intrebuintari: carminativ, stomahic si antispastic, sub forma de infuzie. Uleiul

volatil se foloseste la prepararea apei aromatice de melisa, folosita ca vehicul pentru diverse
solutii medicamentoase.

6. Rozmarin ( Rosmarinum officinalis) - fam. Labiatae - Rosmarini folium (frunze)

Recoltare: frunzele se recolteaza in perioada infloririi sau dupa inflorire.

Compozitie chimica: ulei volatil, taninuri.

Actiune si intrebuintari: intern este coleretic-colagog, iar extern este antireumatic sub
forma de frictiuni.

7. Salvia, jaleș (Salvia officinalis) - fam. Labiatae - Salviae folium (frunze)

Recoltare: in al doilea an de vegetatie, inainte de inflorire.

Compozitie chimica: ulei volatil, taninuri, substante amare, rezine.

Actiune si intrebuintari: carminativ, stimulent al digestiei, antiperspirant si

aromatizant. Se administreaza sub forma de infuzie si tinctura, iar sub forma de lotiuni in
spalaturi bucale si gargara, ca antiseptic.

8. Obligeana (Acorus calamus) - fam. Araceae - Calami rhizoma (rizom)

Recoltare: toamna tarziu sau primavara timpuriu.

Compozitie chimica: ulei volatil, rezine, taninuri, substante amare, amidon, vitaminele
B1 si C, substante minerale, rezine.

Actiune si intrebuintari: stomahic, sedativ si aromatizant. Intra in componenta speciilor

tonic aperitive. Extern, se foloseste in cosmetica pentru prepararea apelor de gura si a pastelor
de dinti.

9. Scorțișoara - Cinnamomi cortex - scoarta de pe ramurile speciilor Cinnamomum (fam.

Lauraceae). Planta este originara din China, Vietnam si Cambodgia.
 15

Compozitie chimica: ulei volatil, tanin, rezine, amidon, glucide, mucilagii.

Intrebuintari: ca aromatizant si condiment, iar sub forma de pulbere sau tinctura se

foloseste la prepararea apei aromatice de cinamom.

10. Cuișoare (Eugenia caryophyllata) – fam. Myrtaceae - Caryophyllorum flos ( mugurii

florali ai plantei). Este o planta exotica originara din insulele ecuatoriale.

Compozitie chimica: ulei volatil cu densitate mai mare dacat apa si o compozitie
complexa, taninuri, rezine, lipide, mucilagii.

Actiune si intrebuintari: antiseptic si analgezic in stomatologie, stomahic, diaforetic si

condiment in industria alimentara.

11. Busuioc (Ocimum basilicum) – fam. Labiatae – Basilici herba (partea aeriana)

Recoltare: in iulie-august, cand apar florile.

Compozitie chimica: ulei volatil (linalol si oestragol), saponozide, tanin.

Actiune si intrebuintari: antibacterian, antifungic, stomahic, carminativ, antispastic,

diuretic, aromatizant. Este recomandat frecvent in tulburari gastrointestinale, inflamatii ale
cailor respiratorii, iar extern pentru calmarea durerilor in urma intepaturilor de viespi si albine.

Alti reprezentanti ai uleiurilor volatile: menta, eucalipt, musetel, codita soricelului, chimen,
cimbru, anason, fenicul, ienupar, camfor.

9.SUBSTANTE REZINOASE (REZINE)

Sunt produse ale metabolismului secundar, in majoritate rezultat din oxidarea si
polimerizarea componentelor aromatice din uleiurile volatile. Ele sunt solide sfaramicioase,
transparente, iar incalzite, se inmoaie si se topesc. La temperatura ridicata ard si se
descompun, iar la aer se oxideaza si se coloreaza. Sunt insolubile in apa, solubile in alcool, eter
si cloroform. Se acumuleaza in canalele sau pungile secretorii ale unor specii de plante.

Oleorezinele sunt amestecuri de uleiuri volatile si rezine si au o consistenta moale sau

vascoasa. Prin indepartarea uleiurilor volatile, ramane partea rezinica.

Substantele rezinoase isi modifica aspectul in timp datorita influentei aerului, luminii
si caldurii.

Actiunea terapeutica si intrebuintarile rezinelor variaza in functie de substanta

rezinoasa predominanta.

Reprezentanti ai rezinelor:
 16

1.Terebentina – este o oleorezina extrasa din scoarta arborelui Pinus silvestris, dar si din alte
specii de pin (fam. Pinaceae).

Recoltare: produsul exsuda spontan prin fisurile scoartei primavara, concretizandu-se in

contact cu aerul. Pentru o exsudatie mai abundenta se practica incizii in trunchiul arborelui si
se colecteaza oleorezina in vase fixate imediat sub inciziile efectuate. Un arbore produce in
medie, in decurs de un an, cca 500g oleorezina.

