Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOLUȚII ȘI EMULSII
Rezidenți Farmacie:
INOVAN Adriana
KEREKEȘ Ștefania
LUCA Adriana
PANTEA Anamaria
2022 SMOLEAC Georgeta
CUPRINS
Sunt sisteme monofazice omogene cu una sau mai multe substanțe medicamentoase într-un
vehicul lichid.
Dispersia s.m. se face sub formă de molecule sau ioni printre moleculele solventului care
constituie mediu de dispersie.
1.2 AVANTAJE
• Se adminitrează ușor pacienților care au dificultăți de inghițire si pacienților
pediatrici
Soluții simple, picături pt. uz intern (gutta, guttae) – sunt soluții care conțin s.a. dizolvate într-
un solvent adecvat, apă sau alcool. Se administrează cu o linguriță de zahăr, cub de zahăr, miez
de pâine pt mascarea gustului. Sol. apoase 1g= 20 pic, sol. Alcoolice 1g= 55-60 pic.
Poțiuni – forme orale care mai pot contine edulcoranți în proporție de 10-30% din cantitatea
totală, solventul este apa distilată
1.5 CLASIFICARE
Ape aromatice- soluții diluate de uleiuri volatile, reprezentând reziduurile care rămân la distilarea
plantelor ce conțin uleiuri volatile (ex. Apa de mentă, Apa de scorțișoară)
Siropurile – soluții dulci Sirupus simplex(apă cu zahăr 67%), Sirupus citrici, Sirupus codeini (sirop
medicamentos)
Limonade gazoase – Soluții acre ce conțin compuși gazoși, efervescenți. Solutio effervescens, Solutio
magnesi citras.
Mucilagii – soluții coloidale vâscoase cu rol corectiv si de protecție, glucide cu structură poliuronică. Formează
o peliculă fină pe suprafața mucoasei tubului digestiv, protejând de efectul iritant al s.m. (ex. Mucilago gummi
arabici)
1.5 CLASIFICARE
Glicerol sau glicerină – se folosește la prepararea poțiunilor cu ioduri
Soluții extractive – preparate lichide obținute prin extracția unor droguri vegelale
Apoase : infuzii- se toarna apa clocotită peste plantă si se ține sub capac 30 min,
decocturi- plantele se fierb 30 min., se filtreaza si se reconstituie cu apă,
macerate- se obțin prin contactul plantei cu apa timp de ore sau zile.
Alcoolice : tincturi- soluții hidroalcoolice obținute din plante uscate, prin macerare sau
percolare,
vinuri medicinale- fermentarea alcoolică a glucozei ex. Vin tonic 12-16%
Extractele – concentrarea soluțiilor extractive pînă la o anumită consistentă prin evaporarea
solventului. In funcție de cantitatea de solvent rămasă, pot avea diferite consistențe :
Fluide (fluidum) asemănătoare tincturilor Extractum Seccalis cornuti fluidum
Moi (spissum) conțin 20% solvent Extractum Valeriane spissum
Uscate (siccum), conțin doar 5% solvent Extractum Belladonnae siccum
1.6 ASPECTE BIOFARMACEUTICE
Coeficientul de solubilitate și viteza de dizolvare a SM din soluție influențează in principal
absorbția și biodisponibilitatea.
Solubilitatea se exprimă 1g SM dizolvată în cantitatea de solutie necesară (masă sau Volum), dar si
Volum de SM exprimat în ml dizolvat in volum de solutie.
F.R.X. Apreciază gradul solubilității ca volum de solvent (ml) necesari pentru a dizolva 1g SM
La SM ușor solubile în apă, biodisponibilitatea este influențată de viteza, gradul de absorbție prin
mucoasa biologică și gradul de biotransformare (hepatica, gastro-intestinală).
La SM greu solubile in apă, biodisponibilitatea este influențată de viteza de dizolvare.
