Elementul Instrumentul cu Aparatul

Locul instalarii
meteorologic citire directa inregistrator
Barometrul cu
Presiunea atmosferica Barograful Localul statiei
mercur (aneroid)
Temperatura aerului Platforma (adapostul
Termometrul uscat Termograful
(temp.adevarata) meteorologic)
Termometrul de
Temperaturile extreme maxima Platforma (adapostul
Termograful
- maxima - minima Termometrul de meteorologic)
minima
Tensiunea vaporilor de Psihometrul
Psihograful Platforma (adapostul
apa. Umiditatea Hidrometrul cu fir
Higrograful meteorologic)
relativa a aerului. de par
Cantitate precipitatii Pluviometrul Pluviograful Platforma
Grosimea stratului de
Rigla nivometrica - Platforma
zapada
Girueta
Directia vantului Girueta Platforma
inregistratoare
Taria (viteza) vantului Anemometrul Anemograful Platforma
Durata de stralucire a
Heliograful - Platforma
soarelui
Termometrul

Temperatura la ordinar: Parcela special

 de maxima -
suprafata solului amendajata pe platforma

 de minima
Parcela special
Temperatura in sol Termometrul de sol -
amenajata pe platforma
 1.Determinarea radiatiei solare directe
Intensitatea radiatiei solare directe se determina cu ajutorul diverselor tipuri de
pirheliometre si radiometre (actinometre). Cele dintai masoara intensitatea
fluxului radiativ, direct in cal/cm2 si sunt considerate instrumente absolute, cele
din urma, in alte unitati de masura (care se transforma ulterior in cal/cm 2 x min) si
sunt considerate instrumente relative.

Printre ele se numara pirheliometrul calorimetric tip Michelson, pirheliometrul cu

compensatie electrica tip Angstron, radiometrul bimetalic tip Michelson,
radiometrul RT-50 etc.

1.Pirheliometrul calorimetric tip Michelson(fig7)

A fost imaginat de Michelson in 1910 si reprezinta unul dintre cele mai vechi
tipuri de pirheliometre. El este alcatuit dintr-un tub metalic (1) de forma literei
”U” prin care circula un curent de apa.

2.Determinarea radiatiei difuze si globale

Radiatia difuza este partea din radiatia solara,care dupa ce a fost difuzata de
catre moleculele gazelor componente ale atmosferei si impuritatile aflate in
suspensie,ajunge la suprafata terestra venind din toate directiile.Din aceasta
cauza ea poarta si numele de radiatia difuza a boltii ceresti.
Radiatia globala reperzinta suma radiatiei solare directe si a radiatiei
difuze,masurate pe unitatea de suprafata orizontala.
1.Piranometrul absolut tip Angstron

Are drept piesa receptoare patru lame subtiri de manganin dintre care doua
sunt vopsite cu negru de fum si absorb in totalitate radiatiile ce cad pe ele,iar
doua sunt vopsite cu alb de magneziu si reflecta aproape in intregime
radiatiile.Ele sunt puse alternativ si protejate de o calota semisferica de
sticla.Aceasta este menita sa permita trecerea radiatiilor difuze de unda scurta si
sa opreasca radiatiile de unda lunga emise de atmosfera sau de corpurile din
jur.

2.Piranometrul termoelectric tip Ianisevski

Este alcatuit din patru parti principale si anume :piesa receptoare pentru
radiatii,suportul,ecranul si dispozitivul de uscare.
Piesa receptoare reperzinta o termobaterie de forma patrata cu latura de 3
cm.Aceasta se compune din 87 de termocupluri confectionate din benzi subtiri de
manganin si constantan legate in serie.

