Cuprins

1. Introducere..............................................................................................................................3
2. TTNEASA........................................................................................................................4
Descriere...............................................................................................................................................4
Compoziie............................................................................................................................................5
Aciune..................................................................................................................................................5
Indicaii terapeutice..............................................................................................................................5
Retete de vindecare pe baza de tataneasa.............................................................................................6
Metode de preparare...........................................................................................................................10
3. ALOE VERA........................................................................................................................13
Descriere.............................................................................................................................................13
Compoziie..........................................................................................................................................13
Aciune................................................................................................................................................14
Indicaii terapeutice............................................................................................................................14
Administrare:......................................................................................................................................15
Precauii i contraindicaii..................................................................................................................15
Utilizari in cosmetic..........................................................................................................................16
4. CTIN...............................................................................................................................17
Descriere.............................................................................................................................................17
Compoziie..........................................................................................................................................18
Aciune................................................................................................................................................18
Indicaii terapeutice............................................................................................................................19
Administrare:......................................................................................................................................20
Efecte benefice ale catinei asupra organismului.................................................................................21
5. Bibliografie:..........................................................................................................................24

2
Introducere
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au observat ca anumite plante au proprietatea de a vindeca
anumite boli.

Plantele medicinale sunt specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compoziia lor chimic au
proprieti farmaceutice i sunt folosite n terapeutica uman i veterinar.

Valoarea terapeutic a plantelor medicinale are la baz relaia dintre structura chimic a substanelor
active, numite i principii active, i aciunea lor farmacodinamic pe care o exercit asupra
elementelor reactive ale organismului. Faptul c majoritatea plantelor medicinale au o compoziie
chimic complex ncepnd de la 2-3 compui pn la 30-40 substane chimice identificate n unele
plante, cum ar fi speciile genurilor Digitalis, Vinca Claviceps, Papaver etc., explic i proprietile
farmacodinamice multiple ale uneia i aceeiai plante. Lucrurile se complic atunci cnd avem de-a
face cu amestecuri de plante cunoscute sub denumirea de "ceaiuri medicinale" sau "specii medicinale"
sau amestecuri de tincturi, de pulberi de plante, sau alte forme farmaceutice complexe.

In cele ce urmeaza , voi prezenta trei plante medicinale cu proprietati deosebite , pe care personal le-
am utilizat si nu am fost dezamagita de efectele terapeutice obtinute in urma administrarii lor . M-am
gandit sa prezint trei plante diferite , cu proprietati , caracteristici si forme de utilizare diferite.

3
TTNEASA

Regn: Plante
Ordin: Polemoniales
Familie: Boraginaceae
Specie: Symphytum officinale
Denumire popular: ttneas, buruiana lui Tatin, foaia lui Tatin, iarba tatii, lutatina, tatana, radacina
neagra, iarba baloasa, barba tatei, pojarne, taciune, iarba intaritoare
Denumire tiinific: Symphytum officinale

Descriere
Ttneasa este o plant erbacee care crete n locuri umede, la marginea praielor, vile rurilor,
zvoaie, anuri, prefer solurile argiloase, pe care bltete apa, rspndindu-se din zona de cmpie
pn la deal. Este inalta de 30-100 cm, are frunzele de la baza eliptice, iar spre varf inguste, in forma
de lance. Florile, care apar din mai pana in august, sunt de culoare rosie-violacee. Radacinile pornesc
dintr-un pivot scurt, ramificandu-se sub pamant.

4
n scop terapeutic se folosete rizomul i rdcina, care nu se recolteaz n perioada de nflorire a
plantei; recoltarea se face primvara devreme pn n luna martie sau toamna din luna septembrie pn
la venirea iernii, deoarece n aceast perioad rdcinile secret maximum de alantoin, substan
biologic-activ care d valoare terapeutic plantei.

Dupa recoltare radacinile se spala in curent de apa rapid (daca sunt tinute mult in apa mucilagiile se
dizolva si astfel scade mult valoarea terapeutica a plantei) si apoi se intind rasfirat la uscat in locuri
foarte bine aerisite si lipsite de umiditate. In anumite afectiuni, cum ar fi candidoza vaginala si
dermatozele produse de ciuperci, sunt recomandate frunzele, recoltate prin secerare in perioada
infloririi.

Compoziie

Ttneasa are n compoziie numeroase uleiuri volatile, mucilagii, alcaloizi (simfitocinoglosin,

consolicin, consolidin, coniferidin, cinoglosin, necine nesaturate), alantoin, colin, asparagin,
taninuri catehice, compui fenol-carboxilici (acid cafeic, clorogenic), acid litospermic, compui
triterpenici, aminoacizi icarotenoizi.

Aciune
Fitoterapia cu ttneas are aciune cicatrizant, remineralizant, hemostatic, regenerant,
antiinflamatorie, antitumoral, anticancerigen.

Indicaii terapeutice
Datorit mucilagiului emolient, ttneasa este un agent de vindecare puternic n ulcer gastric i
duodenal, hernie hiatal, colite ulcerale i ulcere varicoase cronice.

Indicaiile specifice pentru ttneasa includ: tuse i rceal, bronsite, ulcer gastric i duodenal,
inflamaie gastro-intestinal, hemoptizie (eliminare de snge prin tuse), hematemez (vom cu snge),
prurit anal, ulceraii cronice supurative, rni la articulaii i muschi, sudarea ntrziat a fracturilor,
entorse, luxatii, traumatisme la ochi, iritaie pulmonar, pneumonie, inflamaia stomacului,
arsuri, ulcer varicos, hemoroizi, cancer de piele, alunite, plagi, arsuri cu gravitate mica, rani pe colul
uterin, dureri de gat, cicatrizant, antiinflamator, expectorant, antidiareic, antihemoragic.