1.6 ASPECTE BIOFARMACEUTICE
Factori care influențează solubilitatea solidelor în lichide
• Temperatura – creșterea temperaturii favorizează dizolvarea
• Structura moleculară a SM
• Mărimea particulelor solidului
• Mărirea difuziunii particulelor – prin agitarea amestecului sau scăderea vâscozității
• Natura solventului
• Proprietățile cristalului (polimorfism, solvatare)
• pH- ul mediului – prin adăugarea de acizi sau baze se modifică solubilitatea
• Agenți de solubilizare, cosolvenți, substanțe tensioactive – cresc solubilizarea
• Prezența electroliților – in general, adăugarea unei sări cu ioni comuni cu substanța greu
solubilă va reduce solubilitatea acesteia, excepție când ionul comun formează un complex cu
substanța.
1.6 ASPECTE BIOFARMACEUTICE
Determinarea vitezei de dizolvare este unul ditre parametrii importanți în cadrul controlului de calitate
al unui medicament.
Factorii care influenţează viteza de dizolvare sunt relevaţi de ecuaţia Noyes – Whitney;
dC/dt = Kd x S (Cs – Ct),
Kd – constanta vitezei de dizolvare (D/hV)
D – coeficientul de difuziune;
h – grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor;
Cs – concentraţia la saturare a SM în stratul de difuziune (solubilitatea)
Ct – concentraţia SM la un anumit timp t, în tot volumul de fluid (V)(suc gastric sau intestinal)
Cs – Ct – gradientul de concentraţie.
S – suprafaţa totală a particulelor.
Soluții
A. Aspectul soluției D. Masa totală pe recipient
- Lichid limpede cu miros, culoare și gust - Se determină prin cântărirea individuală a
caracteristic componentelor conținutului din 10 recipiente
E. Dozarea substanței active
B. Identificarea - Se efectuează conform prevederilor din
- Are loc conform componentelor din monografie monografie
F. Conservarea
C. pH-ul - Are loc în recipiente bine închise
- Se determină potențiometric - Recipientul trebuie să păstreze calitățile și efectul
terapeutic pe toată perioada de valabilitate a
produsului
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
Substanțe
Substanțe auxiliare -
medicamentoase solvent
: solutul (dizolvantul),
(dizolvatul) adjuvanți și
aditivi
Materiale și
recipiente pentru
condiționare
2 .2. F ORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPI ENȚI
A. SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE
- MAJORITATEA SUBSTANȚELOR SUNT SOLIDE, MAI RAR LICHIDE
- SUBSTANȚA TREBUIE SĂ CORESPUNDĂ EXIGENȚELOR CALITATIVE PREZENTATE
ÎN FARMACOPEE: IDENTITATE, PURITATE, UNIFORMITATE, LIPSA UNEI
CONTAMINĂRI MICROBIENE EXCESIVE, SOLUBILITATE, ETC.
