CIMBRUL DE CULTURA

GENERALITI Plantele medicinale sunt o categorie de specii vegetale care acumuleaz n anumite pri ale plantei diverse principii active utile n tratarea diferitelor afeciuni. Plantele medicinale si aromatice pot fi obtinute din flora spontana sau prin cultivare, la recoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu mentiunea ca la speciile recoltate din flora spontana trebuie evitata recoltarea excesiva, in vederea prevenirii disparitiei acestora. Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsului vegetal, prin care acesta este pregatit pentru utilizarea in diferite ramuri ale industriei. Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optime este determinanta pentru obtinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi masura pentru un randament de prelucrare crescut. Recoltarea organelor

necorespunzatoare, prematura sau tardiva, uscarea,neglijenta sau conservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului vegetal (herba).

MODALITATI DE RECOLTARE

Mecanizat (mai putin frecvent in flora spontana): cu combina, pluguri, dislocatoare, cositori si tocatoare; Manual: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali;

CONDITII DE RECOLTARE Conditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile meteorologice ale perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara precipitatii; la unele specii sunt mentionate momente optime cum ar fi: pe roua (petale de trandafir), si pe de alta parte la fenofaza optima ,momentul de vegetatie in care planta are cel mai bun potential productiv si calitativ.

CONDITII DE CALITATE Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor: aspect, culoare, miros, gust, descriere botanica macro si microscopica, puritate (corpuri straine si impuritati minerale). Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include determinarea cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul terapeutic: glicozizi, alcaloizi, uleiuri volatile, etc. Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din plante

TIPURI DE ORGANE DE PLANTE CE POT FI RECOLTATE

Mugurii (gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea circulatiei sevei, uneori chiar de la sfarsitul lunii februarie. Se recolteaza cand sunt complet dezvoltati, inainte de deschidere, ex.: muguri de brad, de plop, nuc, coacaz, etc.

Scoarta (cortex): se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei, deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal, ex.:crusin, salcie,etc.

Frunzele (folium): se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. In general momentul optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in vegetatie, ex.: patlagina, salvie, cimbru, isop, roinita, anghinare, patlagina, potbal, menta, papadie, etc.

Iarba (herba): se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De la speciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba

va fi taiata deasupra partii lignificate, ex.: sunatoare, rostopasca, coadasoricelului, cicoare, sovarf, etc.

Florile (flores): se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in functie de nivelul de principii active acumulate, ex.: salcam, lavanda, trandafir, soc, paducel, cimbru, isop, craite, galabenele, etc.

Semintele

(semen): se

recolteaza

la

maturitatea

deplina,

moment

recunoscut dupa culoare si forma, ex.: coriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie, cimbru, craite, roinita, galbenele, anghinare, patlagina, cicoare, etc.

Radacinile (radix) stolonii, rizomii (rhizoma),bulbii (bulbus), tuberculii (tubera): se recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii active sau primavara, inainte de intrare in vegetatie, ex.:valeriana, lemnul dulce; menta; obligeana, stanjenelul; brandusa de toamna; tataneasa, brusture, cicoare.

FORME FARMACEUTICE - pulberi, tincturi, macerat, decoct, uleiuri i vinuri medicinale, inhalant, bi fitoterapeutice, siropuri, etc. Pulberile. Unele din formele farmaceutice cele mai simple sunt pulberile, nglobate n miere sau ambalate n casete sau capsule operculate sau sub form de comprimate. Reprezint avantajul c nu sufer aciunea termic i nici aciunea unor solveni care pot s le schimbe calitatea. Maceratul. Acest procedeu este indicat pentru speciile de plante care conin substane active care se extrag la rece, ca de exemplu: nalba mare, inul, vscul etc. Materia prim vegetal fragmentat sau ntreag se menine n contact c u cantitatea de apa potabil prescris un timp de 2-12 ore, agitnd din cnd n cnd. Se filtreaz prin tifon i se administreaz n aceeai zi. Infuzia se recomand de obicei s fie preparat din flori sau din prile de plant cu esuturi fragile (frunze, muguri, pri aeriene). Materia prim fragmentat se umecteaz