5
Retete de vindecare pe baza de tataneasa
AVERTISMENT!!!

Ca orice planta medicinala, tataneasa este bine sa fie folosita cu moderatie, mai ales in uzul intern.
Doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 6 grame pentru un adult si 1-3 grame pentru copii. Un tratament
nu va fi mai lung de 2 luni, urmat de o luna de pauza. Indicatiile de tratament sunt date numai in sens
informativ. Redactia nu isi asuma responsabilitatea in cazul realizarii de tratamente fara supravegherea
medicului.

Gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal

In aceste afectiuni, un tratament intern de 2-4 saptamani cu pulbere de tataneasa este cu adevarat
miraculos. Principiile active ale tatanesei protejeaza si ajuta la refacerea peretilor stomacului, alina
durerea si reduce frecventa puseelor de gastrita, pana la vindecarea completa. Se ia o jumatate de
lingurita de pulbere de tataneasa de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tataneasa reduce aciditatea,
favorizeaza cicatrizarea, protejeaza peretii stomacului. De obicei se combina cu inca o jumatate
lingurita de pulbere dintr-o planta aromatica aleasa dupa necesitatile pacientului: musetel (pentru
persoanele iritabile), valeriana sau sunatoare (pentru gastritele si ulcerele care apar pe fond de
anxietate), menta sau lavanda (pentru persoanele colerice), obligeana sau busuioc (pentru caracterele
anxios-depresive).

Afectiuni ale gatului, afectiuni pulmonare

(Infectii la nivelul gatului, tuse produsa de cauze diverse, traheo-bronsita, bronsita, pneumonii
trenante, tuberculoza pulmonara , tusea seaca si iritanta, in faringite si amigdalite acute si cronice.

Se mesteca incet o bucatica de radacina de tataneasa, lasand ca principiile active emoliente si

regenerative epiteliale sa fie extrase de saliva si sa ajunga in zona gatului. In acest fel, se extrag
principii active care regenereaza epiteliul, calmeaza tusea, favorizeaza expectoratia si grabesc
vindecarea.Radacina proaspata are un gust neutru, placut si este deosebit de activa. Radacina uscata va
fi macinata in prealabil si va fi mestecata minimum 15 minute inainte de a fi inghitita. Se consuma 3
fragmente de radacina proaspata cu lungimea de 2-3 cm pe zi sau 3 jumatati de lingurita de tataneasa
uscata pe zi.

6
Tataneasa are calitatea de a stimula eliminarea secretiilor toxice din arborele bronsic si plamani,
precum si de a stimula refacerea tesuturilor afectate de infectie.

Diaree, dizenterie, infectii intestinale

Tataneasa normalizeaza tranzitul intestinal si opreste procesul bolii prin precipitarea proteinelor din
continutul intestinal. Se bea inainte de fiecare masa cu un sfert de ora si de cate ori este nevoie cate un
pahar din extractul apos obtinut prin maceratie + decoctie.

Infectii urinare (cistite) si renale (nefrite, pielonefrite), pietre la rinichi si la vezica urinara

Prin mucilagiile pe care le contine, tataneasa favorizeaza relaxarea tesuturilor, diminueaza starea
inflamatorie si opreste hemoragia. Se administreaza de obicei sub forma de extract apos, impreuna cu
alte plante: ienupar (ca antiinfectios), merisor si mesteacan (ca anti-litiazice), cate 1 lingurita rasa din
fiecare planta mentionata.

Fibrom si adenofibrom mamar si uterin, chisturi ovariene, polipi intestinali si stomacali

Nenumarati pacienti au reusit sa scape de durele si periculoasele interventii chirurgicale folosind

tinctura de tataneasa si extractul apos antitumoral pe baza de tataneasa.

a. Se administreaza 1-2 lingurite de tinctura de tataneasa in apa de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.
Tratamentul se face pana la completa vindecare.

b. Se bea extractul apos antitumoral, in trei reprize pe parcursul unei zile.

Alaturi de tratamentul cu tataneasa este foarte important regimul alimentar, fara carne, consumandu-se
in mod special morcovi, telina si patrunjel. Nu se consuma alcool! Tratamentul se mentine 40 de zile.

Ranile de pe colul uterin: cu ajutorul irigatorului se fac spalaturi zilnice cu decoct de tataneasa. Dupa
introducerea decoctului, bazinul se tine mai ridicat decat trunchiul, asa incat lichidul sa ajunga in
profunzime. Pentru o mai mare eficienta, la decoctul obtinut dupa metoda prezentata mai sus se
adauga doua linguri cu iarba de coada-soricelului. Tratamentul dureaza timp de doua saptamani.
In tratamentul bolilor venerice - tataneasa este un ajutor pretios, deoarece grabeste vindecarea si
favorizeaza actiunea altor plante. De exemplu, tataneasa are o actiune potentatoare pentru rostopasca,

7
aceasta fiind un remediu pretios in tratamentul vegetatiilor veneriene (produse de papilomavirusuri) si
al herpesului. Pentru igiena obisnuita a organelor genitale, decoctul de tataneasa este de preferat altor
solutii, deoarece nu distruge flora normala. Decoctul de tataneasa este si un anticandidozic puternic.

Cancer

Se face tratament cu extractul apos antitumoral. Se tin 3-7 cure a cate 40 de zile cu 10 zile pauza intre
ele. Se recomanda in paralel alimentatia crudivora, postul negru. Acelasi tratament este valabil si
pentru cancerul cu metastaze.

