FARMACOLOGIE

1. Farmacologia se ocup cu studiul aspectelor legate de:

a. Originea medicamentului;
b. Studiul formelor farmaceutice;
c. Indicaii terapeutice.
2. Ramurile cu caracter fundamental sunt:
a. Farmacocinetica;
b. Farmacoepidemiologia;
c. Farmacotoxicologia.
3. Ramurile cu caracter aplicativ sunt:
a. Farmacodinamia;
b. Farmacografia.
c. Farmacoterapia.
4. Farmacocinetica se ocup cu studiul:
a. Aspectelor legate de doz;
b. Aspectelor legate de metabolizarea medicamentelor;
c. Asteptelor legate de traseul medicamentului n organism
5. Farmacodinamia se ocup cu studiul :
a. Mecanismelor de aciune ale medicamentelor;
b. Reaciilor adverse ale medicamentelor;
c. Efectul substanelor medicamentoase la nivel molecular.
6. Farmacotoxicologia se ocup cu studiul:
a. Efectului medicamentelor la nivel celular;
b. Aspectelor legate de farmacodependen;
c. Intoxicaii acute i cronice.
7. Farmacoterapia se ocup cu studiul:
a. Utilizrii terapeutice a medicamentelor n scop curativ.
b. Utilizrii terapeutice a medicamentelor n scop de diagnostic;
c. Utilizrii terapeutice a medicamentelor n scop profilactic.
8. Crenoterapia:
a. Reprezint o ramur a farmacoterapiei;
b. Reprezint terapia cu ape minerale;
c. Reprezint terapia printr-un regim de via sntos.
9. Din punct de vedere farmacoterapeutic medicamentele se clasific n:
a. Medicamente alopate i homeopate;
b. Medicamente care acioneaz n dereglri fiziologice;
c. Medicamente utilizate n explorri funcionale;
10. Medicamentele care combat agenii patogeni sunt urmtoarele:
a. Antifungice;

1
 b. Antibacteriene;
c. Antimicotice.
11. Farmacografia studiaz:
a. Aspecet legate de dozele medicamentoase;
b. Modaliti de eliberare a medicamentelor;
c. Aspecte legate de reaciile adverse ale medicamentelor.
12. Farmacologia experimental se ocup cu studiul:
a. Substanelor medicamentoase noi introduse n terapeutic;
b. Momentului administrrii unor doze de medicament;
c. Interferenei cu genotipul uman.
13. Farmacologia clinic folosete ca subiect de experiment:
a. Animale de laborator;
b. Subieci umani;
c. Subieci umani i animale de laborator.
14. Gerontofarmacologia:
a. Studiaz aspecte farmacologice la copii;
b. Studiaz aspecte farmacologice la vrsnici;
c. Studiaz aspecte farmacologice la omul adult.
15. Medicamentul poate fi:
a. O substan medicamentoas;
b. O form farmaceutic;
c. Un produs tipizat.
16. Forma farmaceutic cuprinde:
a. Substana medicamentoas;
b. Substane auxiliare;
c. Ambalajul primar.
17. Farmaconul trebuie s ndeplineasc n organism anumite condiii:
a. Trebuie s reacioneze cu structura fiziologic;
b. Trebuie s asigure o concentraie terapeutic adecvat;
c. S aib o relaie strns nucleu + grupare funcional.
18. Lipofilia este favorizat de:
a. Prezena gruprilor polare;
b. Prezena gruprilor nepolare;
c. Solubilitatea n lipide.
19. Hidrosolubilitatea nseamn:
a. Dizolvarea n lichide apoase;
b. Dizolvarea n ap;
c. Dizolvarea n ulei.
20. Legat de constanta de ionizare urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a. Forma ionizat este mai hidrosolubil;

2
 b. Forma discociat este liposolubil.
c. Forma nedisociat este liposolubil.
21. Etapele parcurse de medicament n organism cuprind:
a. Faza farmaceutic;
b. Faza farmacocinetic;
c. Faza farmacodinamic.
22. n cadrul fazei farmaceutice are loc:
a. Absorbia substanei medicamentoase;
b. Eliberarea substanei medicamentoase din forma farmacuetic;
c. Dizolvarea substanei medicamentoase n lichidele biologice.
23. In cadrul fazei farmacocinetice are loc:
a. Metabolizarea substantelor medicamentoase;
b. Eliberarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica;
c. Eliminarea substantei medicamentoase din organism.
24. In cadrul fazei farmacodinamica are loc:
a. Interactiunea farmaconului cu structura receptoare;
b. Aparitia efectului farmacodinamic.
c. Fixarea farmaconului de receptorii farmacologici.
25. Biotransformarea substantei medicamentoase are loc in faza:
a. Farmacocinetica;
b. Farmaceutica;
c. Farmacodinamica.
26. Echivalenta farmacologica este:
a. Doua substante diferite au acelasi efect farmacologic;
b. Doua forme farmaceutice diferite cu aceeasi substanta medicamentoasa;
c. Cea mai complexa forma de bioechivalenta.
27. Biodisponibilitatea poate fi :
a. Biodisponibilitate relativa;
b. Biodisponibilitate absoluta;
c. Biodisponibilitate optima.
28. Prin criteriul farmacocinetic se poate determina:
a. Concentratia substantei medicamentoase in sange;
b. Concentratia substantei medicamentoase in LCR;
c. Concentratia substantei medicamentoase in urina.
29. Criteriul farmacoterapic poate determina:
a. Aria de sub curba;
b. Concentratia maxima eficace;
c. Concentratia minima eficace;
30. Biodiponibilitatea substantei medicamentoase este dependenta de:
a. Factori legati de medicament;

3
 b. Factori legati de organism;
c. Factori legati de alte conditii.
31. Biodisponibilitatea medicamentelor este dependenta de factori care tin de:

a. Organism;
b. Medicament
c. Factori dependenti de asocierea medicamentelor
32. Factorii dependenti de medicament sunt:
a. Starea fizica a substantei medicamentoase;
b. Structura chimica a substantei medicamentoase;
c. Tipul de membrana biologica.
33. Factorii dependenti de medicament sunt:
a. Gradul de disociere a substantei medicamentoase;
b. Numarul de membrane traversate;
c. Marimea moleculei substantei medicamentoase.
34. Viteza de dizolvare creste proportional cu:
a. Cresterea gradului de dispersie;
b. Scaderea gradului de dispersie;
c. Scaderea greutatii moleculare.
35. Solubilitatea substantelor este dependenta de urmatoarele caracteristici:
a. Starea amorfa a substantei medicamentoase;
b. Polimorfismul substantei medicamentoase;
c. Starea cristalina a substantei medicamentoase;
36. Solubilitate mai mare a substantelor medicamentoase prezinta:
a. Formele amorfe;
b. Forma cristalina;
c. Forma anhidra.
37. Solubilitatate scazuta a substantei medicamentoase este prezenta la:
a. Formele hidratate;
b. Formele polimorfe metastabile;
c. Formele polimorfe stabile.
38. Dizolvarea substantei medicamentoase poate fi modificata prin:
a. Transformarea in saruri;
b. Reactii de esterificare;
c. Modificarea valentei;
39. Esterificarea este utilizata pentru:
a. A masca gustul neplacut al unor substante medicamentoase;
b. Pentru realizarea de structuri retard;
c. A transforma substantele in saruri.
40. Impiedicarea degradarii proprionatul de eritromicina se realizeaza prin:
a. Transformarea in saruri;

4
 b. Esterificarea eritromicinei baza;
c. Reactii de oxidare.
41. Cresterea solubilitatii hidrocortizonului baza se realizeaza prin:
a. Transformarea lui in sare;
b. Reactii de esterificare;
c. Transformarea in hidrocortizon hemisuccinat.
42. Marimea particulei este un factor dependent de:
a. Medicament;
b. Organism;
c. Interactiuni medicamentoase;
43. Factorii dependenti de organism pot fi impartiti in:
a. Factori generali;
b. Factori specifici;
c. Factori valabili pentru fiecare cale de administrare.
44. Membranele permeabile doar pentru substantele lipofile si neionizabile sunt:
a. Pielea;
b. Bariera sange/LCR;
c. Glomeruluii renali;
45. Membranele permeabile pentru substantele lipofile si cele hidrofile cu molecula mica
sunt:
a. Mucoaza nazala;
b. Mucoasa vezicii urinare;
c. Epiteliul tubular renal.
46. Mucoasa vezicii urinare prezinta permeabilitate buna pentru:
a. Substantele lipofile
b. Substantele neionizabile;
c. Substantele hidrofile cu greutate moleculara mare.
47. Placenta prezinta permeabilitate buna pentru:
a. Substantele nedisociate;
b. Substantele lipofile;
c. Substantele hidrofile cu greutate moleculara mare;
48. Alveolele pulmonare prezinta permeabilitate buna pentru:
a. Substantele hidrofile cu greutate moleculara mica;
b. Substantele hidrofile cu greutate moleculara mare;
c. Substantele lipofile.
49. pH-ul din cavitatea bucala are valori intre limitele:
a. 1 3 ;
b. 6.7 7.2
c. 7.5 8.0
50. pH-ul sucului gastric are valori cuprinse intre :

5
 a. 5 7;
b. 1 3;
c. 3.5 4.2;
51. pH-ul secretiilor conjunctivale are valori cuprinde intre:
a. 4.5 7.2 ;
b. 6.0 7.5;
c. 7.3 8.0;
52. In timpul noptii pH-ul poate varia astfel:
a. Creste ducand al acidoza;
b. Scade ducand la acidoza;
c. Nu sufera modificari;
53. Membrane biologice subtiri sunt:
a. Epiteliul alveolar;
b. Muscoasa sublinguala;
c. Pielea.
54. Locurile unde substanta medicamentoasa sta mult timp in contact cu mucoasa sunt:
a. La nivelul muschilor;
b. La nivelul intestinului subtire;
c. La nivelul caii conjunctivale;
55. Factorii care reduc timpul de contact cu medicamentele sunt:
a. Secretiile lacrimale;
b. Secretiile salivare;
c. Secretiile nazale;
56. Mucoasele foarte bine vascularizate sunt:
a. Mucoasa intestinala;
b. Mucoasa nazala;
c. Mucoasa sublinguala;
57. Caile care ocolesc total primul pasaj hepatic sunt:
a. Caile intraarteriale;
b. Caile orale;
c. Caile intracardiace.
58. Primul pasaj pulmonar este intalnit la medicamentele:
a. Administrare intravenos;
b. Administrare pulmonar;
c. Administrare sublingual;
59. In cadrul administrarii orale intalnim:
a. Primul pasaj hepatic;
b. Primul pasaj pulmonar;
c. Primul pasaj intestinal.
60. Dintre factorii dependenti de organism amintim:

6
 a. Modul de administrare;
b. Doza medicamentului administrata;
c. Efectul primului pasaj.
61. Factorii care produc modificari ale functiei aparatului digestiv sunt:
a. Variatii ale ph-ului intestinal;
b. Variatii ale debitului sanguin digestiv;
c. Cresterea dozelor de medicament.
62. Modificarea pH-ului gastric este influentata de:
a. Consumarea de mancaruri acide;
b. Alimentele, cu excepia celor bazice, cresc pH-ul;
c. Administrarea de antiacide care cresc pH-ul gastric;
63. Creterea pH-ului gastric :
a. scade absorbia gastric a medicamentelor acide;
b. poate avea loc dizolvarea precoce a preparatelor enterosolubile;
c. scade absorbia Fe3+;
64. Debitul sanguin local la nivelul tubului digestiv variaza in functie de:
a. Varsta;
b. Alimentatie;
c. Pozitia corpului.
65. Medicamentele care modifica fluxul sanguin la nivelul tubului digestiv sunt:
a. Vasodilatatoarele;
b. Vasocontrictoarele;
c. Antidiareicele;
66. Starile fiziologice care duc la modificarea fluxului saguin la nivelul tubului digestiv
sunt:
a. hipertensiunea arterial;
b. hipotensiunea arterial;
c. insuficiena cardiac;
67. Pozitia corpului culcat:
a. creste debitul sanguin local la nivel abdominal;
b. scade debitul sanguin local la nivel abdominal;
c. nu modifica debitul sanguin local abdominal;
68. Scderea vitezei de golire a stomacului:
a. scade absorbia intestinal;
b. creste absorbtia intestinala;
c. scade biodisponibilitatea;
69. Scderea vitezei de golire a stomacului este ntlnit :
a. la nou-nscut;
b. ingestia de lipide;
c. colecistita;

7
70. Creterea vitezei de golire a stomacului este ntlnit:
a. administrarea de medicamente antispastice;
b. colecistit;
c. administrarea de medicamente propulsive;
71. Sursele de variaii ale motilitii intestinale pot fi:
a. asocierea medicamentelor cu alimentele ;
b. vrsta;
c. bolnavi cu insuficien cardiac;
72. Creterea motilitii poate avea loc dup administrarea de:
a. Antidiareice;
b. Laxative;
c. Purgative.
73. Strile patologice care influeneaz clearance-ul hepatic sunt:
a. Hipertiroidia;
b. Hipotiroidia;
c. ciroza hepatita;
74. Clearance-ul hepatic intrinsec poate fi modificat de:
a. medicamentele inductoare enzimatice;
b. medicamente inhibitoare enzimatice;
c. antihistaminice H2.
75. Factori dependeni de asocierea medicament medicament sunt:
a. administrarea de adsorbani;
b. interaciunea cu anumiti ioni bivaleni;
c. tipul de membrana biologica strabatuta.
76. Medicamente iritante pentru mucoas se administreaz:
a. nainte de mas;
b. n timpul mesei;
c. Imediat dup mas;
77. Anorexigenele se administreaz:
a. nainte cu 30 minute de mas;
b. Dup mas;
c. n timpul mesei.
78. Medicamentele antiacide se administreaz:
a. Cu 30-60 minute dup masa;
b. nainte de mas;
c. n timpul mesei;
79. Secreia nazal:
a. Scade timpul de contact al medicamentului la nivelul mucoasei oculare;
b. Creste timpul de contact al medicamentului la nivelul mucoasei nazale;
c. Scade timpul de contact al medicamentului la nivelul mucoasei nazale;

8
80. Factorii care pot modifica biodisponibilitatea sunt:
a. Administrarea de preparate retard;
b. Utilizarea terpiei la int;
c. Administrarea prin perfuzie.

81. Farmacocinetica studiaz:

a. traseul parcurs de medicament n organism;

b. evalueaz diferite aspecte calitative i cantitative legate de farmacon;
c. reaciile adverse medicamentoase;
82. Etapele farmacocinetice sunt:
a. absorbtia;
b. distribuia;
c. metabolizarea;
83. n cinetica medicamentului sunt implicate urmtoarele procese:
a. transferul prin membrane;
b. legarea de proteinele plasmatice;
c. metabolizarea medicamentelor.
84. Traversarea membranelor biologice este ntlnita la:
a. Absorbie;
b. Metabolizare;
c. Eliminare.
85. Factori dependeni de membrane biologice n cadrul traversrii membranare sunt:
a. existena unor sisteme de transport specializat;
b. polarizarea membranei;
c. structura chimic a medicamentului;
86. Factori dependeni de substana medicamentoas n cadrul traversrii membranare sunt:
a. masa molecular;
b. prezena porilor;
c. constanta de ionizare(pKa);
87. Factori care depind de mediul existent la cele dou suprafee ale membranelor
biologice:
a. lipo- sau hidrosolubilitatea substanei medicamentoase;
b. vascularizaie;
c. debit sanguin;
88. Modalitile de transfer pasiv la nivelul membranelor sunt:
a. Difuziunea facilitat;
b. Difuziunea simpl;
c. Filtrarea;
89. Modalitile de transfer pasiv la nivelul membranelor sunt:

9
 a. Transportul activ;
b. Filtrarea;
c. Pinocitoza.
90. Difuziunea simpl se realizeaz:
a. Cu consum de energie;
b. Fr consum de energie;
c. n sensul gradientului de concentratie;
91. Filtrarea se realizeaz:
a. Cu consum de energie;
b. Fr consum de energie;
c. n sensul gradientului de concentratie;
92. Exemple de modalitati de transportul activ sunt:
a. Pompa calcic;
b. Pompa sodic;
c. nglobarea moleculelor si trecerea acestora prin membrane.
93. Din cavitatea bucal substanele sunt transferate n mediul intern al organismului prin:
a. Difuziune simpl;
b. Filtrare;
c. Transport activ.
94. Din stomac substanele sunt transferate n mediul intern al organismului prin:
a. transport activ;
b. difuziune simpl;
c. filtrare.
95. Din intestinul subire substanele sunt transferate n mediul intern prin:
a. Transport activ;
b. Transport pasiv;
c. Fagocitoz.
96. Din intestinul gros i rect substanele sunt transferate n mediul intern prin:
a. Filtrare;
b. Fagocitoz;
c. Pinocitoz;
97. Prin tegumente substanele sunt transferate n mediul intern al organismului prin:
a. Difuziune simpl;
b. Fagocitoz;
c. Pinocitoz;
98. Principalele proteine plasmatice sunt:
a. Lipoproteinele;
b. Albuminele;
c. Glicoproteinele;
99. Formarea complexului substan medicamentoas-protein plasmatic este un proces:

10
 a. Reversibil;
b. Ireversibil;
c. Stabil.
100. Schimbri ale procentului de legare pot interveni n:
a. afeciuni hepatice;
b. afeciuni renale;
c. la administrarea simultan a mai multor medicamente;
101. Prin administrarea peroral, absorbia are loc predominant la nivelul:
a. Cavitii bucale;
b. Intestinului subire;
c. Intestinului gros.
102. Eliminarea substanelor medicamentoase hidrosolubile se realizeaz predominant:
a. La nivel renal;
b. La nivelul mucoaselor;
c. La nivel pulmonar.
103. Factorii care influeneaz absorbia medicamentelor:
a. structura chimic a substanei medicamentoase;
b. forma polimorf, alotropia;
c. calea de administrare;
104. Factorii care influeneaz absorbia medicamentelor:
a. circulaia sanguin;
b. gradul de dispersie;
c. forma farmaceutic;
105. Alegerea cilor de administrare depinde de:
a. starea clinic a bolnavului;
b. locul aciunii;
c. bioritmul pacientului.
106. Substantele administrate perlingual:
a. Ajung in vena cav superioar;
b. Ajung in vena port;
c. Evit primul pasaj hepatic.
107. Pentru administrare sublingual se preteaz:
a. Izoprenalina;
b. Lidocaina;
c. Nitroglicerina;
108. Din stomac se absorb bine:
a. compui barbiturici;
b. substane cu grad de liposolubilitate mare;
c. substane cu grad de liposolubilitate mic;
109. Factori care pot modifica absorbia la nivelul stomacului:

11
 a. prezena alimentelor;
b. administrarea de alcalinizante;
c. administrarea de antiacide;
110. n mediul gastric sunt inactivate :
a. Insulinele;
b. Acidul acetilsalicilic;
c. benzilpenicilina;
111. Absorbia la nivel intestinal este influenat de urmtorii factori :
a. coeficientul de partiie al substanei medicamentoase;
b. circulaia sanguin local;
c. particulariti farmacocinetice ale substanei medicamentoase;
112. La nivelul intestinului subire se absorb bine:
a. efedrina;
b. ioni monovaleni;
c. ioni bivaleni;
113. La nivelul intestinului subire se absorb slab:
a. atropina;
b. neostigmina;
c. butilscopolamina;
114. Pe cale rectal se administreaz:
a. antihemoroidale;
b. laxative;
c. antiinflamatoare nesteroidiene.
115. Din rect se absorb bine:
a. substane medicamentoase slab acide;
b. substane medicamentoase slab bazice;
c. substanele cu liposolubilitate bun;
116. Calea rectal este utilizat pentru tratamente sistemice n urmtoarele situaii:
a. n caz de suferine gastrice evidente;
b. pentru substane medicamentoase inactivate digestiv;
c. cand pacientul prezint hemoroizi.
117. Pulmonar se absorb bine:
a. substane gazoase;
b. substane solide peste 200 microni;
c. substane volatile.
118. In trahee se retin moleculele cu dimensiune mai mare de:
a. 30 microni;
b. 15 microni;
c. 0,1 microni;
119. n alveolele pulmonare ajung molecule cu dimensiunea apropiat de:

12
 a. 4 microni;
b. 2 microni;
c. 15 microni;
120. Prin aplicare pe piele urmrind efect sistemic, se pot administra:
a. antiinflamatoare nesteroidiene;
b. hormoni estrogeni;
c. nicotina.
121. Cile parenterale au urmtoarele avantaje:
a. biodisponibilitate inferioar;
b. sunt utilizabile n cazuri de urgene;
c. se pot folosi la bolnavi n com;
122. Nu se pot administra intravenos:
a. emulsii apa/ulei;
b. suspensii;
c. emulsii ulei/apa;
123. Formele farmaceutice parenterale trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. s fie sterile, apirogene;
b. s aib un pH ct mai apropiat de neutralitate;
c. sa fie de tipul emulsiilor apa/ulei.
124. Subcutanat se pot administra:
a. soluii sterile;
b. soluii izotone;
c. soluii cu un pH cuprins ntre 7-10;
125. Intramuscular se pot administra:
a. soluii uleioase;
b. suspensii;
c. soluii apoase;
126. Calea intraperitoneal se utilizeaz n:
a. dializa peritoneal;
b. administrarea de antiinflamatoare steroidiene;
c. administrarea de citotoxice;
127. n cazul cii intrarahidiene :
a. substanele sunt administrate n lichidul cefalorahidian;
b. substanele nu trebuie s fie iritante;
c. se realizeaz n cadrul anesteziei spinale;
128. Legarea de proteinele plasmatice:
a. se face n funcie de structura chimic a substanei;
b. legturile rezultate sunt n general legturi chimice puternice;
c. legturile rezultate sunt n general legturi chimice polare.
129. Albumin se leag n special:

13
 a. de substane cu caracter bazic;
b. de anticoagulantele cumarinice;
c. de salicilai;
130. n legtur cu interaciunea substanelor medicamentoase cu proteinele plasmatice
exist urmtoarele relaii:
a. cu ct scade concentraia sanguin a substanei, cu att crete legarea plasmatic;
b. cele dou forme de transport sunt n echilibru;
c. numai forma liber determin efect farmacodinamic;

