Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu

Hațieganu” din Cluj-Napoca

SOLUȚII ȘI EMULSII

Rezidenți Farmacie:

INOVAN Adriana
KEREKEȘ Ștefania
LUCA Adriana
PANTEA Anamaria
2022 SMOLEAC Georgeta
 CUPRINS

1. Aspecte generale privitoare la forma farmaceutică

2. Forma farmaceutică – aspecte legate de prepararea în receptură, de importanță
pentru farmacistul preparator
3. Forma farmaceutică – aspecte legate de specialitatea industrială, importante
pentru farmacist
4. Exemple de produse
5. Bibliografie
SOLUȚII
1. ASPECTE GENERALE PRIVITOARE
LA FORMA FARMACEUTICĂ
1.1 DEFINIȚIE
Conform FR.X:
Solutiones- Soluțiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care conțin una sau
mai multe substanțe active dizolvate intr-un solvent sau un amestec de solvenți ; sunt destinate
administrării interne sau externe

Sunt sisteme monofazice omogene cu una sau mai multe substanțe medicamentoase într-un
vehicul lichid.
Dispersia s.m. se face sub formă de molecule sau ioni printre moleculele solventului care
constituie mediu de dispersie.
1.2 AVANTAJE
• Se adminitrează ușor pacienților care au dificultăți de inghițire si pacienților
pediatrici

• Biodisponibilitate rapidă, mai mare decât in cazul formelor farmaceutice

solide substanțele medicamentoase din soluție sunt disponibile imediat pentru
absorbție

• Asigură un dozaj exact, nu există separare ca in cazul suspensiilor sau

emulsiilor

• Mai puțin iritante la nivelul mucoasei digestive decât comprimatele datorită

diluării rapide de către sucul gastric
1.3 DEZAVANTAJE
• Contaminarea microbiană – mediu de dezvoltare a microorganismelor,
necesită folosirea conservanților

• Solubilitatea – sm trebuie sa fie ușor solubilă, se impun tehnici de creștere a

solubilității

• Instabilitatea – unele sm sunt instabile (hidroliză), caracteristică mai des

intâlnită decât in cazul formelor solide

• Gust neplăcut – unele sm au gust neplăcut și necesită folosirea corectorilor

de gust, edulcoranți, aromatizanți

• Ris de spargere, vărsare- necesită atenție la transport și manipulare

1.4 CRITERII ÎN FORMULAREA SOLUȚIILOR
• Realizarea solubilității dorite a sm – utilizarea solubilizanților, cosolventilor

• Realizarea concentrației dorite in doză unitară

• Asigurarea stabilitații chimice a sm, impiedicarea degradării peste limitele admise

pe perioada de valabilitate – utilizarea de antioxidanți

• Evitarea contaminării microbiene - utilizarea conservanților antimicrobieni

• Asigurarea aspectului, mirosului si gustului plăcut pentru a fi acceptat mai ușor de

pacient – utilizarea edulcoranților, coloranților, aromatizanților
1.5 CLASIFICARE
După natura solventului După substanta activă
• Soluții apoase • Cu o substanță activă
• Soluții alcoolice • Cu mai multe substanțe active
• Soluții uleioase
• Soluții în amestecuri de
solvenți
Dupa modul de preparare
• Soluții obținute prin dizolvare
• Soluții obținute prin extracție
(tincturi)

• Preparate unidoză – fiole cu soluție buvabilă

 Avantaje: închidere etanșă, stabilitate chimică și microbiologică, conservare bună
 Dezavantaje: cost mai ridicat, tăierea fiolelor – fiole autocasabile
• Preparate multidoză – ambalate în flacoane și prelevate cu seringă gradată, linguriță
gradată sau capac gradat
1.5 CLASIFICARE
După tipul de ingrediente:
 Soluții simple (picături orale)  Ape aromatice
 Poțiuni  Mucilagii
 Siropuri  Soluții extractive
 Limonade  Extracte

Soluții simple, picături pt. uz intern (gutta, guttae) – sunt soluții care conțin s.a. dizolvate într-
un solvent adecvat, apă sau alcool. Se administrează cu o linguriță de zahăr, cub de zahăr, miez
de pâine pt mascarea gustului. Sol. apoase 1g= 20 pic, sol. Alcoolice 1g= 55-60 pic.

Poțiuni – forme orale care mai pot contine edulcoranți în proporție de 10-30% din cantitatea
totală, solventul este apa distilată
1.5 CLASIFICARE
Ape aromatice- soluții diluate de uleiuri volatile, reprezentând reziduurile care rămân la distilarea
plantelor ce conțin uleiuri volatile (ex. Apa de mentă, Apa de scorțișoară)

Siropurile – soluții dulci Sirupus simplex(apă cu zahăr 67%), Sirupus citrici, Sirupus codeini (sirop
medicamentos)

Limonade gazoase – Soluții acre ce conțin compuși gazoși, efervescenți. Solutio effervescens, Solutio
magnesi citras.

Mucilagii – soluții coloidale vâscoase cu rol corectiv si de protecție, glucide cu structură poliuronică. Formează
o peliculă fină pe suprafața mucoasei tubului digestiv, protejând de efectul iritant al s.m. (ex. Mucilago gummi
arabici)
1.5 CLASIFICARE
Glicerol sau glicerină – se folosește la prepararea poțiunilor cu ioduri

Soluții extractive – preparate lichide obținute prin extracția unor droguri vegelale
 Apoase : infuzii- se toarna apa clocotită peste plantă si se ține sub capac 30 min,
decocturi- plantele se fierb 30 min., se filtreaza si se reconstituie cu apă,
macerate- se obțin prin contactul plantei cu apa timp de ore sau zile.
 Alcoolice : tincturi- soluții hidroalcoolice obținute din plante uscate, prin macerare sau
percolare,
vinuri medicinale- fermentarea alcoolică a glucozei ex. Vin tonic 12-16%
Extractele – concentrarea soluțiilor extractive pînă la o anumită consistentă prin evaporarea
solventului. In funcție de cantitatea de solvent rămasă, pot avea diferite consistențe :
 Fluide (fluidum) asemănătoare tincturilor Extractum Seccalis cornuti fluidum
 Moi (spissum) conțin 20% solvent Extractum Valeriane spissum
 Uscate (siccum), conțin doar 5% solvent Extractum Belladonnae siccum
1.6 ASPECTE BIOFARMACEUTICE
Coeficientul de solubilitate și viteza de dizolvare a SM din soluție influențează in principal
absorbția și biodisponibilitatea.

Solubilitatea se exprimă 1g SM dizolvată în cantitatea de solutie necesară (masă sau Volum), dar si
Volum de SM exprimat în ml dizolvat in volum de solutie.
F.R.X. Apreciază gradul solubilității ca volum de solvent (ml) necesari pentru a dizolva 1g SM

La SM ușor solubile în apă, biodisponibilitatea este influențată de viteza, gradul de absorbție prin
mucoasa biologică și gradul de biotransformare (hepatica, gastro-intestinală).
La SM greu solubile in apă, biodisponibilitatea este influențată de viteza de dizolvare.
1.6 ASPECTE BIOFARMACEUTICE
Factori care influențează solubilitatea solidelor în lichide
• Temperatura – creșterea temperaturii favorizează dizolvarea
• Structura moleculară a SM
• Mărimea particulelor solidului
• Mărirea difuziunii particulelor – prin agitarea amestecului sau scăderea vâscozității
• Natura solventului
• Proprietățile cristalului (polimorfism, solvatare)
• pH- ul mediului – prin adăugarea de acizi sau baze se modifică solubilitatea
• Agenți de solubilizare, cosolvenți, substanțe tensioactive – cresc solubilizarea
• Prezența electroliților – in general, adăugarea unei sări cu ioni comuni cu substanța greu
solubilă va reduce solubilitatea acesteia, excepție când ionul comun formează un complex cu
substanța.
1.6 ASPECTE BIOFARMACEUTICE
Determinarea vitezei de dizolvare este unul ditre parametrii importanți în cadrul controlului de calitate
al unui medicament.
Factorii care influenţează viteza de dizolvare sunt relevaţi de ecuaţia Noyes – Whitney;
dC/dt = Kd x S (Cs – Ct),
Kd – constanta vitezei de dizolvare (D/hV)
D – coeficientul de difuziune;
h – grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor;
Cs – concentraţia la saturare a SM în stratul de difuziune (solubilitatea)
Ct – concentraţia SM la un anumit timp t, în tot volumul de fluid (V)(suc gastric sau intestinal)
Cs – Ct – gradientul de concentraţie.
S – suprafaţa totală a particulelor.

