Sunteți pe pagina 1din 10

Elev: Potoc Stefan Specializarea: Farmacie I

Menta. Cultivarea, prelucrarea si utilizarea mentei

I. 1. Menta

Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o planta anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena. Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm. Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor. Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta (otava). Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara.
2

Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat. Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie. Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice. Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita. Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor. Corola este colorata in roz-violaceu.

2. Raspandire In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita). Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.

3. Particularitati si cerinte biologice Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se caracterizeaza printro sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului initial de menta. Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. Stolonii subterani ai
3

mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri dupa care menta este considerata planta perena. Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an. Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala. Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei. Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante. Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive, acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare. Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm). S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal. In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului: - pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei - pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta.

4.Temperatura
4

Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur de 3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C. Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub - 7 C. Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %. Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.

5.Apa Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale. Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta. Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de continutul initial de apa al acestora. In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin aspersiune, indiferent de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina.

6.Lumina Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil.
5

7.Curentii de aer Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer, preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada. Altitudinea-latitudinea Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia N-S. Solul Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.

8.Elementele nutritive In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima de absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei. Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugina. Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene. Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul. Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI II . 1 . Locul de ansolament Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate suficienta. Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata. Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare. Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament: 1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata: -cereale de toamna (grau, orz) -degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1) -porumb boabe -mustar sau coriandru -leguminoase pentru boabe(mazare, fasole) -menta 2) pentru zone umede si racoroase: -cereale de toamna -mac in cultura dubla cu chimion -chimion -secara pentru corn (claviceps purpurea) -menta -cartofi, sfecla Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum, revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea
7

atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai nivelului si calitatii productiei.

2 . Fertilizarea Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto- nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale. Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara, la plantare, alaturi de rand. Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara. Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha. Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.

3 . Pregatirea solului Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata.

Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil. Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. De aceea, este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.

4 . Modul de inmultire Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.

5 . Recoltarea stolonilor Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa. Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.

6. Calitatea materialului pentru plantat Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori. O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au: -modul de intretinere a culturii -modul de fertilizare si de exploatare a acesteia -varsta plantatiei

In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic imburuienate, neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni reduse. De asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material saditor. Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o lungime de minim 15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini, ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde. Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane, pentru a se evita evaporarea apei din stoloni.

10