131. Distribuia este dependent de:

a. substana medicamentoas;
b. coeficient de partiie;
c. afinitate fa de proteinele tisulare;
132. Mediul intern al organismului este compus din:
a. spaiul intravascular ;
b. spaiul intracelular si interstiial;
c. tubul digestiv.
133. Modaliti de difuziune prin membranele biologice:
a. Difuziunea prin peretele capilarelor sanguine;
b. Difuziunea prin bariera hematoencefalic;
c. Difuziunea prin bariera hematoplacentar;
134. Difuziunea prin peretele capilarelor sanguine presupune :
a. Trecerea apei i electroliilor cu molecule mici;
b. Trecerea aminoacizi;
c. O trecere fr consum de energie.
135. Difuziunea prin bariera hematoencefalic:
a. Permite trecere substantelor lipofile;
b. Permite trecerea substantelor ionizate;
c. Permite trecerea subtanelor disociate.
136. Bariera hematoencefalic este realizat de:
a. Keratocite;
b. Celule gliale;
c. Nevroglii;
137. Bariera hematoplacentar:
a. este reprezentat de o membran semipermeabil;
b. permite transferul unor substane medicamentoase de la mam la ft;
c. permite trecerea unor compui liposolubili i nedisociabili.
138. Membranele celulare au in compoziie urmtoarele straturi:
a. proteic n exterior;
b. lipidic n mijlocul membranei;

14
 c. celulozic n interior;
139. Prin membranele celulare pot difuza uor medicamente:
a. cu coeficient de liposolubilitate ridicat;
b. cu coeficient de liposolubilitate sczut;
c. neionizate;
140. Permeabilitatea capilarelor:
a. Este aceeai pentru toate organele;
b. difer n funcie de organ;
c. duce la o repartizare inegal a medicamentului n diferite organe;
141. Capilarele glomerulare:
a. sunt prevzute cu pori largi;
b. permit trecerea n urina primar a unor molecule avnd greutate molecular mare;
c. permit trecerea n urina primar doar a unor molecule avnd greutate molecular
mic;
142. Factori care influeneaz distribuia medicamentelor:
a. gradul de disociere (pKa);
b. doza administrat;
c. vascularizaia;
143. Factori dependeni de substana medicamentoas care influeneaz distribuia
sunt:
a. greutatea molecular;
b. pH-ul compartimentelor hidrice;
c. starea de agregare a substanei;
144. Factori dependeni de esuturi care influeneaz distribuia sunt:
a. viteza metabolizrii;
b. afinitate pentru proteinele tisulare;
c. coninutul n lipide al esuturilor respective;
145. Dup transferul substanelor medicamentoase n intestin acestea pot parcurge
urmtoarele trasee:
a. eliminarea prin scaun;
b. reabsorbie intestinal;
c. readucerea substanei n circulaia sistemic;
146. La nivelul esuturilor pot exista:
a. Legarea de proteinele sanguine;
b. Fixarea substanelor medicamentoase pe receptori;
c. Stocarea medicamentelor n esuturi;
147. n urma metabolizrii:
a. petidina se transform ntr-un produs toxic;
b. fenilbutazona se transform n produs uricozuric;
c. paracetamolul este transformat in fenacetin;

15
148. Medicamentele care sunt bioactivate n urma metabolizrii sunt:
a. Bromhexinum;
b. Diazepamum;
c. Benzylpenicilinum;
149. Substane inactive farmacodinamic care n urma metabolizrii devin active :
a. Fenacetinum;
b. Enalaprilum;
c. Diazepamum;
150. Medicamente care se elimin neschimbate n urma metabolizrii:
a. Eterul;
b. Penicilina;
c. Nordazepamum;
151. Substane care sunt biotransformate la locul administrrii:
a. bicarbonat de sodiu;
b. procaina;
c. sulfasalazina;
152. Substane medicamentoase transformate la locul de aciune:
a. Adrenalina;
b. Noradrenalina;
c. Penicilina G;
153. Factorii cu rol important n metabolizarea medicamentelor sunt:
a. Structura chimic;
b. Specia;
c. Starea fiziopatologic;
154. Interaciuni medicamentoase n cadrul proceselor de metabolizare sunt:
a. inducie enzimatic;
b. inhibiie enzimatic;
c. autoinducie enzimatic;
155. Inducia enzimatic:
a. Este procesul de stimulare a sintezei unor enzime;
b. Are rol important n metabolizarea altor substane medicamentoase;
c. Este efectul prin care anumite substane inhib producerea de enzime;
156. Fenomenul de inhibiie enzimatic are aplicaii terapeutice n metabolizarea :
a. medicamentelor IMAO ;
b. medicamentelor inhibitoare a enzimei de conversie, a angiotensinei I n
angiotensin II;
c. inhibitori de -lactamaze;
157. Medicamente inhibitoare enzimatic sunt:
a. Cimetidina versus anticoaculantelor orale;
b. Barbituricele;

16
 c. Eritromicina versus teofilina;
158. Eliminarea renal este depinde de :
a. starea fiziologic sau patologic a rinichilor;
b. legarea de proteinele plasmatice;
c. pH-ul urinei;
159. Eliminarea la nivel renal implic urmtoarele procese:
a. filtrarea glomerular;
b. secreia tubular;
c. reabsorbia tubular;
160. In ceea ce priveste reabsorbia tubular afirmatiile adevarate sunt:
a. substanele reabsorbite sunt substane liposolubile cu coeficient de partiie ridicat;
b. are loc pentru substanele ionizate;
c. are loc pentru substantele polare;
161. Prin eliminare digestiva se indeparteaza din organism:
a. Sulfamidele intestinale;
b. Insulina;
c. Aminoglicozidele;
162. Prin saliv se elimin:
a. Mercurul;
b. Plumbul;
c. Sodiul;
163. Prin secteiile lactate se elimin:
a. Purgativele antrachinonice;
b. Cloramfenicolul;
c. Sarurile de amoniu;
164. Pulmonar se elimin urmtoarele substante:
a. Amoniu;
b. Iodul;
c. Arsenul;
165. Prin piele se elimin:
a. Uleiurile volatile;
b. Eritromicina;
c. Bromul.
166. Mecanismele implicate in eliminare sunt dependente de :
a. substanta medicamentoasa;
b. calea de administrare;
c. marimea particulelor substantei medicamentoase .
167. Eliminarea la nivel renal implic urmtoarele procese:
a. filtrarea glomerular;
b. reabsorbia tubular;

17
 c. secreia tubular.
168. Alcalinizarea urinei va stimula:
a. disocierea substanelor acide ;
b. disocierea substanelor alcaline ;
c. creterea eliminarii substantelor acide.
169. Acidularea urinei va crete :
a. disocierea substanelor alcaline ;
b. disocierea substanelor acide ;
c. eliminarea substantelor alcaline.
170. Digestiv se elimin urmatoarele substante:
a. acidul nalidixic;
b. sulfamidele intestinale;
c. sulfatul de bariu.

REZOLVARE TESTE FARMACOLOGIE

1 ABC 2 AC 3 BC 4 ABC
5 AC 6 BC 7 ABC 8 AB
9 BC 10 ABC 11 AB 12 A
13 B 14 B 15 ABC 16 ABC
17 ABC 18 BC 19 ABC 20 AC
21 ABC 22 BC 23 AC 24 ABC
25 A 26 A 27 ABC 28 ABC
29 ABC 30 ABC 31 ABC 32 AB
33 AC 34 AC 35 ABC 36 AC
37 AC 38 ABC 39 AB 40 B
41 BC 42 A 43 ABC 44 AB
45 AB 46 AB 47 ABC 48 AC
49 B 50 B 51 C 52 B
53 AB 54 AB 55 ABC 56 ABC
57 AC 58 ABC 59 ABC 60 AC
61 AB 62 AC 63 ABC 64 ABC
65 AB 66 ABC 67 A 68 AC
69 AB 70 C 71 ABC 72 BC
73 ABC 74 AB 75 AB 76 BC
77 A 78 A 79 C 80 ABC
81 AB 82 ABC 83 ABC 84 AC
85 AB 86 AC 87 BC 88 BC
89 B 90 BC 91 BC 92 ABC
93 AB 94 BC 95 ABC 96 AB
97 A 98 ABC 99 AC 100 ABC
101 B 102 A 103 ABC 104 ABC
105 AB 106 AC 107 AC 108 AB

18
109 ABC 110 AC 111 ABC 112 ABC
113 BC 114 ABC 115 ABC 116 AB
117 AC 118 A 119 AB 120 ABC
121 BC 122 AB 123 AB 124 AB
125 ABC 126 AC 127 ABC 128 AC
129 BC 130 BC 131 ABC 132 AB
133 AB 134 AB 135 A 136 BC
137 ABC 138 AB 139 AC 140 BC
141 AB 142 ABC 143 AC 144 BC
145 ABC 146 BC 147 AB 148 AB
149 B 150 AB 151 AC 152 AB
153 ABC 154 ABC 155 AB 156 ABC
157 AC 158 AB 159 ABC 160 A
161 AC 162 AB 163 AB 164 AB
165 AC 166 ABC 167 ABC 168 AC
169 AC 170 BC

FARMACOGNOZIE GENERALA
1. Florile de Chamomilla recutita se pot confunda cu:
a. Matricaria inodora
b. Antemilis nobilis
c. Adonis vernalis
2. Frunzele de Plantago lanceolata se pot confunda cu:
a. Plantago major
b. Digitalis purpurea
c. Digitalis lanata;
3. Cantitatea de apa aflata in produsele vegetale uscate nu trebuie sa depaseasca:
a. 10-15 %
b. 3 % la Digitalis purpurea;
c. 15-20 %
4. Denumirea latina a produsului vegetal reprezentat de tuber este:
a. Tuberus
b. Tuber
c. Tuberum
5. Cultura plantelor medicinale ofera urmatoarele avantaje:
a. Prin cultura se asigura o densitate mare de plante pe suprafata cultivata;
b. Recoltarea se poate face mai greu;
c. Se pot valorifica terenuri improprii altor cultivari
6. Pentru cultura plantelor medicinale de o importanta deosebita sunt:
a. Factorii climatici;

19
 b. Tehnica de recoltare;
c. Arealul de cultivare;
7. Radacina dicotomica:
a. Este rar intalnita;
b. Este caracterizata prin alungirea radacinii principale;
c. Se intalneste la majoritatea ferigilor.
8. Radacinile cu nodozitati sunt:
a. Radacini contractile;
b. Radacini simbionte;
c. Radacini cu micorize.
9. Tulpina prismatica este caracteristica familiei:
a. Cupresaceae;
b. Asteraceae;
c. Lamiaceae
10. Mugurii sunt denumiti in limba latina astfel:
a. Gemmae;
b. Populi;
c. Mugurus.
11. Heterozidele cardiotonice sunt compusi principali in:
a. Convallaria majalis;
b. Adonis vernalis;
c. Panax ginseng
12. Principiile amare sunt compusii principali din:
a. Calendula officinalis;
b. Artemisia absinthium;
c. Gentiana luthea
13. Denumirea latina pentru planta matraguna este:
a. Datura stramonia;
b. Solanum tuberosum;
c. Atropa belladonna.
14. Radacinile fasciculate sunt :
a. Radacini cu ramificatie dicotomica;
b. Radacini cu ramificatie monopodiala;
c. Radacini intalnite la Triticum vulgare.
15. Ramificatia simpodiala este intalnita la :
a. Tulpina;
b. Radacina;
c. Ramuri;
16. Radacinile sulcate sunt intalnite la:
a. Familia Equisetaceae;

20
 b. Familia Lamiaceae;
c. Familia Rosaceae.
17. Scapul este intalnit la urmatoarele plante:
a. Taraxacum officinalis;
b. Brassica oleraceae;
c. Galantus nivalis;
18. Tulpinile asimilatoare sunt intalnite la urmatoarele familii:
a. Familia Cactaceae;
b. Familia Fagaceae;
c. Familia Lamiaceae;
19. Panax ginseng face parte din familia:
a. Asteraceae;
b. Araliaceae;
c. Gentianaceae;
20. Atropa belladonna contine:
a. Alcaloizi tropanici;
b. Atropina;
c. Scopolamina;
21. Culmul este caracteristic familiei:
a. Poaceae;
b. Gramineae;
c. Araliaceae;
22. Sophore flos se recolteaza:
a. in momentul cand florile sunt uscate;
b. atunci cand florile sunt in stadiu de boboci;
c. la inflorire maxima.
23. Scoarta se recolteaza intr-o anumita perioada din an:
a. Primavara
b. Toamna
c. Iarna.
24. Uscarea plantelor cu uleiuri volatile se face la temperatura de:
a. 20-25 grade Celsius;
b. 15-20 grade Celsius;
c. 45-55 grade Celsius.
25. Fructele suculente se usuca la :
a. 50-60 grade Celsius;
b. 70-80 grade Celsius;
c. 120-150 grade Celsius.
26. Fragmentarea se face astfel:
a. In toto;

21
 b. Concissum;
c. Pulveratum;
27. Familia Composite se numeste acum:
a. Brassicaceae;
b. Asteraceae;
c. Apiaceae;
28. Familia Umbeliferae se numeste acum:
a. Apiaceae;
b. Asteraceae;
c. Lamiaceae;
29. Familia Poaceae s-a numit in trecut:
a. Gramineae;
b. Leguminoase;
c. Composite;
30. Aconitum napelus este denumit popular:
a. Nap;
b. Omag;
c. Ciumafaie;
31. Denumirea latina pentru mesteacan este urmatoarea:
a. Betula pendula;
b. Betula verucosa;
c. Betula lenta.
32. Quercus cortex reprezinta scoarta recoltata de la :
a. Stejar;
b. Ulm;
c. Fag.
33. Cardui marie fructus reprezinta fructele recoltate de la specia:
a. Silybum marianum;
b. Armurariu;
c. Carum carvi.
34. Cerasi stipites se recolteaza de la :
a. Cerasus avium;
b. Cerentel;
c. Cerasus vulgaris;
35. Zea mays este denumirea in latina pentru:
a. Secara;
b. Grau;
c. Porumb.
36. Ghiocelul este denumit in limba latina astfel:
a. Triticum vulgare;

22
 b. Convalaria majalis
c. Galanthus nivalis.
37. Denumirea latina pentru alunul de padure este:
a. Cornus sanguinea;
b. Corylus avelana;
c. Cornus mas;
38. Denumirea in limba latina pentru morcov este:
a. Ziginber officinale;
b. Crocus sativus;
c. Daucus carota.
39. Syrynga vulgaris este denumirea latina pentru:
a. Siminiche;
b. Salcam;
c. Liliac.
40. Althea officinalis contine:
a. Mucilagii;
b. Saponozide;
c. Antocianozide.

41. Dupa pozitie mugurii se clasifica in:

a. Muguri foliari;
b. Mucuri axiali;
c. Muguri terminali.
42. Dupa organele la care dau nastere mugurii se clasifica in:
a. Muguri axiali;
b. Muguri florali;
c. Muguri foliari.
43. Mugurii de pin sunt produse vegetale recoltate de la :
a. Abies alba;
b. Pinus silvestris;
c. Picea abies.
44. Mugurii de pin au urmatoarele actiuni:
a. Modificator al secretiei bronhice;
b. Actiune diuretica;
c. Actiune antiagreganta plachetara.
45. Mugurii de zmeur sunt recoltati de la specia:
a. Rubus idaeus;
b. Rubus fructicosus;
c. Morus nigra;

46. Mugurii de zmeur au urmatoarele actiuni:

23
 a. Adjuvanti in litiaza urica;
b. Reglatori ai activitatii ovarelor;
c. Sunt considerati progesteroni naturali.
47. Mugurii de jneapan sunt recoltati de la specia:
a. Coryllus avelana;
b. Pinus mugo;
c. Abies alba.
48. Mugurii de mesteacan au urmatoarele actiuni:
a. Rinofaringite;
b. Traheite, traheobronsite;
c. Demineralizari osoase;
49. Mugurii de liliac se recolteaza de la urmatoarea specie:
a. Ribes nigrum;
b. Syringa vulgaris;
c. Lilium candidum.
50. Mladitele de paducel au urmatoarele actiuni:
a. Tulburari de menopauza;
b. Acufene si vertij;
c. Reglare neurovegetativa in aerofagie;
51. Galele se recolteaza:
a. Cu insecta in interior;
b. Fara insecta;
c. Nu conteaza perioada de recoltare.
52. Galele contin:
a. Taninuri galice;
b. Peduncularina;
c. Acid elagic.
53. Gallae sinensis se obtin de la specia:
a. Quercus lusitanica;
b. Rhus semialata;
c. Apis sinensis;
54. Gummi arabicum se obtine din:
a. Astragalus gumifer;
b. Acacia senegal;
c. Talul unor alge rosii;
55. Pectina se extrage din:
a. Plante din genul Laminaria;
b. Linum ussitatisimum
c. Din fructe coapte.
56. Glucidele se gasesc in cadrul plantelor in :

24
 a. Toate organele;
b. Numai in fructele coapte;
c. Numai in fuctele imature.

57. Heterozidele cardiotonice sunt compusi principali in:

a.Convalaria majalis;

b.Adonis vernalis;

c.Panax ginseng

58. Famiile cele mai bogate in flavonoide sunt:

a. Lamiaceae;
b. Rosaceae;
c. Malvaceae;
59. Sambuci flos se recolteaza de la:
a. Sylibum marianum;
b. Sambucus nigra;
c. Fagopyrum aesulentum;
60. Taninurile:
a. Contin azot in molecula;
b. Sunt solubili in apa;
c. Formeaza compusi imputrescibili cu proteinele;
61. Familiile care contin cantitati mari de taninuri sunt:
a. Rosaceae, Fagaceae;
b. Lamiaceae, Ranunculaceae;
c. Brassicaceae , Papaveraceae;
62. Hameiul se recolteaza de la :
a. Humulus lupus;
b. Hamamelidis virginiana;
c. Geum urbanum;
63. Polygonium bistorta este denumita popular astfel:
a. Cretisoara;
b. Revent;
c. Radacina serpilor;
64. Strophanti semen se recolteaza de la :
a. Strophantus gratus;
b. Strophantus kombe;
c. Adonis vernalis;
65. Heterozidele cardiotonice sunt indicate in:
a. Tahicardie ventriculara;

25
 b. Insuficienta cardiaca;
c. Creste forta de contractie a inimii.
66. Adonis vernalis este denumirea latina pentru:
a. Lacramioara;
b. Sunatoare;
c. Ruscuta de primavara.
67. Rheum palmatum face parte din familia:
a. Liliaceae;
b. Polygonaceae;
c. Hypericaceae;
68. De la specia Crataegus monogyma se recolteaza:
a. Frunzele;
b. Florile;
c. Fructele.
69. De la specia Asperula odorata se recolteaza:
a. Partea aeriana;
b. Doar tulpina;
c. Radacina.
70. Arbutozida este caracteristica familiei:
a. Apiaceae;
b. Ericaceae;
c. Lamiaceae;
71. Polihidroxicetonele fac parte din clasa:
a. Heterozide;
b. Cumarine;
c. Glucide;
72. Achillea millefolium are aciune:
a. expectorant;
b. astringent, antiseptic;
c. purgativ.
73. Aconitum napellus are aciune:
a. analgezic;
b. expectorant;
c. inhib reflexul de tuse.
74. Care afirmaii sunt adevrate n ceea ce priveste planta Adonis vernalis:
a. este denumit popular rucua de primvar;
b. conine glicozide cardiotonice;
c. este indicat n insuficiena cardiac de efort.
75. Extractul din Aesculus hippocastanum are proprietile:
a. este un bun antiinflamator;

26
 b. are aciune hemostatic;
c. stimuleaz hematopoeza.
76. Care afirmaii sunt adevrate pentru Allium cepa:
a. prezint efecte hiperglicemiante;
b. are aciune diuretic;
c. are proprieti antibacteriene i antifungice.
77. Allium sativum:
a. are efecte hipoglicemiante;
b. prezint aciune antiagregant plachetar;
c. are aciune antimicotic.
78. Care afirmaii sunt adevrate in ceea ce privete planta Aloe ferox:
a. are efecte fotosensibilizatoare:
b. are efecte laxative antranoide puternice;
c. are efect antiinflamator i antibacterian.
79. Arctium lappa:
a. este un bun agent diuretic i diaforetic;
b. este purificator al sngelui;
c. are aciune imunostimulant.
80. Care afirmaii sunt adevrate despre Artemisia absinthium:
a. este un bun tonic amar.
b. stimuleaza apetitul;
c. are aciune vermifug.
81. Care afirmaii sunt false n ceea ce privete planta Betula pendula:
a. are aciune laxativ;
b. are aciune diuretic;
c. este indicat mpotriva cderii prului.
82. Calendula officinalis are aciune:
a. diaforetic, diuretic;
b. antibacterian, antifungic;
c. antiinflamatoare, cicatrizant.
83. Extrasul din Camelia sinensis are proprieti:
a. antioxidante;
b. de cretere a ratei metabolismului;
c. hemostatice.
84. Care dintre afirmaii sunt adevrate despre Canabis sativa:
a. indicat n presiune intraocular crescut;
b. stimuleaz apetitul;
c. util n chimioterapie.
85. Referitor la Chelidonium majus menionai afirmaiile adevrate:
a. are aciune de distrugere a negilor;

27
 b. indicat n cancer al vezicii urinare;
c. are aciune colagog.
86. Cicorium intibus:
a. este denumit popular cicoare;
b. este un bun excitant al SNC;
c. indicat n litiaze biliare i anemii.
87. Coffea arabica:
a. stimuleaz activitatea SNC;
b. are efecte vasoconstrictoare cerebrale;
c. are aciune diuretic.
88. Care afirmaii sunt false despre Colchicum autumnale:
a. Stimuleaz activitatea SNC;
b. este indicat n tratamentul crizelor de gut;
c. stimuleaz peristaltismul intestinal.
89. Care dintre urmtoarele plante sunt toxice:
a. Conium maculatum;
b. Capsicum annum;
c. Aconitus napellus.
90. Extractul de Conium maculatum este indicat n:
a. Rigiditate muscular , spasme intestinale.
b. tuse convulsiv, astm;
c. colici renale.
91. Echinaceaea purpurea prezint:
a. aciune imulomodulatoare;
b. efecte antioxidante puternice.
c. aciune de cretere a a sintezei de corticosteroizi;
92. Efecte antitumorale prezint urmtoarele plante:
a. Ephedra distachya;
b. Colchicum autumnale;
c. Echinaceaea purpurea.
93. Stimularea activitii SNC este data de folosirea urmtoarelor plante:
a. Cola acuminata;
b. Amni majus;
c. Geniana luthea.
94. Menionai plantele cu aciune asupra aparatului cardiovascular:
a. Adonis vernalis;
b. Convalaria majalis;
c. Digitalis purpurea.
95. Din familia Solanaceae fac parte urmtoarele plante:
a. Datura stramonium;

28
 b. Solanum tuberosum;
c. Digitalis purpurea.
96. Din familia Asteraceae fac parte urmatoarele plante:
a. Angelica arhangelica;
b. Arctium lappa;
c. Artemisia absinthium;
97. Din familia Brassicaceae fac parte:
a. Capsela bursa-pastroris;
b. Calendula officinalis;
c. Brassica nigra.
98. Proprieti expectorante prezint urmtoarele plante:
a. Eucalyptus globus;
b. Primula officinalis;
c. Arnica montana.
99. Matricaria camomilla face parte din familia:
a. Lamiaceae;
b. Asteraceae;
c. Fabaceae.
100. Hellianthus annum este denumire latina pentru:
a. siminoc;
b. floarea soarelui;
c. hibiscus.