Factori care influențează viteza de dizolvare a solidelor in lichide

• Mărimea suprafeței solidului – micșorarea dimeniunilor particulelor solide va mări viteza
de dizolvare și absorbția
• Solubilitatea solidului - influențată de structura SM, forma cristalină, temperatură, natura
solventului
• Volumul mediu de dizolvare – concentrația SM în solvent la un anumit timp
• Constanta de viteză a dizolvării.
1.6 ASPECTE BIOFARMACEUTICE
In vivo ecuația devine
dC/dt = Kd x S x Cs
concentraţia Ct în lichidele biologice (plasmă) este inferioară Cs în stratul de lichid biologic care înconjoară substanţa nedizolvată şi
expresia Cs – Ct devine, Cs , deoarece Ct este neglijabil în raport cu Cs

Astfel, in vivo, viteza de dizolvare va depinde de

• Suprafața de schimb (S)- Mărimea particulelor
• Solubilitatea (Cs) a SM
• Constanta vitezei de dizolvare
 2. FORMA FARMACEUTICĂ –
ASPECTE LEGATE DE
PREPARAREA ÎN RECEPTURĂ, DE
IMPORTANȚĂ PENTRU
FARMACISTUL PREPARATOR
2.1. CONDIȚII DE CALITATE A PREPARATULUI MAGISTRAL
FR X prevede controlul următoarelor parametre:

Soluții
A. Aspectul soluției
- Lichid limpede cu miros, culoare și gust
caracteristic componentelor
B. Identificarea
- Are loc conform componentelor din monografie
C. pH-ul
- Se determină potențiometric
D. Masa totală pe recipient
- Se determină prin cântărirea individuală a
conținutului din 10 recipiente
E. Dozarea substanței active
- Se efectuează conform prevederilor din
monografie
F. Conservarea
- Are loc în recipiente bine închise
- Recipientul trebuie să păstreze calitățile și efectul
terapeutic pe toată perioada de valabilitate a
produsului
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI

PENTRU PREPARAREA SOLUȚIILOR MEDICAMENTOASE AVEM NEVOIE DE

URMĂTOARELE MATERII PRIME:

Substanțe
Substanțe auxiliare -
medicamentoase solvent
: solutul (dizolvantul),
(dizolvatul) adjuvanți și
aditivi

Materiale și
recipiente pentru
condiționare
2 .2. F ORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPI ENȚI

A. SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE
- MAJORITATEA SUBSTANȚELOR SUNT SOLIDE, MAI RAR LICHIDE
- SUBSTANȚA TREBUIE SĂ CORESPUNDĂ EXIGENȚELOR CALITATIVE PREZENTATE
ÎN FARMACOPEE: IDENTITATE, PURITATE, UNIFORMITATE, LIPSA UNEI
CONTAMINĂRI MICROBIENE EXCESIVE, SOLUBILITATE, ETC.
- ÎN VEDEREA OBȚINERII UNOR SOLUȚII CORECT DOZATE, ESTE FOARTE
IMPORTANT SĂ SE UTILIZEZE SUBSTANȚE CARE SĂ CORESPUNDĂ ATÂT
CALITATIV CÂT ȘI CANTITATIV
- IMPURITĂȚILE POT FI DE DOUĂ FELURI:
- CHIMICE: CARE POT PRODUCE PRECIPITAȚII, COLORĂRI SAU ALTE DEGRADĂRI
- BIOLOGICE: BACTERII, CIUPERCI, VIERMI
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI

B. SUBSTANȚE AUXILIARE
B1. SOLVENȚI
- ESTE DE PRIMĂ IMPORTANȚĂ
- ALEGEREA SOLVENTULUI SE FACE DUPĂ PRINCIPIUL ÎNRUDIRII CHIMICE CU
SUBSTANȚA DE DIZOLVAT
- ÎN GENERAL, SOLVENTUL CU O CONSTANTĂ DIELECTRICĂ MARE ESTE UN BUN
SOLVENT PENTRU MOLECULELE POLARE SAU IONICE, IAR SOLVENȚII APOLARI
CU CONSTANTĂ DIELECTRICĂ MICĂ SUNT BUNI SOLVENȚI PENTRU MOLECULELE
LIPOFILE
- EXEMPLE DE SOLVENȚI: APA, ALCOOLUL, GLICEROL, PROPILENGLICOL, ULEIURI
VEGETALE (ULEI DE FLOAREA SOARELUI SAU ULEI DE RICIN), ULEIURI
MINERALE (PARAFINA LICHIDĂ)
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI

B. SUBSTANȚE AUXILIARE
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
- PENTRU A OBȚINE SOLUȚII DE CALITATE ȘI CU EFECTE TERAPEUTICE
SUPERIOARE, SE UTILIZEAZĂ SUBSTANȚE AUXILIARE CU DIFERITE ROLURI:
Agenți pentru mărirea solubilității Aromatizanți

Agenți de vâscozitate Edulcoranți

Corectări de pH Coloranți și Antioxidanți

Stabilizanți Conservanți
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
AGENȚI PENTRU MĂRIREA SOLUBILITĂȚII
- SE UTILIZEAZĂ DIFERITE SISTEME TAMPON ÎN FUNCȚIE DE CALEA DE
ADMINISTRARE
- SE ALEGE SISTEMUL TAMPON NETOXIC ȘI STABIL ÎN CONCENTRAȚIE MICĂ
- EXEMPLE:
- CITRAT DE SODIU/ACID CITRIC
- ACETAT DE SODIU/ACID ACETIC
- BORAX/ACID BORIC
- BENZOAT DE SODIU/ACID BENZOIC
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI

B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI

ANTIOXIDANȚI
- AU ROLUL DE A ÎNCETINI PROCESELE REDOX DIN SOLUȚII
- PENTRU SOLUȚII APOASE SE UTILIZEAZĂ: TIOSULFAT DE SODIU, ACIDUL
ASCORBIC, CISTEINĂ
- PENTRU SOLUȚII LIPOFILE SE UTILIZEAZĂ: ESTERI AI ACIDULUI GALIC,
TOCOFEROLUL, HIDROCHINONA
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
EDULCORANȚI
- SUNT SUBSTANȚE CARE AU ROLUL DE A CORECTA GUSTUL
- SE UTILIZEAZĂ DOUĂ TIPURI:
- NATURALI: ZAHĂRUL, GLUCOZA, FRUCTOZA, SORBITOLUL, LACTOZA
- DE SINTEZĂ: ZAHARINĂ, CICLAMAT, ASPARTAM, ETC.

AROMATIZANȚI
- AU ROLUL DE A CORECTA GUSTUL ȘI MIROSUL PRODUSELOR DE UZ INTERN ȘI
EXTERN
- SUNT DE DOUĂ FELURI:
- NATURALI: SIROP DE PORTOCALE, DE VIȘINE, DE CACAO, DE FRUCTE ȘI ULEIURI VOLATILE
- SINTETICI: VANILINA, MENTOL, ACETAT DE ETIL, CLOROFORM, ETC.
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
COLORANȚI
- AU DIFERITE SCOPURI:
- CORECTAREA ASPECTULUI NEPLĂCUT
- CREȘTEREA ACCEPTABILITĂȚII LA PACIENȚI
- SCOPUL AVERTIZĂRII

- TREBUIE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ URMĂTOARELE CONDIȚII

- SĂ NU FIE TOXICI ȘI SĂ NU PREZINTE MIROS SAU GUST NEPLĂCUT
- SOLUBILITATE BUNĂ ÎN SOLVENTUL UTILIZAT
- PUTERE MARE DE COLORARE
- STABILITATE LA LUMINĂ ȘI TEMPERATURĂ
- INERT CHIMIC ȘI TERAPEUTIC
- PREȚ ȘI COST SCĂZUT
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
CONSERVANȚI
- AU ROLUL DE A ÎMPIEDICA DEZVOLTAREA MICROORGANISMELOR
- TREBUIE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ URMĂTOARELE CONDIȚII:

Eficiență în concentrație cât mai mică Solubilitate în solvenți

Netoxic Spectru larg de acțiune

Stabil Gust și miros acceptabil

2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI

B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI

CONSERVANȚI
- PENTRU SOLUȚII DE UZ INTERN SE POT UTILIZA: PARABENI, CLOROFORM, ETC.
- PENTRU SOLUȚII DE UZ EXTERN SE POT UTILIZA: CLOROBUTANOL, FENOSEPT,
CLOROCREZOL, ETC.
- PE ETICHETĂ TREBUIE INDICATĂ UTILIZAREA CONSERVANȚILOR
2.3. METODA DE PREPARARE
- În farmacii, prepararea soluțiilor se face la scară mică

Se prepară următoarele tipuri de soluții:

Soluții Diluții ale unor soluții tipizate

magistrale concentrate

Soluții Produse elaborate sub

oficinale formă de soluții
2.3. METODA DE PREPARARE
A. SPAȚII ȘI APARATURĂ
- ÎN RECEPTURĂ SAU ÎN LABORATOR
- TOATE USTENSILELE TREBUIE CURĂȚATE ÎNAINTE DE UTILIZARE!