Tataneasa este un adjuvant pretios pentru mai multe forme de cancer, cum ar fi cancerul la intestin,
prostata si stomac, in care s-au obtinut rezultate spectaculoase. Se administreaza decoctul, 1-3 cani pe
zi, pe stomacul gol, in 3-4 reprize, din care una obligatoriu dimineata, la trezire, inainte de a manca sau
a consuma altceva. In tratamentul cu tataneasa al cancerului este strict necesar sa nu se consume carne,
zahar, alimente cu conservanti, prajeli. Regimul alimentar va fi compus din minimum 50% cruditati.
Se fac cure de patru saptamani, cu 12 zile pauza. Pe ansamblu, tratamentul dureaza sase luni. Acelasi
tratament este valabil pentru cancer la ficat, fibrom uterin, polipi stomacali.

Pentru tratamentul postoperator al cancerului la gat

Se face un preparat din tataneasa cu miere - 300 g tataneasa rasa la 0,5 kg de miere. Radacina de
tataneasa trebuie culeasa proaspata, primavara sau toamna, deoarece numai atunci are alantoina, o
substanta foarte activa in lupta impotriva cancerului. Se spala bine cu o periuta fara a se curata de
coaja. Planta introdusa in miere se amesteca in fiecare zi cu o lingura de lemn si dupa trei saptamani,
preparatul este gata. Atentie, mierea trebuie sa fie naturala si de calitate. Se administreaza cate o
lingurita pe zi, intre mese, in asa fel ca sa ramana pe gat, la locul unde a fost operat. Amestecul este si
un foarte bun cicatrizant.

Decoct din pulbere pentru cancerul de piele, plagi si alunite cu risc de malignizare

Se aplica tinctura de tataneasa de 3-4 ori pe zi pe locul afectat. Pentru a spori aderenta acestui extract
pe tesutul tratat, se adauga in el cateva picaturi de tinctura de propolis cu o pipeta, de mai multe ori,
pana ce pe locul afectat se formeaza o pelicula groasa.

8
Pentru tratamentul cancerului la gat neoperat

Se face un macerat din: 300 g usturoi pisat; 500 g radacina rasa de tataneasa proaspata; 50 g sanziana
galbena (Galium verum) maruntita; 50 g propolis solid, maruntit (se gaseste la apicultori); 1 litru
alcool diluat de 75 de grade. Se lasa la macerat 10 zile. Se strecoara si se ia cate o lingurita mica cu
miere, de trei ori pe zi. Se va inghiti foarte incet, lent, pentru a spala cat mai bine gatul.

Guta, hernie

Se prepara un macerat dintr-o lingurita de radacina de tataneasa maruntita sub forma de pulbere, care
se lasa vreme de 24 de ore intr-o cana de apa la temperatura de 18-21 grade Celsius, dupa care se
consuma nefiltrata. Se beau 3-4 cesti din acest preparat pe zi. Pe parcursul tratamentului se tine o cura
de cruditati, care trebuie sa reprezinte 70% din alimentele consumate zilnic. Este bine sa fie consumate
sucuri de morcovi, mere, sfecla rosie, care au un efect de drenare hepatica exceptional. Pe o perioada
de cateva luni nu se consuma carne, alcool, zahar, margarina.

Tumori exteriorizate, cancer de piele, contuzii, traumatisme minore, leziuni anale si vaginale
produse de folosirea irigatorului

Se aplica un unguent de tataneasa pe locurile afectate, de 2-3 ori pe zi, cu blandete pentru a nu produce
leziuni suplimentare.

In cazul in care exista infectii, acest tratament este contraindicat, si se vor face fie spalaturi cu decoct,
fie aplicatii cu pasta de tataneasa.

Panaritiu, hemoroizi, fisuri anale

Pentru panaritiu se prepara un terci de radacina de tataneasa (se macina putina radacina foarte bine
uscata prin rasnita de cafea, cat sa iasa o lingurita de pulbere, care se pune intr-o cescuta; peste ea se
pune putina apa fierbinte, apoi cateva picaturi de ulei si se amesteca bine). Terciul se intinde in strat
gros pe o bucata de tifon si se inveleste degetul afectat. A doua zi, se prepara un ceai de galbenele
(infuzie: o lingurita de pulbere la o cana de apa) sau un ceai de tataneasa, insa preparat la rece: 2

9
lingurite de pulbere de radacina la 0,25 l apa, lasata 12 ore. Se incalzeste usor, apoi se strecoara si se
tine degetul (cu pansament cu tot) in acest ceai, pana se inmoaie tifonul. Se scoate pansamentul vechi,
apoi se aplica un altul nou, repetand operatia cu terciul. Tratamentul dureaza cam o saptamana. In
final, pielea de pe degetul afectat se va lua, dar se va regenera repede.

In fisuri anale si hemoroizi se fac aplicatii locale cu terci de radacina de tataneasa si atunci cand
gravitatea afectiunii permite, se fac bai de sezut cu ceaiul preparat la rece din tataneasa.

Arsuri, arsuri chimice, leziuni produse de aplicarea de solutii chimice; fracturi, entorse, luxatii

Se aplica pe zonele afectate pasta de tataneasa, preparata dupa metoda descrisa mai sus.

In cazul entorselor si luxatiilor se pune pasta din pulbere de tataneasa in tifon (formand astfel o
cataplasma) si se tine putin la rece inainte de a fi aplicata. In cazul fracturilor, cataplasma se aplica cat
mai aproape de locul fracturat, atat cat permite ghipsul, iar in ea se pune un sfert de lingurita de
pulbere de ardei iute, pentru a stimula absorbtia principiilor active. Tataneasa accelereaza foarte mult
refacerea oaselor si ligamentelor, precum si formarea calusului, grabind de 1,5-2 ori procesul de
vindecare.