REZOLVARE TESTE FARMACOGNOZIE GENERAL

1 AB 2 BC 3 AB 4 B
5 AC 6 AC 7 AC 8 B
9 C 10 A 11 AB 12 BC
13 C 14 BC 15 A 16 A
17 AC 18 A 19 B 20 ABC
21 AB 22 B 23 AC 24 A
25 B 26 ABC 27 B 28 A
29 A 30 B 31 ABC 32 A
33 AB 34 AC 35 B 36 C
37 B 38 C 39 C 40 ABC
41 BC 42 BC 43 B 44 AB
45 A 46 BC 47 B 48 ABC
49 B 50 AB 51 A 52 ABC
53 B 54 B 55 C 56 A
57 AB 58 ABC 59 B 60 BC
61 A 62 A 63 C 64 AB

29
65 BC 66 C 67 B 68 ABC
69 A 70 B 71 C 72 AB
73 AB 74 ABC 75 AB 76 BC
77 ABC 78 BC 79 AB 80 ABC
81 A 82 ABC 83 AB 84 BC
85 ABC 86 AC 87 ABC 88 A
89 AC 90 ABC 91 ABC 92 AB
93 AC 94 ABC 95 AB 96 BC
97 AB 98 AB 99 A 100 B

FARMACOGNOZIE SPECIAL
1. Saponozidele din Primulae rhizoma cum radix au actiune:
a. expectoranta
b. vitaminizanta
c. tonic cardiaca
2. Ce este adevarat despre Equiseti herba?
a. contine alcaloizi
b. se utilizeaza ca produs vegetal radacina
c. se numeste popular coada calului
3. Poliuronidele sunt:
a. pectinele, mucilagiile, gumele
b. pectinele, taninurile, gumele
c. pectinele, mucilagiile
4. Urmatoarele plante medicinale contin mucilagii:
a. Mentha piperita
b. Linum usitatissimun
c. Althaea officinalis
5. Mucilagiile prezinta urmatoarele actiuni:
a. emolienta, laxativa
b. antidiareica, astringenta
c. eupeptica, stomahica
6. Agar-agar este:
a. un alcaloid obtinut prin metode de extractii selective repetate si folosit pentru
actiunea antispastica, relaxanta la nivelul tubului digestiv
b. heterozida obtinuta prin extractia acida si folosita pentru actiunea cicatrizanta,
astringenta, antiseptica
c. mucilagul gelificat si uscat obtinut prin fierberea acidulata a unor alge marine,
folosit pentru actiunea laxativa si adjuvant in tehnica farmaceutica
7. Althaea officinalis si Digitalis purpurea contin:

30
 a. mucilagii, respectiv taninuri
b. mucilagii, taninuri, respectiv heterozide cardiotonice
c. saponine, respectiv heterozide cardiotonice
8. Antrachinonele din Frangulae cortex au actiune:
a. laxativa in doze mici, purgativa in doze mari
b. carminativa in doze mici, antidiareica in doze mari
c. coleretica in doze mici, colagoga in doze mari
9. Uleiurile volatile sunt:
a. produsi ai metabolismului secundar vegetal, cu miros placut, aromat
b. substante grase care se absorb repede prin piele si au gust placut, tolerat bine
de organism
c. substante care au un miros placut, aromat, usor solubile in grasimi si cu
interesante proprietati terapeutice
10. Uleiurile volatile sunt:
a. lichide limpezi incolore sau colorate si fara miros
b. la aer si la lumina isi modifica proprietatile
c. cunoscute sub denumirea de Aetherolea
11. Anisi aetheroleum este:
a. uleiul volatil de fenicul
b. uleiul volatil de anason
c. obtinut prin distilare cu vapori de apa din fructele mature ale plantei
12. Ce este adevarat despre Lavandulae flos?
a. sunt florile de rozmarin
b. contine uleiuri volatile
c. au un miros placut
13. Care din urmatoarele produse vegetale contin uleiuri volatile:
a. Lavandulae flos, Anisi fructus, Menthae folium
b. Quercus cortex, Frangulae cortex, Althaeae folium
c. Tiliae flos, Chamomillae flos, Carvi fructus
14. Care dintre afirmatiile de mai jos despre anasonul dulce sunt adevarate:
a. se foloseste radacina pentru obtinerea uleiului volatil
b. se mai numeste si fenicul
c. este o planta care contine mai ales taninuri
15. Urmatoarele produse vegetale nu contin ca principii active uleiuri volatile:
a. Aconiti tuberus, Digitalis purpurea
b. Chamomillae flos, Millefolii flos
c. Quercus cortex, Cynarae folium
16. Uleiurile volatile:
a. se gasesc in majoritatea organelor plantelor medicinale
b. se folosesc numai pentru proprietati aromatizante

31
 c. se conserva in recipiente din sticla colorate sau recipiente din metal oxidabil,
de capacitate mica, la o temperatura de maxim 50C
17. Care din urmatoarele plante contine in fructe uleiuri volatile:
a. levantica sau lavanda
b. anasonul
c. chimenul
18. Uleiul volatil de levantica se obtine din:
a. inflorescenta plantei Lavandula angustifolia
b. frunzele plantei Lavandula angustifolia
c. inflorescenta si frunzele plantei Lavandula angustifolia
19. Uleiul volatil de menta se obtine din:
a. frunzele plantei Mentha piperita
b. varfurile inflorite ale plantei Mentha piperita
c. rizomul plantei Foeniculum vulgare
20. Uleiul volatil de menta contine in special:
a. mentol
b. acetat de metil
c. camfor
21. Uleiul volatil de eucalipt:
a. are monografie in FR X
b. contine eucaliptol
c. se obtine din frunza arborelui cu acelasi nume
22. Uleiurile volatile:
a. pastrate in farmacii la temperaturi scazute, depun cristale, care se redizolva
prin usoara incalzire
b. nu se amesteca cu alcoolul absolut
c. uleiurile volatile se controleaza odata la cinci ani
23. Uleiurile volatile:
a. sunt amestecuri complexe
b. nu contin terpene
c. contin maxim doua substante minerale
24. Mentolul este un:
a. component principal al uleiului volatil de izma buna
b. ulei volatil neindicat in sarcina si la copii sub 2 ani, indiferent de forma
farmaceutica
c. este componentul principal al uleiului volatil de menta
25. Urmatoarele uleiuri volatile nu sunt oficinale:
a. ulei volatil de scortisoara, de lamaie
b. ulei volatil de valeriana, de menta
c. ulei volatil de menta, de busuioc

32
26. Care din uleiurile volatile sunt obtinute din scoarta:
a. scortisoara
b. fag
c. lemn dulce
27. Uleiurile volatile se folosesc in special in:
a. aromaterapie
b. homeopatie
c. apiterapie
28. Uleiurile volatile nu sunt contraindicate in:
a. homeopatie
b. fitoterapie
c. aromoterapie
29. Uleiurile volatile au actiune:
a. antibacteriana
b. antiseptica
c. laxativa
30. Uleiurile volatile se vor administra:
a. copiilor sub 12 luni pe cale interna
b. copiilor intre 6-12 ani o doza egala cu cea a adultilor
c. femeilor gravide in doze injumatatite din doza adultului si numai uleiuri
volatile neiritante
31. Uleiurile volatile se administreaza:
a. pe cale interna si externa
b. numai cale externa
c. numai cale interna
32. Care din afirmatii este adevarata:
a. vitaminele nu sunt produsi ai metabolismului primar vegetal
b. carotenoidele sau provitaminele A sunt vitamine liposolubile
c. vitamina E nu se gaseste in plante medicinale
33. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. vitaminele din complexul B sunt hidrosolubile
b. vitaminele din complexul B se gasesc in drojdia de bere
c. vitamina C se gaseste in fructele de Rosa canina
34. Care din urmatoarele substante grase folosite in tehnica farmaceutica sunt oficinale:
a. uleiul de floarea-soarelui
b. untul de cacao
c. uleiul de masline, uleiul de susan
35. Lanolina este:
a. un complex de vitamine
b. materia grasa extrasa si purificata din lana de oaie

33
 c. este cunoscuta si sub denumirea de vaselina
36. Lanolina nu este folosita in tehnica farmaceutica pentru actiunea:
a. laxativa
b. carminativa
c. emolienta
37. Lanolina si cetaceul nu stau la baza prepararii:
a. cremelor si unguentelor cosmetice
b. inhalatiilor
c. solutiilor injectabile
38. Uleiul de ricin:
a. este oficinal
b. are actiune laxativa si purgativa
c. se administreaza doar intern
39. Uleiul de floarea-soarelui neutralizat se foloseste la prepararea:
a. solutiilor injectabile uleioase si colirelor
b. pentru picaturile de uz nazal
c. perfuziilor
40. Alcalozii sunt:
a. substante organice azotate complexe de origine vegetala
b. sunt constituientii principali ai matragunei
c. sunt substante organice cu o puternica actiune terapeutica
41. Atropina are actiune:
a. la nivel ocular produce midriaza
b. vitaminizanta
c. antispastica
42. Urmatoarele produse vegetale contin alcaloizi:
a. Aconiti tuber
b. Calendulae flos
c. Belladonnae folium
43. Belladonnae folium contine:
a. aconitina
b. atropina
c. codeina
44. Efedrina se gaseste in:
a. Ephedrae herba
b. Cocae folium
c. Chamomillae flos
45. Opiul se obtine din:
a. latexul uscat la aer din capsulele imature ale plantei Papaver somniferum
b. frunzele arborelui de camfor

34
 c. frunzele arborelui de coca
46. Care din urmatoarele plante contin in special principii active flavonoide:
a. Ginkgo biloba
b. Tamus communis
c. Crataegus monogyna
47. Flavonoidele nu au actiune:
a. antioxidanta
b. laxativa
c. diuretica
48. Incercuiti afirmatia falsa:
a. mucilagiile si antraderivatii au actiune laxativa
b. fitopreparatele cu uleiurile volatile si taninuri se administreaza doar intern
c. scoarta de crusin si de stejar sunt folosite sub forma de decocturi pentru
actiunea purgativa
49. Care din afirmatii sunt adevarate:
a. flavonoidele din citrice au actiune tonic venoasa
b. bioflavonoidele din Ginkgo biloba au actiune vasoprotectoare cerebrala
c. flavonoidele din salcamul japonez au actiune hepatoprotectoare
50. Care dintre urmtoarele plante conin uleiuri volatile :
a. Hyssopus officinalis;
b. Juniperus comunis;
c. Ephedra disctachia.
51. Care afirmaii referitoare la camfor sunt adevrate:
a. camforul natural este dextroxir;
b. se prezint sub form de pulbere amorf;
c. se prezint sub form de cristale.
52. n compoziia uleiurilor volatile intr urmtoarele componente;
a. monoterpene aciclice i ciclice;
b. sescviterpene aciclice;
c. heterozide cardiotonice.
53. Care dintre urmtoarele procedee se preteaz pentru obinerea uleiurilor volatile:
a. extracia cu solveni volatili;
b. hidrohistilarea;
c. distilarea cu vapori de ap.
54. Menionai care sunt proprietile fizice ale uleiurilor volatile:
a. sunt substane solide;
b. au miros aromat uneori iritant;
c. fierb la temperaturi ntre 150 300 grade Celsius.
55. Care dintre urmtoarele plante conin uleiuri volatile:
a. Conium maculatum;

35
 b. Lavandula angustifolia;
c. Coriandrum sativum.
56. Care dintre urmtoarele plante conin uleiuri volatile:
a. Melissa officinalis;
b. Salvia sclarea;
c. Myrthus communis.
57. Care dintre urmtoarele plante conin uleiuri volatile:
a. Carum carvi;
b. Eucalypthus globus;
c. Laurus nobilis;
58. Principiile amare sunt:
a. produi ternari netoxici;
b. capabili s determine o cretere lent a secreiei gastrice;
c. absorbabili la nivelul stomacului.
59. Substanele amare sunt ntlnite la plante din familiile:
a. Genianaceae;
b. Asteraceae;
c. Lamiaceae;
60. Dintre proprietile fizice ale principiilor amare amintim:
a. sunt greu solubile n ap;
b. sunt lipsite de miros;
c. au gust foarte amar.
61. Dintre aciunile principiilor amare care afirmaie este adevarat:
a. au proprieti tonice aperitive;
b. ingerate nainte de mas cu jumtate de or produc secreie abundent;
c. ingerate n timpul mesei reduc secreia abundent.
62. principiile amare sunt utile n:
a. gastrite cronice;
b. anorexia copiilor;
c. anorexia nervoas.
63. Dintre plantele care conin principii amare amintim:
a. Geniana lutea;
b. Lamium album;
c. Centaurium umbellatum;
64. Dintre plantele care conin principii amare menionam:
a. Harpagophytum procumbens;
b. Artemisia absinthium;
c. Lavandula angustifolia.
65. Dintre plantele care conin principii amare menionm:
a. Taraxacum officinalis;

36
 b. Cicorium inthybus;
c. Digitalis purpurea.
66. Filicis maris rizoma se recolteaza de la specia :
a. Dryopteris filix-mas;
b. Canabis indica;
c. Convolvulus arvensis.
67. Care afirmaii despre carotenoide sunt adevrate:
a. sunt substane de natur terpenoidic;
b. au culoare galben, portocalie sau roie;
c. contin maxim 20 atomi de carbon n molecul.
68. Menionai produsele vegetale care conin carotenoide:
a. Urticae folium;
b. Violae tricoloris flos;
c. Taraxaci flos.
69. Care afirmaii despre alcaloizi sunt adevrate:
a. sunt substane organice cu azot n molecul;
b. pot fi de origine animal i vegetal;
c. la baza formrii lor stau aminoacizii.
70. Dintre familiile de plante care conin alcaloizi amintim:
a. Solanaceae;
b. Papaveraceae;
c. Lamiaceae.
71. Alcaloizii din Papaver somniferum se gsesc n:
a. frunze;
b. fructe;
c. rdcini.
72. Coninutul n alcaloizi al plantelor este influenat de:
a. lumin;
b. natura solului;
c. perioada de vegetaie.
73. Alcaloizii pot avea n structura lor:
a. amine secundare;
b. amine teriare;
c. amine cuaternare.
74. Principala proprietate chimic a alcaloizilor este:
a. caracterul acid;
b. caracterul bazic;
c. caracterul neutru.
75. Extracia alcaloizilor se face cu:
a. solveni polari;

37
 b. solveni nepolari;
c. apa.
76. Dintre alcaloizii tropanici fac parte:
a. hiosciamina;
b. lobelina;
c. scopolamina.
77. Alcaloizii din Atropa belladonna se obin din:
a. Belladonnae folium;
b. Belladonnae flos;
c. Belladonnae radix.
78. Atropa belladonna conine urmtorii alcaloizi:
a. L-hiosciamin;
b. lobelin;
c. atropin.
79. Care afirmatii despre atropin sunt adevrate:
a. are aciune parasimpatomimetic;
b. are aciune parasimpatolitic;
c. produce relaxarea musculaturii netede.
80. n oftalmologie atropina este folosit pentru:
a. dilatarea pupilei;
b. n vederea examinrii fundului de ochi;
c. n tratamentul preoperator pentru suprimarea secreiilor.
81. L-hiosciamina este un alcaloid care se gsete n:
a. Hyoscyamus niger;
b. Atropa belladonna;
c. Convularia majalis.
82. Nicotiana tabacum conine:
a. alcaloizi tropanici;
b. alcaloizi purinici;
c. alcaloizi piridinici.
83. Aciunea terapeutic a emetinei ( alcaloid ) este urmtoarea:
a. antitusiv;
b. expectorant;
c. imunostimulator.
84. Aciunea terapeutic a alcaloidului papaverin este urmtoarea:
a. spasmolitic;
b. antitusiv;
c. antitermic.
85. Aciunea alcaloidului colchicin este urmtoarea:
a. antigutos;

38
 b. antimitotic;
c. depresor al SNC.
86. Aciunea alcaloidului aconitin este urmtoarea:
a. analgezic;
b. antitermic;
c. antitusiv.
87. Aciunea alcaloidului codein este urmtoarea:
a. antitusiv;
b. inhibitor al colinesterazei;
c. antigutos.
88. Alcaloidul tubocurarina se extrage din:
a. Chondodentron tomentosa;
b. Strycnos nux vomiva.
c. Capsicum annum.
89. Opiul este un alcaloid care se extrage din:
a. Papaver somniferum;
b. Solanum tuberosum;
c. Atropa belladonna.
90. Farmacopeea Romn prevede un coninum minim de morfin n opiu de :
a. 20 % ;
b. 11 % ;
c. 50 % .
91. Opiul conine alcaloizi n proporie de:
a. 10 20 %
b. 30 40 %
c. 40 50 %.
92. Alcaloizii din opiu au urmtoarele aciuni:
a. analgezic;
b. hipnotic;
c. narcotici.
93. n afara analgeziei opioidele mai pot dezvolta aciuni precum:
a. deprimarea centrului respirator;
b. tulburri ale metabolismului endocrin;
c. hipnoz la doze mici.
94. Din Chelidonii herba et radix se extrag urmtorii alcaloizi:
a. chelidonina;
b. berberina;
c. papaverina.
95. Colchicum autumnale conine alcaloizii:
a. colchicin;

39
 b. demecolcin;
c. chelidonin.
96. Colchicina este folosit n terapeutic n:
a. tratamentul simptomatic al crizelor acute de gut;
b. tratamentul unor tipuri de leucemii;
c. tratamentul unor afeciuni respiratorii.
97. Care afirmatii despre emetin sunt adevrate:
a. se extrage din Ipecacuanhae radix;
b. n doze mici are aciune expectorant;
c. n doze mari este antivomitiv.
98. Care afirmatii despre Secale cornutum sunt adevrate:
a. produsul este contituit din scleroii ciupercii Claviceps purpurea;
b. conine alcaloizi derivai ai acidului lisergic;
c. conine alcaloizi care pot ajunge pn la 10 % din totalul componentelor.
99. Alcaloizii din Secale cornutum au urmtoarele aciuni:
a. stimularea contraciilor fibrelor netede ale musculaturii uterine;
b. ocitocic;
c. vasoconstrictoare periferic.
100. Care sunt alcaloizii din Secale cornutum:
a. ergometrina;
b. ergotoxina;
c. metilergometrina.
101. Din Rauwolfia serpentina se extrag urmtorii alcaloizi:
a. iohimbina;
b. ajmalina;
c. serpentina.
102. Alcaloizii din Rauwolfia serpentina au urmtoarele aciuni:
a. hipotensiv;
b. sedativ;
c. hipertensiv.
103. Din Aconiti tuber se extrag urmtorii alcaloizi:
a. aconitina;
b. vimblastina;
c. hipaconitina.
104. Produsele vegetale care conin vitamine sunt:
a. Cynosbati frutus;
b. Hippophae fructus;
c. Primulae folium.