Ustensile și aparatură
Pahare Berzelius și Erlenmeyer Pâlnii

Cilindru gradat Patentule

Pipete Mensuri
Baghete Lingurițe și Balanțe
2.3. METODA DE PREPARARE
B. RECIPIENTE DE CONDIȚIONARE
- RECIPIENTELE PENTRU AMBALARE
TREBUIE SĂ FIE SPĂLATE BINE CU APĂ
POTABILĂ, APOI CLĂTITE CU APĂ
DISTILATĂ ȘI SE USUCĂ ÎNAINTE DE
AMBALAREA SOLUȚIEI

- CONDIȚIONAREA SE FACE ÎN RECIPIENTE

CORESPUNZĂTOARE SCOPULUI URMĂRIT
- ÎN FARMACII EXISTĂ RECIPIENTE DE
STICLĂ (COLORATE SAU INCOLORE) SAU
RECIPIENTE DE PLASTIC DE DIFERITE
MĂRIMI
2.3. METODA DE PREPARARE
C. FAZELE PREPARĂRII SOLUȚIILOR
C.1. VERIFICAREA REȚETEI
- VERIFICAREA CORECTITUDINII PRESCRIPȚIEI
C.2. VERIFICAREA DOZELOR TERAPEUTICE MAXIME
C.3. ALEGEREA METODEI DE PREPARARE
C.4. CÂNTĂRIREA ȘI MĂSURAREA. STABILIREA ORDINII DE DIZOLVARE
- SUBSTANȚELE SE CÂNTĂRESC ÎN ORDINEA IMPUSĂ DE FORMULA PRESCRISĂ ȘI
PE MĂSURA DIZOLVĂRII ÎN SOLVENT
- LA CÂNTĂRIREA FIECĂREI SUBSTANȚE CITIREA ETICHETEI TREBUIE SĂ SE FACĂ
DE CEL PUȚIN TREI ORI
- LA VOLUME MARI DE LICHIDE SE FOLOSESC RECIPIENTE DE STICLĂ DE MAI
MICĂ EXACTITATE, IAR LA VOLUME MICI FOLOSIM PIPETE GRADATE
2.3. METODA DE PREPARARE
C.5. DIZOLVAREA
- FR X PREVEDE PREPARAREA SOLUȚIILOR PRIN DIZOLVAREA SUBSTANȚELOR
MEDICAMENTOASE ÎN SOLVENȚI POTRIVIȚI ȘI COMPLETAREA LA MASA
SPECIFICĂ (M/M)
- DIZOLVAREA SE FACE ÎN FUNCȚIE DE SOLUBILITATE:

SOLUȚII SIMPLE
- SOLVENTUL SE INTRODUCE ÎN FLACONUL TARAT ÎN PROCENT DE 80%, APOI SE
ADAUGĂ SUBSTANȚA ȘI SE AGITĂ PÂNĂ LA DIZOLVARE COMPLETĂ
- DIZOLVAREA SE POATE FACE LA RECE, LA CALD, ÎN FUNCȚIE DE PROPRIETĂȚILE
SUBSTANȚEI
2.3. METODA DE PREPARARE
C.5. DIZOLVAREA
SOLUȚII COMPUSE
- SUBSTANȚELE MEDICAMENTOASE SOLIDE ȘI AUXILIARE SE DIZOLVĂ ÎN FUNCȚIE
DE SOLUBILITATE, ÎN FUNCȚIE DE PROPRIETĂȚILE CHIMICE ȘI ÎN GENERAL ÎN
ORDINEA CRESCĂTOARE A CANTITĂȚII PRESCRISE
- PENTRU CA SUBSTANȚA SOLIDĂ SĂ NU ADERE DE PEREȚII VASULUI SE ADAUGĂ
INIȚIAL O PARTE DIN SOLVENTUL UTILIZAT ÎN CARE SE DIZOLVĂ APOI
SUBSTANȚELE MEDICAMENTOASE ȘI AUXILIARE
- INIȚIAL SE DIZOLVĂ SUBSTANȚA MAI GREU SOLUBILĂ, URMÂND APOI CELE CU
SOLUBILITATE RIDICATĂ
- SUBSTANȚELE VOLATILE, AROMATIZANȚI, COLORANȚI SE ADAUGĂ LA FINAL
2.3. METODA DE PREPARARE
C.5. DIZOLVAREA

SOLUȚII ALCOOLICE
- SE OBȚIN PRIN DIZOLVAREA SUBSTANȚELOR ÎN ALCOOL DE DIFERITE
CONCENTRAȚII
- CÂND NU ESTE PREVĂZUT CONCENTRAȚIA DE ALCOOL, SE FOLOSEȘTE CEL DE
96%, IAR CÂND SE PRESCRIE ALCOOL DILUAT, SE UTILIZEAZĂ CEL DE 70%
- PENTRU PREPARAREA ALCOOLULUI DE DIFERITE CONCENTRAȚII, SE FOLOSESC
TABELELE ALCOOLMETRICE DIN FARMACOPEE
- AMESTECAREA ALCOOLULUI CU APĂ ESTE ÎNSOȚITĂ DE DEGAJARE DE CĂLDURĂ
2.3. METODA DE PREPARARE
C.5. DIZOLVAREA
SOLUȚII ÎN GLICEROL
- SE PREPARĂ PRIN DIZOLVAREA SUBSTANȚELOR ÎN RECIPIENTE USCATE LA CALD,
DATORITĂ VÂSCOZITĂȚII RIDICATE A SOLVENTULUI
- ÎN ACEST MOD SE DIZOLVĂ: ACID BORIC, BORAX, ANESTEZINA, NOVOCAINA,
FENAZONA
SOLUȚII ULEIOASE
- DIZOLVAREA SUBSTANȚELOR VOLATILE (CAMFOR, MENTOL, TIMOL, ULEI
VOLATIL) ȘI A UNOR SUBSTANȚE UȘOR SOLUBILE SE FACE ÎN ULEI, LA RECE
- UNELE SUBSTANȚE SE POT DIZOLVA ÎN ETER, DUPĂ CARE SE AMESTECĂ CU ULEI,
IAR ULTERIOR PRIN ÎNCĂLZIRE ÎN BAIA DE APĂ, ETERUL ESTE EVAPORAT
2.3. METODA DE PREPARARE
C.6. OMOGENIZAREA
- SE POATE OBȚINE PRIN AGITARE
C.7. FILTRAREA SOLUȚIILOR
- FILTRAREA ARE CA SCOP SEPARAREA PARTICULELOR SOLIDE DE LICHID SAU PENTRU A
ASIGURA STERILITATEA
- FILTRAREA SE POATE REALIZA LA PRESIUNE NORMALĂ, LA SUPRAPRESIUNE SAU LA VID
- SE POATE UTILIZA FILTRUL SIMPLU SAU PLISAT
C.8. ADĂUGAREA ALTOR FORME FARMACEUTICE
- SE FACE DUPĂ FILTRAREA SOLUȚIEI
- SE POT ADĂUGA SIROPURI, APE AROMATICE, TINCTURI, ETC.
- DUPĂ DIZOLVAREA TUTUROR COMPONENTELOR ȘI OMOGENIZARE, SE COMPLETEAZĂ LA
CANTITATEA PRESCRISĂ CU SOLVENTUL INDICAT
2.4. CONDIȚIONARE, ETICHETARE
- SOLUȚIA OBȚINUTĂ SE TRANSVAZEAZĂ ÎN RECIPIENTE DE STICLĂ INCOLORĂ SAU
BRUNĂ, ÎN FUNCȚIE DE COMPONENTE, SE PUNE DOPUL ȘI SE ETICHETEAZĂ
- SOLUȚIILE ALCOOLICE SE AMBALEAZĂ ÎN RECIPIENTE MAI MARI DATORITĂ
DENSITĂȚII SUBUNITARE
- SE VERIFICĂ CARACTERISTICILE ORGANOLEPTICE (MIROS, CULOARE, ASPECT, GUST)
- RECIPIENTUL SE ETICHETEAZĂ CORESPUNZĂTOR, AVÂND:
- ANTETUL FARMACIEI - CANTITATEA
- NUMĂR DE REGISTRU - DATA
- DENUMIREA SOLUȚIEI - PREPARATORUL
- VALABILITATEA - ALTE MENȚIUNI (EX. „OTRAVĂ”)
- MODUL DE ADMINISTRARE
2.5. CONTROLUL CALITĂȚII
- ESTE ESENȚIALĂ PENTRU FURNIZAREA DE MEDICAMENTE SIGURE CĂTRE
PACIENȚI
FR X PREVEDE CONTROLUL URMĂTOARELOR PARAMETRE:
- ASPECTUL SOLUTIEI
- IDENTIFICAREA
- PH-UL
- MASA TOTALĂ/RECIPIENT
- DOZAREA SUBSTANȚEI ACTIVE
- CONSERVAREA