Terebentina se prezinta ca un lichid vascos, de culoare galben-deschis, care prin

pastrare se separa in doua straturi: unul superior limpede, transparent, de culoare galben-
deschis si unul inferior, opac, granulos, de culoare alb-galbuie. Prin incalzire, stratul inferior se
fluidifica. Are miros caracteristic si gust amar-arzator.

Compozitie chimica: componente rezinoase, substante amare si apa. Prin distilare la

presiune redusa sau prin antrenare cu vapori de apa, se obtine uleiul de terebentina.

Intrebuintari: terebentina se foloseste la prepararea emplastrelor, iar uleiul de

terebentina la prepararea vopselelor.

2.Podofilina – este o substanta rezinoasa obtinuta din rizomii plantei Podophyllum peltatum
(fam. Berberidaceae). Planta este originara din SUA.

Podofilina este o masa solida usoara, de culoare galben-cenusie sau cafeniu-cenusie,

cu miros caracteristic si gust amar-arzator, iritand mucoasele.

Compozitie chimica: componente rezinoase, amidon si urme de berberina (alcaloid).

Actiune si intrebuintari: intern este purgativ si colagog in doze foarte mici (0,01-0,05g).
Deoarece produce colici puternice, se asociaza cu extractul de beladona. Extern, se foloseste
ca cicatrizant in afectiuni dermatologice.

3.Benzoe – substanta rezinoasa extrasa din tulpina plantei Styrax benzoin (fam. Styracaceae),
originar din Indonezia.

Compozitie chimica: componente rezinoase.

Actiune si intrebuintari: expectorant, antiseptic si cicatrizant. Se administreaza sub

forma de tinctura, inhalatii si unguente.

Alti reprezentanti ai rezinelor: balsam de Tolu, balsam de Peru.

10.LIPIDE
Lipidele sunt compusi rezultati in urma metabolismului plantelor si se localizeaza de
preferinta in fructe si seminte. Ele reprezinta materia de rezerva in timpul germinarii si sunt
 17

substante grase, nevolatile ce contin gliceride, ceride, steride, fosfolipide si cerebrozide. Se

gasesc in uleiuri vegetale si animale.

Extractia lipidelor se poate face prin mai multe procedee:

a. Prin presare la rece sau la cald;

b. Prin extragere cu solventi organici;
c. Prin topire si fierbere in apa (pentru extractia grasimilor animale).

Pentru scopuri farmaceutice, uleiurile trebuie sa fie obtinute prin presare la rece. Ele au
un gust placut, fin, sunt putin colorate si se solidifica mai greu la temperaturi joase.

In general, uleiurile vegetale sunt lichide la temperatura obisnuita, slab galbui, mai rar de
culoare verde (ulei de canepa si ulei de seminte de dovleac), cu miros slab perceptibil si reactie
neutra.

Grasimile animale sunt de obicei moi sau solide, de culoare alba sau slab galbui.

Grasimile animale si vegetale se folosesc in alimentatie datorita valorii lor energetice, la

prepararea diferitelor forme farmaceutice (emulsii, unguente, supozitoare, solutii) si in
industria chimica la obtinerea vopselelor si sapunurilor.

Reprezentanti ai lipidelor:

1. Unt de cacao (Butyrum cacao) – este uleiul gras obtinut prin presare la cald a semintelor
de cacao (Theobroma cacao). Este originar din zona tropicala a Americii. In mediul climatic de
origine este lichid, dar in zona temperata se prezinta sub forma solida, alb-galbuie, grasa la
pipait, cu miros si gust placut de cacao. Are punct de topire 30-35oC.

Obtinerea produsului: semintele de cacao se lasa sa fermenteze la 35-50oC, acestea

capatand un miros fin caracteristic si un gust dulce uleios datorita proceselor enzimatice care
au loc in timpul fermentatiei. Apoi sunt uscate, curatate de tegument si presate intre placi
metalice incalzite. Substanta grasa se filtreaza in palnii incalzite si se toarna in forme, unde se
solidifica. Turtele ramase dupa obtinerea uleiului, pulverizate, constituie produsul numit
cacao. Din tegumentul dur al semintelor se extrage alcaloidul teobromina.

Compozitie chimica: lipide, alcaloizi (teobromina, cafeina), taninuri.

Intrebuintari: la prepararea supozitoarelor, cremelor, iar in industria alimentara la

obtinerea ciocolatei.

