UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

BUCURESTI SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
RURALA

Plante medicinale si melifere

Tema proiect
Menta
(Mentha piperita L. i Mentha crispa L.)

Studenti:
Frangulea Catalin
Grupa: 8416
SPECIALIZARE : IMAPA

Menta
Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o planta anuala,
erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena.
Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care ajung in profunzime
pana la 40-60 cm.
Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic
ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati
pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc,
stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare
ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de
culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a
tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se
inradacineaza mor.
Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea
inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar
mult mai mare pe partea inferioara.
Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu
cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de
obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat.
Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065
g. Infloreste in luna iulie.
I . 2. Raspandire
In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe
unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai accentuata si in
judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).
I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Sterilitatea ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor,
confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic
totala. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta
anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polen normal, in timp
ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril.
Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile,

care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a
materialului initial de menta.
Inmultirea vegetativa lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practica agricola exclusiv
pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane
multianuale si a unei parti aeriene anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei.
Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de vegetatie
a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini
aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri
dupa care menta este considerata planta perena.
Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.
Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii, stolonii batrani
putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.
Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in
momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei.
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI
II . 1 . Locul de ansolament
Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il lasa curat de
buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate suficienta.
Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit
leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata.
Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire
corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil, menta trebuie sa fie
considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in
asolamntele corespunzatoare.
II . 2 . Fertilizarea
Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit
asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de
tip brun de padure, luto- nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de
conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va
realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale.

Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai pana la un anumit nivel,
fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa.
Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.
Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in
doze de pana la 150 kg/ha.
II . 3 . Pregatirea solului
Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. Atunci cand solul
este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o
lucrare de dezmiristire, cu plugul la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se
va executa aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata.
Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.
II . 4 . Modul de inmultire
Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala, prin folosirea
stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea
butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.
II . 5 . Recoltarea stolonilor
Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea acestora constituie cea mai
grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu
plugul fara cormana, cu ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa.
Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosirea masinii de scos
cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca
dupa plug fara cormana.
II . 6. Calitatea materialului pentru plantat
Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti si lipsiti de urmele vreunui
atac de boli sau daunatori.
O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au:
-modul de intretinere a culturii
-modul de fertilizare si de exploatare a acesteia
-varsta plantatiei