Ulcer de gamba (inclusiv varicos), leziuni ulcerate in general, escare

Se pun cataplasme cu pasta de pulbere de tataneasa, care se tin minim 1 ora. In cazul escarelor se pun
comprese cu ceai de tataneasa preparat la rece dupa metoda de mai sus, umezind crusta permanent cu
acesta.

Entorse si luxatii

Se aplica comprese cu tinctura de tatanesa sau se face un masaj foarte usor cu alifie de tataneasa. Prin
acest tratament facut zilnic, vreme de macar o saptamana, perioada de vindecare se scurteaza cu pana
la jumatate.

Metode de preparare
Pulbere

10
Radacinile uscate se macina fin cu rasnita de cafea. Daca mai raman bucati nemacinate, acestea se
cern. In principiu, doza la adulti este de o lingurita de trei ori pe zi. Pulberea se tine sub limba timp de
10-15 minute, apoi se inghite cu putina apa. La copiii intre 2 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la
copiii sub 2 ani se reduce la o treime. Tratamentul intern cu tataneasa se face vreme de maximum doua
luni, dupa care se face o pauza de 14-21 de zile.

Maceratul la rece

La o cana de apa se pun 2 lingurite de radacina de tataneasa macinata cu rasnita electrica de cafea. Se
lasa 8-10 ore la macerat, dupa care se filtreaza. Se obtine un lichid usor vascos, puternic emolient, cu
efecte cicatrizante si calmante gastrice, expectorante deosebite. Se beau 2-3 cani de macerat la rece pe
zi, de obicei pe stomacul gol.

Decoct

Se fierb 2 lingurite de pulbere de tataneasa intr-o jumatate de litru de apa (doua cani) timp de 5 minute,
dupa care se lasa sa se raceasca si apoi se filtreaza. Se amesteca jumatate de litru de decoct astfel
obtinut cu inca jumatate de litru de macerat la rece. Preparatul obtinut se bea in 3-4 reprize zilnic, pe
stomacul gol. O lingurita radacina la 250 ml de apa rece; se fierbe 20-30 de minute; se beau 2-3 ceaiuri
pe zi. O lingurita de radacina se utilizeaza sub forma de comprese, bai, bai de sezut, clisme.

Tinctura

Se pun 20 linguri rase de pulbere de tataneasa (obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea)
intr-un vas. Se adauga apoi alcool de 75 de grade (trei parti alcool alimentar de 96 de grade si o parte
apa), atat cat sa cuprinda pulberea si sa ramana o pelicula de alcool de 4-5 cm deasupra. Se lasa la
macerat vreme de 10 zile, apoi se stoarce si se filtreaza. Se tine in sticlute mici, inchise la culoare.

Alifie

Cea mai buna alifie de tataneasa se obtine casnic, pe suport de unt si ceara de albine. Se pune un
11
pachet de unt intr-o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma din cand in
cand. Dupa 15-20 de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul
ramane limpede. Atunci se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe
fund), intr-o alta oala curata, in care se adauga si un bob de ceara de albine de marimea unei alune (se
gaseste la apicultori), dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este
gata sa se intareasca, se adauga 3-4 linguri cu varf de pulbere de tataneasa, obtinuta prin macinare,
urmata de cernere cu sita pentru faina alba. Se amesteca pana la omogenizarea completa, dupa care se
lasa sa se raceasca si se pastreaza in frigider. Cu aceasta alifie se ung locurile afectate de 2-3 ori pe zi.

Extract apos antitumoral

- doua linguri radacina de tataneasa (bucati, asa cum se vinde la Plafar) se lasa de seara pana dimineata
la macerat intr-un pahar cu apa; in alt pahar se pun la macerat in apa urmatoarele plante: frunze de nuc
(o lingurita de pulbere), coada soricelului (o lingurita de pulbere), musetel (o lingurita de pulbere),
rostopasca (o jumatate de lingurita de pulbere atentie! In cantitate mai mare devine toxica).

- dimineata se filtreaza ambele macerate, iar tataneasa ramasa se pune la fiert la foc mic, cu o cana de
apa. Dupa 20 de minute de fiert, se ia de pe foc si se adauga restul de plante ramas dupa filtrare, care
se lasa sa infuzeze 10-15 minute

- se strecoara infuzia, apoi se combina cu cele doua macerate la rece. Cu plantele ramase de la
prepararea infuziei se pun comprese pe locul afectat.

Pasta din pulbere de tataneasa

Se combina 1-2 linguri de pulbere de tataneasa cu apa calduta, amestecand bine pana se formeaza o
pasta, care va fi intinsa pe locul afectat si va fi tinuta 1-3 ore. Pentru arsurile termice, in medicina
populara se prepara pasta de tataneasa, nu cu apa, ci cu zer, iaurt sau chiar smantana.

12
ALOE VERA

Denumire popular: Aloe Vera

Denumire tiinific: Aloe Barbadensis
ncrengtur: Magnoliophyta
Clas: Liliopsida
Ordin: Asparagales
Familie: Asphodelaceae

Descriere
Aloe Vera crete n zonele cu clim blnd, unde temperaturile nu coboar pentru mult timp sub 0
grade i poate fi recunoscut dup frunzele crnoase, n fom de lance, care cresc direct din pmnt, cu
marginile n form de dinte de fierstru.

n scopuri teraputice se folosesc att seva ct i gelul frunzelor de aloe vera, ns trebuie ndeplinit o
condiie esenial, i anume: frunzele se culeg abia cnd planta mplinete 2-3 ani. Seva se scurge cnd
se taie frunza, iar gelul provine din celulele bogate n mucilagiu din miezul frunzei.