40
 REZOLVRI TESTE FARMACOGNOZIE SPECIAL

1 A 2 C 3 A 4 BC
5 A 6 C 7 BC 8 A
9 AC 10 BC 11 BC 12 BC
13 AC 14 B 15 AC 16 A
17 BC 18 A 19 AB 20 AB
21 ABC 22 A 23 A 24 ABC
25 ABC 26 A 27 A 28 BC
29 AB 30 C 31 A 32 B
33 ABC 34 AB 35 B 36 AB
37 BC 38 AB 39 ABC 40 ABC
41 AC 42 AC 43 B 44 A
45 A 46 AC 47 BC 48 B
49 AB 50 AB 51 AC 52 AB
53 ABC 54 BC 55 BC 56 ABC
57 ABC 58 AB 59 AB 60 ABC
61 ABC 62 ABC 63 AC 64 AB
65 AB 66 A 67 AB 68 ABC
69 ABC 70 AB 71 B 72 ABC
73 ABC 74 B 75 AB 76 AC
77 AC 78 AC 79 BC 80 ABC
81 AB 82 C 83 BC 84 A
85 AB 86 ABC 87 A 88 AB
89 A 90 B 91 A 92 ABC
93 AB 94 AB 95 AB 96 A
97 AB 98 AB 99 ABC 100 ABC
101 ABC 102 AB 103 AC 104 ABC

FORME FARMACEUTICE

1. Prin recipiente bine inchise se intelege ca acestea trebuie sa:

a. protejeze continutul de mediul extern
b. evite contaminarea cu produse solide sau lichide
c. evite accesul copiilor la continut
2. Prin recipiente inchise etans se intelege ca acestea trebuie sa:
a. protejeze continutul de mediul extern
b. evite contaminarea cu produse solide, lichide, vapori, gaze
c. evite contaminarea cu microorganisme

41
3. Ce intelegeti prin expresia la rece?
a. -4C
b. 2-8C
c. 8-10C
4. Siropurile farmaceutice se conditioneaza in recipiente de capacitate:
a. de 500g
b. de 1000g
c. mica
5. Recipientele cu substante foarte active:
a. au eticheta cu inscris alb pe fond negru
b. au eticheta cu inscris rosu pe fond alb
c. se pastreaza la Separanda
6. Daca data expirarii nu este prevazuta, medicamentul industrial are o valabilitate de:
a. 1 an
b. 3 ani
c. 5 ani
7. FR X oficializeaza urmatoarele limonade:
a. limonada gazoasa
b. limonada lactica
c. limonada de citrat de magneziu
8. FR X oficializeaza urmatoarele siropuri:
a. sirop de portocale
b. sirop simplu
c. sirop de Balsam Tolu
9. Solutia efervescenta contine:
a. bicarbonat de sodiu
b. acid citric
c. carbonat de sodiu
10. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
a. sterilizare la autoclav
b. folosirea solutiei conservante ca vehicul
c. adaos de nipagin/nipasol (9:1), in concentratie de 0,15%
11. Vehiculele folosite la prepararea apelor aromatice sunt:
a. solutie de nipagin/nipasol 0,1%
b. solutie conservanta la 35-40C
c. apa distilata
12. Solutiile oficinale de uz extern sunt:
a. tinctura de iod
b. solutia alcoolica de camfor
c. solutia de clorhidrat de bromhexin

42
13. In functie de concentratia alcoolului, FR X oficializeaza urmatoarele monografii:
a. alcool de 96
b. alcool diluat
c. alcool de 70
14. Metodele de sterilizare prevazute de FR X sunt:
a. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
b. sterilizare prin caldura uscata
c. sterilizare prin filtrare
15. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:
a. uree
b. bicarbonat de sodiu
c. clorura de sodiu
16. Solutiile perfuzabile sunt:
a. solutii apoase sterile si apirogene
b. suspensii uleioase sterile si apirogene
c. emulsii U/A sterile si apirogene
17. In grupa medicamentelor sterile sunt incluse:
a. preparatele parenterale
b. preparatele aplicate pe plagi deschise, arsuri si pielea sugarilor
c. preparatele oftalmice
18. O solutie izotonica are:
a. aceeasi presiune osmotica cu cea a serului sanguin
b. aceeasi presiune osmotica cu cea a lichidului lacrimal
c. concentratie molara diferita de cea a serului sanguin
19. Avantajele medicamentelor oftalmice sunt:
a. stationare indelungata la nivelul zonei oculare
b. localizarea efectelor substantelor medicamentoase in ochi
c. concentratie terapeutica ridicata in zona oculara
20. Marimea particulelor solide ale suspensiilor oftalmice este de:
a. 25 m
b. 50 m
c. 100 m
21. Metilceluloza este o substanta auxiliara utilizata in colire cu rol de:
a. agent vascozifiant
b. agent osmotic
c. a prelungit timpul de contact cu zona oculara
22. Unguentele oftalmice:
a. contin excipienti ca: vaselina, lanolina, parafina lichida sterilizata
b. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei oculare (32,9C)
c. nu voaleaza ochiul

43
23. Colirele oficinale in FR X sunt:
a. colir cu cloramfenicol
b. colir cu sulfat de atropina
c. colir cu nitrat de pilocarpina
24. Pentru colire se utilizeaza ca vehicule:
a. apa distilata sterila
b. alcool
c. glicerol
25. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca:
a. picaturi pentru ochi
b. bai oculare
c. spray-uri
26. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:
a. solutii apoase izotonice
b. ulei de parafina
c. ulei de floarea-soarelui neutralizat
27. Preparatele nazale sunt administrate pentru urmatoarele scopuri:
a. pentru restabilirea functiei respiratorii
b. pentru efectul local
c. pentru efect imunologic
28. Care afirmatii sunt corecte pentru forma farmaceutica de emulsie?
a. sunt preparate semisolide
b. sunt constituite dintr-un sistem dispers
c. contin mai multe faze
29. Emulsia uleioasa contine:
a. ulei de floarea-soarelui 10 parti
b. apa distilata 8,5 parti
c. guma arabica 5 parti
30. Ce caracteristici nu corespund descrierii emulsiilor?
a. aspect clar
b. diluate cu faza interna raman omogene
c. diluate cu faza externa raman omogene
31. Monografiile cu emulsii sterile din FR X sunt:
a. emulsii
b. preparate injectabile
c. preparate perfuzabile
32. Ce caracteristici prezinta emulsiile parenterale cu uleiuri nutritive?
a. sunt de tip U/A
b. sunt de tip A/U
c. sunt sterile si apirogene

44
33. Care sunt factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor?
a. tensiunea interfaciala
b. vascozitatea mediului
c. solubilitatea fazei interne
34. Care afirmatii sunt corecte pentru emulsia uleioasa?
a. are actiune terapeutica
b. este exemplu de vehicul de uz intern
c. proportia de faza uleioasa este de 10%
35. Care emulsii sunt numai de tipul U/A?
a. parenterale
b. de uz intern
c. cosmetice
36. Care sunt fenomenele de instabilitate de faza a emulsiilor?
a. sedimentarea
b. flocularea
c. cremarea
37. Care metoda de preparare a emulsiilor este corecta?
a. metoda continentala
b. metoda formarii complecsilor
c. metoda solventului comun
38. Suspensiile farmaceutice se caracterizeaza prin:
a. preparate farmaceutice lichide
b. preparate farmaceutice solide
c. sunt sisteme disperse eterogene de solid in lichid
39. Ce se prefera in terapeutica pedriatica?
a. suspensii apoase
b. suspensii reconstituibile
c. comprimate
40. Care forma farmaceutica prezinta o biodisponibilitate mai mare?
a. capsulele
b. solutiile
c. suspensiile
41. Care suspensii sunt sterile?
a. de uz extern
b. parenterale
c. oftalmice
42. Pentru care suspensii se limiteaza marimea particulelor?
a. oftalmice
b. injectabile
c. de uz intern

45
43. Controlul suspensiilor dupa FR X consta in:
a. stabilitate
b. marimea particulelor
c. comportare reologica
44. Care afirmatii nu apartin definitiei unguentelor din FR X?
a. sunt preparate farmaceutice semisolide
b. sunt geluri cu deformabilitate plastica
c. includ in baza de unguent substante active sub forma de solutii, suspensii si
emulsii
45. De ce depinde alegerea tipului de preparat dermic?
a. stadiul afectiunii cutanate
b. caracterele leziunii
c. de cantitate
46. Care sunt prevederile FR X privind pastrarea unguentelor?
a. in recipiente bine inchise
b. la 8-15C
c. la o temperatura de cel mult 25C
47. Sterilitatea se asigura pentru unguentele:
a. oftalmice
b. aplicate pe arsuri
c. aplicate pe mucoasa rectala
48. Forma de supozitoare recomandata de FR X poate fi:
a. triunghiulara
b. cilindro-conica
c. torpila
49. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti recomandata de FR X este:
a. 1-2 g
b. 2-3 g
c. 5-12 g
50. Formula supozitoarelor cu glicerol este:
a. glicerol si stearina
b. stearina si carbonat de sodiu
c. glicerol, carbonat de sodiu anhidru si stearina
51. Metodele de preparare a supozitoarelor dupa FR X sunt:
a. modelare
b. turnare
c. presare
52. Care sunt formele farmaceutice solide pentru administrarea rectala?
a. supozitoare
b. unguente sterile

46
 c. capsule rectale
53. Care este masa supozitoarelor vaginale?
a. 2-4 g
b. 5-10 g
c. 5-12 g
54. Care sunt formele farmaceutice administrate pe mucoasa vaginala?
a. ovule
b. comprimate vaginale
c. drajeuri vaginale
55. Bujiurile sunt caracterizate de FR X astfel:
a. au forma de cilindri ascutiti la un capat
b. au masa de 2-3 g
c. au diametrul de 8-10 mm
56. Care supozitoare sunt inscrise in FR X?
a. cu indometacin
b. cu glicerol
c. cu metronidazol
57. FR X caracterizeaza sitele prin:
a. culoare;
b. latura interioara a ochiului
c. numar de ochiuri/cm2
58. Acoperirea comprimatelor prezinta urmatoarele avantaje:
a. protejarea continutului fata de factorii de mediu
b. mascarea gustului sau mirosului neplacuta al unor substante
c. aparitia unor probleme biofarmaceutice
59. FR X indica prepararea invelisului capsulelor din:
a. amidon
b. metilceluloza
c. gelatina
60. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:
a. comprimatele care se mentin in gura
b. comprimatele vaginale
c. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
61. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt:
a. acid citric
b. acid tartric
c. acid acetic
62. FR X oficializeaza:
a. capsule gelatinoase tari
b. capsule gelatinoase moi

47
 c. capsule amilacee
63. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:
a. solutie apoasa
b. solutie uleioasa
c. suspensie uleioasa
64. In faza biofarmaceutica se produce:
a. eliberarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica
b. trecerea substantei medicamentoase in solutie
c. distributia substantei medicamentoase
65. Faza farmacocinetica cuprinde:
a. absorbtia
b. distributia
c. metabolizarea
66. Substantele anodine sunt:
a. substante foarte active
b. substante cu activitate toxica redusa
c. etichetate cu litere negre pe fond alb
67. Manifestarile nedorite ale medicamentelor asupra organismului apartin urmatoarelor:
a. reactii adverse
b. dependenta
c. efect terapeutic
68. Posologia reprezinta:
a. cantitatea de medicament care produce un anumit raspuns terapeutic
b. totalitatea datelor referitoare la dozajul unui medicament
c. cantitatea maxima dintr-o substanta care produce efect terapeutic
69. Instructia:
a. se adreseaza bolnavului prin intermediul farmacistului
b. incepe cu D.S.
c. cuprinde prescriptia
70. Obiectivele uscarii sunt:
a. asigurarea conservarii unor substante si a produselor vegetale
b. favorizarea extractiei produselor vegetale
c. usurinta la manipulare si transport
71. Pulverizarea se clasifica in:
a. maruntire
b. pulverizare
c. criodesicare
72. pH-ul prevazut de FR X pentru solutiile injectabile este:
a. 1-5
b. 2,5-9,5

48
 c. 7,35-7,45
73. Solutia injectabila de clorura de sodiu are urmatoarele caracteristici:
a. este produs oficinal
b. este sterila si apirogena
c. are actiune antiinflamatoare
74. Solutia injectabila de gluconat de calciu are urmatoarele caracteristici:
a. este produs oficinal
b. este utilizat ca recalcifiant si hemostatic
c. are o concentratie de 10%.
75. Solutia injectabila de fitomenadiona are urmatoarele caracteristici:
a. se mai numeste vitamina K
b. se conditioneaza in fiole brune
c. nu este oficinala
76. Solutia perfuzabila de glucoza are urmatoarele caracteristici:
a. este o perfuzie inlocuitoare de plasma
b. este produs oficinal si industrial
c. este o perfuzie energetica
77. Solutia perfuzabila de dextran are urmatoarele caracteristici:
a. amelioreaza circulatia sanguina
b. are efect antitrombotic
c. are ca efect expansionarea volumului plasmei
78. Colirul cu sulfat de atropina are urmatoarele caracteristici:
a. este preparat magistral cu o concentratie de 1%
b. are proprietati cicatrizante, astringente, antiseptice
c. este preparat oficinal cu o concentratie de 1%
79. Solutia de clorura de calciu are urmatoarele caracteristici:
a. are o concentratie de 50%
b. se utilizeaza in alergii, prurit, intoxicatii
c. este un bun antiseptic
80. Solutia conservanta este:
a. formata din amestec nipagin/nipasol (1:3)
b. solutie oficinala de uz intern
c. folosita si pentru conservarea alimentelor
81. In ce cazuri doza maxima pentru 3 zile, la eliberarea stupefiantelor, poate fi depasita?
a. neoplasm incurabil
b. arterita avansata la stadiul de gangrena
c. daca medicul a mentionat pe Rp Sic volo
82. La prepararea apelor aromatice FR X indica urmatoarele metode:
a. prin distilare cu vapori de apa
b. la cald, pe baia de apa

49
 c. prin dizolvarea uleiurilor volatile in solutie conservanta la 35-40C
83. Spirtul camforat are urmatoarele caracteristici:
a. este o solutie oficinala de uz extern
b. se utilizeaza ca revulsiv
c. este o solutie oficinala de uz intern
84. Glicerina boraxata are urmatoarele caracteristici:
a. este o solutie oficinala
b. contine borax si glicerina
c. este utilizata in afte bucale
85. Clarificarea siropurilor se face prin urmatoarele metode:
a. cu pasta de hartie de filtru
b. cu carbune activ 2-5%
c. pe cale biochimica
86. Solutiile pentru aplicare endonazala se mai numesc:
a. erine
b. picaturi pentru nas
c. colire
87. Instilatiile auriculare au urmatoarele caracteristici:
a. sunt solutii medicamentoase introduse in conductul auditiv extern
b. se aplica in supuratiile urechii medii
c. pot fi externe sau interne
88. Tindalizarea:
a. se mai numeste sterilizare fractionata
b. este o metoda oficializata de FR X
c. are la baza principiul osmozei
89. Metoda de preparare prin suspendare a emulsiilor se mai numeste:
a. metoda continentala
b. metoda gumei uscate
c. metoda gumei umede
90. Linimentul amoniacal:
a. contine ulei de floarea-soarelui, acid stearic, amoniac
b. este o emulsie de tip U/A
c. este o suspensie
91. Pulberile administrate oral:
a. trec rapid in solutie si micsoreaza riscul aparitiei iritatiilor mucoaselor
tractului gastro-intestinal
b. pot avea gust neplacut
c. sunt greu de administrat
92. Pudrele pot fi administrate:
a. pentru a absorbi secretiile

50
 b. pentru racorire
c. pentru efect antiseptic
93. Gelatina folosita la prepararea capsulelor tari se obtine prin hidroliza acida sau alcalina
din:
a. Plante
b. piei de porc
c. piei si oase de bovine
94. Granularea uscata:
a. se mai numeste brichetare
b. se mai numeste precomprimare
c. se utilizeaza la prepararea capsulelor
95. Flambarea:
a. are ca principiu deshidratarea urmata de carbonizarea microorganismelor
b. utilizeaza ca agent sterilizant oxigenul din aer
c. se realizeaza cu ajutorul becurilor de gaz
96. Perfuziile:
a. sunt preparate sterile
b. se prepara in volume mari de la 100 ml la cativa litri
c. se administreaza strict i.v
97. Ca opacifianti, la prepararea capsulelor tari se folosesc:
a. oxid de fier
b. clorura de calciu
c. bioxid de titan
98. Pilulele:
a. sunt forme farmaceutice de forma sferica
b. au o greutate de 0,20-0,30 g
c. sunt obtinute din amestec de substante active cu diferite substante ajutatoare
99. Stabilitatea pulberilor este redusa de:
a. reactii chimice
b. actiunea agentilor externi datorita suprafetei mari de contact
c. gustul neplacut

REZOLVARE TESTE FORME FARMACEUTICE

1 AB 2 ABC 3 B 4 AB
5 BC 6 C 7 AC 8 BC
9 AB 10 C 11 C 12 AB
13 ABC 14 ABC 15 C 16 AC
17 ABC 18 AB 19 BC 20 A
21 AC 22 AB 23 BC 24 A

51
25 AB 26 AC 27 AB 28 BC
29 AC 30 AB 31 BC 32 AC
33 AB 34 BC 35 B 36 ABC
37 AC 38 AC 39 AB 40 B
41 BC 42 AB 43 AB 44 B
45 AB 46 AC 47 AB 48 BC
49 B 50 C 51 ABC 52 AC
53 AC 54 AB 55 AB 56 BC
57 BC 58 AB 59 AC 60 AC
61 AB 62 ABC 63 BC 64 A
65 ABC 66 BC 67 AB 68 B
69 AB 70 AC 71 AB 72 B
73 AB 74 BC 75 AB 76 BC
77 ABC 78 C 79 AB 80 AC
81 AB 82 AC 83 AB 84 BC
85 ABC 86 AB 87 AB 88 AC
89 A 90 AB 91 ABC 92 ABC
93 BC 94 ABC 95 AC 96 ABC
97 AC 98 ABC 99 B

FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE

1. Solutul este:
a. solventul
b. substanta medicamentoasa
c. adjuvant
2. Din prima grupa a solventilor fac parte:
a. apa, glicerolul
b. alcool etilic si alcool metilic
c. benzenul, sulfura de carbon
3. Alcoolul diluat este alcoolul de:
a. 50
b. 70
c. 60
4. Conservantii au rolul:
a. de a impiedica multiplicarea si cresterea microorganismelor
b. de a mari eficacitatea preparatului
c. de substante auxiliare
5. Temperatura influenteaza dizolvarea astfel:

52
 a. solubilitatea scade cu cresterea temperaturii
b. solubilitatea nu este influentata de temperatura
c. solubilitatea creste cu cresterea temperaturii
6. Siropurile, tincturile, extractele, lichidele care imprima miros se adauga:
a. la inceput
b. la sfarsit
c. oricand
7. Substantel medicamentoase se dizolva:
a. in ordinea crescanda a cantitatilor
b. substantele active si toxice primele
c. la intamplare
8. Solutia de clorura de calciu:
a. este o solutie oficinala
b. este hemostatic uterin
c. are o concentratie de 50%
9. Cloroformul:
a. se pastreaza la Separanda
b. se pastreaza la Venena
c. este o substanta puternic activa
10. Clorura de calciu este o substanta:
a. higroscopica
b. delicvescenta
c. eflorescenta
11. Solutia diluata de peroxid de hidrogen:
a. are o concentratie de 3%
b. are o concentratie de 30%
c. este o solutie oficinala
12. Solutia de borat fenilmercuric 0,2% este utilizata:
a. ca bacteriostatic si fungicid
b. la conservarea solutiilor medicamentoase
c. ca antiacid
13. Solutia conservanta contine:
a. nipagin
b. fenosept
c. nipasol
14. Toxicele si stupefiantele se pastreaza:
a. la Separanda
b. in dulapuri special amenajate sub cheie
c. la Venena
15. Formele farmaceutice lichide se prepara conform FR X:

53
 a. la greutate (g/g)
b. la volum (v/v)
c. v/g
16. Limonada gazoasa:
a. contine bicarbonat de sodiu, acid citric
b. contine bicarbonat de sodiu, acid tartric
c. se mai numeste solutie efervescenta
17. Limonada Rog are actiune:
a. laxativa
b. purgativa
c. antiinflamatorie
18. Solutia alcoolica de iod-iodurat:
a. se mai numeste alcool iodat
b. este folosita in tratamentul dermatozelor
c. se mai numeste tinctura de iod
19. Glicerina boraxata se utilizeaza in:
a. in afectiuni ale urechii in concentratie de 20%
b. afte bucale
c. abcese
20. Siropul simplu are o concentratie in zahar de:
a. 50%
b. 64%
c. 94%
21. Formele farmaceutice lichide se prepara conform FR X:
a. la greutate (g/g)
b. la volum (v/v)
c. v/g
22. Glicerina boraxata 10%:
a. este o solutie de uz extern
b. contine glicerol
c. se folosesc la laxativ
23. Vehicolul folosit la prepararea apelor aromatice este:
a. apa distilata
b. alcoolul
c. solutia conservanta la 35-40C
24. Care dintre urmatorii solventi este oficinal?
a. alcool de 70
b. glicerol
c. ulei de parafina
25. Limonadele sunt:

54
 a. solutii apoase de diferiti acizi minerali
b. solutii apoase de diferite saruri
c. solutii alcoolice
26. Siropurile farmaceutice se conditioneaza:
a. la loc racoros
b. in recipiente de capacitate de cel mult 1000 g
c. in recipiente de capacitate peste 1000 g
27. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
a. cele cu concentratie de 64% nu necesita conservanti
b. folosirea solutiei conservante ca vehicul
c. adaos de nipagin/nipasol (9:1) in concentratie de 0,15%
28. Prepararea siropurilor se realizeaza prin:
a. incalzire la 50C
b. suspendarea zaharului la temperatura camerei
c. incalzire la 70-80C
29. Gargarismele se utilizeaza pentru:
a. tratamentul afectiunilor bucale
b. tratamentul afectiunilor gatului
c. tratamentul iritatiilor
30. Se cunosc sub numele de erine:
a. solutiile pentru aplicare in ureche
b. solutiile pentru aplicare endonazala
c. rhinoguttae
31. FR X oficializeaza urmatorul sirop:
a. siropul simplu
b. siropul de portocale
c. siropul de lamaie
32. Picaturile pentru nas Rinofug contine:
a. clorhidrat de efedrina 0,2%
b. clorhidrat de nafazolina 0,1%
c. hidrogenofosfat de sodiu
33. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:
a. uree
b. clorura de sodiu
c. glucoza
34. Solutiile perfuzabile sunt:
a. solutii apoase sterile si apirogene
b. suspensii sterile de maxim 10 ml
c. suspensii uleioase
35. In grupa medicamentelor sterile sunt incluse:

55
 a. colire
b. preparatele parenterale
c. extractele vegetale
36. Substantele pirogene sunt:
a. responsabile de reactii febrile
b. virusuri
c. endotoxine provenite din germeni gram negativi
37. O solutie izotonica are:
a. concentratia molara diferita de serul sanguin
b. aceeasi presiune osmotica cu cea a serului sanguin
c. aceeasi presiune osmotica cu cea a lichidului lacrimal
38. FR X prevede pentru colire urmatorul conservant:
a. fenosept
b. clorura de benzalconiu
c. borat fenilmercuric
39. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:
a. 4,5
b. 7,5-9,5
c. 5,5
40. Emulsiile perfuzabile:
a. sunt formate din doua faze lichide nemiscibile
b. sunt stabilizate cu ajutorul emulgatorilor
c. se mai numesc suspensii
41. Colirul cu sulfat de atropina:
a. are o concentratie de 1%
b. are efect midriatic
c. se utilizeaza pentru examenul fundului de ochi
42. Solutia perfuzabila de glucoza:
a. este preparat oficinal
b. este o perfuzie energetica
c. este un inlocuitor de plasma
43. Pentru izotonizarea solutiilor injectabile se utilizeaza:
a. talc
b. clorura de sodiu
c. manitol
44. Medicamentele parenterale sunt forme farmaceutice:
a. sterile
b. sub forma de solutii, suspensii, emulsii
c. topice.
45. Soluiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice care:

56
 a. conin una sau mai multe substane medicamentoase;
b. se folosesc pentru administrare intern sau extern;
c. au ca solvent apa, alcoolul, glicerolul sau uleiurile vegetale.
46. Solutiile omogene se filtreaz prin:
a. materiale textile,
b. filtre stratificate;
c. filtre poroase.
47. Condiii pe care trebuie s le indeplineasc solvenii folosii la prepararea soluiilor sunt:
a. s aib capacitate mare de dizolvare;
b. s fie puri din punct de vedere chimic;
c. s aib aciune farmacologic proprie.
48. Farmacopeea Romn ed. a X a prevede pentru prepararea soluiilor:
a. ap distilat;
b. ap distilat pentru preparate injectabile;
c. ap purificat.
49. Care afirmaii despre apa distilat sunt adevrate:
a. este obinut prin distilarea apei potabile;
b. este pur din punct de vedere chimic i microbiologic.
c. se pstreaz n recipiente bine nchise.
50. Care afirmaii despre apa distilat pentru preparate injectabile sunt adevrate:
a. se folosete pentru prepararea medicamentelor administrate pe ci parenterale;
b. poate prezenta particule n suspensie;
c. este lipsit de impuriti pirogene.
51. Dintre solvenii anhidri folosii la prepararea soluiilor menionm:
a. glicerolul;
b. alcoolul diluat;
c. propilenglicolul.
52. Avantajele solvenilor anhidri sunt:
a. sunt solveni slabi pentru pentru substanele insolubile n ap;
b. soluiile cu aceti solveni nu necesit conservani.
c. sunt mai uor suportai de piele.
53. Care afirmaii despre propilenglicol sunt adevrate:
a. are capacitate de dizolvare superioar glicerolului;
b. se dizolv n ap.
c. dizolv foarte bine alcaloizii baz.
54. Dintre solvenii anhidri sub form de uleiuri vegetale amintim:
a. uleiul de floarea soarelui;
b. uleiul de palmier;
c. uleiul de in.
55. Edulcoranii folosii la prepararea soluiilor sunt:

57
 a. zaharoza;
b. siropul de zahr invertit.
c. acidul L-ascorbic.
56. Dintre aromatizanii naturali folosii la prepararea soluiilor amintim:
a. siropul de portocale;
b. siropul de cacao;
c. esena de rom.
57. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un colorant pentru prepararea soluiilor
apoase sunt:
a. s nu aib aciune farmacologic;
b. s fie insolubil n ap;
c. s aib putere mare de colorare.
58. Dintre conservanii folositi la prepararea soluiilor menionm:
a. p-hidroxibenzoat de metil;
b. benzoat de sodiu;
c. p-hidroxibenzoat de etil.
59. Menionai care sunt avantajele siropurilor:
a. corecteaz gustul i mirosul neplcut al unor substane;
b. se pot asocia mai multe substane medicamentoase.
c. sunt indicate si diabeticilor.
60. Dup coninut siropurile se clasific n:
a. siropuri simple;
b. siropuri officinale;
c. siropuri compuse.
61. Administrarea siropurilor se face:
a. pe cale extern;
b. pe cale intern;
c. pe cale parenteral.
62. Care dintre urmtoarele siropuri sunt oficinale:
a. siropul de mtrgun;
b. siropul de balsam de Tolu;
c. siropul simplu.
63. Prepararea siropului simplu prin metoda dizolvrii la rece se face prin:
a. dizolvarea per descensum;
b. dizolvarea prin agitare;
c. dizolvarea prin percolare.
64. Soluiile otice se clasific n funcie de natura solventului n:
a. soluii otice apoase;
b. soluii otice magistrale;
c. soluii otice glicerolate.