2. Ulei de pește (Oleum jecoris) – este uleiul obtinut din pestele din specia Gadus care traieste
in oceanul Atlantic. Este un lichid limpede de culoare galben-deschis sau auriu, cu miros si gust
caracteristice.
 18

Obtinerea produsului: extragerea unturii de peste cere o prealabila indepartare a

vezicii biliare, urmata de spalarea si taierea acestuia. Materia prima pregatita se incalzeste
pana la 50oC in vase cu fund dublu, uleiul ridicandu-se la suprafata. Pentru separarea lui rapida
se aplica centrifugarea.

Compozitie chimica: gliceride ale acizilor saturati si nesaturati, vitaminele A, D,

substante minerale.

Actiune si intrebuintari: intern este vitaminizant, administrat sub forma de emulsii in

rahitism si tuberculoza, iar extern se foloseste in tratamentul ranilor si ulceratiilor si in
combaterea oxiurilor (sub forma de clisme).

3.Cetaceu (Cetaceum) – este partea solida a substantelor grase ce se gasesc in cavitatile

pericraniene ale balenei Physeter macrocephalus care traieste in Oceanul Atlantic, Pacific si
Indian.

Obtinerea produsului: cavitatea craniana a balenei se desface si se scurge grasimea

lichida. Prin racire, cetaceul brut se separa sub forma unei mase cristaline care se purifica prin
fierbere cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu, urmata de spalare cu apa. Cetaceul se
prezinta ca o masa cristalina alba, cu luciu sidefos, usor friabila, transparenta in strat subtire,
onctuoasa la pipait, care nu lasa pata de grasime pe hartie.

Compozitie chimica: esteri ai acizilor grasi (stearic, miristic, lauric). Poate fi falsificat cu
parafina, stearina, ceara, seu, ceea ce duce la pierderea structurii cristaline si a luciului sidefos.

Intrebuintari: la prepararea unguentelor, ceratelor si la obtinerea diferitelor preparate

cosmetice.

4. Ceara de albine (Cera flava) – este o secretie hipodermica transudata a albinei lucratoare
Apis mellifera.

Obtinerea produsului: dupa obtinerea mierii prin centrifugare sau presare, fagurii se
fierb cu apa. Ceara se topeste si se ridica la suprafata apei, unde se solidifica prin racire.
Purificarea se face prin retopiri succesive si filtrare. Se prezinta sub forma unor placi sau masa
solida de culoare galbena, cu miros slab caracteristic placut si aproape fara gust.

Compozitie chimica: contine un amestec de esteri ai alcoolilor superiori liberi si

parafine.

5.Ceara albă (Cera alba) – este produsul obtinut din ceara galbena, prin purificare si
decolorare la lumina soarelui. Se prezinta sub forma de placi sau discuri subtiri, albe sau slab
galbui, cu aspect uniform, miros slab caracteristic, fara gust.

Intrebuintari: la prepararea unguentelor, cremelor si ceratelor.

 19

6. Lanolina (Adeps lanae) – este un produs obtinut prin extractia si purificarea lipidelor de pe
lana oilor. Lanolina pura se prezinta ca o masa vascoasa, de culoare galbena, cu miros
caracteristic.

Compozitie chimica: contine alcooli superiori liberi, acizi grasi, colesterol.

Intrebuintari: se foloseste la prepararea unguentelor, avand proprietatea de a

patrunde usor in piele si capacitatea de a încorpora apa si solutiile apoase.

7. Ulei de măsline (Oleum olivarum) – este uleiul obtinut prin presarea la rece a fructelor de
maslin, originar din Africa si Asia. Se prezinta ca un lichid limpede, de culoare galbena, usor
verzuie, cu gust dulceag. Prin racire la 10oC se tulbura, iar la 6oC se prinde intr-o masa
albicioasa de consistenta unguentelor.

Uleiul de masline destinat utilizarii farmaceutice se extrage prin presare la rece a

fructelor din care se indeparteaza samburii. Uleiul obtinut prin presarea la rece a fructelor cu
tot cu samburi se utilizeaza in alimentatie, iar cel obtinut la cald este de calitate inferioara si
se foloseste la obtinerea sapunurilor.

Compozitie chimica: contine lipide (trioleina, tripalmitina, tristearina).

Intrebuintari: la prepararea solutiilor uleioase injectabile si a unguentelor.

8. Ulei de floarea-soarelui (Oleum helianthi) – este uleiul obtinut prin presarea la rece a
semintelor de floarea-soarelui.

Uleiul farmaceutic este un lichid galben-deschis, cu miros slab caracteristic si gust

dulceag, semisicativ.

Compozitie chimica: contine gliceride ale acizilor oleic si linoleic.

Intrebuintari: ca vehicul la prepararea diferitelor solutii uleioase de uz intern si extern

si injectabile, dupa o prealabila purificare si neutralizare.

