Musetelul este originar din S si SE Europei si este

raspandit astazi pe aproape toate continentele. La noi,

planta apare cel mai adesea la campie, fiind frecvent in
locuri insorite si mai umede: langa case, drumuri, pe
pajisti, in curti, cu predilectie pe soluri nisipoase, usoare.
Este cultivat in toate zonele tarii.
Denumit stiintific Matricaria chamomilla L., musetelul sau romanita este o specie
anuala sau hibernanta, ce infloreste din aprilie pana la sfarsitul lunii august, uneori si
a doua oara, in septembrie. De la aceasta planta se utilizeaza florile, ce se cultiva
din mai pana in august.
Compozitia chimica
Florile de musetel contin:
* uleiuri volatile ai caror componenti principali sunt azulenele, camazulenele
gasindu-se in proportie de 10%. Camazulena desensibilizeaza organismul fata de
histamine, acestea fiind eliberate in cursul proceselor inflamatorii. Camazulenele se
gasesc sub forma de proazulene. Prin degradare enzimatica acestea dau nastere
acidului camazulen - carbonic care prin antrenare in curent de vapori de apa pune in
libertate bioxid de carbon si camazulene. Din florile ligulate si tubulare au mai fost
izolate doua proazulene: matricina si matricarina. Pentru a se asigura o conservare
cat mai indelungata, uleiul volatil se pastreaza la intuneric;
* flavonozide si alte principii nevolatile: apigenina, umbeliferona, acid salicilic, rezine,
fitosterine, substante de natura glicozidica cu structura chimica inca neelucidata,
avand actiune spasmolitica, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele B1 si
C, substante minerale etc.
Actiune farmacodinamica
Datorita uleiului volatil bogat in azulene, cat si apiginei, florile de musetel au actiune
antispastica (gastrica si intestinala), anestezica, antiseptica si antiinflamatoare,
carminativa, cicatrizanta, fapt care creeaza conditii favorabile in tratamentul unor
stari inflamatorii, acute sau cronice, ale mucoasei gastrice si intestinale. De
asemenea, musetelul inactiveaza toxinele bacteriene, avand astfel o actiune
antitoxica, bacteriostatica si bactericida; efect antidiareic, sudorific, sedativ.
Indicatii terapeutice
Musetelul se poate utiliza:
1. Intern - pentru efectele carminative, usor sedative, antispastice si tonic. Se
utilizeaza sub forma de infuzie (1 lingurita de planta la 1 cana apa, 1-2 cani pe zi)
sau extractie dubla: se macereaza la rece 1-2 lingurite de flori in jumatate de cana
de apa, timp de 30 minute. Solutia se strecoara, iar florile se infuzeaza cu o alta
jumatate de cana de apa clocotita. Cele doua lichide se amesteca. Amestecul se bea
de-a lungul unei zile.

Musetelul este o planta medicinala din familia Asteraceae

musetelul mai este cunoscut si sub numele de romanita, moruna, roman,
matrice, romonel sau romanica.
Matricaria chamomilla are mirosul caracteristic puternic
aromat.Receptaculul inflorescentei este plan la inceputul infloririi, apoi
devine conic si gol la interior.Florile ligulate albe sunt femele, orizontale la
inceputul infloririi, apoi brusc rasfrante.Florile hermafrodite sunt tubuloase,
dispuse central, foarte numeroase (circa 500), galben-aurii, cu corola cu 5
dinti, 5 stamine si un ovar stiamat bifurcat.
Momentul cel mai prielnic de recoltare este cand majoritatea
inflorescentelor au petalele florilor marginale dispuse orizontal (Flores
Chamomillae).In aceasta faza de inflorire, florile tubulare au cel mai mare
continut in ulei esential.Inflorescentele abia deschise nu se vor recolta.Ele au
un continut variat in ulei esential, nu se usuca bine, se brunifica usor. La cele
care au trecut de toiul infloririi, dupa uscare se scutura o parte din florile
tubulare.Recoltarea se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp

cu soare.Recoltarea din flora spontana se face de obicei o singura data pe an,

ceea ce in conditiile noastre are loc din luna mai si pana in luna iunie.
Componentii principali :ulei volatil bogat in chamazulena, substante
amare de natura sescviterpenica, flavonoide, substante de natura cumarinica,
colina, mucilagii, apigenina umbeliferona, acid salicilic, rezina, fitosterine,
substante glicozidice, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele
B1 si C, substante minerale etc.
Proprietati :antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, antihistaminice,
antispastice, cicatrizante si gastrice, actiune emolienta, antiseptica si
decongestiva anorectal si tonic capilar.
Indicatii :Intern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite ; in
tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinale,
diareei, infectiilor renale, in boli ale ficatului ; in unele stari alergice, astmul
bronsic al copiilor ; ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da
copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor.
Extern-se foloseste sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in
diferite afectiuni ; ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat,
diferitele ulceratii ale pielii, abcesele dentare si conjunctivitele sunt
influentate in bine de musetel ; parul spalat cu ceai de musetel capata un
aspect matasos si in acelasi timp ii intareste radacina ; calmeaza tenurile
inrosite si iritate.
Contraindicatii :persoanele cu micoze (ciuperci) intrucat
chamazulenul le intretine si reactiveaza.