cu 3 pri de ap cldu. Dup 5 minute se ntroduc ntr -un vas preferabil din porelan care a fost nclzit n prealabil cu apa clocotit. Peste plante se toarn apa clocotit i se acoper vasul. Se las n repaos 10-15 minute. Se filtreaz prin tifon, care se stoarce uor. Decoctul. Decoctul este tot o soluie extractiv apoas obinut la cald din materia prim vegetal fragmentat, umectata la fel ca n cazul infuziei, dar meninnd la fierbere cu cantitatea de apa prescris. Prepararea decoctului dureaz timp de 15-30 minute la foc domol, n cazul n care nu se prescrie alt timp. Soluia extractiv apoas astfel obinut se filtreaz fierbinte, apoi peste plantele ca atare sau n amestec se mai aduce o cantitate de ap pentru a complet apa de evaporare. Acest procedeu se ntrebuineaz n special n cazul materiilor prime vegetale cu : rdcini, (coji), unele fructe semine. Toate aceste de soluii extractive se maximum pentru o zi, se pstreaz la frigider, apoi se aduc la camerei, se ndulcesc cu miere, ciclamat de sodiu aspartam cazul diabeticilor, cazuri de diaree nu se ndulcesc deloc dac se prescrie aceasta. Tinctura. Tinctura este o soluie extractiva hidroalcoolica obinut la temperatur camerei prin percolare (n industrie) sau prin macerare n farmacia casei. Timpul de macerare dureaz 7-10 zile i se folosete alcool 40-70 grade n cazul n care nu se prescrie alt concentraie. Pentru plantele medicinale cu aciune blnd se folosesc 20% plante, iar pentru cele cu aciune puternic 10%. Dup aceea se filtreaz i se las s se sedimenteze la loc rece. Se pstreaz n sticle brune. Se administreaz sub form de picturi. Siropul. Siropul face parte din categoria soluiilor extractive apoase i se obine din macerate, decocturi sau sucuri de plante la care se adaug 64% zahr pentru a-i asigura o bun consevare n timp. n sirop se pot aduga tincturi sau alte substane medicamentoase, pentru a le mari eficiena. Vinul medicinal. Vinul medicinal este o form farmaceutic obinut din materii prime vegetale fragmentate, dar macerate n vin de bun calitate. Este destinat uzului intern, n special pentru stimularea apetitului, n care scop se administreaz cu jumtate de or nainte de mas. Nu se recomand celor cu

gastrite acide, hipertensivilor, n hepatite, gravidelor, mam elor care alpteaz, copiilor. Oteturi aromatice. Oteturile aromatice se prepar prin macerarea plantelor n oet de vin, n cantitate de 50-100 g, plante marunite la 1 litru oet. Macerarea dureaz 7-8 zile dup care se filtreaz prin tifon, iar la sfrit coninutul se preseaz. Se utilizeaz sub form de friciuni. Uleiurile medicinale. Uleiuri medicinale se obin prin macerarea plantelor n ulei comestibil, timp de 4-6 sptmni. Astfel se prepar uleiul de suntoare, museel sau din alte plante. Se folosesc pentru ngrijirea unor plgi greu vindecabile, n arsuri sau n degerturi. Inhalaia. Se obine din plante medicinale bogate n uleiuri volatile sau chiar din amestec de uleiuri volatile care se pun n vase smluite i cantitatea de ap clocotit prevzut. Vaporii de ap saturai n uleiurile volatile acioneaz prin inhalare patrunzind n cile respiratorii. Gargara. Se prepar sub form de infuzie sau decoct din plante i se utilizeaz sub form de gargar n stomatite, gingivite, afte bucale, a migdalite, abcese dentare etc. Cataplasmele sau prisnitele sau compresele sunt destinate uzului extern i se obin din soluii extractive apoase sau hidroalcoolice cu care se mbib o bucat de tifon sau pnz curat i se aplic direct pe piele pentru a obine un efect revulsiv, emolient sau antiinflamator. n acelai mod se aplic i unele mti cosmetice din plante. Bile fitoterapeutice. Sunt forme de utilizare a plantelor medicinale i aromatice destinate uzului extern. Pentru a obine un amestec de plante pentru (Ceaiuri balneologice), plantele fragmentate se ntr-un scule de tifon dublu. Dup umectare, sculeul cu plante se f ierbe, conform indicatiei 10-30 minute, la foc domol, 3-5 litri . Totul se toarn n cada de baie cu ap la o temperatur potrivit.

 Bile locale. Se la fel bile de plante, dar cantiti mici de lichid i se recomand n cazul unor traumatisme locale, plgi purulente, hemoroizi etc. Exist numeroase alte forme de prelucrare administrare plantelor, dar care aparin domeniului industriei farmaceutice. In scopuri medicinale se folosesc doua specii de cimbrisor: cimbrisorul-de-camp - Thymus serpyllum - denumit si cimbrisor, sapunel, schinduf, timian, timisor

cimbrul-de-cultura - Thymus vulgaris - denumit si lamaioara. o Cimbrisorul-de-camp creste in fanete, formand mici tufe. Planta se foloseste intreaga, fara radacina - Herba Serpylli. o Cimbrul-de-cultura - lamaioara - nu creste in flora spontana, ci este cultivat. Planta aceasta este originara de pe tarmurile Mediteranei si a fost introdusa in

culturile de la noi abia in ultimii ani. Se intrebuinteaza planta culeasa in timpul infloririi. Atat cimbrisorul-de-camp, cat si cel de cultura contin principii active asemanatoare (ulei volatil, tanin si substante amare), utilizandu-se in aceleasi scopuri.