58
65. care sunt avantajele soluiilor otice:
a. au aciune local rapid i direct;
b. sunt miscibile cu secreiile urechii;
c. se pot utiliza forme farmaceutice lichide, solide si semisolide.
66. pe cale auricular se administreaz urmtoarele forme farmaceutice:
a. bi auriculare;
b. unguente otice;
c. spray-uri solide.
67. Substanele medicamentoase folosite la prepararea soluiilor otice trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. s nu fie iritante;
b. s nu prezinte toxicitate la concentraii recomandate;
c. s asigure un pH de 8 9.
68. n tratamentul afeciunilor urechii se utilizeaz substantele:
a. sulfamide;
b. cloramfenicol;
c. clorhidrt de procain 1%.
69. Cei mai utilizai solventi n prepararea formelor otice sunt:
a. apa distilat;
b. parafina lichid;
c. glicerolul.
70. Pe cale nazal se administreaz urmtoarele forme farmaceutice:
a. rinoguttae;
b. otoguttae;
c. soluii pentru splturi nazale.
71. Avantajele administrrii medicamentelor pe cale nazal sunt urmtoarele:
a. declanarea strnutului;
b. posibilitatea de administrare pe cale sistemic a unor produse.
c. absorbie bun sistemic.
72. Principalele medicamente parenterale sunt:
a. formele lichide endonazale;
b. formele lichide injectabile;
c. formele lichide perfuzabile.
73. n grupa perfuziilor intr i urmtoarele produse:
a. nlocuitori de snge i derivai de snge;
b. nlocuitori de electrolii;
c. soluii pentru osmoterapie.
74. Avantajele cilor parenterale sunt urmtoarele:
a. dozaj exact al substanelor medicamentoase;
b. modul de administrare traumatizant;

59
 c. rapiditate de aciune.
75. Dintre avantajele cilor parenterale amintim:
a. evitarea tulburrilor gastrointestinale;
b. posibilitatea administrrii de medicamente care nu sunt absorbite n intestin;
c. apariia de complicaii precum septicemia i infeciile fungice.
76. Dup gradul de dispersie formele parenterale se clasific n:
a. soluii;
b. suspensii;
c. emulsii.
77. Dup calea de administrare formele parenterale se clasific n:
a. forme parenterale intravenoase;
b. forme parenterale intramusculare;
c. forme parenterale subcutane.
78. Cile subcutane de administrare a preparatelor parenterale sunt:
a. calea intradermic;
b. calea hipodermic;
c. calea intraocular.
79. Formele parenterale se pot steriliza prin metoda termic astfel:
a. prin cldur uscat;
b. prin cldur umed;
c. prin radiaii ultraviolete.
80. Formele parenterale se pot steriliza prin metode netermice astfel:
a. prin radiaii ionizante;
b. prin caldur uscat;
c. prin filtrare sterilizant.
81. Pentru sterilizarea formelor parenterale folosind substanele gazoase se utilizeaza:
a. formaldehida;
b. oxidul de etilen;
c. acidul peracetic.
82. Nu se admite adaosul conservanilor pentru soluiile parenterale n urmtoarele cazuri:
a. cele cu un volum mai mare de 10 ml;
b. formele parenterale administrate intracardiac;
c. formele farmaceutice administrate intrarahidian.
83. n cazul operaiei de microfiltrare se folosesc filtre cu diametrul ntre:
a. 0,1 5 micrometri;
b. 5 300 nanometri;
c. 0,3 10 nanometri.
84. n cazul operaiei de ultrafiltrare se folosesc filtre cu diametrul ntre:
a. 0,1 5 micrometri;
b. 5 300 nanometri;

60
 c. 0,3 10 nanometri.
85. Pirogenele sunt:
a. substane responsabile de reacii febrile;
b. microorganisme in form vegetativ;
c. determin apariia de frisoane intense i cianoz.
86. Solvenii folosii la preparatele parenterale trebuie s ndeplineasc urmtoarel condiii:
a. s asigure stabilitatea medicamentelor injectabile;
b. s reacioneze cu substanele dizolvate;
c. s nu fie toxici.
87. Apa distilat este considerat apirogen dup preparare un timp de:
a. 10 ore;
b. 4 ore;
c. 24 ore.
88. Principalii solveni anhidri miscibili cu apa sunt:
a. alcoolul etilic;
b. glicerina;
c. polietilenglicolii lichizi.
89. Dintre conservanii antimicrobieni folosii pentru prepararea formelor partenterale sunt:
a. alcoolul benzilic;
b. alcoolul etilic;
c. para-hidroxibenzoatul de propil.
90. Dintre agenii de suspensie folositi la prepararea formelor parenterale amintim:
a. gelatina;
b. carboximetilceluloza sodic;
c. propilenglicol.
91. Dintre substantele antioxicante folosite la prepararea soluiilor parenterale amintim:
a. acidul ascorbic;
b. teofilina;
c. acidul citric.
92. Dintre formele farmaceutice oftalmice amintim:
a. picturile pentru ochi;
b. aerosolii oftlamici;
c. unguente oftalmice;
93. Formele farmacutice oftalmice oficianale sunt:
a. injectiile intraoculare;
b. picaturile pentru ochi;
c. unguentele oftalmice;
94. Dup natura solventului colirele se clasific n:
a. colire apoase;
b. colire uleioase;

61
 c. colire cu vehicul vscozifiant.
95. Un colir se poate utiliza dup prima deschidere un timp de:
a. 15 zile;
b. 45 zile;
c. nelimitat.
96. Sterilitatea colirelor este asigurat prin urmtoarele procedee:
a. preparare pe cale aseptic;
b. adugarea de substane conservante antimicrobiene;
c. filtrarea sterilizant;
97. Adugarea de ageni antimicrobieni este permis pentru:
a. soluiile oftalmice multidoz;
b. soluii oftalmice monodoze;
c. unguente oftalmice.
98. Soluiile oftalmice care nu produc sensibilizarea ochiului trebuie s aib un pH apropiat
de valoarea:
a. 5,5;
b. 7,4;
c. 3,5.
99. Lichidul lacrimal are un pH cuprins ntre:
a. 7,35 7,95;
b. 7,10 9,5:
c. 6,5 8,5;
100. Dintre sustantele midriatice folosite la prepararea colirelor menionm:
a. tropicamida;
b. iodurile;
c. atropina.
101. Dintre substantele folosite n tratamentul cataractei amintim:
a. iodurile;
b. fluoresceina;
c. ciclopentolatul.
102. Dintre antibioticele folosite la prepararea colirelor menionm:
a. gentamicina;
b. cloramfenicolul;
c. sulfatiazolul.
103. Dintre antifungicele folosite pentru preparea colirelor menionm:
a. nistatina;
b. natamicina;
c. neomicina.
104. Menionai care dintre antiinflamatoarele steroidiene se folosesc n terapia
ocular:

62
 a. hidrocortizon;
b. betametazona;
c. indometacin.
105. Menionai care anestezice se folosesc n terapia ocular:
a. tetracaina;
b. paracaina;
c. nandrolon.
106. Pentru izotonizarea soluiilor oftalmice se utilizeaz:
a. clorura de sodiu;
b. acidul boric;
c. acetatul de sodiu.
107. Agenii viscozifiani folosii la prepararea colirelor sunt:
a. metilceluloza;
b. glucoza;
c. hidroxipropilceluloza.
108. Cei mai utilizai conservani pentru colire sunt:
a. clorura de benzalconiu 0,02 %;
b. acetatul de clorhexidin 0,01 %;
c. polividona 3,5 %;
109. Clorura de cetilpiridiniu este:
a. conservant;
b. solubilizant;
c. viscozifiant.
110. O baz de unguent oftalmic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. s fie liposolubil;
b. s nu fie iritant pentru mucoasa ocular;
c. s cedeze uor substana medicamentoas;
111. Dintre excipienii hidrofobi folosii la prepararea unguentelor oftalmice amintim:
a. parafina lichid;
b. vaselina;
c. lanolin;

REZOLVARE FORME FARMACEUTICE OMOGENE

1 B 2 AB 3 B 4 AC
5 C 6 B 7 AB 8 ABC
9 AC 10 B 11 AC 12 AB
13 AC 14 BC 15 A 16 AC
17 AB 18 BC 19 AB 20 B
21 A 22 AB 23 A 24 AB
25 AB 26 AB 27 AC 28 C

63
29 AB 30 BC 31 A 32 BC
33 BC 34 A 35 AB 36 A
37 BC 38 AB 39 B 40 AB
41 ABC 42 AB 43 B 44 AB
45 ABC 46 ABC 47 AB 48 AB
49 ABC 50 AC 51 AC 52 BC
53 ABC 54 AC 55 AB 56 AB
57 AC 58 ABC 59 AB 60 AC
61 B 62 ABC 63 ABC 64 AC
65 AC 66 ABC 67 AB 68 ABC
69 AC 70 AC 71 BC 72 BC
73 ABC 74 AC 75 AB 76 ABC
77 ABC 78 AB 79 AB 80 AC
81 ABC 82 ABC 83 A 84 B
85 AC 86 AC 87 B 88 ABC
89 AC 90 AC 91 AC 92 ABC
93 BC 94 ABC 95 A 96 ABC
97 AC 98 B 99 A 100 AC
101 A 102 AB 103 AB 104 AB
105 AB 106 ABC 107 AC 108 AB
109 A 110 ABC 111 ABC

FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE ETEROGENE

1. Marimea particulelor solide ale suspensiilor oftalmice este:

a. 25 m
b. 50 m
c. 100 m
2. Emulsia uleioasa contine:
a. ulei de floarea-soarelui 10 parti, guma arabica 5 parti, apa distilata 8,5 parti
b. ulei de parafina
c. ulei de ricin
3. Care din caracteristici nu corespunde emulsiilor:
a. aspect clar
b. aspect laptos si omogen
c. diluate cu faza externa raman eterogene
4. Care factor influenteaza stabilitatea emulsiilor:
a. tensiunea arteriala
b. raza particulei
c. recipientul
5. Care fenomene caracterizeaza instabilitatea fizica a emulsiilor:

64
 a. sedimentarea
b. dezemulsionarea
c. cimentarea
6. Care afirmatie este corecta pentru emulsia uleioasa:
a. este o emulsie terapeutica
b. este un exemplu de vehicul de uz intern
c. este o emulsie U/A
7. Care emulsii sunt numai de tipul U/A?
a. emulsii parenterale
b. emulsii de uz intern
c. emulsii oftalmice
8. In ce conditii se pastreaza emulsiile?
a. flacoane cu capacitate mai mare decat continutul
b. temperaturi de 8-15C
c. la intuneric
9. Aerosolii sunt:
a. solutii de lichid sau solid in mediu gazos
b. sisteme disperse eterogene
c. sisteme disperse omogene
10. Avantajele aerosolilor sunt:
a. se prepara usor si fara costuri mari
b. substantele active evita bariera hepatica si actiunea sucurilor digestive
c. dozarea exacta prin folosirea dispozitivelor speciale
11. Ce caracterizeaza suspensiilor farmaceutice:
a. sunt preparate farmaceutice lichide
b. sunt sisteme disperse eterogene de solid in lichid
c. sunt sisteme disperse omogene de solid in lichid
12. Ce se prefera in terapeutica pediatrica:
a. suspensii reconstituibile
b. comprimate
c. drajeuri
13. Care forma farmaceutica prezinta o biodisponibilitate mai mare:
a. suspensiile
b. capsulele
c. comprimatele
14. Care suspensii sunt sterile:
a. suspensiile de uz intern
b. suspensiile parenterale
c. suspensiile pentru administrare oftalmica
15. Pentru care suspensii se limiteaza marimea particulei?

65
 a. suspensiile oftalmice
b. suspensiile parenterale
c. suspensiile de uz extern
16. In ce consta controlul suspensiilor dupa FR X?
a. marimea particulelor
b. procesul de sedimentare
c. comportare reologica
17. Suspensiile parenterale reprezinta o forma:
a. cu actiune imediata
b. cu actiune prelungita
c. folosita in cazuri de urgenta
18. La eliberarea unei suspensii din farmacie se recomanda:
a. a se pastra la intuneric
b. a nu se folosi mai mult de 1-2 zile
c. a se agita inainte de intrebuintare
19. Ce agent de marire a vascozitatii se utilizeaza la prepararea suspensiilor:
a. guma arabica
b. guma tragacanta
c. ulei de floarea-soarelui
20. Prin ce se caracterizeaza unguentele aplicate pe mucoase:
a. absorbtie buna
b. pentru aplicare oftalmica trebuie sa fie sterile
c. actiune sistemica
21. De ce depinde alegerea tipului de preparat dermic:
a. stadiul afectiunii cutanate
b. de cantitate
c. de aspectul preparatului
22. Care sunt prevederile FR X privind pastrarea unguentelor:
a. in recipiente bine inchise
b. la o temperatura de 8-15C
c. la o temperatura de cel mult 25C
23. Sterilitatea se asigura pentru unguentele:
a. aplicate pe mucoasa rectala
b. aplicate pe plagi, arsuri si pielea sugarilor
c. oftalmice
24. Care afirmatie nu apartine definitiei unguentelor din FR X:
a. sunt preparate farmaceutice solide
b. includ in baza de unguent substante active sub forma de solutii, suspensii,
emulsii
c. sunt destinate administrarii parenterale

66
25. Care supozitoare sunt inscrise in FR X:
a. supozitoare cu metronidazol
b. supozitoare cu glicerol
c. supozitoare cu fenilbutazona
26. Care sunt formele farmaceutice pentru administrare rectala:
a. supozitoare
b. ovule
c. unguente
27. Care sunt metodele de preparare a supozitoarelor dupa FR X:
a. modelare manuala
b. topire, turnare
c. dispersare, turnare
28. Care este formula supozitoarelor cu glicerol:
a. glicerol si stearina
b. stearina si carbonat de sodiu
c. glicerol, carbonat de sodiu anhidru si stearina
29. Care este masa supozitoarelor rectale pentru adulti recomandata de FR X:
a. 1-2 g
b. 2-3 g
c. 5-12 g
30. Pentru administrare interna se utilizeaza emulsii:
a. Tip U/A
b. Tip A/U
c. ambele tipuri
31. Componentele emulsiilor sunt:
a. substantele medicamentoase
b. emulgatorul
c. agentul de suspendare.
32. Emulsiile parenterale sunt de tipul:
a. A/U
b. U/A
c. ambele tipuri
33. La prepararea emulsiilor prin suspendare se poate folosi urmatorul emulgator:
a. guma arabica
b. guma tragacanta
c. colesterol
34. FR X prevede pentru emulsia primara utilizarea a:
a. 5 parti ulei, 10 parti guma arabica, 7,5 parti apa
b. 10 parti ulei, 5 parti guma arabica, 7,5 parti apa
c. 7,5 parti ulei, 5 parti guma arabica, 10 parti apa

67
35. Linimentul oleo-calcar se utilizeaza in:
a. durerii musculare
b. arsuri
c. dureri reumatice
36. Linimentul amoniacal contine:
a. ulei de floarea-soarelui, acid stearic, amoniac
b. ulei de in, lanolina, solutie de hidroxid de calciu
c. ulei de parafina, procaina, mentol
37. Suspensia cu sulf se utilizeaza in:
a. arsuri
b. acnee
c. ulcer gastric
38. Cremele sunt unguente emulsii in care faza apoasa depaseste:
a. 10%
b. 5%
c. 50%
39. Unguentul simplu contine:
a. lanolina
b. vaselina
c. oxid de zinc
40. Unguentul cu pilocarpina se utilizeaza in:
a. tensiune intraoculara
b. arsuri
c. glaucom
41. Unguentul cu oxid de zinc se utilizeaza:
a. ca baza de unguent
b. ca sicativ
c. astringent
42. Unguentele care se aplica pe pielea sugarilor, arsuri sau plagi se prepara:
a. la temperaturi scazute
b. prin metode care sa le asigure sterilitatea
c. la temperaturi ridicate.
43. Emulsia de ulei de ricin se utilizeaza ca:
a. laxativ
b. purgativ
c. carminativ
44. FR X prevede conservarea emulsiilor la:
a. la loc racoros
b. 2-8C
c. 8-15C;

68
45. n funcie de origine emulsiile se clasific n:
a. emulsii naturale:
b. emulsii artificiale;
c. emulsii ulei n ap.
46. n funcie de calea de administrare emulsiile se clasific n:
a. emulsii orale;
b. emulsii dermatologice;
c. emulsii rinofaringiene.
47. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un emulgator sunt:
a. s reduc tensiunea interfacial;
b. s creasc viscozitatea emulsiei;
c. s aib aciune farmacologic proprie.
48. Manifestrile de instabilitate n cadrul emulsiilor sunt:
a. dezemulsionarea;
b. cremarea;
c. inversarea fazelor.
49. Menionai care dintre urmtorii surfactani folsiti la prepararea emulsiilor sunt neionici:
a. monostearatul de gliceril;
b. polisorbaii;
c. spunul de sodiu.
50. Dintre polizaharidele folosite ca emulgatori la prepararea emulsiilor amintim:
a. guma arabic;
b. guma tragacanta;
c. gelatina.
51. Faza hidrofil ca mediu de dispersie n cadrul unei suspensii poate fi:
a. ap;
b. parafin lichid;
c. soluii extractive apoase.
52. Faza lipofil ca mediu de dispesie n cadrul unei suspensii poate fi:
a. uleiuri vegetale;
b. lanolin;
c. glicerol.
53. Instabilitatea fizic n cadrul suspensiilor se manifest prin:
a. sedimentare;
b. agregare, cimentare;
c. creterea cristalelor fazei interne.
54. Dintre substanele medicamentoase formulate ca suspensii menionm:
a. antibiotice;
b. antimicotice;
c. antitermice;

69
55. Substanele auxiliare folosite la formularea suspensiilor sunt:
a. ageni de dispersare;
b. ageni de solubilizare;
c. ageni pentru floculare.
56. Urmtoarele substane sunt ageni de umectare folosii n cadrul suspensiilor:
a. laurilsulfatul de sodiu;
b. clorur de benzetoniu;
c. guma tragacanta.
57. prin administrarea aerosolilor farmaceutici se urmrete:
a. un efect terapeutic local;
b. un efect terapeutic sistemic;
c. nici un rspuns corect.
58. Dintre avantajele aerosolilor terapeutici amintim:
a. administrare comod i practic;
b. nu permite tratamentul ambulatoriu;
c. biodisponibilitate foarte bun.
59. n funcie de faza intern i faza extern aerosolii se clasific n:
a. aerosoli lichid n gaz;
b. aerosoli solid n gaz;
c. aerosoli gaz n lichid.
60. Fenomenele de instabilitate n cazul aerosolilor se manifest prin:
a. sedimentare;
b. aglomerare;
c. coagulare.
61. Care dintre urmtoarele substante medicamentoase se folosesc la formularea aerosolilor:
a. hemisuccinat de cloramfenicol;
b. hemisuccinat de hidrozortizon;
c. nitroglicerina.
62. n funcie de dispozitivul de generare a aerosolului, gazul poate fi:
a. aer;
b. vapori de ap;
c. gaz comprimat.
63. Supozitoarele se prepar prin:
a. modelare;
b. pulverizare;
c. turnare n forme.
64. Dintre bazele de supozitoare liposolubile amintim;
a. untul de cacao;
b. amestecul de polietilenglicoli;
c. grsimi semisintetice.

70
65. Dintre bazele de supozitoare hidrosolubile menionm:
a. untul de cacao;
b. masa gelatinoas;
c. amestecul de polietilenglicoli.
66. Supozitoarele prezint urmtoarele avantaje:
a. se pot administra n vomismente;
b. se pot administra n com;
c. se pot administra un numr mare de antibiotice.
67. Supozitoarele pot afea urmtoarea form:
a. form conic;
b. form cilindric;
c. form de torpil.
68. Dup modul de preparare supozitoarele se clasific n:
a. supozitoare de tip soluie:
b. supozitoare acoperite;
c. supozitoare stratificate.
69. Dup gradul de dispersie supozitoarele se clasific n:
a. supozitoare tip suspensie;
b. supozitoare timp emulsie;
c. supozitoare oficinale.
70. n funcie de tehnologia de preparare supozitoarele pot fi:
a. supozitoare obinute prin modelare;
b. supozitoare obinute prin presare i modelare;
c. supozitoare obinute prin liofilizare.
71. n funcie de actiunea farmacologic supozitoarele pot fi:
a. supozitoare cu aciuen local;
b. supozitoare cu aciune sistemic;
c. supozitoare cu aciune general.
72. Supozitoarele cu aciune sistemic au rol:
a. antipiretic;
b. antiinflamator;
c. antihemoroidal.
73. Condiiile ideale pe care trebuie s le ndeplineasc bazele de supozitoare sunt:
a. s se topeasc la temeperatura corpului;
b. s prezinte modificri alotropice instabile;
c. s fie inerte din punct de vedere chimic.
74. Dintre bazele de supozitoare liposolubile amintim:
a. untul de cacao;
b. gelatina;
c. polietilenglicolii.