- ÎN VEDEREA OBȚINERII UNOR SOLUȚII CORECT DOZATE, ESTE FOARTE
IMPORTANT SĂ SE UTILIZEZE SUBSTANȚE CARE SĂ CORESPUNDĂ ATÂT
CALITATIV CÂT ȘI CANTITATIV
- IMPURITĂȚILE POT FI DE DOUĂ FELURI:
- CHIMICE: CARE POT PRODUCE PRECIPITAȚII, COLORĂRI SAU ALTE DEGRADĂRI
- BIOLOGICE: BACTERII, CIUPERCI, VIERMI
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B. SUBSTANȚE AUXILIARE
B1. SOLVENȚI
- ESTE DE PRIMĂ IMPORTANȚĂ
- ALEGEREA SOLVENTULUI SE FACE DUPĂ PRINCIPIUL ÎNRUDIRII CHIMICE CU
SUBSTANȚA DE DIZOLVAT
- ÎN GENERAL, SOLVENTUL CU O CONSTANTĂ DIELECTRICĂ MARE ESTE UN BUN
SOLVENT PENTRU MOLECULELE POLARE SAU IONICE, IAR SOLVENȚII APOLARI
CU CONSTANTĂ DIELECTRICĂ MICĂ SUNT BUNI SOLVENȚI PENTRU MOLECULELE
LIPOFILE
- EXEMPLE DE SOLVENȚI: APA, ALCOOLUL, GLICEROL, PROPILENGLICOL, ULEIURI
VEGETALE (ULEI DE FLOAREA SOARELUI SAU ULEI DE RICIN), ULEIURI
MINERALE (PARAFINA LICHIDĂ)
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B. SUBSTANȚE AUXILIARE
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
- PENTRU A OBȚINE SOLUȚII DE CALITATE ȘI CU EFECTE TERAPEUTICE
SUPERIOARE, SE UTILIZEAZĂ SUBSTANȚE AUXILIARE CU DIFERITE ROLURI:
Agenți pentru mărirea solubilității Aromatizanți
Stabilizanți Conservanți
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
AGENȚI PENTRU MĂRIREA SOLUBILITĂȚII
- SE UTILIZEAZĂ DIFERITE SISTEME TAMPON ÎN FUNCȚIE DE CALEA DE
ADMINISTRARE
- SE ALEGE SISTEMUL TAMPON NETOXIC ȘI STABIL ÎN CONCENTRAȚIE MICĂ
- EXEMPLE:
- CITRAT DE SODIU/ACID CITRIC
- ACETAT DE SODIU/ACID ACETIC
- BORAX/ACID BORIC
- BENZOAT DE SODIU/ACID BENZOIC
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
AROMATIZANȚI
- AU ROLUL DE A CORECTA GUSTUL ȘI MIROSUL PRODUSELOR DE UZ INTERN ȘI
EXTERN
- SUNT DE DOUĂ FELURI:
- NATURALI: SIROP DE PORTOCALE, DE VIȘINE, DE CACAO, DE FRUCTE ȘI ULEIURI VOLATILE
- SINTETICI: VANILINA, MENTOL, ACETAT DE ETIL, CLOROFORM, ETC.
2.2. FORMULE DE PREPARARE ȘI EXCIPIENȚI
B2. ADJUVANȚI ȘI ADITIVI
COLORANȚI
- AU DIFERITE SCOPURI:
- CORECTAREA ASPECTULUI NEPLĂCUT
- CREȘTEREA ACCEPTABILITĂȚII LA PACIENȚI
- SCOPUL AVERTIZĂRII
Ustensile și aparatură
Pahare Berzelius și Erlenmeyer Pâlnii
Pipete Mensuri
Baghete Lingurițe și Balanțe
2.3. METODA DE PREPARARE
B. RECIPIENTE DE CONDIȚIONARE
- RECIPIENTELE PENTRU AMBALARE
TREBUIE SĂ FIE SPĂLATE BINE CU APĂ