THYMUS VULGARIS - Cimbrul de cultura

Planta mediteraneana, cultivata azi in toata Europa, T. vulgaris L. se prezinta ca un semiarbust inalt de 20 - 40 cm, cu tulpina tetragonala, erecta, lignificata la baza. In scop terapeutic se utilizeaza partea aeriana nelignificata, la inceputul infloririi - Thymi herba.

Thymus vulgaris

COMPOZITIE CHIMICA Contine ulei volatil care in functie de chemotip are drept component principal terpinen-4-ol 13,15%, -terpinen 9,21%, cis-sabien hidrat 7,65%, linalol 7,21%, pcimen 5,75%; hidrocarburi terpenice (p-cimen, - si -pinen, camfen, mircen, limonen, caren, triciclen, fenchen, p-mentan, menten, sabinen, terpinolen, felandren, -felandren, cariofilen, cadinen, terpinene, -tujona); compusi oxigenati (1,8-cineol, 1-borneol, geraniol, nerol, timol, citronelol, alcool fenchilic, pinocarveol, farnesol, nerolidol, carvacrol, pinocarvona, acetat de bornil, acetat de linalil, acetat de geranil, acetat de neril, valerianat de linalil terpinen-4-ol, octan-1-en-3-ol, eugenol, metil eugenol, 1-terpineol, dihidrocarveol, verbenol, p-cimol). Alte componente: derivati flavonici (luteolina si glicozide ale luteolinei si apigeninei, flavone di-, tri-, tetrametoxilate); acizi polifenolcarboxilici (acid clorogenic, acid rosmarinic, acid ferulic, acid cafeic), ceruri si triterpene (acid ursolic si oleanolic), un principiu amar etc.

ACTIUNE FARMACODINAMICA prin constituentii fenolici ai uleiului volatil si tanin: antiinfectioasa, antiseptica, antifungica, antibacteriana cu spectru larg, antivirala, praziticida; prin timol si carvacrol - actiune antihelmitica; prin ulei volatil si principiul amar - actiune stomahica; prin acizii polifenol-carboxilici - actiune coleretica si antioxidanta; uleiul volatil prin flavone si triterpene - actiune diuretica; uleiul volatil prin compusi fenolici - actiune antalogica si revulsiva; prin flavone polimetoxilate - actiune cicatrizanta; actiune tonica (neuro-, cardio-, utero-), antispastica, si antidiabetica, activatoare a

afrodisiaca, circulatiei.

anestezic-local,

stimulanta

hepatocitara

INDICATII TERAPEUTICE SI UTILIZARI

Cimbrul de cultura se foloseste atat in uz intern cat si in uz extern in diferite afectiuni ca: afectiuni respiratorii:bronsita cronica, bronsita acuta, tuse convulsiva, tuse productiva, raceala (viroza respiratorie), gripa, astm, pneumonie, infectii respiratorii recidivante, bronhopneumonii, pleurezie, tuberculoza, alveolite, candidoza respiratory o Uz intern - infuzie tinctura de cimbru, uleiul volatil; o Uz extern - aromatizari si inhalatie, comprese;

afectiuni digestive:colita, enterocolita, colon iritabil, colon spastic, diaree, adjuvant in dizenterie, viermi intestinali, colici biliari, anorexii, enterite, gastrite, aerofagii, digestii lente, candidoza digestiva - condiment, pulberea de cimbru, tinctura, uleiul volatil;

afectiuni ORL:laringita, faringita, amigdalita, sinuzite, rinofaringite, otite uleiul de cimbru; afectiuni bucale :candidoza bucala, stomatite, gingivite, carii, placa bacteriana, albirea dintilor extern - infuzie combinata, praf de cimbru, ulei volatil de cimbru, pasta de dinti si apa de gura; afectiuni renale si genital:infectii renale si urinare, adjuvant in uretrita (inclusiv gonococica), insuficienta renala, candidoza genitala, ureterite, cistite, vaginite, cervicite, salpingite, pielonefrite, tuberculoza renala, prostatite o Uz intern - uleiul volatil, o Uz extern - spalaturi vaginale cu infuzie combinata;

afectiuni neuropsihice:epuizare nervoasa, astenie, oboseala generala; afectiuni locomotorii (reumatism articular si muscular, tendinite, artroze o Uz extern - cataplasme fierbinti;

afectiuni

circulatorii:tulburari

ale

circulatiei

cerebrale,

prevenirea

accidentului vascular cerebral, tromboze, adjuvant in hipertensiune arteriala, circulatie periferica deficitara o Uz extern - bai fierbinti cu infuzie combinata de cimbru, o Uz intern - uleiului volatil, infuzia combinata, tinctura;

afectiuni dermice: rani, ulcere pe piele, arsuri, acnee, dermite, eczeme, veruci, psoriazis, micoze localizate pe unghii (onicomicoze), micoze localizate la degetele picioarelor (boala piciorului de atlet) o Uz extern - tinctura de cimbru, comprese si spalaturi;

