5/20/2015

Bibliografie :

Gina Fintineru, Economia agroturismului, E. Ceres 2005, Buc

Gina Fintineru, Economia agroturismului NOTE DE CURS

Tourism economics, Lundberg, D.E, Krishnamoorthy, M.,

Stavenga, M. H. , 1995

Stephen J. Page, Don Getz, The business of rural tourism,

International Thomson Business Press, 1997

Donald E. Lundberg, Mink M. Stavenca &M. Krishnamoorthy

Tourism Economics John Wiley& Sons, Inc, 1995

Minciu Rodica, Economia Turismului, Ed.Uranus, Bucuresti, 2000

Maria Ioncica, Economia serviciilor teorie si practica, Editura

Uranus, 2002.

Economia agroturismului
USAMV Bucuresti 2014
Prof .univ. Gina Fintineru

OBIECTIVE:

+ Organizarea cursului

Dupa

parcurgerea continutului disciplinei, studentul

va fi capabil s:

Cunoasc i s defineasc principalele concepte econ turism

Cunoasc i s neleag rolul i locul serviciilor turistice n cadrul
economiei
Cunoasc i s neleag factorii care influeneaza cererea pentru
servicii turistice
Cunoasc i s neleag i caracteristicile serviciilor turistice
Cunoasc i s neleag caracteristicile pietei serviciilor,
Defineasc raportul dintre piaa serviciilor si piaa bunurilor
Calculeze i s interpreteze indicatorii de exprimare a eficienei
economice si sociale a serviciilor

Cuprins
Concepte

de baza in economia agroturismului;

Locul i rolul agroturismului n revitalizarea comunitilor

rurale si dezvoltarea economico-sociala
Factorii de influen asupra activitii turistice i Identificarea
trendurilor de evoluie
Piata

turistic,

Oferta

turistic

Cererea

turistic

Eficiena

Disciplina este obligatorie, studiata pe parcursul unui semestru

Parcurgerea disciplinei

presupune:

Parcurgerea unui numr de 12 prelegeri

Parcurgerea unui

numr de 6 seminarii.

Studenii

vor avea cel puin 3 note la aceste seminarii, pe

temele comunicate

Evaluarea final,

sumativ

pe baza performanelor de la seminar, i acest lucru va conta pentru 20%

din evaluarea final a modulului.
Restul de 80% provine de la o or de examen scris.

Curs no 1
Obiective

Scurt Introducere
Cunoasterea principalelor trenduri
in turism
Cunoaterea principalelor forme de
turism

economic a activitilor agroturistice

5/20/2015

+
De ce interesul pentru agroturism?

+Ce se intmpl ins in mediul rural?

dou considerente de baz:

1. Scderea preurilor produciei agricole determin identificarea unor
noi surse de venituri
att n interiorul agriculturii
ct i in afara agriculturii , prin adoptarea unor activiti nonagricole.
2. Creterea veniturilor populaiei are ca efect
Creterea cererii pentru experiene turistice,
Stimularea dezvoltrii activitilor recreaionale n mediul rural.

Interesul specific pentru agroturism

dorina populaiei predominant urbane de a experimenta vacane n
mediul rural;
dorina pentru linite, destindere, turism particularizat
evadare din centrele urbane supraaglomerate;
nostalgia asociat cu munca n fermele agricole;
curiozitate fa de agricultur i stilul rural de via;
preul atractiv etc

+ n schimb, activitile turistice:

prezint un dinamism excepional!!

Sosirile internaionale au crescut exploziv

Procesele de
industrializare i
urbanizare au
determinat:
scderea n termeni
reali a veniturilor
obinute n ferm
reducerea populaiei
ocupate n agricultur.

25 milioane n anii 1950

1035 milioane n anul 2012.
creterea venitului,
reducerea sptmnii de lucru,
creterea numrului de zile de concediu pltite,
ridicarea nivelului de educaie,
ameliorarea infrastructurii de transport,

Studiul economiei in general este generat de

situatiile de deficit, de resurse limitate,

situatiiile in care nu exista o cantitate indeajuns de mare dintr-un

produs pentru a acoperi nevoile tuturor.

Ar putea aceast dinamic s reduc/stopeze declinul regiunilor

rurale a turismului?

S asigure suficiente locuri de munc, fluxuri de capital care s

determine dezvoltarea rural?

Economia = tiin social care caut sa ineleag opiunile

pe care oamenii le fac in utilizarea acestor resurse limitate.

Poate fi turismul dezvoltat n toate ariile rurale?

Caresuntelemente deschimbare carevor modela turismul i cltoriile de

mine?Esteloc pentru agroturism?