Compoziie
Aloe conine un complex de substane benefice, printre care aloina i gelul de aloe. Aloina este un
lichid galben-lptos, situat imediat sub coaja frunzei i care este folosit de mii de ani ca laxativ, sub

13
form de prafuri sau ca atare. Gelul de aloe are proprieti antiinflamatorii, detoxifiante i de stimulare
a colagenului, fiind ideal n tratamentele cosmetice de ntreinere a pielii.

n compoziia chimic a frunzei de Aloe vera se gsesc 18 aminoacizi din cei 22 necesari
organismului(7dincei8 seniali: valin, leucin, izoleucin,fenilalanin, metionin, lisin i threonin),
prin care asigur dezvoltarea i refacerea masei musculare. Deasemenea conine vitamine (A, B1, B2,
B6, B12, C i E) i minerale (fier, calciu, magneziu, cupru, crom, iod, seleniu,mangan, zinc) fiind
esenial unei alimentaii sntoase, dezvoltarea optim a organismului i protejarea sntii. Alte
substane prezente n frunza de Aloe Vera sunt sterolii (colesterin, sitosterol, campesterol,
lupeol), hormonii(auxine i gibereline ), lignin i saponine , prin care se se adaug propritilor
plantei efectul antibiotic, analgezic, antiviral i antiinflamator . Prezena acestor substane, mpreun
n compoziia chimic a plantei, asigur acesteia un efect de ameliorare sau chiar vindecare unor boli
cum ar fi diabet, artrit, hepatit,cancer, HIV, boli cardiovasculare, leucemie, psoriazis, dermatit,
fiind numit n diferite studii planta miracol.

Aciune
Gelul de aloe vera ntrete sistemul imunitar i are efecte antibiotice, antiinflamatorii i antiseptice,
care ajut la tratarea anumitor probleme ale pielii precum eczemele i psoriazisul.
n acelai timp, un consum regulat de aloe normalizeaz tranzitul intestinal, promovnd sntatea
sistemului digestiv, crete absorbia de proteine, amelioreaz arsurile la stomac i are efect calmant
asupra gingiilor i esuturilor bucale moi.

Planta de aloe este o surs bogat de minerale precum calciu, sodiu, fier, potasiu, crom, magneziu,
mangan, cupru si zinc, dar este i printre puinele surse vegetale de vitamina B12, A, B, C, E i acid
folic, care nu pot fi asimilate corespunztor doar prin alimentaie.

Toi aceti nutrieni ajut la meninerea greutii corporale n limitele normale, mpiedic mbtrnirea
celular i asigur necesarul zilnic de energie.

Indicaii terapeutice
Eczeme, ten uscat, dermatite, ulceraii, psoriazis, arsuri solare, acnee, fisuri anale, hemoroizi,
reumatism, poliartrita reumatoid, constipaie, diabet, hipo i hiperglicemie, hiperaciditate, gastrit,

14
hepatita A, B,C, rinite alergice, cistit, candida, herpes, oboseal, epuizare, insomnii. cataract, urcior,
glaucom.

Administrare:
Uz intern:

Gelurile de aloe sunt obinute prin presarea frunzelor proaspete, sucul translucid i slciu extras din
partea crnoas fiind conservat apoi prin pasteurizare sau prin adugarea de conservani. De regul, se
iau cte 50 ml de gel, pe stomacul gol, de dou ori pe zi, pentru a mbunti digestia, pentru a preveni
i combate candidoza i alte infecii cu fungi, pentru tratarea hiperaciditii i a colitei, a sindromului
colonului iritabil.

Sucul de aloe se consum timp de 7 zile, cte 1 linguri de 3 ori/zi, nainte de mas, apoi, 2 sptmni
cte 1 lingur de 3 ori/zi, pentru a activa i stimula fluxul sanguin i limfatic, funciile rinichilor, ale
ficatului i ale vezicii biliare, regleaz sistemul imunitar i tractul digestiv, amelioreaz durerile
reumatismale, mbuntete statusul psihic i condiia fizic.

Sucul de Aloe Vera poate fi procurat n farmacii, dar poate fi preparat i acas, cu condiia s
respectm colectarea i prepararea corect a acestei plante.

Se recomand frunzele mature, cele mai de jos, care se dau prin toctor pentru a obine sucul de aloe.
Pentru a pstra sucul de Aloe Vera un timp mai ndelungat este necesar s fie conservat cu ajutorul
spirtului medicinal, n proporie de 8:2 i se se pstreaz n frigider, la o temperatur nu mai mare de
15 grade.

Uz extern:

Gelul de aloe vera este indicat pentru ngrijirea pielii i n cazul durerilor articulare i de tip reumatic
i poate fi folosit ca prim ajutor n arsuri i diverse leziuni, datorit efectelului dezinfectant,
hemostatic i accelerator al procesului de cicatrizare. Se mai poate folosi i sub forma de praf,
compres, tinctur, crem, cataplasm etc.

Precauii i contraindicaii
15
Administrat intern, aloe vera provoac diaree, ceea ce poate duce la scderea nivelului potasiului n
snge. De asemenea, dac este administrat pe o perioad lung de timp, poate provoca crize de colit.
Nu trebuie administrat copiilor mici i femeilor nsrcinate sau care alpteaz doarece poate cauza
malformaii ale ftului i sngerri puternice sau chiar avort spontan.