DETALIILE AU FOST DISCUTATE ÎN SLIDE-URILE ANTERIOARE

2.6. ASPECTE LEGATE DE CONSILIEREA PACIENTULUI

Calea de administrare (intern sau extern) și

caracteristicile substanței medicamentoase

Indicații Nr. de zile

Reacții Atenționări și Condiții de

Adverse precauții păstrare
EMULSII
1.8 DEFINIȚIE

F.R.X. Emulsiones – Emulsiile sunt preparate lichide, mai mult sau mai puțin vâscoase, constituite
dintr-un sistem dispers format din două faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unui emulgator
și destinat administrării interne sau externe.

Emulsii pentru uz intern – sunt preparate cu aspect lăptos obţinute prin dispersarea a două lichide
nemiscibile. Omogenizarea se obţine cu ajutorul emulgatorilor.
Emulgatorii sunt substanţe tensioactive care reduc tensiunea superficială la nivelul suprafeţei de
contact între cele două faze şi permit o bună omogenizare a preparatului. Aceste emulsii mai conţin
şi agenţi de vâscozitate, de ex. mucilag de gumă arabică.
Emulsiile pentru uz intern sunt totdeauna de tip U/A, ca emulgatori folosindu-se Sorbi macrogoli
oleas, PEG-uri, gumă arabică.
 1.8 DEFINIȚIE
Elementele componente ale emulsiei:
• faza internă (faza discontinuă, dispersată)
• faza externă (continuă, dispersantă)
• emulgatorul.

Fazele emulsiilor sunt lichide, cu proprietăţi net distincte, la suprafaţa lor de contact se formează o
tensiune interfacială ce le împiedică dispersarea.

Agitarea energică a unui astfel de sistem duce la amestecarea temporară a celor două lichide.
 1.9 AVANTAJE
Emulsiile de uz oral au o largă aplicabilitate datorită multiplelor avantaje
• Posibilitatea de a incorpora două lichide nemiscibile
• Disponibilitatea crescută a SM insolibile in apă
• Mascarea mirosului si gustului neplăcut
• Creșterea absorbției unui ulei prin dispersarea lui în picături fine
• Posibilitatea administrării unor faze lichide neapoase
• Importanța utilizării în terapia pediatrică si la pacienții cu probleme de deglututiție

Avantajele emulsiilor multiple

• Posibilitatea incorporării unor substanțe incompatibile in aceeasi formulă
• Realizarea unor sisteme cu eliberare prelungită si la țintă a substanțelor active
• Îmbunătățirea biodisponibilității SM administrate pe cale orală
1.10 DEZAVANTAJE

• Prepararea dificilă și procese tehnologice speciale, emulgatori adecvați.

• Stabilitate fizică mai mică decât a soluțiilor, suferă fenomene de coalescență, cremare,
separare a fazelor, inversarea tipului de emulsie.

• Stabilitate chimică redusă, datorită autooxidării fazei lipofile, impune asocierea stabilizanților
antioxidanți lipofili.

• Stabilitate microbiologică redusă, necesită asociere de conservanți antimicrobieni in faza

hidrofilă.

• Necesită o atenție deosebită la preparare deoarece diametrul fazei interne influențează

stabilitate
1.11 STABILITATEA EMULSIILOR
• Cea mai importantă caracteristică a emulsiei este stabilitatea fizică – aspect omogen, lipsa
elementelor de cremare, floculare, sedimentare.
• Emulsie stabilă se caracterizează prin menținerea constantă a mărimii particulelor fazei
dispersate și distribuția uniformă a particulelor în mediul de dispersie.
• Fenomenele de instabilitate sunt fenomene spontane, determinate de agenți fizici, chimici,
biologici- reacționează cu emulgatorul determinând desfacerea emulsiei.
1.11 STABILITATEA EMULSIILOR
Stabilitatea antimicrobiană

• Producerea de gaze
• Modificare de culoare, gust, miros
• Hidroliza grăsimilor și uleiurilor
• Modificarea pH-ului fazei hidrofile
• Modificarea vâscozității (scădere)
• Spargerea emulsiei
 1.12 CLASIFICĂRI
În funcție de origine În funcție de tipul emulsiei
• Emulsii naturale (laptele) • Emulsii U/A
• Emulsii artificiale (emulsii uleioase) • Emulsii A/U
• Emulsii triple A/U/A, U/A/U
În functie de conc. fazei dispersate • Emulsii multiple 4-5 faze alternative și
• Emulsii diluate suprapuse
• Emulsii concentrate În funcție de rolul și acțiunea farmacologică
• Emulsii de conc înaltă – creme • Emulsii medicamentoase
• Emulsii solide • Emulsii cosmetice
• Emulsii adsorbite

În funcție de mărimea particulelor

• Macroemulsii (emulsii clasice, opace), particule peste 0.4mm, ușor vizibile la
microscop
• Microemulsii (emulsii micelare, transparente), mărimea particulelor sub 0.1mm
– dispersii omogene de lichid în lichid
•
2.7. CONDIȚII DE CALITATE A PREPARATULUI MAGISTRAL

SE PREVEDE CONTROLUL URMĂTOARELOR PARAMETRII:

Emulsii

1. Gradul de dispersie 5. Interacțiuni între particule

- Suprafața de separare între faza dispersată și
mediul de dispersie
2. Umectarea 6. Sedimentare. Cimentare
- Unghiul de contact între forțele interfaciale de la
suprafața solidului și a lichidului
3. Absorbția 7. Creșterea cristalelor
- Duce la scăderea energiei libere la interfață - Solubilizarea particulelor mici
- Creșterea particulelor mari
4. Sarcina electrică 8. Vâscozitatea
- Curgerea
2.8. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI

EMULSIILE SUNT COMPUSE DIN DOUĂ PĂRȚI:

- FAZA DISPERSATĂ (FAZA INTERNĂ, DISCONTINUĂ) COMPUSĂ DINTR-UN ANUMIT

LICHID SAU SUBSTANȚE DIZOLVATE ÎNTR-UN LICHID SAU AMESTEC DE LICHIDE
MISCIBILE
- FAZA DISPERSANTĂ (MEDIUL DE DISPERSIE SAU FAZA CONTINUĂ) CARE POATE
FI DE ASEMENEA UN ANUMIT LICHID SAU AMESTEC DE LICHIDE ÎN CARE POT FI
DIFERITE SUBSTANȚE DIZOLVATE
- EMULGATORUL (SAU AMESTEC DE EMULGATORI)
- ÎNAFARĂ DE CELE TREI COMPONENTE PRINCIPALE, EMULSIILE MAI POT CONȚINE
ȘI AUXILIARI: CONSERVANȚI, EDULCORANȚI, AROMATIZANȚI
2.8. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
EMULGATORUL
- ESTE NECESAR PENTRU REALIZAREA EMULSIEI ȘI PENTRU A MĂRII
STABILITATEA ACESTUIA
- REDUCE TENSIUNEA SUPERFICIALĂ
- FORMEAZĂ UN STRAT MONOMOLECULAR ÎN JURUL PARTICULELOR FAZEI
INTERNE
- MĂREȘTE VÂSCOZITATEA MEDIULUI
- EXISTĂ FOARTE MULTE TIPURI DE EMULGATORI, DE EXEMPLU:
- EMULGATORI U/A DE UZ INTERN (GUMA ARABICĂ, GELATINA, LECITINA)
- EMULGATORI U/A DE UZ EXTERN (SAPONINE, ACIZI BILIARI)
- EMULGATORI A/U DE UZ EXTERN (COLESTEROLUL, LANOLINA)
2.9. METODA DE PREPARARE
METODA CONTINENTALĂ (METODA GUMEI USCATE)
- OFICINALĂ ÎN FR X PENTRU OBȚINEREA EMULSIEI ULEIOASE
- SE AMESTECĂ ÎNTR-UN MOJAR USCAT 10G ULEI DE FLOAREA SOARELUI CU 5G DE
GUMĂ ARABICĂ DEZENZIMATĂ
- DUPĂ OMOGENIZARE SE ADAUGĂ 7,5 ML APĂ PÂNĂ LA OBȚINEREA EMULSIEI PRIMARE
- EMULSIA ULEIOASĂ ESTE O EMULSIE TIP U/A
METODA ENGLEZEASCĂ
- PROPORȚIILE DE GUMĂ ARABICĂ, ULEI ȘI APĂ SUNT ACEEAȘI CA LA METODA
PRECEDENTĂ
- EMULGATORUL SE DIZOLVĂ ÎN FAZA EXTERNĂ LA CARE SE ADAUGĂ TREPTAT ȘI SUB
AGITARE CONTINUĂ FAZA INTERNĂ PÂNĂ LA FORMAREA EMULSIEI PRIMARE, DUPĂ
CARE SE COMPLETEAZĂ CU SOLVENT LA MASA PREVĂZUTĂ
2.9. METODA DE PREPARARE
METODA SOLVENTULUI COMUN
- CONSTĂ ÎN DIZOLVAREA FAZEI INTERNE ȘI A EMULGATORULUI ÎNTR-UN SOLVENT
ÎN CARE SUNT SOLUBILE AMBELE COMPONENTE CONDIȚIA FIIND CA SOLVENTUL
SĂ FIE MISCIBIL CU FAZA EXTERNĂ
METODA BORCANULUI
- CONFORM ACESTEI METODE, GUMA ARABICĂ ȘI ULEIUL SE INTRODUC ÎN
RAPORT ½ ÎNTR-UN BORCAN USCAT ÎN CARE SE OMOGENIZEAZĂ
- DUPĂ OMOGENIZARE SE ADAUGĂ DEODATĂ 1,5 PĂRȚI APĂ AGITÂNDU-SE
CIRCULAR
- DUPĂ FORMAREA EMULSIEI PRIMARE SE COMPLETEAZĂ CU RESTUL APEI LA
MASA PREVĂZUTĂ
2.9. METODA DE PREPARARE
METODA CU ULTRASUNETE
- UTILIZÂND ULTRASUNETE SE POT OBȚINE EMULSII CU GRAD DE DISPERSIE AVANSAT
METODA MAIONEZEI
- EMULGATORUL (AGENTUL TENSIOACTIV) SE DIZOLVĂ ÎN APĂ, APOI SE ADAUGĂ
TREPTAT ȘI SUB AGITARE CONTINUĂ ULEIUL
- ACEASTĂ METODĂ ESTE UTILIZATĂ PENTRU OBȚINEREA EMULSIILOR DE TIP A/U
METODA SERINGII
- ÎN ACEASTĂ METODĂ SE AMESTECĂ ULEIUL CU GUMA ARABICĂ, APOI SE ADAUGĂ APĂ
- DUPĂ O OMOGENIZARE GROSIERĂ AMESTECUL ESTE ASPIRAT ÎNTR-O SERINGĂ DUPĂ
CARE ESTE EVACUAT
- ACEASTĂ ASPIRARE SE REPETĂ DE 7-8 ORI PENTRU A OBȚINE UN GRAD DE DISPERSIE
AVANSAT
2.9. METODA DE PREPARARE
APARATE ȘI USTENSILE DE UTILIZAT LA PREPARAREA EMULSIILOR
- ÎN FARMACIE SE UTILIZEAZĂ MOJAR CU PISTIL ȘI MIXER

- CEA MAI IMPORTANTĂ CERINȚĂ ESTE PĂSTRAREA STABILITĂȚII

- DACĂ EMULSIONAREA NU ESTE CORESPUNZĂTOARE, POT SĂ APARĂ:
- SMÂNTÂNIREA: - TENDINȚA SEPARĂRII CELOR DOUĂ FAZE
- DESCOMPUNEREA: - SEPARAREA IREVERSIBILĂ A CELOR DOUĂ FAZE
- INVERSAREA FAZELOR: - SCHIMBAREA TIPULUI DE EMULSIE
2.10. CONDIȚIONARE, ETICHETARE

- PENTRU A ASIGURA CONSERVARE CORESPUNZĂTOARE, SE POT UTILIZA

CONSERVANȚI
- AMBALAREA SE REALIZEAZĂ ÎN RECIPIENTE BINE ÎNCHISE, DEPOZITATE LA
TEMPERATURI ÎNTRE 8-15 °C
- SUBSTANȚE DE CONSERVARE PENTRU EMULSII DE UZ INTERN:
- PARABENII 0,1%
- BENZOAT DE SODIU 0,2%
- ACID BENZOIC 0,1%

- SUBSTANȚE DE CONSERVARE PENTRU EMULSII DE UZ EXTERN:

- FENOSEPT 0,02-0,05%
- SĂPUNURI INVERSE

- SE MENȚIONEAZĂ: „A SE AGITA ÎNAINTE DE ÎNTREBUINȚARE”

2.11. CONTROLUL CALITĂȚII

FR X PREVEDE CONTROLUL URMĂTOARELOR PARAMETRII:

CARACTERE ȘI CONTROL:
• ASPECTUL: - EMULSIILE AU UN ASPECT LĂPTOS ȘI OMOGEN AVÂND GUSTUL,
CULOAREA ȘI MIROSUL CARACTERISTIC COMPONENTELOR
• MASA TOTALĂ PE RECIPIENT: - ACEST PARAMETRU SE STABILEȘTE PRIN
CÂNTĂRIREA INDIVIDUALĂ A CONȚINUTULUI DIN 10 RECIPIENTE
• DOZARE: - SE DETERMINĂ CONFORM PREVEDERILOR DIN MONOGRAFIE
• STABILITATEA: - PĂSTRAREA GRADULUI DE DISPERSIE INIȚIAL
• CONSERVARE: - EMULSIILE SUNT FORME FARMACEUTICE CU CONSERVABILITATE
REDUSĂ, MOTIV PENTRU CARE FARMACOPEEA INDICĂ PREPARAREA LA NEVOIE
2.12. ASPECTE LEGATE DE CONSILIEREA PACIENTULUI

Modul de administrare (intern sau extern) și

caracteristicile substanței medicamentoase

Indicația Nr. de zile

Reacții Atenționări și Condiții de

Adverse precauții păstrare
3. FORMA FARMACEUTICĂ –ASPECTE
LEGATE DE SPECIALITATEA
INDUSTRIALĂ, IMPORTANTE PENTRU
FARMACIST
 PROFILUL DE CALITATE AL PREPARATULUI INDUSTRIAL

• ASIGURAREA CALITATII-in stransa relatie cu biodisponibilitatea, stabilitatea fizico-chimica

si absenta contaminarii
• CALITATIILE SOLUTIEI SI EMULSIEI PASTRATE-pe toata durata de valabilitate
                                                                 -reproductibile de la un lot la altul
 PROFILUL DE CALITATE AL PREPARATULUI INDUSTRIAL
• EXAMINARI -macroscopice (aspect, omogenitate, consistenta, culoare, gust, miros
                      -microscopice: marimea, forma, omogenitatea repartitiei globulelor unei emulsii                     
 (numaratorul Coulter)
                      -determinarea pierderii de apa sau solventilor volatili
                      - studii chimice –identificarea si dozarea SM si masei totale pe recipient
                      -studii microbiologie-testul de contaminare artificiala
                                                    - controlul contaminarii (puritatea microbiologica) prin numararea                   
                                         germenilor
                                                    - asigurarea ca materialul de conditionare primara nu a                         
absorbit conservantul
                     - comoportarea reologica –pt solutiile si emulsiile interne –vascozitatea intervine in difuzia sm-
influenteaza astfel activitatea terapeutica. (vascozimetrul capilar engler, cu bila hoppler, rotational broomfield)
   FORMA FARMACEUTICA – ASPECTE LEGATE       
  DE SPECIALITATEA INDUSTRIALA - EXCIPIENTI 

AGENTI DE CRESTERE A VASCOZITATII- imbunatatirea curgerii, gustului,prelevarea dozelor

             ex: polimeri hidrosolubili-polivinilpirolidona,metilceluloza, cmc sodica, hpmc

SUBSTANTE TAMPON-ofera capacitatea de a-si pastra pH-ul la adaugarea de acizi sau baze  si
astfel, realizarea valorii de pH pe care dorim sa o confere solutiei
- alegerea lor depinde de tipul de forma farmaceutica si locul de administrare 
   ex: solutii tampon bazate pe carbonati, citrati, fosfati