9. Ulei de in (Oleum lini) – este uleiul obtinut prin presare la rece a semintelor de in.

Uleiul farmaceutic este un lichid de culoare galben-deschis, cu miros si gust particular,

sicativ. Uleiul obtinut prin presare la cald nu se intrebuinteaza in farmacie.

Compozitie chimica: contine un amestec de gliceride ale acizilor grasi nesaturati:

linoleic, linolenic si arahidonic care formeaza vitamina F, cu rol in troficitatea pielii.

Intrebuintari: in farmacie serveste la prepararea linimentului oleocalcar, folosit in

arsuri.

10. Ulei de ricin (Oleum ricini) – este uleiul obtinut prin presare la rece a semintelor de ricin.
 20

Uleiul farmaceutic se prezinta ca un lichid vascos, incolor sau slab galbui, limpede, fara
miros, cu gust caracteristic. Prin racire la 0oC se tulbura, iar la -16oC se prinde intr-o masa
albicioasa de consistenta unguentelor.

Compozitie chimica: lipide, o toxoalbumina (ricina), un alcaloid putin toxic (ricinina) si

lipaza (enzima). Ricina este o toxoalbumina care produce aglutinarea globulelor rosii, iar prin
consumul a 10 seminte determina moartea unui adult in 3-4 zile (au existat si cazuri de
intoxicatii mortale la consumul a 3-4 seminte).

Indepartarea toxoalbuminei din ulei se realizeaza prin trecerea unui curent de vapori
de apa supraincalziti peste preparat, aceasta coaguland, dupa care se inlatura prin filtrare.

Intrebuintari: in farmacie se foloseste ca purgativ, dar si la prepararea unor emulsii.

11.ALCALOIZI
Alcaloizii reprezinta un grup de substante organice azotate complexe, de origine
vegetala, cu reactie alcalina si proprietati terapeutice si toxicologice insemnate. Ei se gasesc
raspanditi in diferite organe ale plantelor sau chiar in toata planta. Sunt foarte rare plantele
care contin un singur alcaloid (ex.ricin), de cele mai multe ori, predominand unul sau mai multi
alcaloizi, numiti alcaloizi principali, restul fiind alcaloizi secundari. Alcaloizii se formeaza in
radacina, de unde migreaza in organele aeriene care sunt in masura sa produca unele
transformari in molecula acestora. Ei contin in molecula lor, de cele mai multe ori, C, H, O si
N, fiind considerati alcaloizi oxigenati. Unii alcaloizi nu contin oxigen si din acest motiv intra
in categoria alcaloizilor neoxigenati.

Continutul in alcaloizi al plantelor este mult influentat de factorii externi si de perioada

recoltarii.

Astazi se cunonoaste un numar foarte mare de alcaloizi (peste 1000), care, in

majoritate, au fost reprodusi prin sinteza chimica.

Reprezentanti ai alcaloizilor:

1. Cârcel (Ephedra vulgaris) - Ephedrae herba (p.aeriana). Planta creste spontan pe terenuri
nisipoase si insorite, in special in Dobrogea.

Compozitie chimica: alcaloizi (efedrina, pseudoefedrina), taninuri, substante minerale,

mucilagii, rezine, glucide.

Actiune si intrebuintari: este vasoconstrictor al vaselor periferice (hipertensiv) si

bronhodilatator. De asemenea, se administreaza ca antidot in intoxicatiile cu morfina,
scopolamina si fenobarbital. Nu se foloseste la nivel casnic, ci numai sub forma de preparate
farmaceutice prescrise de medic.
 21

2. Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale) – fam. Liliaceae - Colchici semen (seminte)

Recoltare: capsulele plantei se culeg in aprilie-mai cand incep sa se ingalbeneasca si se

usuca. Prin uscare, semintele capata o culoare bruna.

Compozitie chimica: alcaloizi (colchicina), lipide, glucide, taninuri, acizi organici,

fitosteroli.

Intrebuintari: semintele ca atare nu se folosesc, ele servind ca materie prima la

obtinerea colchicinei care are are actiune antigutoasa si antiinflamatoare dar este si foarte
toxica. Se administreaza curativ si profilactic in guta si poliartrita reumatoida. Administrarea
se face cu prudenta pentru a evita fenomenele de intoxicare.

3. Ardei iute (Capsicum annuum) – fam. Solanaceae - Capsici fructus (fructe)

Recoltare: la completa maturitate, cand fructele sunt coapte.

Compozitie chimica: un alcaloid (capsaicina), materii colorante, vitamine (B1, B2, C),
glucide, lipide, acizi organici.

Actiune si intrebuintari: are proprietati revulsive, rubefiante, fara a produce ulceratii.