4.Determinarea albedoului
Capacitatea de reflectie a diferitelor tipuri de suprafeta se exprima prin
albedou.El se determina cu ajutorul diferitelor tipuri de albedometre,al
fotoelementului cu seleniu si al solarimentului.
Albedometrul de statie
Serveste pentru determinarea la statii a intensitatii radiatiei globale,difuze si
reflectate.
El este alcatuit dintr-un cap de piranometru,instalat pe un support special,care
ii permite sa se intoarca cu 180º.
Albedometrul portabil
 Se utilizeaza forte mult in expeditiile de cercetari microclimatice,pentru
efectuarea unor determinari comparative privind albedoul diferitelor tipuri de
suprafata activa-subiacenta.Albedometrul portabil reprezinta ca si cel stationar
un piranometru de tip Ianisevski,modificat.El este alcatuit dintr-un cap
piranometric,o suspensie cardanica si un maner. Pentru determinarea intensitatii
radiatiei reflectate albedometrul se tine cu piesa receptoare in jos,la inaltimi
cuprinse intre 0,5-1 m dupa cum suprafata de determinare ese mai mica sau mai
mare.

5.Determinarea radiatiei efective

Este fluxul radiativ de unda lunga emis neincetat de atmosfera,catre suprafata
terestra,conform legii lui Stephan si Boltzman.Ea se mai numeste si contra radiatia
atmosferei.

Radiaţia efectivă reprezintă diferenţa dintre radiaţia terestră (Et) îndreptată de

jos în sus şi radiaţia atmosferei (Ea) îndreptată de sus în jos.

Eef=Et-Ea
Valoarea medie a intensităţii radiaţiei efective variază între 0,10 şi 0,30
cal/cm2* min. Mărimea ei depinde de temperatura şi umezeala suprafeţei terestre,
de distribuţia verticală a temperaturii şi umezelii absolute a aerului şi de
nebulozitate. Temperaturile mari ale suprafeţei terestre duc la creşterea radiaţiei
efective prin sporirea intensităţii radiaţiei terestre. Dimpotrivă, temperaturile mari
ale atmosferei (inversiunile termice) duc la scăderea radiaţiei efective, prin
sporirea intensităţii radiaţiei atmosferice.
PIRGEOMETRUL DE TIP SAVINOV-IANIŞEVSKI
 Funcţionează pe principiul producerii unor curenţi termoelectrici ai căror
intensitate se determină cu ajutorul galvanometrului conectat.

Piesa lui receptoare (l) este alcătuita din 4 lame subţiri de manganin cu
dimensiunile de 20x30x0,02mm.

Două dintre acestea sunt acoperite pe părţile superioare cu negru de platin iar două
sunt nichelate sau aurite.
6.Determinarea bilandului radiatiilor
Diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lunga
primite de pe o suprafata oarecare si suma tuturor fluxurilor radiative de unda
scurta si lunga pierdute de acestea,se determina cu ajutorul unui instrument
special numit bilantometru.
Bilantometrul
Functioneaza pe principul curentului termoelectrici.De regula piesa lui
receptoare se ecraneaza astfel incat valoarea bilantului este determinata fara
radiatia solara directa.Aceasta se masoara concomitent,cu ajutorul radiometrului
si se adauga apoi la valoarea obtinuta prin determinarea cu bilantometrul

Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare

Luxmetrul tip Bruno Lange

Functioneaza pe principiul fotoelectric si este alcatuit din doua parti
mari :fotocelula de seleniu si galvanimetrul.
.Datorita luminii cazute pe suprafata fotocelulei,in interiorul acesteia ia nastere o
diferenta de potential care produce un curent fotoelectric proportional cu
intensitatea fluxului luminos respectiv
7.Determinarea duratei de stralucire a
soarelui
Durata efectiva de stalucire a Soarelui se determina la statiile meteorologice
cu ajutorul unor aparate inregistratoare numite heliografe.

Heligraful tip R.Fuess

Are drept piesa receptoare o sfera masiva de sticla care asemenea oricarei
lentile convergente,concentreaza intr-un focar razele solare cazute pe suprafata
sa.Ea se instaleaza pe un suport metalic fixat la randul sau pe o placa groasa de
forma patrata,confectionatra din acelasi material.