COSOLVENTI- pt substantele medicamentoase nepolare sau care sunt electroliti slabi si cu solubilitate redusa in apa
– cresc solubilitatea solutiilor
ex: alcool etilic, propilenglicol, glicerol, PEG lichizi
COLORANTI- culoarea trebuie sa fie complementara aromatizantilor alesi
                - ameliorarea aspectului
                - imbunatatirea compliantei
                - avertizarea bolnavului
                - identificarea medicamentului
                 - ANM a stabilit o lista cu colorantii admisi (e100-e199)
                 - folosirea lor ridica probleme legate de posibilitatea aparitiei unor variatii intre loturi datorita
decolorarii (absorbtie la filtrare) sau variatiei concentratiei sau interactiunii cu unele SM, instabilitatii
etc. (conc.mici 0,001-0,01%)
ex  vegetali : caroten (e160), caramel (e150), curcumina (e100)
      sintetici : galben de tartrazina (e102), azorubina (e122), rosu amarant (e123), galben orange (e110)
unii pot da reactii alergice la persoanele cu astm.
• AGENTI AROMATIZANTI:-se asociaza cu edulcorantii pt cresterea compliantei
• gustul- sarat- aromantizante citrice, pere, vanilie, caise
              - acru- citrice
              - amar- ciocolata, citrice, anason, cirese, menta
               - dulce – fructe, vanilie
• gustul amar si sarat este mai acceptabil dupa acidulare cu acid citric 0,25%-1%
(potenteaza aromele unor fructe)
• NaCl in conc de 0,2-0,5% in solutii foarte dulci-imbunatateste gustul
• Problemele legate de formularea industriala se rezolva prin utilizarea loturilor mari de subiecti voluntari,
degustatori, cu evaluarea statistica a preferintelor manifestate.
EDULCORANTI -imbunatatirea proprietatilor organoleptice - complianta pacientilor
 naturali : zahar, glucoza   
            zaharoza –stabila la ph 4-8
                             - solubila in apa
                             - evitarea cristalizarii se face prin adaugarea de glucoza, sorbitol, glicerol
sintetici : zaharina, ciclamat, aspartam
            zaharina – putere edulcoranta de 250-500 ori mai mare ca a zaharului (utilizarea necorespunzatoare
da gust amar)
ANTIOXIDANTI    - previn degradarea chimica a SM in perioada de valabilitate
ex :sulfit de sodiu, metabisulfit de sodiu, tiosulfat, acid ascorbic, izoascorbic, tioglicerol
in scopul imbunatatirii eficientei ag antioxidanti se folosesc substante cu efect sinergic = agenti de
chelatare (formeaza complecsi cu urmele metalelor grele impiedicand actiunea catalitica a acestora in
oxidarea SM . ex: acid citric, tartric.
CONSERVANTI ANTIMICROBIENI - PREVIN CONTAMINAREA PREPARATULUI CU AGENTI
MICROBIENI
SURSE DE CONTAMINARE:- materii prime
                                                 -mediul de lucru

                                                - aparatura

                                                - personal

                                                - recipiente de conditionare

                                                - utilizatori

EX: FENOLI : nipagin/nipasol in rap de 3:1, propilparaben – 0,03-0,8%, metilparaben 0,1-0,2%

     - gruparea fenol- actiune antimicrobiana prin coagularea proteinelor celulare

      ALCOOLI: clorbutanol, alcool benzilic,fenilpropilic, clorbenzilic. diclorbenzilic

      COMPUSI CUATERNARI DE AMONIU : clorura de benzalconiu, bromura de benzalconiu

      ACIZI CARBOXILICI: acid benzoic, acid sorbic.

 FABRICAREA EMULSIILOR 
TEHNOLOGIA DE FABRICARE 
SPATIILE DE PRODUCTIE
- special amenajate
- cuprind compartimentele de depozitare, preparare, separate de cel de conditionare, dar apropiate de
expeditie si receptie
 - curate, in perfecta stare de functionare, conform normelor GMP, prevazute cu echipamentul de
fabricare adecvat.
-compartimentare: depozitare, cantarire,spalare, uscare a recipientelor, amestecare, emulsionare,
ambalare, depozitare si expeditie.
 FABRICAREA EMULSIILOR 
FAZELE PROCESULUI  TEHNOLOGIC:
-livrarea materiilor prime
- cantarirea sau masurarea materiilor prime -pt lichide-pompe pneumatice, inscrierea greutatii materiei
prime pe container
- fluidificarea unor componente semisolide si solide, prin topire, dizolvarea substantelor solide
- amestecarea componentelor
-emusionarea prin dispersare –agitare
-omogenizare
-stocare intermediara
-conditionare primara
-marcare-grupare-ambalare
FLUIDIFICAREA SI AMESTECAREA COMPONENTELOR
-in recipiente cu pereti dublii, din otel inoxidabil, prin care circula aer cald sau vapori de apa
AMESTECARE COMPONENTELOR

AGITATOARE- in cursul agitarii fiecare picatura de lichid plasata intr-un camp de viteza,

caracterizata printr-un gradient de viteza, ia progresiv o forma elipsoidala din ce in ce mai
alungita, pana se rupe in picaturi mici.
                  - agitatoare mecanice prin -lovire : cu palete, in forma de elice
                                                         -frecare: centrifugale sau cu "melc" (forfecare energica)
                                                        - presare- trecerea fortata prin dispozitive cu orificii,
perforatii de tip rotor/stator
                                                         - efecte combinate –echipamente mixte-combina pomparea
la presiune inalta cu orificii cu cavitatie speciala, agitatoare cu turbina
                                                          - ultrasunete
OMOGENIZATOARE:-mori coloidale (combina amestecarea cu omogenizarea prin agitare
energica)-pt prod cu vascozitate inalta. dezavantaj:genereaza incalzire –e necesara racirea interna a
partilor ce vine in contact cu utilajul
                               -cu piston-cu filiere, clapeta, valva , combinate
                               -cu ultrasunete-se produce cavitatia-accelerare si rarafiere de presiune. presiunea
devine temporar inferioara temperaturii vaporilor de lichid-bule de vapori in lichid-antrenate la o
presiune mai mare decat tensiunea vaporilor lor sunt comprimate brusc, iar lichidele prin aceste socuri
sunt forfectae si emulsionate.
                               - dispozitive-ciclon, sub presiune joasa-utilizeaza o pompa cu deplasare pozitiva, care
alimenteaza cu lichide o camera speciala-produsul dispersat lichid este fortat sa circule in straturi
concentrice
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A SOLUTIILOR
• Pentru solutiile din substante care se dizolva  rapid in solvent: adaugarea SM cantarite la solvent—agitare—filtrare—
repartizare in recipiente—etichetare—ambalare
• Pentru solutiile din substante care se dizolva greu la rece-incalzirea amestecului.
• ETAPE:
1.Incarcarea tancului de preparare cu apa- daca e necesar se incalzeste la 50gr c
2. Adaugarea sm si auxiliare conform retetei de fabricatie, una cate una, dupa cantarire .
3. Agitare si racire la 30grC
4. Adaugarea componentilor lichizi eventual prezenti in formula de preparare.(daca in formula exista alcoll etilic se cantareste sau
se masoara la volum si in el se dizolva substantele cu solubilitate mai mare in alcool decat in apa-inclusiv conservantul
si aromatizantul; daca e prevazut colorant- se cantareste si se dizolva in 10l apa si se adauga in tancul de amestecare. se adauga apa
pana la greutatea sau volumul prevazut.
5. Filtrarea prin pompe cu filtru adecvat (filtru presa)-se recircula solutia intre vasul de preparare si filtrare pana devine clara
6.Descarcarea in tancul de pastrare si repartizarea in recipiente (se preleveaza probe pt controlul calitatii)
umplerea recipientelor-masini de umplere cu viteza corespunzatoare ,
cu evitarea introducerii aerului in sistemul de umplere sau cu sisteme mecanice se indepartare a spumei.
7. Etichetarea si ambalarea recipientelor.
• SOLUTIILE EXTRACTIVE (TINCTURI SI EXTRACTE)
OBTINERE: -MACERARE-mentinerea in contact la temperatura obisnuita a produsului vegetal si
solventui, agitand intermitent amestecul, dupa care solutia extractiva se separa.
                                    - agitator cu lame sau cutite- turboextractie
                                    - agitare cu vibratii electromagnetice- vibroextractie (nu duce la incalzirea
preparatului, durata scurta de extractie: 10-15min)
                                    - extractie cu ultrasunete (30min)
PERCOLARE-solventul strabate continuu produsul vegetal intr-un vas cilindro-conic
(percolator)  prevazut la partea inferioara cu un orificiu de scurgere si sistem de reglare al debitului.
STOCARE INTERMEDIARA- in containere inchise din otel indoxidabil
                                     - controlul: aspect, pH, gard de dispersare, tip de emusie, dozarea unor componente.
CONDITIONARE 
--PRIMARA-se afla in contact direct cu medicamentul
                - cu masini semiautomate sau in intregime automate
                Clasificare- masini de laborator
                                  - masini de conditionare industriala cu cadenta mica sau mare
                                 - sisteme modulare de umplere si inchidere
                                 - masini de conditionare unidoza
--SECUNDARA (AMBALAREA)- masini de ambalare orizontale-incarcarea automata a articolelor in alveolele de transport al liniei   
                                                                                                          primare 
                                                                                            - aranjarea in forma de sir
                                                                                            - distribuirea prospectului
                                                                                            - introducerea recipientului in cutia de carton
                                                                                             - inchiderea cutiei
                                                                                             - iesirea cutiilor pline si inchise intre doua bande laterale
                              CONTROLUL  CALITATII
• CE DETALII POT FI EVALUATE DE CATRE FARMACIST INAINTEA ELIBERARII SAU
LA RECEPTIE?
•       Aspectul solutiei sau al emulsiei (sedimentare,separarea fazelor, culoare )
         Aspectul legat de recipientul primar si ambalajul secundar 
                                                 –integritatea ambalajului
                                                 - prezenta prospectului
                                                 - verificarea bbd-ului
          Etichetarea produsului sa fie corecta  - denumirea produsului
                                                                 - denumirea substantei medicamentoase 
                                                                  - doza
           Produsul sa prezinte autorizatie de punere pe piata.                                                       
PASTRARE SI STABILITATE
• Studiul stabilitatii in timp se efectueza in etapa de formulare in vederea stabilirii termenului de
valabilitate
• Determinari pe baza experimentarilor efectuate
                     - in conditii de depozitare pe termen lung
                      -in conditii de solicitare intensa si constanta (stres) pe termen scurt
                                                                   -teste de imbatranire
                                                                   - teste de imbatranire accelerata
 Se observa – variatii in conductivitatea electrica
                    -variatii date de reflexia luminii, vascozitate, marimea particulelor
                    - variatii in compozitia chimica
                    - studii microbiologice
• TESTE EFECTUATE IN CONDITII DE DEPOZITARE PE TERMEN LUNG
•             - examen macroscopic-separarea fazelor
•                                              -inversarea fazelor unei emulsii
•              - metoda mai precisa de evaluare a stabilitatii –data de distribuirea marimii picaturilor in
timp (formarea de globule mari ca urmare a coalescentei)