Se administreaza in dureri reumatice, nevralgice, lumbago, sub forma de tinctura si linimente.
De asemenea, intra in compozitia lotiunilor pentru par, stimuland cresterea acestuia.

Nu este recomandat persoanelor cu afectiuni stomacale, hepatice si renale.

4. Măselarița (Hyoscyamus niger) – fam. Solanaceae - Hyoscyami folium (frunze)

Recoltare: frunzele se culeg odata cu aparitia primelor flori.

Compozitie chimica: alcaloizi (hiosciamina, scopolamina).

Actiune si intrebuintari: se foloseste ca antispastic in colici spastice si ulcer

gastroduodenal si intra in compozitia tigarilor antiastmatice, avand actiune
bronhoantispastica. Se administreaza numai sub forma de preparate fitofarmaceutice, la
recomandarea si sub supravegherea medicului.

Intoxicarea cu aceasta planta se manifesta prin uscarea gurii si faringelui, tensiune

arteriala scazuta, respiratie incetinita, ameteli, agitatie, delir, halucinatii, midriaza si
crampe.

5.Datura, ciumăfaie, laur (Datura stramonium) – fam. Solanaceae - Stramonii folium

(frunze)

Recoltare: frunzele se culeg la maturitate sau inainte de dezvoltarea completa, cu

petiol, in prima jumatate a zilei.

Compozitie chimica: alcaloizi (hiosciamina, atropina, scopolamina).

 22

Actiune si intrebuintari: frunzele intra in compozitia tigarilor antiastmatice, avand

actiune bronhoantispastica, iar in industrie servesc ca materie prima pentru extractia
alcaloizilor folositi la prepararea medicamentelor cu efect in combaterea raului de mare, in
boala Parkinson, in stari de agitatie si nevralgii. Se administreaza numai sub supraveghere
medicala.

6. Arbore de China (Cinchona sp.) – fam. Rubiaceae - Chinae cortex (scoarta) – planta este
originara din America de Sud.

In momentul recoltarii, scoarta are fata interna alba, iar in scurt timp isi schimba
culoarea, la inceput in rosu si apoi in rosu-brun, datorita oxidarii taninurilor cu formarea unor
compusi colorati (flobafene), denumiti rosu de China.

Compozitie chimica: alcaloizi (chinina, chinidina, cinconina, cinconidina), taninuri,

steroli, substante colorante, substante amare.

Actiune si intrebuintari: este stomahic, ocitocic (stimuleaza contractiile uterine),

antipiretic, antinevralgic, antimalaric. Se administreaza sub forma de decoct, tinctura si
extract fluid. Nu se administreaza in timpul sarcinii!

7. Drăcila (Berberis vulgaris) – fam. Berberidaceae - Berberidis cortex (scoarta)

Recoltare: primavara, cand intra in vegetatie.

Compozitie chimica: alcaloizi (berberina, berbamina etc.).

Actiune si intrebuintari: este coleretic- colagog, fiind administrat in afectiuni hepato-

biliare si hipotensiv, avand actiune vasodilatatoare.

8.Corn de secară (Secale cornutum) – reprezinta sclerotii (forma de rezistenta a unei ciuperci)
ciupercii parazite Claviceps purpuraea, care se dezvolta pe secara in perioadele cu umiditate
ridicata, mai ales primavara si vara. Sclerotul apare ca un corp alungit, de culoare violacee,
care se formeaza in locul fructului de secara atunci cand planta este infectata.

Recoltare: sclerotii se culeg cu mana cand sunt complet dezvoltati.

Compozitie chimica: alcaloizi (ergotamina, ergometrina, ergotoxina), proteine,

aminoacizi, lipide.

Actiune si intrebuintari: este ocitocic si hemostatic uterin.

9. Cununiţă, saschiu (Vinca minor) - Vinca minoris herba ( partea aeriana)

Recoltare: cand este complet dezvoltata.

Compozitie chimica: alcaloizi (vincamina), flavone, aminoacizi, carotenoide, fitosteroli,

pectine, saruri minerale.
 23

Actiune si intrebuintari: este indicata in vasoreglare si oxigenare la nivel cerebral, in

tulburari de vorbire, vertij, cefalee, in hipoacuzie si retinopatii degenerative la batrani.

Este CI femeilor care alapteaza , in boli cardiace si constipatie.

10. Cucuta (Conium maculatum) - Conii herba et fructus ( partea aeriana si fructele) Frunzele
plantei pot fi confundate cu cele ale patrunjelului.

Compozitie chimica: toate partile plantei contin alcaloizi, cel mai important si cel mai
toxic fiind coniina.