Aloe vera este contraindicat n cazurile de uremie (uree n cantitate excesiv n snge) sau n boli ale
rinichilor sau ale ficatului.

Utilizari in cosmetic
Datorit proprietilor sale antiinflamatoare, antifungice, vindectoare i de rcorire a zonei pe care
este aplicat, aloe vera este foarte util n tratarea pielii i a problemelor acesteia.

Astfel, sub form de creme, loiuni, geluri, aceasta poate calma durerile provocate de mucturile de
insecte, amelioreaz acneea i arsurile cauzate de expunerea excesiv la soare, atenuzeaz ridurile,
vindec rapid tieturile mici i zgrieturile, grbind procesul de regenerare a pielii.

16
CTIN
Regn: Plante

ncrengtur: Magnoliophyta

Clas: Magnoliopsida

Ordin: Rosales

Familie: Elaeagnaceae

Gen:'Hippophae'

Specie: Hippophae rhamnoides

Denumire popular: ctin, ctin de ru, ctina alb

Descriere

17
Ctina este un arbust fructifer de padure stufos, foarte ramificat, spinos, cu o culoare general
albicioasa, care poate crete pn la 5-6 metri nlime. Creste in Europa si Asia in zonele muntoase,
zonele litorale si in zonele semi-desertice pe terenuri salbatice si insorite, cu vegetatie diversa Cand
clima zonei geografice unde creste este totusi prea aspra, catina se adapteaza la acest factor extern
devenind un arbust tarator.Ramurile prezint numeroi epi lungi,foarte ascuii, iar frunzele sunt
nguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-glbui, sunt mici i apar n lunile martie - aprilie.
Principala parte folosit n fitoterapie sunt fructele, bogate n vitamina C i cu un coninut bogat n
ulei, extrem de benefic n afeciunile pielii. De asemenea, sucul de fructe presate poate fi consumat ca
atare sau transformat n sirop, cu multiple beneficii petnru sntate.. Fructele de catina sunt ovoide,
crnoase, de 7-8 mm diametru, portocalii, cu un smbure tare de culoare neagra. La noi in tara catina
creste ca flora spontana in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia dar si in Delta Dunarii.
Conform cercetarilor efectuate de specialisti de prestigiu catina care creste in tara noastra are un
continut de exceptie, poate cel mai bogat din intreaga lume. Nicaieri in lume catina nu are atat de
multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonizi si aminoacizi ca cea care creste in
Romania.

Compoziie
Fructul de catina este bogat in vitamina C (de doua ori mai mult decat macesul si de 10 ori mai mult
decat cictricele), precum si alte vitamine E, K,F,P, complexul B (B2,B6,B9,colina, inozitol),
carotenoide -beta carotene - necesar ochilor se gsete n ctina alb din belug, (intr-un procent net
superior celui din pulpa de morcov) xanthophila, minerale si oligoelemente, acizi grasi polinesaturati,
uleiuri complexe (din care se obtine uleiul de catina, oleum hippophaes), serotonina, uleiuri volatile,
flavonoide, pectine, taninuri, aminoacizi, enzime, fitosteroli.

Fructele de catina contin zaharuri, acizi organici, flavonoide, pectine, polifenoli, taninuri, ulei gras
complex, numeroase microelemente(P, Ca, Mg, K, Na, Fe), vitamine liposolubile(A, E, F, D), vitamine
hidrosolubile (C, P, K, complexul B), acizi grasi esentiali ca: oleic, linoleic, palmitic, heptodecanoic,
acizii cuccinic, malic si maleic, alfa si beta coroten, licopen, criptoxantina, zeaxantin, taraxantin,
tocofenoli, fitosteroli. Seminele conin deasemenea acizi grai nesaturai: linoleic i linolenic. Uleiul
extras din semine conine 17% acid oleic, 34% acid omega 3 i 31% omega 6. Frunzele i scoara
contin printer altele sitosteroli si tocoferol.

18
Aciune
Ctina are efect antioxidant, emolient, citoprotector, imunostimultor, vitaminizant, depurativ,
antiinflamator, cicatrizant.

Prin vitamina E, numit i a tinereii, ctina alb este implicat n cele mai importante procese de
regenerare din organism. Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate, iar in
prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta,
siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical.
Actiunea antioxidanta a plantei este data de acizii grasi esentiali(linoleic si linolenic) din semintele
catinei cu efecte deosebite in numeroase afectiuni.O actiune favorabila este oferita de uleiul de catina
in cazul arsurilor termice si chimice, precum si in cazul expunerilor indelungate la iradieri si in diferite
dermatoze.
Fructele de ctin prin continutul lor n proporie de 35%, acid palitoleic un acid gras foarte
important care se gsete n compoziia pielii, ajuta la ntreinerea celulelor i la vindecarea leziunilor.
Catina actineaza ca cicatrizant in cazul ulcerului gastric si duodenal precum si in cazul bolilor hepatice
si renale. Este recomandat in anemii si in avitaminoze datorita nivelului sau ridicat de polivitamine
Este deasemenea recomandat in stari alegice si boli endocrine. Uleiul de ctin are efecte pozitive
asupra sistemului cardiovascular i regleaz nivelul de colesterol. Proprietile antioxidante ale ctinei
o recomand pentru ntrirea sistemului imunitar, sntatea ochilor i prevenirea mbtrnirii, reglarea
nivelului de lipide din snge, reducerea inflamaiilor. Uleiul de catina mai este eficient n tratamentul
arsurilor i escarelor, n dermatite, eczeme, cuperoz, acnee, psoriazis, arsuri solare. Datorit
coninutului in vitamina C(se ajunge pn la 2500mg/100g), carotenoide (inclusiv provilamina A),
vitamine din grupa B, vitaminelc E, F i P, flavonoidc i antociani, fructele de catin constituie o
valoroas surs de polivitamine. Uleiul extras din semine are o aciune cicatrizant i epitelizant,
fiind indicat n rni sau plagi greu vindecabile.Din fructele de catina se pot prepara sucuri, siropuri,
marmelada sau gem. Un bun vitaminizant polivitaminic se obtine din 25% suc de catina in amestec cu
75% miere. Se utilizeaza deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie, cosmetica dar
si ca planta ornamentala. Fructele, cu un gust acrior-astringent se recolteaz din a doua jumtate a
lunii august pn spre jumtatea lunii octombrie.