Economie resurse limitate alegeri

la nivel local, regional,

guvernamental, in UE,
in lume, .. la noi

Poate mediul rural beneficia de acesta evoluie ascendent a

turismului?

scenariilor de prognoz turistic arat c

aceast dezvoltare va continua !

eforturi pentru
redresarea acestor
probleme.

Majoritatea

+ Economia Agroturismului
Scop

declinul serviciilor
rurale (magazine, coli,
biserici, servicii
profesionale, faciliti
de transport),
Imbatranirea
populaiei rurale
Reducerea vitalitatii
comunitilor rurale

+ Provocare!

Ce a determinat aceasta cretere?

Mai departe,
aceste schimbri
au determinat

In orice economie trebuie sa se faca fata anumitor alegeri de

baza, din cauza resurselor limitate:

CE bunuri si servicii sa se produca?

CUM ar trebui sa se produca?

CINE ar trebui sa faca ce?

si CUI sa i se puna la dispozitie rezultatele activitatii economice?

i atunci economia agroturismului incearc s rspund la

intrebri de genul:

de ce o persoana alege sa calatoreasca intr-o anumita destinatie si nu

in alta,

sau de ce nu opteaza pentru a ramane acasa in loc sa calatoreasca?

5/20/2015

Exemplu:

+ 1. Principalele megatendine WTO 2020

1. Globalizare vs localizare.

o economie care are numai doua alternative:

Educatie

Turism

1. Creterea numrului de turiti care doresc s-i satisfac

hobby-urile i interesele lor specifice

Dar si

ntoarcere ctre propria identitate.

Aceast polarizare este reflectat i de sistemele i structurile turistice.

dezvoltarea corporaiilor multinaionale care, prin economia de scal,

contribuie la dezvoltarea turismului de mas

dezvoltarea operatorilor de ni.

care sunt restrictiile?

+ 3. Dezvoltarea turismului tematic

pot fi produse servicii de turism si de educatie indeajuns de

multe pentru a acoperi cererea tuturor?

Turism de masa vs turism de ferma

creterea procesului de globalizare

bazate pe natur,

2. Contientizarea aspectelor de
mediu, natural sau social

dezvoltarea unor destinaii foarte putin poluate i fr

probleme de mediu sau de natur social;

adoptarea unor programe de dezvoltare si doresc s

ncurajeze turismul de bun calitate

4. Dezvoltarea turismului etnic

reprezentat de cei care doresc s-i

viziteze locurile unde s-au nscut, ei sau
strmoii lor;

o latur aparte o formeaz turismul

religios, pelerinaje,

pe vizitarea unor locuri istorice,

obiective economice sau orice alta destinatie aleas
preponderent din raiuni profesionale

http://www.earthrhythms.ca/testimonials/testimonials_guestfeedback.html

5/20/2015

5. Meninerea sau ameliorarea strii de

sntate

6. Mai multe vacante scurte!!

dezvoltarea staiunilor si centrelor spa

hotelurile clasice adopt faciliti fitness etc.

http://www.lithuaniatribune.com/47259/tourist-numbers-grow-in-lithuanian-spa-towndruskininkai-201347259/

7. Creterea turismului pentru seniori

(varsta a III a)
In paralel, crete interesul pt turism din partea
persoanelor cu handicap

8. Creterea exigenei turitilor (value

for money)

Ateaptrile lor?

Adaptarea serviciilor
Insotitori!!

Atracii??

Servicii??

Tarife??

http://www.promotours.com/4_days_at_Rhine_and_Mosel_Valleys_for_Travelers_with_and_withou
t_disabilities.html
http://www.disabledholidaydirectory.co.uk/

9. Dezvoltarea turismului de afaceri sau

pentru congrese, conferine

10. Utilizarea tehnologiei moderne

IT
Rezervare
Marketing

5/20/2015

11. Atragerea turistilor asiatici!!

+ 2. Forme ale activitii turistice

Creterea fluxului de turisti din rile emergente (BRIC) i

mai ales din sudul Asiei, datorit ratelor de cretere
economic ridicat i a apariiie unei clase de mijloc dornic
s cltoreasc.

ncercarea
operatorilor de a
antrena segmente ct
mai largi ale
populaiei

Dinamismul activitile
turistice

Exigentele
diferite

forme variate de
turism
http://marketingtochina.com/renovation-of-la-samaritaine-in-paris-to-attract-chinese-tourists/

Definiia OMT

Turism= activitatile desfasurate de persoanele care calatoresc

si raman in locuri din afara mediului lor obinuit, pentru nu
mai mult de 12 luni consecutiv, n vederea petrecerii timpului
liber, afacerilor i a alte scopuri care nu sunt legate de
prestarea unei activiti remunerate la locul vizitat.
( vezi seminar 1 i reluam in curs 2 pt concepte specifice)

adica

Criterii de clasificare a formelor

de turism
a.