POTABILĂ, APOI CLĂTITE CU APĂ
DISTILATĂ ȘI SE USUCĂ ÎNAINTE DE
AMBALAREA SOLUȚIEI
SOLUȚII SIMPLE
- SOLVENTUL SE INTRODUCE ÎN FLACONUL TARAT ÎN PROCENT DE 80%, APOI SE
ADAUGĂ SUBSTANȚA ȘI SE AGITĂ PÂNĂ LA DIZOLVARE COMPLETĂ
- DIZOLVAREA SE POATE FACE LA RECE, LA CALD, ÎN FUNCȚIE DE PROPRIETĂȚILE
SUBSTANȚEI
2.3. METODA DE PREPARARE
C.5. DIZOLVAREA
SOLUȚII COMPUSE
- SUBSTANȚELE MEDICAMENTOASE SOLIDE ȘI AUXILIARE SE DIZOLVĂ ÎN FUNCȚIE
DE SOLUBILITATE, ÎN FUNCȚIE DE PROPRIETĂȚILE CHIMICE ȘI ÎN GENERAL ÎN
ORDINEA CRESCĂTOARE A CANTITĂȚII PRESCRISE
- PENTRU CA SUBSTANȚA SOLIDĂ SĂ NU ADERE DE PEREȚII VASULUI SE ADAUGĂ
INIȚIAL O PARTE DIN SOLVENTUL UTILIZAT ÎN CARE SE DIZOLVĂ APOI
SUBSTANȚELE MEDICAMENTOASE ȘI AUXILIARE
- INIȚIAL SE DIZOLVĂ SUBSTANȚA MAI GREU SOLUBILĂ, URMÂND APOI CELE CU
SOLUBILITATE RIDICATĂ
- SUBSTANȚELE VOLATILE, AROMATIZANȚI, COLORANȚI SE ADAUGĂ LA FINAL
2.3. METODA DE PREPARARE
C.5. DIZOLVAREA
SOLUȚII ALCOOLICE
- SE OBȚIN PRIN DIZOLVAREA SUBSTANȚELOR ÎN ALCOOL DE DIFERITE
CONCENTRAȚII
- CÂND NU ESTE PREVĂZUT CONCENTRAȚIA DE ALCOOL, SE FOLOSEȘTE CEL DE
96%, IAR CÂND SE PRESCRIE ALCOOL DILUAT, SE UTILIZEAZĂ CEL DE 70%
- PENTRU PREPARAREA ALCOOLULUI DE DIFERITE CONCENTRAȚII, SE FOLOSESC
TABELELE ALCOOLMETRICE DIN FARMACOPEE
- AMESTECAREA ALCOOLULUI CU APĂ ESTE ÎNSOȚITĂ DE DEGAJARE DE CĂLDURĂ
2.3. METODA DE PREPARARE
C.5. DIZOLVAREA
SOLUȚII ÎN GLICEROL
- SE PREPARĂ PRIN DIZOLVAREA SUBSTANȚELOR ÎN RECIPIENTE USCATE LA CALD,
DATORITĂ VÂSCOZITĂȚII RIDICATE A SOLVENTULUI
- ÎN ACEST MOD SE DIZOLVĂ: ACID BORIC, BORAX, ANESTEZINA, NOVOCAINA,
FENAZONA
SOLUȚII ULEIOASE
- DIZOLVAREA SUBSTANȚELOR VOLATILE (CAMFOR, MENTOL, TIMOL, ULEI
VOLATIL) ȘI A UNOR SUBSTANȚE UȘOR SOLUBILE SE FACE ÎN ULEI, LA RECE
- UNELE SUBSTANȚE SE POT DIZOLVA ÎN ETER, DUPĂ CARE SE AMESTECĂ CU ULEI,
IAR ULTERIOR PRIN ÎNCĂLZIRE ÎN BAIA DE APĂ, ETERUL ESTE EVAPORAT
2.3. METODA DE PREPARARE
C.6. OMOGENIZAREA
- SE POATE OBȚINE PRIN AGITARE
C.7. FILTRAREA SOLUȚIILOR
- FILTRAREA ARE CA SCOP SEPARAREA PARTICULELOR SOLIDE DE LICHID SAU PENTRU A
ASIGURA STERILITATEA
- FILTRAREA SE POATE REALIZA LA PRESIUNE NORMALĂ, LA SUPRAPRESIUNE SAU LA VID
- SE POATE UTILIZA FILTRUL SIMPLU SAU PLISAT
C.8. ADĂUGAREA ALTOR FORME FARMACEUTICE
- SE FACE DUPĂ FILTRAREA SOLUȚIEI
- SE POT ADĂUGA SIROPURI, APE AROMATICE, TINCTURI, ETC.