Indicaii terapeutice

19
Preparatele pe baz de ctin sunt recomandate n caz de: afeciuni hepatice, capilare, oculare, rceli,
viroze respiratorii, bronsite,pojar, afeciuni gastroduodenale, urticarii, eczeme, surmenaj, ulcer gastric,
ateroscleroz., anemie, avitaminoza, anorexie, arsuri, arterite, astenie, astm, cancer, calcul biliar,
ciroza, cistita, constipatie, convalescenta, degeraturi, depresie, diabet, diaree, dermatoze, herpes,
hipertensiune, hipoaciditate, impotenta, insuficienta ovariana, leucemie, leucoree, micsorarea fluxului
menstrual, parkinson, rani, radiatii, reumatism, boli de rinichi, sida si lista poate continua.

Administrare:
- fructe proaspete sau congelate se pot consuma ca atare. Se iau minimum 4-5 lingurite de 3 ori pe zi.

- Fructe uscate: 2 lingurite de fructe zdrobite sau macinate se pun la 250 ml apa si se vor fierbe timp de
15 minute. Se strecoara apoi. Se pot consuma 3 cani pe zi.

- Praf de fructe, apoi cernut praful prin sita se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se
inghite cu putina apa de 3 ori pe zi. Se ia cu 30 minute inainte de mese.

-Tinctura din suc- fructele se zdrobesc, apoi se pun in storcatorul de fructe sau se storc pana se obtine
un suc din ele. Sucul astfel obtinut se pune intr-o sticla peste care se va pune alcool alimentar aceeasi
cantitate. Se pastreaza la rece si se poate consuma imediat sau se poate astepta 15 zile pana la formarea
tincturii. Se consuma cate o ligurita diluata in apa sau ceai de 3 ori pe zi.

- Tinctura din praf de planta se obtine prin macinarea fructelor de catina intregi iar la 50 g de praf de
fructe se adauga 250 ml alcool alimentar de 70 Se inchide recipientul ermetic, se agita zilnic timp de
15 zile, tinandu-se la temperatura camerei. La sfarsit se strecoara si se filtreaza. Acesta tinctura este
mai complexa deoarece contine si semintele de catina care au deasemenea calitati complexe. Se va lua
cate o lingurita de 3 ori pe zi diluata in 100 ml apa.

- Tinctura din scoar de ctin se obtine punand la macerat scoarta cojita de pe crengutele de catina, in
alcool de 60-70 de grade timp de 2 saptamani ; se administreaza cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi

- Suc din fructe: se ia minimum 20 ml de 3 ori pe zi.

20
- Siropul din fructe de ctin se prepar din miere si suc de fructe sau fructe n pri egale puse n
borcane nchise ermetic si pastrate la frigider; este deosebit de valoros deoarece pastreaza proprietatile
nealterate ale plantei proaspete si toate substantele active terapeutic; se administreaza cate 1 - 2 linguri
inainte de mesele principale.

- Unguent obtinut astfel: praf de fructe amestecat cu untura de porc nesarata (sau vaselina cosmetica)
1\1 si omogenizat. Foarte eficient in afectiuni dermatologice, datorita continutului bogat de vitamine
necesare refacerii pielii. Se unge local in strat subtire de 2 ori pe zi.

- Infuzia din fructe de ctin uscate i zdrobite se prepar din 1- 2 lingurite peste care se toarna 250ml
(o cana) de apa clocotita, lasandu-se la infuzat acoperite, o jumatate de ora; se poate consuma in
anotimpul rece fiind un ceai puternic vitaminizant.

- Uleiul din fructe de catin se poate prepara acasa prin macerarea timp de 21- 30 de zile a fructelor de
catina in ulei vegetal (floarea soarelui sau masline).

- Extractul de muguri de ctin (gemoderivat), se administreaza 30-50 de picaturi (1-2 ml) de 2 ori pe
zi pentru cresterea imunitatii, tonifierea sistemului nervos, afectiuni respiratorii, cardio-vasculare

- Vin de catina : Se foloseste1 kg de fructe zdrobite la care se adauga 1 kg de zahar si 10 g drojdie

impreuna cu 5 litri de apa. Se pun intr-un vas timp de 7 zile agitand des. Dupa aceasta perioada se va
pune un dop care are un furtun de cauciuc introdus in el. Capatul furtunului de cauciuc se pune intr-un
borcan cu apa. Se lasa la fermentat 5-6 saptamani. Dupa fermentare se va scoate cu grija uleiul de la
suprafata fiind foarte util la multe tratamente. Este un vin foarte bun la tratamente dar in accelasi timp
un vin gustos.