71
 75. Dintre bazele de supozitoare hidrosolubile amintim:
a. adeps solidus;
b. gelatina;
c. polietilenglicolii.
76. Dintre adjuvanii pentru modificarea punctului de topire menionm:
a. alcoolul cetilic;
b. acidul stearic;
c. catorenul.
77. Dintre substanele antioxidante folosite la formularea supozitoarelor menionm:
a. acidul ascorbic;
b. oxizii de fier;
c. tocoferolul.
78. Dintre conservanii antimicrobieni folosii la prepararea supozitoarelor amintim:
a. acidul ascorbic;
b. tartrazina;
c. para-hidroxibenzoaii.
79. Dup modul de formulare supozitoarele vaginale se clasific n:
a. supozitoare vaginale magistrale;
b. supozitoare vaginale oficinale;
c. supozitoare vaginale industriale.
80. Acidul boric utilizat in formularea supozitoarelor vaginale are aciune:
a. anticanceroas;
b. spermicid;
c. antifibrinolitic.
81. Nistatina utilizat n formularea ovulelor are aciune:
a. antiinflamatoare;
b. chimioterapic;
c. antifungic.
82. Dintre excipienii hidrosolubili folosii la prepararea ovulelor amintim:
a. untul de cacao;
b. masa de gelatin-glicerin;
c. masa de glicerin i spunuri de sodiu.

REZOLVARE FORME FARMACEUTICE ETEROGENE

1 A 2 A 3 A 4 B
5 B 6 BC 7 AB 8 AB
9 AB 10 BC 11 AB 12 A
13 A 14 BC 15 AB 16 AB
17 B 18 C 19 AB 20 AB

72
21 A 22 AC 23 BC 24 AC
25 AB 26 AC 27 AB 28 C
29 B 30 A 31 AB 32 B
33 AB 34 B 35 B 36 A
37 B 38 A 39 AB 40 AC
41 BC 42 B 43 AB 44 AC
45 AB 46 ABC 47 AB 48 ABC
49 AB 50 AB 51 AC 52 AB
53 ABC 54 ABC 55 AC 56 AB
57 AB 58 AC 59 ABC 60 ABC
61 ABC 62 ABC 63 AC 64 AC
65 BC 66 AB 67 ABC 68 BC
69 AB 70 ABC 71 ABC 72 AB
73 AC 74 A 75 BC 76 AB
77 AC 78 AC 79 ABC 80 B
81 C 82 BC

FORME FARMACEUTICE SOLIDE PULBERI , PILULE, COMPRIMATE

1. Operatiunile folosite la prepararea pulberilor sunt:

a. pulverizarea
b. filtrarea
c. cernerea
2. Pulberile administrate oral:
a. trec rapid in solutie si micsoreaza riscul aparitie iritatiilor mucoaselor tractului
gastro-intestinal
b. pot avea gust neplacut
c. au o actiune mai prompta comparativ cu comprimatele si drajeurile
3. Stabilitatea pulberilor este redusa de:
a. reactii chimice
b. actiunea agentilor externi datorita suprafetei mari de contact
c. gustul neplacut
4. Pulberile se clasifica dupa modul de administrare in:
a. de uz intern
b. de uz extern
c. compuse
5. Dintre obiectivele pulverizarii sunt:
a. separarea pulberilor
b. obtinerea de preparate omogene
c. marirea vitezei de dizolvare
6. Reziduul la cernerea pulberilor nu poate fi mai mare de:

73
 a. 20%
b. 10%
c. 5%
7. La amestecare, pulberile se adauga in ordine crescatoare cu exceptia:
a. celor cu densitate mare care se adauga la inceput indiferent de cantitate
b. celor colorate
c. celor cu continut ridicat de apa
8. Pulberile higroscopice sunt cele care:
a. pierd apa de cristalizare
b. se decoloreaza in timp
c. absorb umiditatea din aer
9. Prepararea pulberilor care dau amestecuri eutectice se face prin adaugare de:
a. amidon
b. lactoza
c. fosfat de calciu
10. Pudrele pot fi administrate:
a. pentru a absorbi secretiile
b. pentru racorire
c. pentru efect antiinflamator
11. Principalele tipuri de capsule sunt:
a. capsule din hartie
b. capsule amilacee
c. capsule gelatinoase
12. Capsulele amilacee se prepara din:
a. amidon
b. lactoza
c. gelatina
13. Casetele au o serie de avantaje cum ar fi:
a. pot contine si substante lichide
b. se dizolva inainte de administrare
c. divizarea mai corecta a substantei medicamentoase
14. Capsulele gelatinoase pot contine:
a. 0,5-5 g substanta
b. 10-20 g substanta
c. peste 20 g substanta
15. In capsulele gelatinoase nu se introduc:
a. solutii apoase
b. solutii alcoolice
c. solutii uleioase
16. Controlul capsulelor gelatinoase moi prevede:

74
 a. temperatura de topire a peliculei este de 42-48C
b. solutia apoasa a capsulei gelatinoase 5% nu trebuie sa aiba miros neplacut
c. nu au conditii speciale de pastrare
17. Capsulele gelatinoase tari:
a. se prepara prin imersie din gelatina
b. se mai numesc capsule operculate
c. pot contine intre 0,13 si 1,30 ml substanta medicamentoasa
18. Exista opt dimensiuni de capsule tari numerotate astfel:
a. de la 1 la 8
b. de la I la VIII
c. de la 5 la 000
19. Dintre colorantii utilizati la prepararea capsulelor tari cei mai utilizati sunt:
a. eritrizina
b. indigotina
c. tartrazina
20. Ca opacifianti, la prepararea capsulelor tari se folosesc:
a. oxid de fier
b. bioxid de titan
c. oxid de etilen
21. Eliberarea continutului capsulelor tari in apa sau suc gastric artificial are loc:
a. la 37C intre 30 sec si 20 min
b. la 40C intre 30 sec si 20 min
c. la 39C intre 30 sec si 20 min
22. Microcapsulele:
a. sunt forme farmaceutice
b. au dimensiuni de 1 m - 5000 m
c. sunt constituite din substante active acoperite cu un film de gelatina
23. Granularea uscata:
a. se mai numeste brichetare
b. se mai numeste precomprimare
c. se utilizeaza la prepararea capsulelor
24. Temperatura de uscare a granulatelor este de:
a. 20C
b. 50C
c. in unele cazuri poate ajunge la 80-90C
25. Pilulele:
a. sunt forme farmaceutice de forma sferica
b. sunt obtinute din amestec de substante active cu substante auxiliare
c. se mai numesc nanocapsule
26. Pilulele sunt forme farmaceutice care se administreaza:

75
 a. rectal
b. intern prin inghitire fara a fi mestecate
c. extern
27. Pilulele sunt o forma farmaceutica:
a. industriala
b. tipica de receptura
c. oficinala
28. Dintre aglutinantii sau adezivii utilizati pentru prepararea pilulelor fac parte:
a. siropul de zahar
b. guma arabica
c. glicerolatul de amidon
29. Dintre diluantii folositi la prepararea pilulelor se folosesc:
a. lactoza
b. zahar
c. drojdia de bere uscata
30. Din punct de vedere al sistemului dispers pulberile sunt:
a. sisteme disperse eterogene;
b. sisteme disperse omogene;
c. nici un rspuns corect.
31. Avantajele pulberilor sunt urmtoarele:
a. facilitate de amestecare i omogenizare;
b. suprafa specific mare;
c. stabilitate mare fa de alte forme farmaceutice.
32. Menionai care sunt dezavantajele pulberilor:
a. gust neplcut sau amar al unor substane active;
b. fabricarea pulberilor necesit un timp scurt;
c. nu se administreaz sub form de pulberi substane care sunt degradate n stomac.
33. Pulberile micronizate au dimensiunea cuprins ntre:
a. 0,5 10 microni;
b. 0,1 0,5 microni;
c. 10 30 microni.
34. n funcie de modul de formulare pulberile se clasific n:
a. pulberi magistrale;
b. pulberi oficinale;
c. pulberi industriale;
35. n funcie de condiiile de fabricare pulberile se clasific n:
a. pulberi nesterile;
b. pulberi sterile;
c. pulberi orale;
36. menionai care dintre urmtoarele pulberi sunt sterile:

76
 a. pulberile oftalmice;
b. pulberi care se administreaz pe rni deschise;
c. pulberi care se administreaz pe pielea sugarilor.
37. Pulberile care ajung la nivelul alveolelor trebuie s aib dimensiunea cuprins ntre:
a. 1 6 microni;
b. 15 20 microni;
c. 30 50 microni.
38. Dintre diluanii folosii ca substane auziliare amintim:
a. lactoza;
b. manitolul;
c. carbonatul de magneziu;
39. Dintre adsorbanii folosii la prepararea pulberilor se folosesc:
a. aerosil;
b. sorbitolul;
c. carbonatul de calciu;
40. Pentru determinarea controlului calitii FR X prevede urmtoarele determinri fizico-
chimice:
a. omogenitate;
b. gradul de finee al pulberii;
c. curgerea pulberilor;
41. Pudrele trebuie s ndeplineasc o serie de condiii generale de calitate i anume:
a. s fie omogene;
b. s nu fie toxice sau iritante;
c. s nu se tearg repede;
42. Pudrele astringente conin ca substane active:
a. talc;
b. tanin;
c. sruri de bismut;
43. Pudrele su substane antiinfecioase conin ca substane active:
a. fenol;
b. sulfamide;
c. carbonat de magneziu;
44. n funcie de materialul din care este fabricat nveliul capsulelor acestea pot fi:
a. capsule de hrtie;
b. capsule amilacee;
c. capsule de gelatin;
45. Capsulele amilacee se mai numesc i:
a. gelule;
b. caete;
c. perle;

77
46. Capsulele operculate se mai numesc i:
a. gelule;
b. perle;
c. caete;
47. n funcie de modul de formulare capsulele se clasific n:
a. capsule magistrale;
b. capsule oficinale;
c. capsule industriale;
48. Capsulele moi conin:
a. medicamente lichide uleioase;
b. medicamente lichide moi;
c. pulberi solide;
49. Pilulele se pot administra:
a. oral;
b. injectabil;
c. subcutan.
50. n funcie de forma particulelor granulele sunt:
a. cilindrice;
b. sferice;
c. vermiculare;
51. Granulele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. s asigure o dozare exact a substanelor medicamentoase;
b. s prezinte aspect omogen;
c. s prezinte mrime neuniform.
52. Dintre diluanii folosii la prepararea granulelor amintim:
a. zahr;
b. glucoz;
c. alcool de diferite concentraii;
53. Dintre procedeele de granulare uscat menionm:
a. brichetarea;
b. precomprimarea;
c. compactarea;
54. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solice care:
a. conin doze unitare din una sau mai multe substane medicamentoase;
b. se obin prin comprimarea unui volum constant de particule;
c. sunt sisteme macroeterogene.
55. n funcie de calea de administrare comprimatele se clasific n:
a. comprimate administrate pe cale oral;
b. comprimate administrate pe mucoase;
c. comprimate oftalmice.

78
 56. Comprimatele acoperite cu zahr se numesc:
a. comprimate filmate;
b. drajeuri;
c. comprimate oromucozale;
57. Substanele auxiliare folosite la formularea comprimatelor trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a. s fie microbiologic pure;
b. s modifice culoarea comprimatelor;
c. s nu influenteze aciunea farmacologic;
58. Amidonul ca substan auxiliar n formularea comprimatelor are rol de:
a. liant intragranular;
b. lubrifiant;
c. dezagregant;
59. Celuloza microcristalin folosit ca substant auxiliar n formularea comprimatelor are
rolul de:
a. glisant;
b. antiaderent;
c. dezagregant;
60. Substanele utilizate pentru acoperirea comprimatelor pot fi:
a. rezine naturale sau sintetice;
b. gelatin;
c. amidon;

1 AC 2 ABC 3 B 4 AB
5 BC 6 C 7 AB 8 C
9 ABC 10 ABC 11 ABC 12 A
13 C 14 A 15 AB 16 AB
17 ABC 18 C 19 ABC 20 AB
21 A 22 ABC 23 AB 24 BC
25 AB 26 B 27 B 28 ABC
29 ABC 30 A 31 AB 32 AC
33 A 34 ABC 35 AB 36 ABC
37 A 38 AB 39 AC 40 AB
41 ABC 42 BC 43 AB 44 ABC
45 B 46 A 47 ABC 48 AB
49 A 50 ABC 51 AB 52 AB
53 ABC 54 ABC 55 ABC 56 B
57 AC 58 AC 59 ABC 60 AB

79
 FITOTERAPIE

1. Fitoterapia este:
a. stiinta care se ocupa cu studiul plantelor medicinale
b. stiinta care se ocupa cu studiul bolilor plantelor medicinale
c. stiinta care se ocupa cu tratamentul afectiunilor cu ajutorul plantelor
medicinale
2. Care din urmatoarele solutii extractive apoase sunt de uz intern:
a. ceaiurile, tincturile, siropurile
b. infuziile, unguentelor, inhalatiile
c. maceratele, decocturile, inhalatiile
3. Infuzarea se aplica in special urmatoarelor parti din plante:
a. florilor, frunzelor, partilor aeriene subtiri
b. partilor din plante care au peretii celulari mai grosi si cu ingrosari secundare
c. partilor din plante la care difuziunea substantelor active se face mai greu
4. Infuziile se pot aplica si la urmatoarele parti din plante:
a. radacini, coji, rizomi
b. mai dure, dar sa fie in prealabil maruntite si umectate cu 3 parti de apa
calduta, timp de 5 minute
c. fructelor, radacinilor, rizomilor
5. Infuziile se obtin prin:
a. maruntirea plantei; fierberea apei; se toarna apa clocotita peste plante in vasul
de infuzare; 30 minute infuzare; filtrare; indulcire
b. maruntirea plantei; fierberea plantei impreuna cu planta; foc domol 15 minute;
filtrare fierbinte; indulcire
c. maruntirea plantei; fierberea plantei impreuna cu planta; foc domol 30 minute;
filtrare fierbinte; indulcire
6. Decocturile nu se obtin prin utilizarea:
a. radacinilor, florilor
b. cojilor, frunzelor
c. florilor, frunzelor, ramurelelor, fructelor in special cand urmarim ca in
extractul apos sa ramana uleiuri volatile
7. Solutiile extractive apoase sunt:
a. maceratele, infuziile, tincturile
b. infuziile, decocturile, maceratele
c. infuziile, decocturile, tincturile
8. Macerarea se foloseste in:
a. extragerea mucilagiilor din produsele vegetale
b. extragerea taninurilor din produsele vegetale
c. extragerea uleiurilor volatile din radacini si scoarte
9. Care din afirmatii este adevarata:

80
 a. maceratele la rece se folosesc pentru plantele care contin substante termolabile
b. maceratele la rece nu se mai utilizeaza dupa 30 zile
c. maceratele la rece se utilizeaza pentru substantele care se precipita sub
actiunea caldurii pentru a le putea separa
10. Macerarea la rece se poate aplica pentru urmatoarele produse vegetale medicinale:
a. Althaea radix, Lini semen
b. Tiliae folium, Chamomillae flos
c. Frangulae folium, Menthae flos
11. Care din afirmatii este falsa:
a. maceratele se pastreaza la temperaturi cuprinse intre 0-8C
b. maceratele se pastreaza mai mult de 48 ore
c. se prepara in cantitati mici
12. Siropurile sunt:
a. solutii extractive alcoolice la care se adauga o cantitate mare de zahar
b. solutii extractive apoase la care se adauga o cantitate mare de zahar (640g
zahar la 360g lichid)
c. solutii extractive hidroalcoolice cu mult zahar (640g zahar la 360g lichid)
13. Solutiile extractive apoase folosite la prepararea siropurilor sunt:
a. infuziile, decocturile, tincturile
b. infuziile, decocturile, extractele fluide
c. ceaiurile, maceratele la rece
14. Care din afirmatii este adevarata:
a. tincturile sunt preparate farmaceutice sub forma de solutii alcoolice, apoase
sau eteroalcoolice
b. tincturile sunt preparate farmaceutice sub forma de solutii alcoolice,
hidroalcoolice
c. tincturile se obtin prin macerare, macerare repetata sau prin percolare
15. Care din afirmatii este falsa:
a. la prepararea tincturilor raportul intre masa de produs vegetal si solventul de
extractive este 1:10 pentru produsele vegetale cu substante puternic active
b. la prepararea tincturilor raportul intre masa de produs vegetal si solventul de
extractive este 1:5 pentru produsele vegetale cu substante puternic active
c. la prepararea tincturilor raportul intre masa de produs vegetal si solventul de
extractive este 1:10 pentru alte produse vegetale decat cele cu substante
puternic active
16. Care din afirmatii este adevarata:
a. tincturile se obtin prin macerare cu alcool de diferite concentratii pe o durata
de timp, extractie ce variaza intre 8-10 zile
b. tincturile se administreaza sub forma de picaturi

81
 c. tincturile se conserva in recipiente de capacitate mica, bine inchise, ferite de
lumina
17. Tincturile prezinta fata de solutiile extractive apoase urmatorul avantaj:
a. conservabilitate de lunga durata
b. foloseste ca solvent apa
c. nu este necesara maruntirea produsului vegetal
18. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:
a. tincturile se prepara cu alcool si mult zahar pentru corectarea gustului
b. tincturile se administreaza si hipertensivilor sau cei cu edeme datorate unor
afectiuni cardiace sau renale
c. tincturile se administreaza numai daca se obtin din produse vegetale cu un
continut ridicat de substante puternic active
19. Percolarea este o metoda folosita la prepararea:
a. infuziilor
b. ceaiurilor
c. tincturilor
20. Percolarea folosita la obtinerea tincturilor se face:
a. intr-un vas din sticla, fier smaltuit sau metal inoxidabil cu robinet
b. in prealabil prin infuzare, apoi extractie cu alcool
c. daca produsul vegetal este acoperit de solvent
21. Diferenta intre infuzie si decoct este urmatoarea:
a. infuzia se filtreaza la o temperatura de maxim 40C, dupa 30 minute de
infuzare, in timp ce decoctul se poate filtra fierbinte
b. infuzia se prepara prin fierbere si din scoarte, radacini, rizomi, coji etc.
c. decoctul se aplica extractiei substantelor termolabile, in timp ce infuzia se
poate folosi si prin extractia uleiurilor volatile
22. Formele farmaceutice preparate din plante medicinale numai de uz extern sunt:
a. unguentele, infuziile
b. tincturile, unguentele, decocturile, maceratele
c. cataplasmele, unguentele, baile cu plante, inhalatiile, badijonajele
23. Inhalatiile se prepara din:
a. infuzarea plantelor aromatice
b. uleiurile esentiale puse direct pe apa clocotita
c. din seminte macinate amestecate cu apa calduta
24. Care din afirmatii nu este adevarata:
a. inhalatiile sunt o forma de administrare a uleiurilor volatile prin tractul
respirator
b. inhalatiile sunt utile in rinite, sinuzite
c. inhalatiile nu se administreaza decat daca sunt preparate cu alcool de
concentratie 90 alcoolice

82
25. Tinctura Opii este:
a. pastrata la Separanda
b. nu este oficinala
c. este folosita la prepararea tincturii Anticholerina sau Davilla
26. Tinctura Valerianae este:
a. preparata din rizomul de odolean
b. folosita pentru actiunea sedativa
c. folosita pentru actiunea antidiareica
27. Tinctura menthae nu este folosita pentru actiunea:
a. stomahica
b. antispastica, antidiareica
c. laxativa
28. Ce este adevarat despre Tinctura Aconiti:
a. este oficinala si contine atropina
b. contine cel mai puternic activ alcaloid
c. are actiune antidiareica
29. Tinctura Aconiti are actiune:
a. antitusiva
b. laxativa
c. purgativa
30. Plantele medicinale se utilizeaza in afectiunile digestive pentru efectul:
a. antitusiv, emolient, expectorant, fluidifiant al secretiilor bronsice
b. stomahic, coleretic, colagog
c. eupeptic, pectoral, emolient
31. Care din urmatoarele plante nu sunt utilizate pentru tusea expectoranta:
a. ciubotica cucului
b. rostopasca
c. valeriana
32. Care din afirmatii este corecta:
a. in tratamentul astmului bronsic se vor folosi fitopreparate din plante cu
actiune vasodilatatoare
b. daca bolnavul este hipertensiv se recomanda completarea tratamentului cu
plante cu efect sedativ si tonic cardiac
c. protejarea mucoasei inflamate in afectiunile cronice se face cu preparate din
urmatoarele produse vegetaele care contin mucilagii Altheae radix,
Belladonnae folium
33. Urmatoarele ceaiuri au efecte fluidifiante ale secretiilor bronsice:
a. infuzie din flori de tei
b. infuzie de crusin
c. infuzie de sapunarita

83
34. In faza tusei iritative se recomanda dupa calmarea spasmelor infuzii sau decocturi din:
a. radacini de nalba mare si frunze de podbal
b. scoarta de stejar, seminte de in
c. flori de tei, rizom de valeriana
35. Care din urmatoarele plante medicinale au actiune expectoranta:
a. muguri de pin, coada soricelului, isop, ienupar
b. menta, musetel, anghinare, armurarin, afin
c. coada calului, lemnul dulce, iarba mare
36. Ceaiul sudorific poate fi alcatuit din urmatoarele produse vegetale:
a. flori de soc, flori de tei, ciubotica cucului, flori de musetel
b. scoarta de mesteacan, scoarta de crusin
c. flori de paducel, flori de talpa gastii, flori de mustar negru
37. Ceaiul antibronsitic este:
a. indicat in starile febrile
b. indicat in faza de coctiune a bronsitei acute
c. utilizat in starile de neliniste, panica si insomnii
38. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. in astmul bronsic se folosesc infuzii din flori de musetel, frunze de podbal,
frunze de patlagina
b. ceaiul pectoral se utilizeaza mai ales in astmul bronsic cu substrat nervos
c. produsul Prospan sirop amelioreaza functia respiratorie la copii in astmul
bronsic
39. In afectiunile cardiace cu substrat nervos se utilizeaza urmatoarele plante medicinale:
a. paducel, talpa gastii, valeriana
b. ciubotica cucului, musetel, lemn dulce
c. eucalipt, menta, levantica
40. In hipertensiune arteriala se recomanda:
a. macerat la rece din vasc
b. infuzia de podbal
c. decoct din flori de musetel
41. Ce este adevarat despre Menthae folium?
a. sunt frunzele de merisor
b. regleaza disfunctiile digestive
c. dezinfectanta la nivelul tubului digestiv
42. Ce este adevarat despre Menthae folium?
a. sunt frunzele de melisa
b. contine in concentratie mare mentol
c. in farmacii, se gaseste conditionata si sub forma de pliculete
43. Ce este fals despre Lavandulae flores?
a. sunt florile de rozmarin