- DUPĂ DIZOLVAREA TUTUROR COMPONENTELOR ȘI OMOGENIZARE, SE COMPLETEAZĂ LA
CANTITATEA PRESCRISĂ CU SOLVENTUL INDICAT
2.4. CONDIȚIONARE, ETICHETARE
- SOLUȚIA OBȚINUTĂ SE TRANSVAZEAZĂ ÎN RECIPIENTE DE STICLĂ INCOLORĂ SAU
BRUNĂ, ÎN FUNCȚIE DE COMPONENTE, SE PUNE DOPUL ȘI SE ETICHETEAZĂ
- SOLUȚIILE ALCOOLICE SE AMBALEAZĂ ÎN RECIPIENTE MAI MARI DATORITĂ
DENSITĂȚII SUBUNITARE
- SE VERIFICĂ CARACTERISTICILE ORGANOLEPTICE (MIROS, CULOARE, ASPECT, GUST)
- RECIPIENTUL SE ETICHETEAZĂ CORESPUNZĂTOR, AVÂND:
- ANTETUL FARMACIEI - CANTITATEA
- NUMĂR DE REGISTRU - DATA
- DENUMIREA SOLUȚIEI - PREPARATORUL
- VALABILITATEA - ALTE MENȚIUNI (EX. „OTRAVĂ”)
- MODUL DE ADMINISTRARE
2.5. CONTROLUL CALITĂȚII
- ESTE ESENȚIALĂ PENTRU FURNIZAREA DE MEDICAMENTE SIGURE CĂTRE
PACIENȚI
FR X PREVEDE CONTROLUL URMĂTOARELOR PARAMETRE:
- ASPECTUL SOLUTIEI
- IDENTIFICAREA
- PH-UL
- MASA TOTALĂ/RECIPIENT
- DOZAREA SUBSTANȚEI ACTIVE
- CONSERVAREA
F.R.X. Emulsiones – Emulsiile sunt preparate lichide, mai mult sau mai puțin vâscoase, constituite
dintr-un sistem dispers format din două faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unui emulgator
și destinat administrării interne sau externe.
Emulsii pentru uz intern – sunt preparate cu aspect lăptos obţinute prin dispersarea a două lichide
nemiscibile. Omogenizarea se obţine cu ajutorul emulgatorilor.
Emulgatorii sunt substanţe tensioactive care reduc tensiunea superficială la nivelul suprafeţei de
contact între cele două faze şi permit o bună omogenizare a preparatului. Aceste emulsii mai conţin
şi agenţi de vâscozitate, de ex. mucilag de gumă arabică.
Emulsiile pentru uz intern sunt totdeauna de tip U/A, ca emulgatori folosindu-se Sorbi macrogoli
oleas, PEG-uri, gumă arabică.
1.8 DEFINIȚIE
Elementele componente ale emulsiei:
• faza internă (faza discontinuă, dispersată)
• faza externă (continuă, dispersantă)
• emulgatorul.
Fazele emulsiilor sunt lichide, cu proprietăţi net distincte, la suprafaţa lor de contact se formează o
tensiune interfacială ce le împiedică dispersarea.
Agitarea energică a unui astfel de sistem duce la amestecarea temporară a celor două lichide.
1.9 AVANTAJE
Emulsiile de uz oral au o largă aplicabilitate datorită multiplelor avantaje
• Posibilitatea de a incorpora două lichide nemiscibile
• Disponibilitatea crescută a SM insolibile in apă
• Mascarea mirosului si gustului neplăcut
• Creșterea absorbției unui ulei prin dispersarea lui în picături fine
• Posibilitatea administrării unor faze lichide neapoase
• Importanța utilizării în terapia pediatrică si la pacienții cu probleme de deglututiție
• Stabilitate fizică mai mică decât a soluțiilor, suferă fenomene de coalescență, cremare,
separare a fazelor, inversarea tipului de emulsie.
• Stabilitate chimică redusă, datorită autooxidării fazei lipofile, impune asocierea stabilizanților
antioxidanți lipofili.