8.Determinarea temperaturii

Temperatura este proprietatea fizică a unui sistem, prin care se constată dacă
este mai cald sau mai rece. Astfel, materialul cu o temperatură mai ridicată este
mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai rece. Ea indică viteza cu care atomii
ce alcătuiesc o substanţă se mişcă, în cazul încălzirii viteza lor crescând.
Oamenii de ştiinţă afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero
absolut, atomii sau moleculele şi-ar înceta mişcarea complet.
Termometrul meteorologic ordinar
 este alcatuit din-rezervor,tubul capilar,scara si tubul protector
 indica temperatura aerului din momentul observatiei
 are ca element sensibil mercurul cantonat într-un rezervor sferic/cilindric;
 scala are diviziuni cuprinse între -36 ºC şi 60-70 º C;
 citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaţie climatică
(exact la ora locală).
Termometrul de maxima
 indică cea mai ridicată temperatură care a avut loc între 2 observaţii;
 termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric;
 limitele scalei sunt cuprinse între -36ºC şi +51ºC;
 este situat în adăpostul meteorologic pe acelaşi suport cu termometrul de
minimă, respectiv culcat, cu capătul superior mai ridicat decât rezervorul;
 citirile se fac la orele 7 şi 19, fără a fi luat de pe suport.

a)Determinarea temperaturii aerului

Temperatura este principala caracteristica a climei,de ea depinzand intr-o
foarte mare masura valoarea si regimul tuturor celorlalte elemente
meteorologice.
Termometrul meteorologic ordinar
 este alcatuit din-rezervor,tubul capilar,scara si tubul protector
 scala are diviziuni cuprinse între -36 ºC şi 60-70 º C;
 citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaţie climatică
(exact la ora locală).
Termometrul de maxima
 indică cea mai ridicată temperatură care a avut loc între 2 observaţii;
 termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric;
 limitele scalei sunt cuprinse între -36ºC şi +51ºC;
 citirile se fac la orele 7 şi 19, fără a fi luat de pe suport.
Termometrul de minima
 indică cea mai scăzută temperatură care a avut loc între 2 observaţii;
 funcţionează cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puţin 96º) ;
 scala este gradată de la -50ºC la +55ºC, cu diviziunea cea mai mică de
0,5ºC;
 citirile se fac la orele 7 şi 19.

Termometrul de minima si maxima(Six-Bellani)

 tub capilar în formă de U, cu rezervorul din stânga (cel de minimă) de
formă cilindrică, iar cel din dreapta (de maximă) în formă de pară;
Termograful
 înregistrază continuu 10etallic1010e aerului într-un anumit interval de
timp;
 este alcătuit din : receptor (lamă bimetalică formată prin sudarea a două
lame de metal), 10etall de transmitere şi amplificare a deformării şi
mecanismul de înregistrare (tambur cu 10etallic10 de ceasornic în
interior).

b)Determinarea temperaturii solului

In cadrul acestor determinari meteorologice se folosesc intrumente
termoelectrice aerologice:termometrul ordinar,termometrul de maxima si minima.
Termometrul de sol cu cot
 are o prelungire a corpului intre scala si rezervor potrivit adancimii la care
urmeaza sa se efectueze masuratorile
 are o indoitura de 135º a rezervorului spre interior sau spre exterior fata
de tubul capilar care permite introducerea rezervorului la adancimea
dorita.
Termometrul de sol cu tragere verticala
 se foloseste pentru adancimi de 20-320cm,
  rezervorul este mult marit ,
 scala este 11etalli din 0,2 in 0,2˚C.
Termometrul sonda
 .este introdus intr-un tub protector 11etallic prevazut cu numeroase orificii
pentru a se asigura contactul dintre rezervor si sol.

Glaciometrul Danilin
 determina adancimea de inghet in sol.
 se instaleaza doua,in colturile opuse ale parcelei de observatii
meteorologice.

9.DETERMINAREA UMEZELII AERULUI

1.PSIHROMETRELE
Sunt instrumente cu ajutorul carora se determina atat tensiunea vaporilor
de apa din aer ,cat si umezeala relative a acestuia.