Pe langa faptul ca are o aroma deosebita, musetelul este un bun aliat al

organismului impotriva mai multor afectiuni. In termeni stiintifici, musetelul

mai este cunoscut si sub numele de Matricaria recutita , iar in unele

zone ale tarii noastre este cunoscut si sub numele de romanita, moruna,
roman, matrice, romonel sau romanica. Musetelul este o planta
medicinala din familia Asteraceae, anuala, cu o inaltime de pana la 60 de
centimetri. Florile de musetel sunt bogate in ulei eteric si contin glucida,
colina, acizi organici, vitamine ( B1, C ) si substante minerale ( calciu,
fosfor, zinc, siliciu, fier, cupru etc ). Musetelul este un bun antiinflamator,
antiseptic, analgezic, antispastic, sudorific si emolient.
De asemenea, ajuta la regenerarea tesuturilor, normalizeaza metabolismul
pielii, iar datorita proprietatilor antiulceroase, influenteaza benefic mucoasa
gastrica. Musetelul are in compozitie o substanta numita azulen, substanta
care este foarte benefica impotriva alergiilor si a astmului bronsic, la
copii. Infuzia de musetel este foarte benefica, in special amestecata cu funza
de menta, impotriva afectiunilor stomacale si celor intestinale. Specialistii
spun ca infuzia de mustetel aduce beneficii si ficatului. Ceaiul de musetel,
amestecat cu anason sau fenicul se da copiilor pentru calmarea colicilor,
impotriva febrei, gripei si racelii. Fiind un bun antispastic, musetelul se
foloseste, extern, sub forma de cataplasma, clisma, gargara si bai impotriva
diferitelor afectiuni. Musetelul actioneaza asemenea unui medicament in
cazuri de rani cu puroi, hemoroizi, arsuri, dureri in gat, ulceratii ale pielii,
abscese dentare, conjunctivita sau leucoree. Aceasta planta-minune este
foarte benefica si pentru par. Pentru stralucirea parului si pentru intarirea
radacinii acestuia se fac spalaturi cu ceai de musetel.
Totodata, ceaiul de musetel are capacitatea de a calma tenurile inrosite si
iritate. Florile de musetel se pot cumpara din magazinele specializate in
produse naturale, dar la fel de bine se pot cumpara si din piata. Daca
cumparati musetel din piata trebuie sa va informati asupra locului de unde au

fost culese pentru ca daca au fost culese din zonele apropiate de sosele
acestea vor fi incarcate cu plumb si vor deveni toxice. Dupa ce s-au cules,
frunzele de musetel se vor lasa sa se usuce la umbra, in locuri aerisite.
Oamenii, in special cei din zonele rurale s-au obisnuit sa puna musetelul la
uscat pe ziare sau reviste, ceea ce nu este recomandat deoarece musetelul
poate absorbi cerneala, devenind toxice. Musetelul se va lasa la uscat pe o
panza curata sau pe o hartie alba. In perioada in care se usuca, musetelul
trebuie intors din cand in cand pentru a nu mucegai. Dupa uscare, florile de
musetel se vor pune in pungi de hartie sau cutii de carton. Nu este indicat sa
le punem in pungi de plastic sau borcane pentru ca, astfel, vor transpira.

Aciune farmacodinamic - utilizri terapeutice

Datorit uleiului volatil bogat n azulene, ct i apiginei, florile de mueel
au aciune antispastic, anestezic, antiseptic i antiinflamatoare,
protectoare i curativ n reaciile produse de iradieri. n plus, mueelul
posed o aciune cicatrizant, fapt care creeaz condiii favorabile n
tratamentul unor stri inflamatorii, acute sau cronice, a mucoasei gastrice.
De asemenea mueelul inactiveaz toxinele bacteriene, avnd astfel o
aciune antitoxic.
Se utilizeaz intern pentru efectele carminative, uor sedative, antispastice i
tonic aperitiv stimulante.
Extern pentru aciunea cicatrizant, emolient i antiflogistic. Au aplicaii i
n cosmetic. Intr n compoziia ceaiurilor: anticolitic, contra colicilor,
contra colicilor pentru copii, gastric, pentru gargar i sudorific.

Intern se recomand pentru tratamentul gastritelor, enterocolitelor,

dismenoreelor, diareei, infeciilor renale, astmului bronic la copii, boli ale
ficatului.Ceaiul de mueel provoac transpiraia, ceea ce face s scad febra.
Calmeaz tenurile nroite i iritate. Uz extern gingivite, abcese dentare,
amigdalite, stomatite, ulcere, hemoroizi, furunculosa, rni purulente,
ulceraii, leucoree, reumatism, arsuri, sinuzite. Mueelul este una dintre cele
mai solicitate plante medicinale datorit calitilor sale benefice. Este folosit
n ulcerul stomacal, balonri, tulburri gastro-intestinale cu diaree, tulburri
menstruale, migrene, insomnii, ca diuretic, sedativ sub forma de bi, n
diferite afeciuni ale pielii i n cosmetic. El conine ulei volatil n care sunt
dizolvate azulene, cu caliti terapeutice deosebite, apoi acid salicilic,
vitaminele B si C, numeroase sruri minerale, mucilagii, flavonoide,
cumarine i altele. Toate acestea determin calitile deosebite ale acestei
plante, care este foarte rspndit i crete spontan.
Decoct: se imbiba florile de mueel cu apa calduta si se pun ntr-un scule
care se aplic pe locul dureros. Se acoper totul cu un bandaj pentru
pstrarea cldurii ct mai mult timp.
sursa gazeta de olt.