LABORATOR NR.

1
Agrotehnica
INSTRUMENTE SI MASURATORI ALE FACTORILOR CLIMATICI
Temperatura aerului. Este masura care caracterizeaza starea de incalzire a
aerului atmosferic in imediata vecinatate a suprafetei terestre.
Notiunea de clima sau climat desemneaza starea de stari ale atmosferei deasupra
unor regiuni in succesiunea lor naturala.
Notiunile de fitoclimat sau bioclimat reprezinta climatul natural sau artificial al
mediului in care se dezvolta organismele vii.
Pedoclimatul desemneaza climatul solului.
Aparate de masura si citire a temperaturii
Instrumente cu citire directa:
-termometrul ordinar
-termometrul de maxima
-termometrul de minima
Ca aparate inregistratoare ale temperaturii, avem termograful.
Termometrul ordinar este acel termometru care are ca substanta mercurul, iar
temperatura masurata este numita temperatura adevarata a aerului.
Termometrul de maxima masoara temperatura maxima a aerului in cursul unei zile.
Este asezat in pozitie aproape orizontala, usor inclinat spre rezervor.
Termometrul de minima este termometrul care determina temperature cea mai scazuta
dintre 2 observatii consecutive. Ca substanta termometrica se foloseste alcoolul.
Termograful inregistreaza variatiile temperaturii aerului pe diagrame speciale numite
termograme.
Prelucrarea datelor privind temperatura aerului
Temperaturile medii se stabilesc prin intermediul mediei aritmetice
Sume de temperaturi acestea sunt necesare pentru parcurgerea diferitelor faze de
vegetatie la plante. Se obtin prin insumarea temperaturii zilnice peste pragul biologic
specific fiecarei culture. Exemple: 0C la grau, 7 C la cartof, 10 C la porumb.
Media anuala a temperaturii aerului se obtine ca medie aritmetica a mediilor lunare,
iar daca avem un sir suficient de numar de ani, putem determina media plurianuala (sau
normala).
Data producerii. Se va tine cont si de data producerii primului si ultimului inghet. Sunt
considerate zile de inghet zilele in care temperatura minima a aerului este mai mica sau
egala cu 0C.
Temperatura suprafetei solului reprezinta gradul de incalzire al solului la locul
observatiei.Se utilizeaza termometre cu mercur pentru termometrul ordinar si de maxima
si cu alcool pentru termometrul de minima.
Parcela trebuie sa fie: dezvelita de vegetatie, cu solul sapat si maruntit, afanat, nivelat si
greblat. La asezarea termometrelor, se urmareste ca termometrele de suprafata sa fie
asezate la est fata de cele de adancime.
Se vor aseza in urmatoarea ordine:
1) Termometrul ordinar:

LABORATOR NR. 1
2) Termometrul de minima;
3) Termometrul de maxima.
Intre termometre trebuie sa avem o distanta de minimum 5 cm, cu rezervoarele amplasate
catre est, vor fi ingropate pe jumatate, iar termometrul de maxima va avea rezervorul
amplasat mai jos decat celelalte.
Umiditatea aerului. reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta intr-un volum de
aer. Se caracterizeaza printr-o serie de marimi: tensiunea actuala a vaporilor de apa,
umiditatea relativa a aerului, deficitul de saturatie, punctul de roua. Pentru determinarea
umiditatii aerului se utilizeaza intrumente ci citire directa, cum ar fi psihrometrul si
higrometrul, iar ca aparat inregistrator higrograful.
Psihrometrul de statie este alcatuit din 2 termometre cu mercur, unul uscat si celalalt
umezit, cel umezit fiind asezat in partea dreapta si avand rezervorul infasurat cu tifon.
Acesta se umezeste cu apa distilata inaintea fiecarei observatii. Rezervoarele celor doua
temometre se vor pune in niste tuburi de aspirare , iar in partea inferioara a stativului se
afla o morisca aspiratoare care ajuta la marirea vitezei de evaporare a apei de pe tifonul
termometrului umezit. Ordinea efectuarii determinarii cu psihrometrul este urmatoarea:
1) se face o citire de control a celor doua termometre;
2) se umezeste cu apa distilata tifonul termometrului;
3) se pune in functiune morisca si se urmareste scaderea temperaturii la termometrul
umezit;
4) in momentul in care se sesizeaza tendinta de stagnare a mercurului, se face citirea
termometrului uscat, apoi a celui umezit. Valoarea rezultata in urma citirii celor 2
temometre servesc, impreuna cu tabelele psihrometrice, la determinarea marimilor
ce caracterizeaza umiditatea aerului.
Precipitatiile atmosferice sunt sub forma: lichida, solida, mixta.
Masurarea cantitatii de apa se efectueaza cu pluviometrul si cu eprubeta pluviometrica.
Inregistrarea se face cu ajutorul pluviografului. Exprimarea cantitatii de apa se face in
mm si corespunde unei cantitati de 1 l /mp.
Pluviometrul de tip IM este un cilindru de tabla cu suprafata receptoare de 200cmp. Apa
din precipitatii patrunde printr-o palnie intr-un colector. Acesta este un vas de tabla cu o
capacitate de 2,5 l.
Masurarea se realizeaza cu eprubeta pluviometrica.
Radiatia solara reprezinta durata de stralucire a soarelui in cursul unei zile si se
determina cu ajutorul heliografului.