• Producerea de gaze
• Modificare de culoare, gust, miros
• Hidroliza grăsimilor și uleiurilor
• Modificarea pH-ului fazei hidrofile
• Modificarea vâscozității (scădere)
• Spargerea emulsiei
1.12 CLASIFICĂRI
În funcție de origine În funcție de tipul emulsiei
• Emulsii naturale (laptele) • Emulsii U/A
• Emulsii artificiale (emulsii uleioase) • Emulsii A/U
• Emulsii triple A/U/A, U/A/U
În functie de conc. fazei dispersate • Emulsii multiple 4-5 faze alternative și
• Emulsii diluate suprapuse
• Emulsii concentrate În funcție de rolul și acțiunea farmacologică
• Emulsii de conc înaltă – creme • Emulsii medicamentoase
• Emulsii solide • Emulsii cosmetice
• Emulsii adsorbite
Emulsii
SUBSTANTE TAMPON-ofera capacitatea de a-si pastra pH-ul la adaugarea de acizi sau baze si
astfel, realizarea valorii de pH pe care dorim sa o confere solutiei
- alegerea lor depinde de tipul de forma farmaceutica si locul de administrare
ex: solutii tampon bazate pe carbonati, citrati, fosfati
COSOLVENTI- pt substantele medicamentoase nepolare sau care sunt electroliti slabi si cu solubilitate redusa in apa
– cresc solubilitatea solutiilor
ex: alcool etilic, propilenglicol, glicerol, PEG lichizi
COLORANTI- culoarea trebuie sa fie complementara aromatizantilor alesi
- ameliorarea aspectului
- imbunatatirea compliantei
- avertizarea bolnavului
- identificarea medicamentului
- ANM a stabilit o lista cu colorantii admisi (e100-e199)
- folosirea lor ridica probleme legate de posibilitatea aparitiei unor variatii intre loturi datorita
decolorarii (absorbtie la filtrare) sau variatiei concentratiei sau interactiunii cu unele SM, instabilitatii
etc. (conc.mici 0,001-0,01%)
ex vegetali : caroten (e160), caramel (e150), curcumina (e100)
sintetici : galben de tartrazina (e102), azorubina (e122), rosu amarant (e123), galben orange (e110)
unii pot da reactii alergice la persoanele cu astm.
• AGENTI AROMATIZANTI:-se asociaza cu edulcorantii pt cresterea compliantei
• gustul- sarat- aromantizante citrice, pere, vanilie, caise
- acru- citrice
- amar- ciocolata, citrice, anason, cirese, menta
- dulce – fructe, vanilie
• gustul amar si sarat este mai acceptabil dupa acidulare cu acid citric 0,25%-1%
(potenteaza aromele unor fructe)
• NaCl in conc de 0,2-0,5% in solutii foarte dulci-imbunatateste gustul
• Problemele legate de formularea industriala se rezolva prin utilizarea loturilor mari de subiecti voluntari,
degustatori, cu evaluarea statistica a preferintelor manifestate.
EDULCORANTI -imbunatatirea proprietatilor organoleptice - complianta pacientilor
naturali : zahar, glucoza
zaharoza –stabila la ph 4-8
- solubila in apa
- evitarea cristalizarii se face prin adaugarea de glucoza, sorbitol, glicerol
sintetici : zaharina, ciclamat, aspartam
zaharina – putere edulcoranta de 250-500 ori mai mare ca a zaharului (utilizarea necorespunzatoare
da gust amar)
ANTIOXIDANTI - previn degradarea chimica a SM in perioada de valabilitate
ex :sulfit de sodiu, metabisulfit de sodiu, tiosulfat, acid ascorbic, izoascorbic, tioglicerol
in scopul imbunatatirii eficientei ag antioxidanti se folosesc substante cu efect sinergic = agenti de
chelatare (formeaza complecsi cu urmele metalelor grele impiedicand actiunea catalitica a acestora in
oxidarea SM . ex: acid citric, tartric.