• TESTE EFECTUATE IN CONDITII DE STRES

• - procedee: agitare, scadrea temperaturii, alternarea diferitelor temperaturi, centrifugare
• -emulsia- trebuie sa fie stabila, fara semne de preparare –30-90 zile intre 45-50 gr c                                     
                                                           - 5 sau 6 luni la   37 gr c
•               - nu trebuie sa se separe la 4 gr c si nici dupa 2-3 cicluri inghet-dezghet la –20 cu +25gr c
•               - trebuie sa reziste la 6 sau 8 cicluri de incalzire-racire la +4 si +45grc cu o depozitare la fiecare
temperatura de 48 de ore
• CONTROLUL STABILITATII
                                - prin studii de pastrare in etuva la diferite temperaturi
                                - prin testul de susceptibilitate la adaugarea de electroliti pentru a aprecia
sensibilitatea preparatului stabilizat prin respingere electrostatica
  Prin conditionarea in recipiente de sticla sau plastomeri pot aparea alterari ca deformari sau fisuri
la locul de termosudare sau la gatul de inchidere—atentie la perderea in masa care rezulta din cauza
permeabilitatii plastomerilor.
 MOD DE ADMINISTRARE/ DISPOZITIVE DE
ADMINISTRARE
SOLUTIILE SI EMULSIILE - livrate in containere unidoza sau multidoza
                                - se administreaza doza ca atare sau dupa diluare in lichide (apa, suc de fructe, lapte)
Fiecare doza dintr-un recipient multidoza este administrat cu un dispozitiv de masurare adecvat al volumului
prescris – lingurita gradata la 2.5ml sau 5ml
                                                                     - cupa gradata
                                                                     - seringa gradata 
                                                                     - capac cu picurator –la adm in picaturi a emusiilor
Exprimarea concentratiei :
-mg/ml
-g%
-mg sa / picatura
 ASPECTE LEGATE DE CONSILIEREA PACIENTULUI
Administrarea sa se faca in conditii optime: 
- doar bolnavului
- administrarea dozei corespunzatoare cu dispozitivul corespunzator mentionat in prospect
- nu se administreaza dupa expirarea termenului de valabilitate
Manipularea produsului 
    -dupa curatirea mainilor si a suprafetei 
    - inchiderea corespunzatoare a preparatelor multidoza
Pastrare
- nu se tin la indemana copiilor
- conditii optime de temperatura , lumina si umiditate(mentionate in prospect si pe cutie)
4. EXEMPLE DE PRODUSE
 PREPARAT MAGISTRAL DE TIP SOLUTIE
• RP/ PHENOBARBITALI 0,20 G
SIRUPI SIMPLICIS 10,00 G
AQUAE Q.S.AD. 20,00 G
M. F. SOL.
D. S. INT. 2 LINGURITE PE ZI

Prepararea: - Cantarirea
- Pulverizarea
- Amestecarea si omogenizarea
- Conditionarea
 PREPARAT MAGISTRAL DE TIP SOLUTIE
232,2g fenobarbital acid………………………… 254,2g fenobarbital sodic
0,2g fenobarbital acid………………………… ….X g fenobarbital sodic
X = 0,22g fenobarbital sodic

- se adnoteaza reteta cu modificare efectuata 0,22g fenobarbital sodic 

- se verifica dozele pentru o data si pentru 24 h cf. tabelelor din FR.X

fenobarbital acid si fenobarbital sodic

1 data
5 g solutie (1lg-ita)………………………………0,30 fenobarbital
20 g solutie………………………………………..X1 g fenobarbital
X1 = 20 x 0,30/5 = 1,2 g fenobarbital 1,2 ≥ 0,2
24h
2x 5 g solutie (1lg-ita)……………………………0,60 g fenobarbital
20 g solutie……………………………………….X2 g fenobarbital
X 2= 20 x 0,60/10 = 1,2 g fenobarbital 1,2 ≥ 0,2
- dozele maxim admise pentru fenobarbital nu sunt depasite 
- deoarece inlocuirea fenobarbitalului acid cu fenobarbitalul sodic se face in mod frecvent s-a stabilit prin calcul
stoechiometric ca :
●1g fenobarbital acid = 1,1g fenobarbitalului sodic 
 
 PREPARAT MAGISTRAL DE TIP SOLUTIE
Controlul calitatii
- Descriere: sol limpede, gust amarui
- Ph-ul: potentiometric
- Masa totala pe recipient: cantarirea individuala a continutului din 10 rec
- Dozarea: conform prevederilor monografiilor substantelor active

Conservarea – recipient de sticla colorata bine inchise la loc racoros

• Intrebuintari – actiune sedativa; se indica in hiperexcitabilitate, nevroze, sindrom psihovegetativ

 Profilul farmacocinetic, farmacodinamic si farmacotoxicologic al
substantelor medicamentoase din compozitia formulei magistrale
Profil/Subst Fenobarbital
F-cin absorbtie digestiva
efect lung (8-12h)
circula legat de proteinele plasmatice in proportie de 40-60%
se biotransforma in ficat 
traverseaza placenta si bariera hematoencefalica
se elimina renal ca metaboliti si forma netransformata, are o eliminare mai crescuta in urina alcalina 

F-din actiune hipnocoercitiva  

actiune anticonvulsivanta 
este un inductor enzimatic, stimuleaza activitatea glucuronil transferazei hepatice, favorizand
metabolizarea bilirubinei, prin glucuronoconjugare, fiind utilizat in tratamentul icterului congenital
cronic cu bilirubina neconjugata 