Actiune si intrebuintari: datorita toxicitatii ridicate, intrebuintarile sunt limitate. Extern,

are actiune analgezica in diferite dureri nevralgice, iar intern, sedativa si antispastica. Dozele
toxice sunt aproape de cele terapeutice, putand produce paralizia muschilor respiratori si
decesul, prin stop respirator.

11. Coca (Erythroxilon coca) - Cocae folium (frunze) - planta este originara din America de
Sud.

Recoltare: frunzele se recolteaza in al doilea an de vegetatie. Gustul lor este amar-

astringent, iar mestecate dau o usoara anestezie.

Compozitie chimica: alcaloizi (cocaina), taninuri, flavone, ulei volatil.

Actiune si intrebuintari: frunzele de coca au fost folosite inca din vechime ca stimulent
fizic. Frunzele erau mestecate impreuna cu cenusa sau var, iar aceasta pasta tinuta in cavitatea
bucala inlaturau senzatia de oboseala datorita efectului de stimulare a SNC.

Frunzele de coca servesc drept materie prima pentru obtinerea cocainei utilizata in
domeniul farmaceutic ca anestezic local. Doza toxica este foarte apropiata de cea terapeutica
si datorita caracterului ei de stupefiant, utilizarea repetata conduce la dependenta fizica si
psihica. Astazi, cocaina este din ce in ce mai putin folosita ca anestezic local in ORL,
stomatologie, oftalmologie si ca stimulent al SNC, intrand in compozitia unor vinuri tonice.

12. Nuca vomică (Strychnos nux vomica) - Strychni semen (seminte) – planta este originara
din India, Vietnam, Coreea si nordul Australiei.

Compozitie chimica: alcaloizi (stricnina si brucina), substante amare, glucide si lipide.

Actiune si intrebuintari: stricnina este un excitant al SNC, fiind recomandata ca tonic

muscular, stimulent al motilitatii gastrointestinale si analeptic respirator.

Nu se administreaza in afectiuni hepatice si renale, iar in doze mari provoaca

midriaza, convulsii, criza tetanica urmata de deces prin asfixie.

13. Rauvolfia (Rauwolfia serpentina) - Rauwolfiae radix (radacina) – planta este originara
din regiunile tropicale ale Asiei.
 24

Recoltare: radacinile se recolteaza de la specii in varsta de 3 – 4 ani.

Compozitie chimica: alcaloizi (reserpina), fitosterine, amidon, glucide, rezine.

Actiune si intrebuintari: sedativ si hipotensiv, fiind administrat in psihoze, tulburari

nervoase, HTA, hipertiroidism, schizofrenie, psoriazis, migrene.

14. Lobelia ( Lobelia inflata) - Lobeliae herba (partile aeriene) – planta este orginara din
America de Nord, fiind cultivata si la noi.

Recoltare: in perioada de inflorire.

Compozitie chimica: alcaloizi (lobelina).

Actiune si intrebuintari: excitant al SNC si al centrului respirator. Se administreaza ca

antiastmatic, analeptic respirator in asfixia nou-nascutilor si in otravirile cu gaze sau narcotice
si ca antidot in intoxicatiile cu barbiturice si opiu. In doze mari, lobelina provoaca voma.

Alti reprezentanti ai alcaloizilor: matraguna, omagul, ipeca, rostopasca, macul de gradina.

12.SUBSTANTE AMARE
Elaborate de celula vegetala, substantele amare sunt compusi cu gust foarte amar si
lipsiti de toxicitate, care determina stimularea secretiei gastrice fara sa exercite o actiune
pronuntata de resorbtie (ca in cazul chininei). S-a constatat ca principiile amare maresc
secretia gastrica daca sunt administrate cu o jumatate de ora inainte de masa, iar daca se
administreaza o data cu alimentele, secretia gastrica scade. Ele excita secretia atat timp cat
stomacul este gol, iar aceasta secretie se mareste vadit , daca la un interval de o jumatate de
ora dupa administrarea lor se introduc alimentele.

Datorita acestei actiuni, produsele vegetale amare se intrebuinteaza sub forma de

tincturi si vinuri tonic-amare. Din aceste forme farmaceutice se administreaza cate 15-40 pic.
o data, cu o jumatate de ora inainte de masa.

Infuziile sunt mai putin agreate deoarece au gust mult mai putin placut, iar prin
pastrare 2-3 zile indicele de amareala scade simtitor. De aceea, se prepara la nevoie pentru
cel mult o zi.

Reprezentanti ai substantelor amare:

1. Țintaura, fierea-pământului (Centaurium umbellatum) – fam. Gentianaceae - Centaurii

herba ( partile aeriene)

Recoltare: in perioada infloririi, prin taierea partii ierboase, fara parti lemnificate.