CONSERVANTI ANTIMICROBIENI - PREVIN CONTAMINAREA PREPARATULUI CU AGENTI
MICROBIENI
SURSE DE CONTAMINARE:- materii prime
-mediul de lucru
- aparatura
- personal
- recipiente de conditionare
- utilizatori
Prepararea: - Cantarirea
- Pulverizarea
- Amestecarea si omogenizarea
- Conditionarea
PREPARAT MAGISTRAL DE TIP SOLUTIE
232,2g fenobarbital acid………………………… 254,2g fenobarbital sodic
0,2g fenobarbital acid………………………… ….X g fenobarbital sodic
X = 0,22g fenobarbital sodic
PREPARAT MAGISTRAL DE TIP EMULSIE
CONTROLUL CALITATII
• Descriere - lichid laptos, cu aspect omogen, vascos, cu gust dulceag. diluata cu faza
externa (apa) in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogena (examinare cu lupa 4,5x);
• Masa totala pe recipient - se stabileste prin cantarirea individuala a continutului din zece
recipiente;
• Dozare - se efectueaza conform prevederilor monografiilor de substante active;
Fabricare
• Desloratadina: pulbere albă până la bej, ușor solubilă în apă, dar foarte solubilă în
etanol și propilenglicol
• Adaugarea SM cantarite la solvent—agitare—filtrare—repartizare in recipiente—
etichetare—ambalare
Preparat industrial de tip solutie
Aerius 0.5 mg/ml solutie orala
Control al calitatii
• Solutia limpede si incolora
• Verificarea integritatii ambalajului primar si secundar, prezenta prospectului,
• Etichetarea sa fie corecta: denumirea produsului, a substantei, concentratia, termen de valabilitate, lot, APP
• Verificarea termenului de valabilitate
Pastrare si stabilitate
• A se pastra in ambalajul original
• A nu se congela
• Disponibil în flacoane din sticlă tip III, de culoare brună închise cu capac din plastic, prevăzute cu sistem de
siguranţă pentru copii, având un înveliş alcătuit din aplicaţii multiple din polietilenă
cutia de 120 ml contine o linguriţă dozatoare pentru administrare orală, gradată la doze de 2,5 ml şi 5 ml
• Valabilitate: 2 ani
Preparat industrial de tip solutie
Aerius 0.5 mg/ml solutie orala
Mod de administrare
• Oral, cu sau fara alimente
• O data pe zi
• Doza se exprima in ml
Aspecte legate de consilierea pacientului
• Precautii legate de existenta excipientilor
Sorbitol – 150 mg/ml solutie – efectul aditiv al adm concomitente al medicamentelor cu aportul alimentar.
Atentia la intoleranta la fructoza!
Alcoolul benzilic –0.75 mg/ml- risc de reactii anafilactoide. Risc crescut indus de acumulare a alcoolului
benzilic la copii mici
Atentie in insuficienta renala si hepatica – risc de acumulare si toxicitate a volumelor mari- acidoza metabolica
Preparat industrial de tip emulsie
Espumisan L 40 mg/ml pic.orale, emulsie
Control al calitatii
• Aspectul emulsiei
Pastrare si stabilitate
• Perioada de valabilitate:
• Ambalare si etichetare:
Cutie cu un flacon picurător din sticlă, conţinând 30 ml picături orale, emulsie, închis cu capac cu filet
Preparat industrial de tip emulsie
Espumisan L 40 mg/ml pic.orale, emulsie
Mod de administrare:
Doze
25 picături sunt echivalente cu 1 ml
Durata utilizării terapeutice depinde de evoluţia simptomelor.
La sugari: în fiecare biberon sau înainte sau după fiecare
alăptare
Nu interferează cu absorbția nutrienților sau cu secreția gastrică.