Doar pentru uz extern se foloseste ca: perne de plante: in cazul crampelor abdominale, stomacale si menstruale, ca si in spasmele organelor genitale pelviene; tinctura: frectie; bai: surescitare nervoasa si depresii; dezinfectant: spalaturi locale si comprese cu decoct; inhalatiile sunt foarte potrivite pentru tratarea problemelor respiratorii, a racelilor, gripei si pentru pregatirea tenului in vederea unui tratament cosmetic;

masajul din cadrul aromaterapiei; candela (lampa) odoranta.

Alte utilizari:

Cosmetic: ca ulei esential sau lotiune tonica pentru ten gras, acneic; component de baza al uleiului regenerant impotriva caderii parului; cura de uleiuri cu rozmarin, cimbru si urzici pentru par uscat si fire despicate; ceai de cimbru pentru par lucios. Se foloseste si in medicina veterinara in acelasi scopuri ca si in medicina umana. Cimbru este specie melifera, ce ofera culesuri de nectar si polen.

CONTRAINDICATII, PRECAUTII, REACTII ADVERSE SI/SAU SECUNDARE

Consumul exagerat poate determina fenomene de hepatotoxicitate, induse de timol si carvacrol. Se recomanda evitarea contactului cu ochii si mucoasele la manipularea preparatelor cu timol, carvacrol si p-cimen. Uleiul volatil este dermocaustic. A se evita utilizarea in sarcina, alaptare si la copii. Contraindicat in sarcina, alaptare si hipertensiune arteriala.

PRODUSE

infuzia - administrata in amigdalite, faringite, laringite; frunzele proaspete sunt folosite pentru aromatizarea si condimentarea preparatelor culinare, avand si efect terapeutic (ajuta digestia, stimuleaza functia hepato-biliara, sprijina functia pancreatica);

sirop de cimbru - pentru tuse si raguseala; tinctura de cimbru - antihelmintic, antitusiv, expectorant, depurativ, stimulent al digestiei, tonic general, tonic nervos; ceai protector hepatic - protejeaza ficatul de agentii hepatotoxici, detoxifiant (elimina deseurile metabolice acumulate in organism), coleretic-colagog

(stimuleaza secretia si eliminarea bilei), lipocatalitic (stimuleaza arderea grasimilor la nivelul ficatului); comprimate/capsule - fungicide, antihelmintice, antiprotozoarice; comprimate - tonic digestiv; comprimate pentru supt - in inflamatii ale mucoasei gatului si cavitatii bucale, insotite de tuse iritativa; suspensie - afectiunile inflamatorii acute si cronice ale mucoasei bronsice; supliment alimentar - imunostimulator; supliment nutritional - un integrator alimentar ideal in cazul cistitelor, uretritelor si a nefritelor; solutie orala - un ajutor pretios in cazul infectiilor respiratorii; lotiune pentru frectie - uleiul de cimbru are efect tonic local; spray pentru calmarea durerilor de gat; crema pentru calcaie - reduce proliferarea bacteriana, datorita substantelor antiseptice si a uleiurilor naturale de cimbru si salvia; lotiune de corp cu protectie solara/lotiune de corp - plantele aromatice (rozmarin, lavanda, cimbru, limba mielului) au rol protector la nivel tisular, celular si molecular (ADN). Are efect antioxidant prin inhibarea formarii de radicali liberi, prevenind astfel cu succes imbatranirea cutanata accelerata determinata de soare; ulei pentru ingrijire si masaj - se foloseste pentru masaj sportiv, in cazul leziunilor sportive, reumatismului, durerilor musculare, oboselii cronice, in urma activitatilor solicitante. Imbunatateste circulatia si eliminarea materiilor toxice din organism; lotiune tonica pentru ten gras si acneeic; apa de gura; baton corector - bio; deodorant - bio pentru barbati; dezinfectant casa bio - uleiuri volatile 100% pure si naturale de sovarf, busuioc, salvie, cimbru rosu, arbore de ceai; dezinfectant baie bio - foarte eficient impotriva germenilor si a mucegaiurilor; fond de ten bio - protectie solara naturala; complex capilar polivegetal revitalizant - stoparea caderii parului.