F-tox sensibilizare (eruptii cutanate)

toleranta dobandita
toleranta incrucisata cu alte medicamente 
dependenta fizica 
 PREPARAT MAGISTRAL DE TIP EMULSIE
RP/ Olei ricini 30 g
Aetherolei menthae III gttae
Sirupi simplicis 10 g
Gummi arabici 6g
Aquae q.s.ad 100 g
M.f. emulsio
D.s.int. dupa aviz
PREPARARE:
•se tritureaza la mojar guma arabica cu o mica portiune din apa distilata, pana la obtinerea unei dispersii omogene ;
•se adauga apoi restul de apa necesar obtinerii emulsiei primare (18 g) ;
•se tritureaza pana la obtinerea unui mucilag cu aspect omogen ;
•uleiul de ricin se amesteca cu uleiul de menta, amestec care se adauga treptat in mici portiuni peste mucilagul de guma arabica
si se tritureaza pana la obtinerea emulsiei primare ;
•emulsia primara se dilueaza cu restul de apa adaugat treptat ;
•in flaconul de expeditie tarat anterior se cantareste siropul simplu si peste acesta se adauga emulsia preparata la mojar  ;
•in final se completeaza cu apa la masa prevazuta ;

 
 PREPARAT MAGISTRAL DE TIP EMULSIE
CONTROLUL CALITATII

• Descriere - lichid laptos, cu aspect omogen, vascos, cu gust dulceag. diluata cu faza
externa (apa) in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogena (examinare cu lupa 4,5x);
• Masa totala pe recipient - se stabileste prin cantarirea individuala a continutului din zece
recipiente;
• Dozare - se efectueaza conform prevederilor monografiilor de substante active;

CONDITIONAREA - flacoane de capacitate mai mare pe eticheta carora se mentioneaza « A SE AGITA

INAINTE DE ADMINISTRARE ! »
CONSERVAREA – flacoane bine inchise la loc racoros
INTREBUINTARI - are actiune purgativa, fiind un purgativ de contact ;se utilizeaza in constipatie acuta 
 Profilul farmacocinetic, farmacodinamic si farmacotoxicologic al
substantelor medicamentoase din compozitia formulei magistrale

Profil/Subst Ulei de ricin

F-cin Metabolizat acid ricinoleic (stimuleaza chemoreceptorii)

F-din purgativ iritant, de contact, stimulator al peristaltismului intestinal

F-tox Colici abdominale, diaree,hipokaliemie, astenie si scadere ponderala dupa

administrare indelungata ;
nu se asociaza cu diuretice ;
 EXEMPLUL 2 – PREPARAT INDUSTRIAL
• PROFILUL DE CALITATE AL PREPARATULUI INDUSTRIAL
• EXCIPIENTI
• FABRICARE
• CONTROL AL CALITATII
• PASTRARE SI STABILITATE
• MOD DE ADM/DISPOSITIVE DE ADM
• ASPECTE LEGATE DE CONSILIEREA PACINTULUI
• 7-8 SLIDE-URI
 Preparat industrial de tip solutie
Aerius 0.5 mg/ml solutie orala

Producatori si detinator APP:

N.V. Organon Olanda

Fabricare
• Desloratadina: pulbere albă până la bej, ușor solubilă în apă, dar foarte solubilă în
etanol și propilenglicol
• Adaugarea SM cantarite la solvent—agitare—filtrare—repartizare in recipiente—
etichetare—ambalare
 Preparat industrial de tip solutie
Aerius 0.5 mg/ml solutie orala

Substanta activa: desloratadina

Lista excipientilor:
• Sorbitol –edulcorant, agent stabilizare, umectant
• Propilenglicol – cosolvent, agent antimicrobian
• Sucraloză –edulcorant artificial
• Hipromeloză – agent de crestere a vascozitatii
• Citrat de sodiu dihidrat – sistem tampon
• Aromă naturală şi artificială [gumă de mestecat, care conține propilenglicol (E1520) și alcool benzilic]
• Acid citric anhidru – sistem tampon
• Edetat disodic – agent chelatant
• Apă purificată - solvent
 Preparat industrial de tip solutie
Aerius 0.5 mg/ml solutie orala

Control al calitatii
• Solutia limpede si incolora
• Verificarea integritatii ambalajului primar si secundar, prezenta prospectului,
• Etichetarea sa fie corecta: denumirea produsului, a substantei, concentratia, termen de valabilitate, lot, APP
• Verificarea termenului de valabilitate
Pastrare si stabilitate
• A se pastra in ambalajul original
• A nu se congela
• Disponibil în flacoane din sticlă tip III, de culoare brună închise cu capac din plastic, prevăzute cu sistem de
siguranţă pentru copii, având un înveliş alcătuit din aplicaţii multiple din polietilenă
cutia de 120 ml contine o linguriţă dozatoare pentru administrare orală, gradată la doze de 2,5 ml şi 5 ml
• Valabilitate: 2 ani
 Preparat industrial de tip solutie
Aerius 0.5 mg/ml solutie orala

Mod de administrare
• Oral, cu sau fara alimente
• O data pe zi
• Doza se exprima in ml
Aspecte legate de consilierea pacientului
• Precautii legate de existenta excipientilor
Sorbitol – 150 mg/ml solutie – efectul aditiv al adm concomitente al medicamentelor cu aportul alimentar.
Atentia la intoleranta la fructoza!
Alcoolul benzilic –0.75 mg/ml- risc de reactii anafilactoide. Risc crescut indus de acumulare a alcoolului
benzilic la copii mici
 Atentie in insuficienta renala si hepatica – risc de acumulare si toxicitate a volumelor mari- acidoza metabolica
 Preparat industrial de tip emulsie
Espumisan L 40 mg/ml pic.orale, emulsie

Producator si detinator app:

Berlin-Chemie ag (Menarini group)
Fabricare:
Simeticona - se prezintă sub forma unui fluid vâscos, translucid, de culoare gri.
- insolubila in apa sau alcool
- se emulsioneaza prin dispersare
 Preparat industrial de tip emulsie
Espumisan L 40 mg/ml pic.orale, emulsie
Emulsie tip U/A
Substanta activa: simeticona (polidimetilsiloxan + dioxid de siliciu) – faza uleioasa
Lista excipientilor:
• Macrogol stearat –emulgator, potentator de dizolvare,
• Glicerol monostearat 40-55 –agent de crestere a vascozitatii, solvent, conservant antimicrobian
• Carbomeri – agent stabilizant
• Aromă de banane (substanțe aromatizante identice celor naturale și propilenglicol)
• Acesulfam de potasiu -edulcorant
• Sorbitol lichid (necristalizat) -edulcorant
• Clorură de sodiu- agent tonic
• Citrat de sodiu - sistem tampon, agent emulsifiant
• Hidroxid de sodiu – sistem tampon
• Acid sorbic – conservant antimicrobian
• Apă purificată – faza apoasa
 Preparat industrial de tip emulsie
Espumisan L 40 mg/ml pic.orale, emulsie

Control al calitatii

• Aspectul emulsiei

 Emulsie uşor vâscoasă, de culoare alb-lăptoasă cu miros de banane

 Sa nu existe separare sau inversiune a fazelor

 Aspectul ambalajului, etichetarea corecta

Pastrare si stabilitate

• Perioada de valabilitate:

Medicamentul ambalat pentru comercializare: 3 ani

medicamentul după prima deschidere a flaconului: 6 luni

• Precauţii speciale pentru păstrare:

acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare

• Ambalare si etichetare:

Cutie cu un flacon picurător din sticlă, conţinând 30 ml picături orale, emulsie, închis cu capac cu filet
 Preparat industrial de tip emulsie
Espumisan L 40 mg/ml pic.orale, emulsie

Mod de administrare:
 Doze
25 picături sunt echivalente cu 1 ml
 Durata utilizării terapeutice depinde de evoluţia simptomelor.
 La sugari: în fiecare biberon sau înainte sau după fiecare
alăptare
 Nu interferează cu absorbția nutrienților sau cu secreția gastrică.

Aspecte legate de consilierea pacientului

 Agitarea flaconului inainte de utilizare, pentru a picura se rastoarna faconul
 Atentie la excipienti: sorbitol
 A nu se folosi o linguriță de bucătărie, deoarece nu va da cantitatea potrivită.
 BIBLIOGRAFIE

1. CURSURILE DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ, ANUL 4

2. FARMACOPEEA ROMÂNĂ, ED. 10, 1993
3. FARMACOPEEA EUROPEANĂ, ED. 10, STRASBOURG, 2019
4. FARMACOPEEA BRITANICĂ, LONDRA, 2008
5. IULIANA POPOVICI, DUMITRU LUPULEASA, VOL. 1-2, 2008
6. HANDBOOK OF PHARMACEUTICAL EXCIPIENTS, ED. 6, LONDRA, 2009
7. HTTPS://WWW.ANM.RO/_/_RCP/RCP_11886_31.05.19.PDF
8. HTTPS://WWW.EMA.EUROPA.EU/EN/DOCUMENTS/PRODUCT-INFORMATION/AERIUS-
EPAR-PRODUCT-INFORMATION_RO.PDF
MULȚUMIM!