Compozitie chimica: contine substante amare si un alcaloid (gentianina).

 25

Intrebuintari: tonic-amar, administrat sub forma de infuzii. Intra in compozitia

tincturilor amare si a speciilor tonic- aperitive si gastrice.

2. Păpădia (Taraxacum officinale) – fam. Compositae - Taraxaci radix (radacina)

Recoltare: in perioada verii si toamna si se lasa sa se vestejeasca fara a fi taiate, pentru

a evita scurgerea latexului. Dupa uscare, se fasoneaza.

Compozitie chimica: o substanta amara (taraxacina), substante minerale, tanin,

fitosteroli, vitaminele A, B, C, D, glucide.

Intrebuintari: tonic-amar, diuretic, diaforetic, administrat sub forma de decoct sau

extract moale. Intern, se administreaza in afectiuni hepatice, dispepsii, litiaza renala, iar extern
in afectiuni cutanate.

Sucul laptos poate da nastere la intoxicatii manifestate prin greata, varsaturi, diaree,
aritmii cardiace.

3. Angelica (Angelica archangelica) - fam. Umbelliferae - Angelicae rhizoma cum radicibus

(rizom si radacini)

Recoltare: la sfarsitul verii.

Compozitie chimica: substante amare, ulei volatil, acizi organici (angelic si valerianic).

Actiune si intrebuintari: stomahica, fiind administrata ca tonic-amar in anorexia de

natura psihica si in dispepsii (tulburari gastrointestinale).

Alti reprezentanti ai substantelor amare: pelin, gentiana.

13.VITAMINE
Vitaminele sunt definite ca substante esentiale pentru mentinerea functiilor
metabolice normale, majoritatea neputand fi sintetizate in si de catre organism si, din
aceasta cauza, ele trebuie sa fie furnizate de o sursa exogena. Insuficienta sau lipsa acestora
duce la tulburari importante ale unor aparate sau organe, cateodata la adevarate boli. In
aceste cazuri, administrarea vitaminelor deficitare caracterizeaza rapid tulburarile clinice
aparute, indeplinind rolul de medicamente specifice. Simpla prezenta a vitaminelor in
alimentatia zilnica il fereste pe om de unele boli care s-ar instala cu siguranta, in cazul
absentei sau insuficientei lor. Majoritatea vitaminelor au origine vegetala. Dintre acestea
sunt: vitamina A, cele din complexul B, vitamina C, E si P si PP.
 26

Reprezentanti ai vitaminelor:

1. Măceș (Rosa canina) – fam. Rosaceae - Cynosbati fructus (fructele false)

Recoltare: cand fructele au culoarea rosie-vie, dar nu au inceput sa devina moi. Cea
mai buna perioada de recoltare este in septembrie-octombrie.

Compozitie chimica: acid ascorbic, glucide, pectine, taninuri, acizi organici (citric,
malic), vitamina B2, vitamina K, carotenoide si flavonozide.

Continutul in vitamina C creste odata cu altitudinea. Pentru a fi uscate mai usor,

fructele se despica cu ajutorul unor ustensile nemetalice, deoarece, prin folosirea metalelor
are loc descompunerea vitaminei C. Ele se curata de seminte si peri si se usuca cu ajutorul
razelor IR. Metoda care asigura conservarea indelungata a fructelor de maces este congelarea
la temperatura de -20oC.

Actiune si intrebuintari: vitaminizant, antidiareic si astringent. Este intrebuintat in

industria alimentara, iar in domeniul farmaceutic serveste ca materie prima la prepararea
granulatelor cu polivitamine, siropului cu vitamina C si intra in compozitia ceaiurilor tonic-
aperitive si aromate. Consumarea zilnica a unei cantitati de 5g din pericarpul fructului asigura
cerintele organismului in vitamina C.

2. Drojdia de bere (Faex medicinalis) – reprezinta masa uscata a ciupercii unicelulare

Saccharomyces cerevisiae.

Obtinere: drojdia de bere rezultata la prepararea alcoolului din cereale, este spalata,
cernuta si apoi uscata la 25-30oC sau la temperatura camerei sub presiune, obtinandu-se o
pulbere de culoare cenusie sau galben-bruna, cu miros caracteristic si gust amarui.

Compozitie chimica: enzime, vitamine (grupa B, A, C, D si E), proteine, aminoacizi,

steroli, glucide, substante minerale.

Intrebuintari: in tratamentul dermatozelor, furunculozelor, diverselor manifestari ale

avitaminozei B si ca excipient pilular. De asemenea este utilizata in industria alimentara.

3. Urzica (Urtica dioica) – fam. Urticaceae - Urticae folium (frunze)

Recoltare: in timpul infloririi, doar cu manusi.