- Nectar proaspat de catina: La doua cani de catina proaspata aleasa si spalata de pun 8 linguri de
miere si se paseaza cu blenderul. Compozitia astfel obtinuta se strecoara se seminte si pielite, si apoi se
adauga 500 de ml de ceai format din macese, anason si chimen. Se consuma in 1-2 zile si se pastreaza
la frigider in recipient inchis.

Efecte benefice ale catinei asupra organismului

Catina se folosea inca din evul mediu pentru tratarea bolilor de piele si a afectiunilor tubului digestiv.
Primii care au descoperit proprietatile terapeutice ale catinei au fost tracii, hindusii, chinezii, mongolii,
21
grecii, celtii si slavii. Prima documentare scrisa apare in secolul VII dupa Hristos in tratatul clasic de
medicina tibetana "Rgyud Bzi" care recomanda in mod explicit consumul de fructe de catina pentru
cei care calatoreau in munti la mari inaltimi. Virtutile catinei nu au scapat neobservate nici in perioada
moderna, cand pentru inceput au fost utilizate experimental in alimentatia cosmonautilor sovietici,
deoarece pe langa calitatile catinei, oamenii de stiinta rusi au descoperit ca aceasta protejeaza
organismul uman de radiatiile cosmice.

In ziua de azi incep sa se cunoasca din ce in ce mai multe dintre proprietatile benefice ale catinei in
numeroasele centre de cercetare ce exista in toata lumea. Chiar si in Romania, de peste 30 ani se fac
cercetari sistematice asupra catinei de catre Institutul de Cercetare Chimico-Farmaceutic si Institutul
de Cercetari Alimentare.

Catina se foloseste in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, al diareei, urticariei, al starilor alergice,
maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afectiunilor circulatorii si hepatice, anemiei, alcoolismului,
asteniei si chiar a stresului. Utilizarile catinei au dat rezultate spectaculoase in geriatrie, catina fiind un
excelent antioxidant, iar cercetarile recente o recomanda si in oncologie in tratamentul cancerului.

De asemenea catina este eficienta si in tratarea hipertensiunii arteriale, a afectiunilor coronariene,

hepatice, gingivale si oftalmologice. Catina mai este folosita cu succes si in tratamentul acneei, a
keratozei, in tratamentul leucemiilor si limfoamelor, a inflamatiilor digestive, in afectiuni ale
aparatului urinar si a celui genital, in afectiuni hematologice, O.R.L, afectiuni virale si afectiuni ale
sistemului nervos.

Catina este si un excelent tratament naturist impotriva racelii si gripei datorita continutului mare de
vitamina C si un bun cicatrizant al epidermei prin prezenta omega 7. Catina este unul din cele mai
eficiente produse naturale care poate fi folosit pentru mentinerea frumusetii. Acesta este bogat in acizi
grasi omega, cu rol esential pentru o piele sanatoasa, unghii puternice, par lucios si neted.

Catina mai este si un redutabil antidepresiv, iar administrata regulat ajuta la reducerea stresului.

Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal,
alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o
actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice. De asemenea se mai foloseste in alcoolism,
anemii, astenie si stres. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene,

22
hipertensiunea arteriala si gingivitele. Mugurii de catina au efect afrodisiac, stimuleaz apetitul sexual,
combat infertilitatea att la femei ct i la brbai, fiind considerate de ctre cei tiutori o adevrat
viagra natural romneasc. Produse din ctin au fost utilizate si n alimentaia cosmonauilor,
datorit efectului energizant i echilibrant dar i de mrire a rezistenei organismului la aciunea
radiaiilor cosmice (miraculoasa planta este un produs natural recunoscut pentru activitatea de
protecie mpotriva radiaiilor solare sau de alt natur). Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate
spectaculoase. Datorita vitaminelor A si E pe care le contine, uleiul obtinut din catina are proprietati
terapeutice foarte puternice produsul are efecte regenerante, de intinerire si este folosit in foarte
multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare. Catina este si un foarte bun antiinflamator si
inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii. Fructele de ctin conin, n proporie
de 35%, acid palitoleic un acid gras foarte important care se gsete n compoziia pielii, ajutnd la
ntreinerea celulelor i la vindecarea leziunilor. Uleiul extras din semine conine 17% acid oleic, 34%
acid omega 3 i 31% omega 6. Bogatia de ingrediente bioactive, fiecare cu actiunea sa specifica, fac
din uleiul de catina o materie prima cu multiple efecte benefice pentru industria cosmetica. Produsele
cosmetice ce contin ulei de catina au proprietati nutritive, cicatrizante, emoliente si de protectie
antisolara. Uleiul de catina combate imbatranirea prematura a epidermei prin efectul antiradicalic si
prin refacerea tesutului conjunctiv alterat de varsta. Este eficient n tratamentul arsurilor i escarelor, n
dermatite, eczeme, cuperoz, acnee, psoriazis, arsuri solare.

23
Bibliografie:
1. www.referate.com
2. www.referat.ro
3. www.sanatatecuplante.ro
4. www.terapiinaturiste.ro
5. www.plante-medicinale.org/
6. www.armonianaturii.ro/Plante-medicinale
7. www.wikipedia.org
8. Imunitatea si plantele medicinale de M. Nita, L. Dinu, A. Mita, Diana Elena Pana
9. Remedii naturiste. Ghidul plantelor medicinale vol. II de Gheorghe Mohan
10. Previne si invinge boala de Virginia Ciocan
11. Aloe. O farmacie intr-o planta de Bruno Brigo
12. Incursiune in fitoterapie Valentin Nadasan
13. Utilizarea plantelor in tratarea bolilor - JC Houdret

24