84
 b. au actiune sedativa
c. au un miros respingator
44. In afectiunile renale sunt indicate urmatoarele produse vegetale:
a. frunzele de merisor, pseudofructele de ienupar
b. mugurii de pin
c. frunze si radacini de nalba mare
45. Care din urmatoarele plante medicinale au actiune diuretica:
a. urzica
b. coada calului
c. anghinarea
46. Care din urmatoarele produse vegetale au efect sedativ:
a. conurile de hamei
b. frunzele de levantica
c. rostopasca
47. Care din urmatoarele plante medicinale sunt indicate in dischinezia biliara:
a. anghinarea
b. menta
c. rostopasca
48. Care din urmatoarele plante medicinale nu sunt indicate in afectiunile hepatice:
a. Silybinum marianum
b. Rhamnus frangula
c. Chelidonium majus
49. Care din urmatoarele plante medicinale au actiune laxativa:
a. semintele de in
b. lemnul dulce si crusinul
c. lavanda
50. Care din urmatoarele plante medicinale sunt indicate in meteriorism abdominal:
a. musetel
b. anasonul
c. menta
51. Care din urmatoarele produse vegetale sunt utilizate pentru efectul antidiareic:
a. scoarta de stejar
b. partea aeriana a pojarnitei
c. scoarta de crusin
52. Care din urmatoarele plante medicinale pot intra in compozitia unor ceaiuri gastrice:
a. galbenele
b. sunatoarea
c. obligeana
53. Care din urmatoarele plante medicinale sunt indicate in anorexie:
a. anghinarea

85
 b. anasonul
c. valeriana
54. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:
a. menta este o planta cu actiune antibacteriana
b. galbenelele nu au actiune emenagoga
c. anasonul are actiune galactogoga
55. Ulcerul:
a. este provocat de infectia cu Helicobacter pylori
b. poate fi tratat cu extract sau tinctura de Belladonnae folium care reduce
secretia gastrica, au actiune analgezica, spasmolitica (plante cu actiune
mucoprotectoare: seminte de in, nalba mare)
c. este indicat a fi tratat cu preparate din Liquiritia mai mult de 6 saptamani
56. Care din afirmatiile referitoare la uleiul de ricin sunt adevarate:
a. este coleretic-colagog
b. se utilizeaza in constipatii acute
c. se poate utiliza pe perioade indelungate
57. Incercuiti afirmatiile corecte:
a. in tusea uscata, de debut, sunt indicate plante cu actiune antispastica sau
miorelaxanta bronsica
b. talpa gastei, anasonul, lumanarica, nalba mare sunt plante indicate in tusea
uscata, iritativa in calmarea spasmelor (acceselor) de tuse
c. teiul, patlagina au actiune fluidifianta a secretiilor bronsice
58. Care din urmatoarele preparate vegetale nu au indicatii corecte:
a. ceaiul antibronsitic este utilizat ca diaforetic in starile febrile, gripa
b. ceaiul pectoral reduce inflamatia cailor respiratorii
c. ceaiul din partea aeriana de cimbru sunt indicate in tratamentul astmului
59. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
a. etiologia rinofaringitei e de natura virala si folosim plante medicinale cu
actiune decongestionanta nazal
b. rinofaringita se mai numeste raceala sau guturaiul, este afebrila, dureaza 7-10
zile si se pot utiliza plante ce cresc imunitatea si au efect antitusiv, antiseptic
c. gripa este o afectiune de natura bacteriana, la care se administreaza in special
antibiotice (dupa ce s-a facut in prealabil o antibiograma), antitermice,
antipiretice
60. Care din urmatoarele plante sunt folosite in afectiunile renale:
a. coada calului pentru actiunea diuretica
b. patlagina pentru actiunea expectoranta
c. ienuparul pentru actiunea dezinfectanta, dar cu precautii

86
1 C 2 A 3 A 4 B
5 A 6 AB 7 B 8 A
9 A 10 A 11 B 12 B
13 ABC 14 AC 15 BC 16 ABC
17 A 18 AC 19 C 20 A
21 A 22 C 23 B 24 C
25 C 26 AB 27 C 28 B
29 A 30 B 31 BC 32 A
33 AC 34 A 35 A 36 A
37 B 38 C 39 A 40 A
41 C 42 BC 43 AC 44 ABC
45 BC 46 AB 47 ABC 48 BC
49 AB 50 ABC 51 AB 52 ABC
53 ABC 54 B 55 A 56 B
57 ABC 58 A 59 A 60 AC

APITERAPIE

1. Incercuiti raspunsul corect:

a. polenul, ceara si laptisorul sunt produse exclusiv de catre albinele lucratoare
b. polenul, mierea si laptisorul de matca sunt produse naturale de origine
botanica
c. laptisorul de matca si veninul sunt produse direct in corpul albinei
2. Propolisul este:
a. produs de catre albine si este bogat in rasini, balsamuri, ceruri, glucide
b. contraindicat la diabetici deoarece contine polen
c. utilizat pentru efectele antibacteriene, antiinflamatoare datorate vitaminelor
3. Care din afirmatii este falsa:
a. polenul contine minerale care insa nu ating necesarul zilnic de nutritie
b. propolisul este folosit in bolile dermatologice sub forma de unguent, extract
alcoolic, spray, supozitoare
c. mierea de albine este o sursa excelenta de substante nutritive si nu este lipsita
de grasimi, colesterol
4. Care din afirmatii este adevarata:
a. mierea de albine este un aliment ce contine aminoacizi, enzime si 23% apa
b. mierea de albine nu contine vitamina B12 si vitamine liposolubile
c. mierea de albine contine pana la 170 mg vitamina E
5. Care sunt avantajele pasturii fata de polen:
a. proprietatile antibiotice ale pasturii sunt de 3 ori mai pronuntate
b. valoarea nutritiva e de 3 ori mai pronuntata la pastura

87
 c. contine o cantitate mai mica de vitamina E si C
6. Propolisul are efect terapeutic in:
a. accidentele vasculare
b. hipertensiune arteriala
c. ateroscleroza
7. Care din afirmatii este incorecta:
a. laptisorul de matca contine vitamina E
b. laptisorul de matca contine vitaminele A, D, K
c. ceara contine vitamina A mai mare decat la morcov
8. Care din afirmatii este falsa:
a. ceara proaspata este moale, cu gust balsamic
b. carbohidratii si lipidele sunt in cantitati mici in veninul de albine
c. laptisorul de matca contine vitamine hidrosolubile
9. Care din afirmatii este adevarata:
a. ceara de albine are o compozitie complexa, printre care si compusi volatili
care ii imprima mirosul
b. laptisorul de matca actioneaza ca stimulent general, intareste raspunsul imun
si functiile generale ale organismului si este produs de matca pentru puiet
c. laptisorul de matca nu este contraindicat femeilor gravide
10. Propolisul previne:
a. bolile cardiace
b. bolile hepatice
c. afectiunile inflamatorii
11. Mierea de albine:
a. contine vitamine din complexul D
b. contine enzime ce faciliteaza digestia
c. contine in special vitamine liposolubile
12. Care din afirmatii este falsa:
a. polenul recoltat de albine contine toti aminoacizii esentiali
b. polenul este un supliment nutritiv indicat in carentele proteice
c. polenul trebuie pentru inceput sa fie consumat rapid
13. Care din afirmatii este adevarata:
a. propolisul are actiune antibacteriana, antibiotica
b. propolisul are efect sedativ seara inainte de culcare in doze mari
c. propolisul are actiune antiinflamatorie, analgezica
14. Veninul este in special:
a. folosit pentru a creste pofta de mancare
b. indicat in afectiunile reumatice
c. indicat in afectiunile ginecologice
15. Laptisorul de matca se administreaza la:

88
 a. copii prematuri
b. varstnici
c. pacientii cu anorexie
16. Apa se gaseste in:
a. miere intr-o proportie medie de 17%
b. laptisor de matca 2/3 din greutatea sa
c. propolis maxim 85%, restul sunt rasini, ceruri, uleiuri volatile etc.
17. Pastura prezinta urmatoarele avantaje fata de polen:
a. monozaharidele sunt transformate in acid lactic datorita enzimelor
b. grad de conservabilitate ridicat
c. continut ridicat in vitamina E, C, provitamina A
18. Care sunt recomandarile privind administrarea polenului:
a. se face mai intai un test de sensibilitate (mancarime, stranut, usoara inflamare)
b. se poate ajunge pana la 1-2 lingurite pe zi sau chiar mai multe
c. granulele de polen pot fi inghitite fara a fi mestecate
19. Efectele veninului de albine sunt urmatoarele:
a. antigenice fosfolipaza A2
b. creste permeabilitatea vasculara prin melitina
c. antitumorale
20. Care din afirmatii sunt false:
a. ceara este realizata de albinele in varsta de circa 14 zile
b. veninul contine o peptida care s-a dovedit a fi de 100 ori mai antiinflamatorie
in suprimarea evolutiei artritei
c. principala compozitie a apilarnilului o constituie lipidele
21. Care din urmatoarele produse apicole nu contin apa:
a. mierea si ceara
b. mierea si polenul
c. ceara si propolisul
22. Care din urmatoarele produse apicole contin acizi grasi cu actiune biologica de agenti
antimicrobieni:
a. mierea
b. laptisorul de matca
c. ceara
23. Care din urmatoarele produse apicole contin uleiuri volatile:
a. ceara
b. propolisul
c. veninul
24. Care din urmatoarele produse apicole contin in special glucide:
a. pastura
b. laptisorul de matca uscat

89
 c. veninul
25. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
a. propolisul este insolubil in alcool
b. ceara este insolubila in apa
c. mierea nu contine vitamine
26. Care din urmatoarele produse apicole contine tot aminoacizii esentiali:
a. mierea
b. apilarnilul
c. propolisul
27. Care din urmatoarele produse apicole au actiune antiinflamatoare si analgezica:
a. ceara
b. veninul
c. laptisorul de matca
28. Care din urmatoarele produse apicole au actiune stimulanta generala:
a. laptisorul de matca
b. ceara
c. polenul
29. Care din urmatoarele produse apicole contin in special componenti ai plantelor:
a. mierea
b. ceara
c. propolisul
30. Care din urmatoarele compinente cu rol antibacterian, antiinflamtor se gasesc in
compozitia propolisului:
a. rutin
b. flavonoizii
c. melitina

1 C 2 A 3 AC 4 B
5 ABC 6 B 7 AB 8 B
9 AB 10 ABC 11 B 12 C
13 AC 14 B 15 ABC 16 B
17 ABC 18 AB 19 ABC 20 C
21 C 22 B 23 B 24 A
25 AC 26 B 27 B 28 AC
29 C 30 B

TESTE FARMACOTERAPIE

1. Ramurile cu caracter fundamental sunt:

a. Farmacocinetica
b. Farmacoterapia

90
 c. Farmacotoxicologia
2. Ramuri cu caracter aplicativ sunt:
a. Farmacodinamia
b. Farmacoepidemiologia
c. Farmacografia
3. Farmacocinetica este stiinta care studiaza:
a. Efectele medicamentului asupra organismului sanatos sau bolnav
b. Evolutia medicamentului in organism de la administrare pana la eliminare
c. Indicatiile medicamentului in studiul diferitelor boli
4. Farmacotoxicologia studiaza:
a. Efectele medicamentului asupra organismului sanatos
b. Contraindicatiile , precautiile
c. Reactiile adverse si intoxicatiile produse de medicament.
5. Substantele auxiliare:
a. Sunt active din punct de vedere farmacocinetic
b. Sunt inactive din punct de vedere farmacologic
c. Sunt active din punct de vedere farmacografic
6. Elementele care definesc un medicament sunt:
a. Substanta medicamentoasa
b. Substanta auxiliara
c. Ambalajul
7. Forma farmaceutica se caracterizeaza prin:
a. Compatibilitate;
b. Stabilitate si toleranta
c. Aspect si intoleranta.
8. Substantele auxiliare:
a. Pot influenta actiunea substantelor active
b. Sunt inactive farmacologic
c. Imbunatatesc absorbtia substantelor active
9. In functie de toxicitate medicamentele se clasifica in:
a. Mediamente anodine
b. Medicamente de semisinteza
c. Substante toxice si stupefiante
10. Legarea medicamentului de receptorii farmacologici este:
a. Legare ireversibila
b. Legare reversibila
c. Nu are importanta farmacologica
11. Situsul receptor este:
a. O zona de legare din molecula medicamentului
b. O zona de legare din molecula receptorului

91
 c. O zona de legare din molecula enzimei
12. Canalele ionice sunt:
a. Structuri intermoleculare
b. Structuri transmembranare
c. Structuri extramembranare
13. Difuziunea simpla:
a. Este un proces activ, fara consum de energie
b. Este un proces pasiv , fara consum de energie
c. Este un proces activ, cu consum de energie.
14. Transportul activ:
a. Se realizeaza cu ajutorul unui transportor
b. Are ca rezultat formarea unui complex
c. Transportorul se distruge dupa transport.

15. Ramurile cu caracter aplicativ sunt:

a. Farmacodinamia
b. Farmacografia
c. Farmacoepidemiologia
16. Ramurile cu caracter fundamental sunt:
a. Farmacotoxicologia
b. Farmacoterapia
c. Farmacocinetica
17. Farmacodinamia este stiinta care studiaza:
a. Efectele medicamentului asupra organismului sanatos
b. Efectele medicamentului asupra organismului bolnav
c. Reactiile adverse si intoxicatiile produse de medicament
18. Farmacoepidemiologia se ocupa cu studiul:
a. Indicatiile medicamentelor in diferite boli;
b. Prevenirea epidemiilor;
c. Contranindicatii, precautii, farmacovigilenta
19.Substanta medicamentoasa este:
a. Forma farmaceutica finala
b. Substanta care declanseaza efect farmacologic
c. Substanta medicamentoasa inerta farmacologic.
20. Elementele care definesc un medicament sunt:
a. Substantele auxiliare active farmacologic
b. Principiul activ si excipientii
c. Natura ambalajului
21. Operatiile farmaceutice generale sunt:
a. Cantarire, dizolvare
b. Solubilizare, filtrare

92
 c. Granulare, comprimare
22. Substantele active anorganice pot fi:
a. Substante minerale naturale;
b. Hormoni naturali din plante;
c. Substante minerale de sinteza
23. Substantele de origine vegetala sunt:
a. Parti din planta maruntite
b. Numai partea aeriana a plantelor
c. Substante chimice pure extrase din plante
24. Substantele complexe contin:
a. Un principiu activ si mai multi excipienti
b. Doua principii active si doi excipienti
c. Mai multe principii active si mai multi excipienti
25. Denumirea comuna internationala:
a. Este data de OMS;
b. Este cea mai folosita in literatura de specialitate
c. Este unica pentru fiecare medicament industrial
26. Medicamentele alopate pot fi produse din:
a. Substante active chimic pure;
b. Substante active din plante;
c. Substante animale .
27. Dupa origine medicamentele pot fi:
a. Medicamente naturale de origine vegetala;
b. Medicamente de sinteza de origine animala
c. Medicamente de semisinteza
28. Numarul de receptori este:
a. Foarte mare dar finit;
b. Foarte mic ;
c. Foarte mare
29. Receptorii farmacologici sunt:
a. Molecule performante;
b. Prezinta zone cu conformatie in oglinda fata de medicament
c. Au dimensiuni asemanatoare cu molecula de medicament.
30. Receptorii enzimatici:
a. Sunt proteine transmembranare;
b. Au molecula mai mica decat medicamentul
c. Nu au importanta farmacologica
31. Filtrarea:
a. Este un proces activ cu consum de energie
b. Este un proces pasiv

93
 c. Are loc conform gradientului de concentratie
32. Pinocitoza:
a. Este un proces rar intalnit in organism
b. Consta in formarea unei vezicule care ingobeaza medicamentul
c. Vezicula cu medicament traverseaza membrana celulara
33. Gluconatul de calciu este incompatibil cu:
a. Tetraciclinele;
b. Acidul acetil salicilic
c. Polivitaminele
34. Hidroxidul de magneziu nu de administreaza cu:
a. Digitalice
b. Furosemidul
c. Dicumarolul
35. Fenilbutazona deplaseaza de pe proteinele plasmatice:
a. Furosemidul
b. Metotrexatul
c. Anticoagulantele orale
36. Inductia enzimatica provoaca:
a. Micsorarea concentratiei plasmatice
b. Reducerea oxidazelor hepatice
c. Marirea concentratiei plasmatice
37. Alcalinizarea urinii mareste eliminarea:
a. Nitrofurantoinei
b. Bicarbonatului de sodiu
c. Salicilatilor
38. Interactiunile de tip antagonic pot fi:
a. De potentare;
b. Partiale
c. Totale.
39. Acidul acetilsalicilic este antiinflamator in doze de:

a. 400 mg
b. 500 mg
c. 100 mg
40. Administrarea aspirinei de face:
a. Pe stomacul gol;
b. Pe stomacul plin;
c. Indiferent de ora mesei.
41. Din grupa analgezicelor antipiretice de tip salicilati fac parte:
a. Diflunisanul
b. Fenacetina

94
 c. Benorilat
42. Paracetamolul administrat timp indelungat poate provoca:
a. Nefrita interstitiala;
b. Necroza papilara
c. Citoliza hepatica masiva
43. Indometacinum face parte din grupa:
a. Salicilati
b. Acizi indolacetici
c. Derivati pirazolidinici
44. Ketoprofenul este indicat in:
a. Poliartrita reumatoida;
b. Artrite acute;
c. Ulceratii gastroduodenale
45. Medicamentul FASTUM contine:
a. Ibuprofenum
b. Ketoprofenum
c. Piroxicamum

46. Grupa antiartimicelor de tipul chinidinei cuprinde:

a. Chinidina;
b. Chinina;
c. Procainamida
47. Din clasa antiartimicelor beta-blocante fac parte:
a. Fenitoina
b. Propranololul
c. Metoprololul
48. Nitropectorul contine:
a. Isosorbid mononitrat
b. Isosorbid dinitrat
c. Pentaeritriltetranitrat
49. Nifedipinum este:
a. Blocant al canalelor de calciu;
b. Un vasodilatator eficace;
c. Are efect antianginos
50. Dipiridamolul :
a. Creste debitul sanguin coronar;
b. Are efect antiagregant plachetar;
c. Este indicat in tahicardii de orice forma
51. Prazosinum se gaseste sub denumirea comerciala de:
a. Cardura;

95
 b. Minipres
c. Brinerdin
52. Captoprilul :
a. Produce vasodilatatie de la prima doza;
b. Indicat in hipertensiunea arteriala;
c. Are efecte benefice in stenoza arteriala renala.

53. Din clasa produselor active pe sistemul renina-angiotensina fac parte:

a. Enalaprilum;
b. Lisinoprilum
c. Trimetafanul
54. Indapamidum are urmatoarele caracteristici:
a. Indicat in hipertensiunea arteriala;
b. Indicat in hipotensiunea arteriala;
c. Indicat in edeme.
55. Spironolactona face parte din clasa:
a. Diuretice care economisesc potasiul;
b. Diuretice osmotice;
c. Diuretice de ansa;
56. Naphazolinum :
a. Actioneaza prin eliberarea de adrenalina;
b. Actioneaza prin eliberarea de noradrenalina;
c. Este indicata in rinite si sinuzite
57. Vitamina K3 este:
a. Menadiona;
b. Fitomenadiona;
c. Acidul aminocaproic
58. Heparina:
a. Este indicata in profilaxia trombozelor venoase;
b. Indicata in hemoragii;
c. Folosirea indelungata poate provoca hipoaldosteronism
59. Acidul acetilsalicilic este antiagregant plachetar la dozele:
a. 100 mg
b. 75 mg
c. 400 mg
60. Acidul acetilsalicilic:
a. Inhiba contractiile uterine;
b. Are efecte antiagregante plachetare
c. Are efect antipiretic
61. Din grupa analgezicelor de tip p-aminofenol fac parte:

96
 a. Salicilatul de metil
b. Paracetamolul
c. Fenazona
62. Fenilbutazona:
a. Are efect antiinflamator;
b. Este eficace in accesul de guta;
c. Eficace in ulcerul gastroduodenal activ.
63. Ibuprofenul face parte in grupa:
a. Acizi indolacetici;
b. Acizi arilalifactici
c. Fenamati
64. Colchicina este indicata in:
a. Artrita gutoasa acuta;
b. Artrita gutoasa cronica;
c. Poliartrita reumatoida;
65. Medicamentul PADUDEN contine:
a. Naproxenum;
b. Ibuprofenum;
c. Ketoprofenum

66. Propafenona face parte din grupa antiaritmicelor :

a. De tip flecainidina;
b. De tipul lidocainei;
c. De tipul chinidinei
67. Din clasa antiartimicelor blocante ale canalelor de sodiu fac parte:
a. Lidocaina
b. Chinidina
c. Atenololul
68. Oxprenololul este:
a. Blocant al canalelor de calciu;
b. Blocant al canalelor de sodiu;
c. Beta-blocant;
70. Amiodarona:
a. Este un antiartimic cu spectru larg;
b. Se acumuleaza in muschi si tesutul adipos;
c. Poate fi cauza de fotosensibilizare;
71. Doxazosinum se gaseste sub denumirea comerciala de:
a. Cardura
b. Kamiren
c. Minipres

97
 72. Nitroglicerina:
a. Se administreaza cutanat si sublingual
b. Se administreaza sub forma de preparate retard
c. Este un antihipertensiv eficace
73. Din clasa antiartimicelor ganglioplegice fac parte:
a. Trimetafanul;
b. Captoprilum;
c. Enalaprilum;
74. Enalaprilum are urmatoarele caracteristici:
a. Este un inhibitor al enzimei de conversie;
b. Produce vasodilatatie de la prima doza;
c. Se administreaza intr-o singura doza pe zi;
75. Furosemidul face parte :
a. Din clasa diureticelor puternice de ansa;
b. Diuretice tiazidice;
c. Diuretice antialdosteronice;
76. Pentoxifillinum :
a. Este un vasodilatator periferic;
b. Diminueaza vascozitatea sangelui;
c. Se maresc dozele in insuficienta renala;
77. Cianocobalamina este:
a. Vitamina B2
b. Vitamina B12
c. Vitamina PP
78. Fitomenadiona:
a. Este de origine naturala, liposolubila;
b. Intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei;
c. Este antidotul intoxicatiilor cumarinice.
79. Actiunea antimicrobiana foate fi:
a. De tip bactericid
b. De tip bacteriostatic
c. Nici un raspuns corect.
80. Din clasa penicilinelor cu spectru larg fac parte:
a. Ampicilinum
b. Amoxicilinum
c. Gentamicinum
81. Benzylpenicillinum este:
a. Penicilina G;
b. Penicilina V;
c. Penicilina cu spectru larg.