Compozitie chimica: vitaminele C si K, tanin, caroten, clorofila.

Actiune si intrebuintari: intern, hemostatica si diuretica, iar extern, revulsiva in dureri

reumatice, fiind folosita in stare proaspata. De asemenea, in industria farmaceutica si
alimentara serveste ca materie prima la extragerea clorofilei, utilizata in calitate de colorant.

4. Cătina albă (Hippophae rhamnoides) - Hippophae fructus (fructe)

 27

Recoltarea fructelor se face atunci cand ajung la maturitate.

Compozitie chimica: contine vitamine din aproape toate grupele (B1, B2, C, acid folic,
acid nicotinic, fitosteroli, carotenoide), predominand insa vitamina C. Mai contine flavone,
acizi organici, lipide, aminoacizi.

Actiune si intrebuintari: este polivitaminizant, iar uleiul gras are utilizari in tratamentul
arsurilor si in ginecologie.

5. Coacăz negru (Ribes nigrum) – fam. Saxifragaceae - Ribes nigri fructus et folium (fructe si
frunze)

Recoltare: frunzele se recolteaza in mai-iunie, iar fructele cand sunt coapte fara a fi
trecute.

Compozitie chimica: foarte bogata in vitamina C, vitaminele A, B, saruri minerale, acizi

organici, flavonozide si pigmenti antocianici.

Actiune si intrebuintari: are efect tonic general, creste rezistenta la infectii, este
stimulent al hematopoiezei (stimuleaza formarea globulelor rosii), diuretic, diaforetic,
mareste acuitatea vizuala. Se administreaza in carenta de vitamine, in detoxifierea
organismului, eliminand acidul uric, in afectiuni febrile, in tuse, laringite si pentru prevenirea
accidentelor vasculare.

Alti reprezentanti ai vitaminelor: matasea de porumb.

14.ANTIBIOTICE (FITONCIDE)
Aceste substante existente atat in unele plante superioare, cat si inferioare, au rolul de
a inhiba (actiune bacteriostatica) sau de a distruge (actiune bactericida) dezvoltarea unor
categorii de agenti patogeni care au proliferat in organism sau pe un mediu nutritiv.

Antibioticele de origine biologica sunt compusi ai metabolismului unor plante care au

actiune mult mai pregnanta si o toxicitate mult mai redusa sau deloc fata de compusii obtinuti
prin sinteza chimica.

Antibioticele descoperite la plantele superioare se numesc fitoncide si, dintre acestea,

cele mai cunoscute sunt usturoiul si ceapa.

Reprezentanti ai fitoncidelor:
 28

1. Usturoi (Allium sativum) – fam. Liliaceae – in terapeutica se foloseste bulbul. In alimentatie

se folosesc si frunzele ( usturoi verde).

Compozitie chimica: fitoncide cu actiune antistafilococica, ulei volatil format din

compusi sulfurosi, substante minerale, polizaharide, vitaminele A, B, C si PP.

Actiune si intrebuintari: intern, este stomahic, bactericid, vasodilatator, antihelmintic,

antiagregant plachetar iar extern, este antinevralgic si cicatrizant al plagilor, fiind folosit in
stare proaspata sub forma de cataplasme in tratamentul ranilor, in intepaturi de insecte, in
otalgii, nevralgii dentare si reumatismale. Aproape ca nu exista afectiune a corpului omenesc
in care usturoiul sa nu aiba un cat de mic rol benefic.

2. Ceapa (Allium cepa) – fam. Liliaceae - se foloseste bulbul, ca si la usturoi, iar in alimentatie
se utilizeaza si frunzele (ceapa verde).

Compozitie chimica: fitoncide, substante minerale, enzime, vitaminele A, B, C, ulei

volatil bogat in compusi sulfurosi.

Actiune si intrebuintari: bactericid, antihelmintic, hipoglicemiant, antitusiv si

expectorant, diuretic, sedativ, cicatrizant al plagilor. Este recomandata frecvent in afectiuni
pulmonare si ca diuretic pentru persoanele care nu au voie sa consume sare (in ciroze
hepatice, HTA).

Nu se recomanda in ulcer si hiperaciditate stomacala.

3. Leurda (Allium ursinum) – fam. Liliaceae – se folosesc frunzele care se recolteaza inainte
de inflorire si bulbii care se recolteaza primavara timpuriu.

Compozitie chimica: fitoncide, ulei volatil bogat in compusi sulfurosi, glucide.

Actiune si intrebuintari: este depurativ, vermifug, hemostatic, hipotensiv, antitoxic (in

intoxicatii cu nicotina), stimuleaza peristaltismul intestinal.