locul de provenien a turitilor

b.

motivele cltoriei

c.

gradul de mobilitate al turistului

d.

caracteristicile sociale i economice ale cererii

e.

modul de angajare al prestaiilor turistice

f.

vrsta participanilor

g.

sezonalitatea

g.

mijlocul de transport folosit

a. n funcie locul de provenien a

turitilor, dinstingem

Turism intern (domestic tourism) forma de turism care

cuprinde rezidenii unei ri care cltoresc n propria ar;

Turism international

turismul internaional emitent (outbound/outgoing tourism)

cuprinde rezidenii unei ri date care viziteaz alte ri.

turismul internaional receptor (inbound/international-receptor

tourism) semnific vizitarea unei ri date de ctre nonrezideni;

5/20/2015

+ Aceste trei forme de baz se pot combina,

+b. Dup gradul de mobilitate al turistului

rezultnd alte trei forme, derivate de turism

Turism interior =turismul intern + turismul receptor

Turism national= turismul intern i turismul emitor

Turism international =turismul receptor (incoming) i turismul

emitor (outgoing)

+ Turismul de sejur poate avea urmtoarele

forme:

durat de edere ntr-o localitate depete o lun de zile;

Presupune caracteristici tipologice si destinatii bine definite

sejurul coincide cu durata standard a cltoriilor 12- 15 zile;

turism de mas

puternic caracter sezonier,

turismul de sejur scurt - 1-2 zile

turismul ocazional

turismul de sfrit de sptmn.

+ d.) Dup caracteristicile socioeconomice ale cererii

Turismul particular (privat)

turism de sejur

caracterizat printr-un grad de mobilitate sczut,

turistul i satisface cererea de servicii turistice rmnnd un

timp cu durata variabil ntr-o anumit zon turistic;

Turismul de odihn

are un caracter mai puin dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o
anumit localitate cu particulariti specifice.

In cadrul acestuia regsim. Turismul de tratament

Turismul sportiv

Turismul de cumprturi

Turismul de afaceri i de congrese

legat de deplasrile n interes oficial, comercial e

Alte exemple?

+ e. n funcie de momentul i modul de

angajare a prestaiilor turistice

Turismul organizat

se identific, ntr-un anumit sens, cu turismul de lux, puternic

individualizat

turism de mas, agreat de persoanele cu posibiliti financiare

relativ limitate
forme ieftine de cazare i mijloace de transport n comun

Turismul de tineret form particular a turismului social, adresndu-se,

cu precdere, categoriilor tinere ale populaiei

Activitatea turistic se prezint sub forma unor deplasri

continue, pe itinerarii stabilite sau ocazionale, cu opriri i ederi
n diferite localiti.

Turismul de agrement - cu o putenic dimensiune cultural.

Turismul social

reprezinte >1/2 volumul circulaiei turistice din riel dezv

se adreseaz unor persoane cu venituri ridicate;

caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat.

turismul de sejur mediu,

+ c. n funcie de motivaia deplasrii:

turismul de sejur lung

turism de circulaie (itinerant)

Turismul pe cont propriu

prestaiile turistice, serviciile, destinaia, perioada = sunt

programate n prealabil pe baz de contract;
Se adreseaz categoriilor cu venituri modeste- m/t<
Ofer o mai mare comoditate pentru turiti, scutindu-i de grija
cltoriei;
Avantaje pt organizatori? asigurareauneicifredeafaceri;
organizareaactivitiicuoeficiensporit.
nu presupune o comand prealabil a serviciilor turistice
este practicat ndeosebi de turitii care se deplaseazcuautoturisme
propriiidispundeveniturimaimari

Turismul semiorganizat (mixt)

5/20/2015

f. dup vrsta participanilor:

turismul pentru precolari;

turism de iarn

turismul pentru elevi;

turism de var

turismul pentru tineret (18-31 ani);

turism de circumstan

turismul pentru vrsta activ (31-60 ani);

turismul pentru seniori

+ h) n funcie de mijlocul de transport

folosit:

+ g) Din punct de vedere al sezonalitii:

drumeie

turism rutier

turism feroviar

turism naval

turism aerian

De ce este importanta cunoasterea

acestor forme de turism?

fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea i diversificarea

ofertei turistice,

Ce tipuri de asteptari are turistul tinta?

Ce tipuri de cheltuieli este dispus sa faca?

Constientizarea responsabilitilor i obligaiilor prestatorilor de

servicii.

Turismul rural
Una dintre cele mai reusite forme de turism, care armonizeaz

Cerinele noi ale turistilor

The good old days

Nevoia de autentic, sntos, curat

Biodiversitate

Linite i nostalgie

cu exigenele protejrii mediului i a dezvoltrii durabile a comunitilor