98
82. Benzyl penicillinum este indicat in:
a. Sifilis;
b. Antrax;
c. Meningita meningococica;
83. Phenoxymetilpenicilinum:
a. Este rezistenta la actiunea sucului gastric;
b. Se administreaza oral ;
c. Se administreaza sub forma injectabila.
84. Benzathynibenzylpenicilinum:
a. Este un preparat retard;
b. Se absoarbe rapid de la locul injectarii;
c. Util in infectia sifilitica.
85. Oxacilinum:
a. Este stabila la acidul clorhidric;
b. Are absorbtie intestinala limitata;
c. Se administreaza oral si parenteral;
86. Ampicillinum:
a. Are spectru antibacterian ingust;
b. Realizeaza concentratii urinare mari;
c. Reactiile adverse sunt asemenatoare penicilinelor;

87. Substante folosite ca inhibitori de beta-lactamaza sunt:

a. Acidum clavulanicum;
b. Sulbactam
c. Trimetoprim;
88. Penicilinele active pe Pseudomonas aeruginosa sunt:
a. Carbenicilina;
b. Ticarcilina;
c. Amoxicilinum;
89. Cefalosporine din generatia I sunt:
a. Cefalexinum;
b. Cefuroximun;
c. Cefaclorum;
90. Cefalosporine din generatia a II a sunt:
a. Cefadroxilum;
b. Cefuroximum;
c. Ceftriaxonum;
91. Cefalosporine de generatia a III a sunt:
a. Cefazolinum;
b. Ceftriaxonum;

99
 c. Cefoperazonum;
92. Din grupa aminoglicozidelor fac parte:
a. Kanamicina;
b. Gentamicina;
c. Eritromicina.
93. Din clasa tetraciclinelor fac parte substantele:
a. Doxycyclinum;
b. Minociclinum;
c. Netilmicinum;
94. Eritromicinum:
a. Are spectru antibacterian ingust;
b. Este utila in infectii pneumococice cu Mycobacterium pneumoniae;
c. Provoaca rar iritatii digestive;
95. Chlarytromicinum:
a. Este activa pe Helicobacter pylori;
b. Este activa in boala legionarilor;
c. Este mai putin tolerata decat eritromicina;
96. Din grupa anfecolilor fac parte:
a. Chloramphenicolum;
b. Colistinum;
c. Polimixina B.
97. Chloramphenicolum:
a. Se absoarbe bine oral;
b. Are liposolubilitate mica;
c. Trece usor in lichidul cefalorahidian;
98. Dintre sulfamidele antibacteriene cu timp de injumatatire scurt fac parte:
a. Sulfacarbamida;
b. Sulfizoxazolul;
c. Sulfametoxazolul;
99. Reactiile adverse caracteristice sulfamidelor sunt:
a. Anorexie si greata;
b. Reactii alergice cutanate;
c. Fotosensibilizare;
100. Din clasa chinolonelor antibacteriene fac parte:
a. Ofloxacinum;
b. Ciprofloxacinum;
c. Streptomicinum;
101. Fluorochinolonele:
a. Se absorb slab din tractul digestiv;
b. Sunt indicate in septicemii, meningite;

100
 c. Reactiile adverse sunt in general minore.
102. Acidum nalidixicum:
a. Este un derivat chinolonic;
b. Poate dezvolta usor rezistenta;
c. Se administreaza oral 1 g la 6 ore;
103. Codeina:
a. Actioneaza la nivel central in bulb;
b. Se absoarbe slab din tubul digestiv;
c. Poate provoca constipatie;
104. Oxeladinum:
a. Actioneaza prin deprimarea centrului tusei;
b. Produce constipatie si somnolenta;
c. Indicat in tusea convulsiva si iritativa;
105. Acetilcisteina:
a. Scade vascozitatea expectoratiei;
b. Utilizata in tusea cu expectoratii;
c. Este contraindicata in astmul bronsic;
106. Tratamentul astmului bronsic urmareste:
a. Profilaxia de durata;
b. Profilaxia imediata;
c. Inlaturarea crizelor ;
107. Din clasa bronhodilatatoarelor musculotrope fac parte:
a. Theophylinum;
b. Bronhexinum;
c. Aminophylinum.
108. Ketotifenum:
a. Este eficace in profilaxia crizelor de astm bronsic;
b. Se administreaza oral dimineata si seara;
c. Nu provoaca somnolenta;
109. Pentru tratamentul astmului bronsic se folosesc corticosteroizii:
a. Triamcinolonum;
b. Prednisonum;
c. Hidrocortizonum;
110. Tratamentul cu cortizoni:
a. Se incepe cu doze mici care se cresc progresiv;
b. Se incepe cu doze mari care se reduc treptat;
c. Concentratia folosita este constanta pe toata perioada tratamentului.

101
 FARMACOTOXICOLOGIE

1. Legarea oxidului de carbon de hemoglobina este:

a. ireversibila;
b. reversibila;
c. nu are importanta farmacologica.
2. In apa de baut se pot gasi:
a. fluoruri;
b. nitrati.
c. fier
3. Compusii arsenului :
a. compusii anorganici sunt mai toxici decat cei organici;
b. compusii organici sunt mai toxici decat cei anorganici;
c. toxicitatea este aceeasi la cei organici si anorganici;
4. Introducerea unui atom de clor in molecula metanului:
a. duce la aparitia unui compus mai toxic;
b. duce la disparitia toxicitatii metanului;
c. metanul este inert din punct de vedere toxicologic.
5. Absorbtia substantelor toxice este favorizata de:
a. starea lichida a substantei;
b. starea gazoasa a substantei;
c. starea solida cristalina a substantei.
6. Substantele se absorb cel mai bine din organism daca:
a. sunt in stare neionizata;
b. sunt in stare ionizata;
c. concentratia este superioara dozelor obisnuite.
7. Asocierile sinergice pot fi:
a. prin insumare;
b. prin potentare.
c. prin antagonizare.
8. Cocaina si adrenalina prezinta:
a. asociere prin potentare;
b. antagonism.
c. asociere prin insumare.
9. Doza letala reprezinta:
a. cantitatea de substanta minima care provoaca moartea unui adult;
b. cantitatea de substanta care produce moartea la 50 indivizi din 100;
c. cantitatea de substanta care produce moartea la toate animalele din experiment;
10. Doza letala 50 ( DL50):
a. cantitatea de substanta care produce efecte letale la 50 animale din 50 in
experiment;

102
 b. cantitatea de substanta care produce efecte letale la 50 animale din 100 in
experiment;
c. cantitatea de substanta care produce moartea a 50% din animalele din
experiment;
11. O substanta in concentratie de 0,10 mg/kgc care provoaca moartea unui adult este:
a. extrem de toxica;
b. foarte toxica;
c. putin toxica.
12. Morfina are actiune analgezica la :
a. om;
b. caine;
c. pisica.
13. La actiunea toxicelor :
a. femeile sunt mai sensibile decat barbatii;
b. animalele tinere sunt mai sensibile decat cele adulte;
c. rasele primitive sunt mai sensibile decat rasele perfectionate;
14. Toxicitatea pesticidelor este crescuta de:
a. regim hipoglucidic;
b. regim hiperglucidic;
c. aport suplimentar de bromuri.
15. Idiosincrazia este reprezentata de:
a. hipersensibilitate dobandita;
b. hipersensibilitate congenitala.
c. hiposensibilitate dobandita;
16. Anafilaxia este reprezentata de:
a. hiposensibilitatea dobandita;
b. hipersensibilitatea congenitala;
c. hipersensibilitatea dobandita.
17. Mitridatismul reprezinta:
a. protectia organismului fata de o substanta sub actiunea altei substante;
b. obisnuinta organismului ca urmare a administrarii repetate de toxic in doze
crescande;
c. aparitia imunitatii fata de toxicele cu proprietati antigenice;
18. Filaxia se defineste ca:
a. obisnuinta organismului ca urmare a administrarii repetate de toxic in doze
crescande;
b. protectia organismului fata de o substanta sub actiunea altei substante
c. aparitia imunitatii fata de toxicele cu proprietati antigenice
19. Hipersensibilitatea dobandita apare ca urmare a introducerii in organism:
a. de cantitati mici, dar repetate de toxice vegetale cu proprietati antigenice;

103
 b. de cantitati mici, dar repetate , de toxice animale cu proprietati antigenice;
c. de cantitati crescute zilnic de toxice animale si vegetale.
20. Absorbtia substantelor toxice se face prin:
a. difuziune simpla;
b. transport pasiv;
c. foarte des prin transport activ.
21. Transportul activ al toxicelor:
a. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie;
b. se face cu consum de energie;
c. este valabil pentru majoritatea toxicelor.
22. Prin transport activ se absob urmatorii toxici:
a. fluorurile;
b. nitratii;
c. plumbul
23. Prin difuziune simpla se pot absorbi:
a. halogenii;
b. sulfura de carbon;
c. cromul.
24. Prin mucoasa orala se pot absorbi:
a. cocaina;
b. cianura de potasiu;
c. substantele chelatante.
25. Prin mucoasa cailor respiratorii anterioare se pot absorbi:
a. iodura de sodiu;
b. salicilatul de sodiu;
c. parationul.
26. Transdermic se pot absorbi:
a. substante liposolubile cu coeficineti de partaj mare;
b. substante hidrosolubile cu coeficinet de partaj mic;
c. substante liposolubile cu coeficient de partaj mic.
27. Absorbtia transcutanata este favorizata de:
a. masaj;
b. transpiratie;
c. leziuni cutanata.
28. Prin mucoasa conjunctivala se pot absorbi :
a. cocaina;
b. parationul;
c. acidul cianhidric.
29. Placenta este permeabila pentru:
a. gaze;

104
 b. substante solide ca atare;
c. substante volatile.
30. Dupa absorbtie toxinele se distribuie in:
a. spatiul vascular;
b. spatiul intercelular;
c. spatiul intracelular;
31. Difuziunea in tesuturi se face prin:
a. forma libera ;
b. forma cuplata;
c. atat sub forma libera cat si sub forma cuplata.
32. Dintre toxicele care prezinta fenomene de cumulare amintim:
a. compusii organofosforici;
b. glicozizii cardiotonici digitalici;
c. anticoagulantele orale;
33. Factorii fiziologici sunt dependenti de:
a. varsta;
b. sex;
c. alimentatie;
34. Dintre inductorii enzimatici cei mai activi sunt:
a. fenobarbitalul;
b. substantele organoclorurate;
c. substantele poluante din aer;
35. Pe cale digestiva se elimina:
a. mercurul;
b. plumbul;
c. halogenii
36. Pe cale renala se elimina:
a. toxicele cu GM < 150;
b. toxicele cu GM > 200;
c. toxicele cu GM > 150.
37. Pe cale pulmonara se elimina:
a. hidrogenul sulfurat;
b. alcoolul.
c. eterul.
38. Pe cale cutanata se elimina:
a. toxice volatile;
b. unii alcaloizi;
c. unele metale grele.
39. Glanda mamara reprezinta o cale de eliminare pentru:
a. compusii volatili;

105
 b. cofeina;
c. plumbul.
40. Pe cale renala se elimina:
a. iodurile;
b. nitratii;
c. plumbul.
41. Intensitatea si frecventa de aparitie a efectelor secundare este dependent de:

a. Doza;
b. Supradozare;
c. Afectarea stomacului.
42. Efectele toxice:
a. Cresc proportional cu doza;
b. Sunt frecvente la persoanele hiperreactive;
c. Sunt dependente de medicamentul administrat;
43. In cazul supradozarii corticosteroizilor pot sa apara:
a. Efecte de tip psihotic;
b. Halucinatii;
c. Tulburari de memorie.
44. Cardiotonicele pot determina:
a. Artimii;
b. Risc de tromboembolie;
c. Tuburarea echilibrului si vertij.
45. Paracetamolul poate provoca:
a. Methemoglominemie;
b. Hepatita subacuta;
c. Anemie megaloblastica;
46. Contraceptivele orale pot da urmatoarele efecte toxice:
a. Adenoma si tromboza suprahepatica;
b. Retinita pigmentara;
c. Alopecii.
47. Pruritul poate fi provocat de:
a. Fenitoina;
b. Barbiturice;
c. Contraceptive orale.
48. Porfiria pote fi produsa de:
a. Rifampicina;
b. Estrogeni;
c. Testosteron.
49. Urmatoarele substante au efect teratogen:
a. Glucocorticoizii;

106
 b. Tranchilizante benzodiazepinice;
c. Derivati de vitamin A.
50. Malformatii cardiac la nou nascut pot da urmatoarele medicamente, daca sunt
administrate mamei insarcinate:
a. Glucocorticoizii;
b. Fenitoina;
c. Estrogenii.
51. Deprimarea respiratorie a nou nascutului poate fi produsa de urmatoarele medicamente
daca sunt administrate femeii insarcinate:
a. Anestezice locale;
b. Antitiroidiene;
c. Neuroleptice fenotiazinice;
52. Se recomanda intreruperea alaptarii in cazul administrarii urmatoarelor medicamente:
a. Indometacin;
b. Levo-tiroxina;
c. Cloramfenicol.
53. Intoleranta congenitala poate aparea:
a. La sfarsitul tratamentului;
b. Dupa administrarea mai multor doze;
c. Dupa administrarea unei singure doze;
54. Urmatoarele medicamente se metabolizeaza prin acetilare:
a. Izoniazida;
b. Amitriptilina;
c. Fenalazina;
55. Reactiile alergice pot sa apara:
a. La contactul organismului cu un medicament alergizant;
b. In urma unor reactii de hipersensibilizare incrucisata;
c. Potentialul alergic intrinsec al unui medicament.
56. Anemia hemolitica produsa de peniciline este o reactive alergica :
a. De tip I;
b. De tip II;
c. De tip III.
57. Penicilinele pot produce:
a. Granulocitopenie;
b. Boala serului;
c. Soc anafilactic.
58. Socul allergic medicamentos:
a. Este rar la persoanele cu polimedicatie;
b. Este o reactive alergica grava;
c. Are un debut rapid si simptome severe.

107
59. Agranulocitoza poate fi produsa de:
a. Pirazolona;
b. Clorfeniramina;
c. Amitriptilina;
60. Agranulocitoza poate fi declansata de:
a. Cefuroxime;
b. Carbamazepine;
c. Propranolol.

PRODUSE DERMOCOSMETICE

1. Dintre caracateristicile calitative privind siguranta produselor cosmetice fac parte:

a. Sa nu prezinte toxicitate orala;
b. Sa prezinte efecte de hidratatre;
c. Sa nu provoace iritatii;
2. Dintre calitatile calitative privind eficacicatea produselor dermocosmetice fac parte:
a. Sa ofere efecte de hidratare;
b. Sa nu isi schimpe culoarea si mirosul;
c. Sa ofere efecte de curatare;
3. Mentionati functiile pielii:
a. Transmiterea impulsurilor nervoase;
b. Producerea de vitamina D;
c. Mentine echilibrul electrolitic;
4. Stratum granulosum se afla in :
a. Hipoderma;
b. Epiderma;
c. Derma.
5. Epiderma:
a. Este un strat pluristratificat;
b. Este format dintr-un singur strat de celule;
c. Prezinta glande sudoripare si sebacee.
6. In derm se gasesc:
a. Fibre de colagen;
b. Fibre elastice;
c. Celule de tipul keratocitelor;
7. Corpusculii Meissner sunt stimulati de:
a. Atingeri puternice;
b. Atingeri fine;
c. Caldura;

108
8. Senzatia de cald este perceputa de:
a. Corpusculii Ruffini;
b. Corpusculii Pacini;
c. Corpusculii Kraus;
9. Factorii care duc la modificarea structurii pielii sunt urmatorii:
a. Etnia;
b. Pozitionarea geografica;
c. Mediul inconjurator;
10. Cel mai rar tip de ten este intalnit in:
a. Pielea cu ten nornal;
b. Pielea cu ten mixt;
c. Pielea cu ten uscat;
11. Folosirea in exces a sapunului poate duce la:
a. Indepartarea stratului basale;
b. Indepartarea grasimilor de pe piele;
c. Indepartarea stratului corneum;
12. Apa cea mai potrivita pentru curatarea pielii este:
a. Apa la temperatura camerei;
b. Apa rece;
c. Apa fierbinte;
13. Corneocitele de gasesc in:
a. Epiderm;
b. Derm;
c. Hipoderm;
14. Factorii naturali de hidratare ( NMFs) se gasesc in:
a. Hipoderma;
b. Derma;
c. Epiderma.
15. Factorii dependenti de NMFs sunt:
a. Lipsa apei din corneocite;
b. Schimbarea sintezei lipidice la nivel celular;
c. Deteriorarea functionarii barierei pielii;

16. Ingrijirea pielii se realizeaza in urmatoarea ordine:

a. Tonifiere, hidratare, curatare;
b. Hidratare, tonifiere, curatare;
c. Curatare, hidratare, tonifiere;
17. Pentru tonifierea tenului uscat se folosesc:
a. Lotiuni cu apa de trandafiri;
b. Lotiuni tonice cu alcool;

109
 c. Lotiune astringenta;
18. Tenul gras se imparte in:
a. Ten uleios;
b. Ten asfixic;
c. Ten cornos;
19. Asfixia cutanata se datoreaza urmatoarelor fenomene:
a. Acoperirea porilor datorita excesului de secretie sudoripara;
b. Descuamarea incompleta a celulelor cornoase;
c. Oxigenarea in exces a tesutului cutanat;
20. Substantele cu rol antioxidant asupra pielii sunt:
a. Vitamina E;
b. Vitamina C;
c. Lanolina.
21. pH-ul pielii:
a. are rol direct sau indirect in pastrarea fiziologiei pielii;
b. influentaza compozitia stratului corneum;
c. nu are rol in mentinerea functiei de bariera ;
22. Pielea are un pH:
a. Slab acid;
b. Slab bazic;
c. Neutru.
23. Speciile bacteriene anormale de pe suprafata pielii sunt:
a. Staphyloccocus aureus;
b. Escherichia coli;
c. Candida albicans;
24. Substantele cu rol in hidratarea pielii sunt:
a. Glicerina;
b. Pantenolul;
c. Ulei de jojoba;
25. Acidul lactic are urmatoarele efcte:
a. Efect de hidratare;
b. Efect de catifelare;
c. Efect de albire;
26. Propilenglicolul:
a. Este stabil din punct de vedere chimic;
b. Are gust dulce;
c. Este un lichid vascos;
27. Ureea:
a. Se prezinta sub forma de cristale galbene;
b. Este solubila in apa;

110
 c. Are efecte keratolitice;
28. Lanolina:
a. Este o substanta solida de culoare alba;
b. Este usor absorbita in piele;
c. Reduce pierderea apei din piele;
29. Clorura de benzetoniu:
a. Se foloseste in concentratie de 0,01%;
b. Se foloseste in concetratie de 1%;
c. Se foloseste in concentratie de 0,1%;
30. Hidroxicumarinele:
a. Se folosesc pentru pigmentarea pielii;
b. Prezinta fenomene de fotosensibilizare;
c. Sunt derivati de benzopiran;

MANAGEMENT FINACIAR FARMACEUTIC

1. Managementul este definit ca:

a. A conduce un grup de persoane;
b. A dicta niste reguli;
c. A impune propria parere;
2. Capitalul reprezinta:
a. Elemente de intrare in procesul de productie;
b. Stoc de valori sau active;
c. Banii folositi pentru a desfasura o afacere;
3. Planul de afaceri reprezinta:
a. Marfuri, servicii, informatii;
b. Document folosit la planificarea strategiei unei afaceri;
c. Bilantul financiar contabil;
4. Planul de afaceri nu cuprinde:
a. Descrierea afacerii;
b. Concurenta si alte influente asupra strategiei;
c. Necesitatile financiare;
5. Incasarea banilor de catre un furnizor este definita ca proces:
a. De plata a facturilor;
b. De recuperare a banilor din marfuri;
c. De plata a utilitatilor;
6. Veniturile pentru un intreprinzator reprezinta:
a. Cheltuielile necesare mentinerii afacerii;
b. Resursele materiale de care o institutie dispune;

111
 c. Fac referire la resursele monetare;
7. Contabilitatea financiara este un termen sinonim cu :
a. Cheltuielile totale ale societatii;
b. Veniturile totale ale societatii;
c. Contabilitatea generala;
8. Factura are urmatoarele elemente de identitate:
a. Denumirea beneficiarului si furnizorului;
b. Seria si numarul
c. Numele si prenumele receptionerului;
9. T.V.A. este prescurtarea de la :
a. Taxa de valoare adaugata
b. Taxa pe valoare adaugata
c. Taxa din valoarea adaugata;
10. Evidenta contabila generala a unei farmacii este tinuta de:
a. Farmacistul diriginte;
b. Managerul societatii;
c. Contabil;
11. Dubla inregistrare este procesul prin care :
a. Se inregistreaza debitul unui cont cu creditul corespunzator;
b. Se trec conturile cu prescurtare si fara prescurtare
c. Nici un raspuns corect.
12. Cartea mare este:
a. Document primar facultativ;
b. Document contabil obligatoriu;
c. Document tinut de catre farmacistii diriginti;
13. Pretul cu amanuntul pentru OTC se calculeaza dupa formula:
a. Pret unitar fara TVA + pret TVA + adaos;
b. Pret unitar X cota TVA X cota adaos ;
c. Pret cu amanuntul + cota TVA + cota adaos;
14. O chitanta contine:
a. Denumirea furnizorului;
b. Numele si prenumele persoanei avizate sa incaseze;
c. Suma in cifre si litere;
15. Legea 95 a fost publicata in Monitorul oficial in anul:
a. 2005;
b. 2004;
c. 2006;
16. Legea 95 reprezinta legea referitoare la:
a. Legea farmaciei;
b. Reforma in domeniul farmaceutic;

112
 c. Reforma in domeniul sanatatii;
17. Legea farmaciei este:
a. Legea 256 / 2008;
b. Legea 278 / 2008;
c. Legea 266 / 2008;
18. Titlul XVIII Medicamentul se afla in :
a. Legea 266/ 2006 ;
b. Legea 95 / 2006 ;
c. Legea 339/ 2008;
19. Toxicele si stupefiantele sunt eliberate:
a. La cerere ;
b. Fara prescriptie medicala;
c. Cu prescriptie medicala ;
20. Produsele stupefiante sunt pastrate in farmacie:
a. La Venena;
b. La Separanta;
c. Nu se gasesc in farmacie;

113