2. PSIHROMETRE CU ASPIRATIE
 a) Psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala
 reprezinta unul dintre principalele instrumente aflate in
dotarea statiillor meteorologice .Cu ajutorul lui se determina
pe cale indirecta tensiunea vaporilor de apa si umezeala
relative a aerului.

 este alcatuit din doua termometre psihrometrice identice (1 si

2)ale caror capete superioare ,protejate de mansoane
metalice ,sunt montate in inelele unei cleme(3),fixata la randul
ei prin intermediul unui surub(4) ,de vergeaua verticala a
stativului(suportului) de termometre (5),care se termina la
partea inferioara cu un trepied (6).

 portiunile inferioare ale celor doua termometre psihrometrice

strabat canalele laterale ale unei piese metalice numita doza
dubla(7) si patrund in interiorul unor tuburi de aspiratie
confectionate din sticla(8 si 9) in asa fel incat rezervoarele cu
mercur sa ramana la 2-3 cm deasupra deschiderilor acestora.

 capetele superioare ale tuburilor de aspiratie sunt fixate cu

ceara rosie in inele metalice(10 si 11) care se insurubeaza la
capetele inferioare ale canalelor dozei duble.

 in afara canalelor laterale mentionate,doza dubla prezinta si un

canal central la capatul caruia se insurubeaza dispozitivul de
ventilare numit morisca aspiratoare(12).

Observatiile cu ajutorul psihrometrlui de statie se efectueaza la orele

1:00,7:00,13:00 si 19:00 dupa reguli generale.

b)Psihrometrul cu ventilatie artificial de tip Assmann

  ca si psihrometrul de statie,se compune din doua
termometre ordinare identice(1 si 2)care au insa dimensiuni
mai reduse. Acestea sunt fixate intr-o montura metalica
nichelata,formata dintr-un tub central(3) care se bifurca la
partea inferioara in doua tuburi laterale.

 prin mijlocirea unor inele de material plastic(4 si 5) la

capetele inferioare ale tuburilor laterale se insurubeaza
sistemele tuburilor de aspiratie(6 si 7) formate din cate doua
tuburi metalice(6,7 si 8,9) dispuse concentric.Acestea au si
rolul de a proteja rezervoarele termometrelor impotriva
radiatie solare directe.

2. PSIHROMETRELE FARA ASPIRATIE

a)Psihrometrul de statie tip August

  este un psihrometru fara aspiratie utilizat numai in cazul
indisponibilitatii psihrometrului cu morisca aspiratoare.

 alcatuit din doua termometre psihrometrice identice(1 si 2)

fixate pe stativul vertical (3) prin intermediul clemelor(4 si 5)
el este asezat in mijlocul primului adapost meteorologic in
asa fel incat rezervoarele termometrelor sa se situeze la
inaltimea de 2m fata de suparafata terestra.

10.Determinarea precipitatiilor atmosferice

Precipitatiile atmosferice sunt particule de apa lichida ori solida
(cristalizata sau amorfa) care cad din nori (rar si din ceata) atingand suprafata
terestra. Geneza precipitatiilor atmosferice presupune cresterea picaturilor fine
de apa din nori pana la dimensuni care sa permita invingerea curentilor
ascendenti si caderea pe suprafata terestra. Aceasta se realizeaza prin
coalescenta (coagulare) si condensare sau sublimare.

Pluviometrul de tip I.M

Este un instrument simplu alcatuit din trei parti mari si anume:receptorul sau
corpul pluviometrului,colectorul si dispozitivul pentru zapada
 Receptorul reprezinta un cilindru confectionat din tabla de zinc,terminat la
partea superioara cu un inel de bronz sau alema al carui diametru este de
159,5mm
 Colectorul pluviometrului este un vas cilindric de tabla a carui parte
superioara are forma unui trunchi de con.Pe partea exterioara a cilindrului
sunt sudate trei pene de centrare dispuse vertical de 120ºdepartate una
de alta.
 Eprubeta pluviometrica este un vas cilindric de sticla cu ajutorul caruia se
masoara cantitatea de apa acumulata in colectorul pluviometrului.
 Capacul pluviometrului este confectionat din acelasi material ca si corpul
pluviometrului si serveste la inchiderea suprafetei receptoare,atunci cand
vasul colector al intrumentului se scoate in scopul masurarii cantitatii de
apa acumulata in intervalul dintre observatii.
 11. Determinari asupra stratului de zapada

Din punct de vedere climatologic, stratul de zapada care acopera solul, in

timpul sezonului rece, are o importanta deosebita, datorita grosimii, structurii si
densitatii ce-l caracterizeaza. Datorita conductibilitatii sale reduse, stratul de
zapada joaca rol protector pentru sol contra ingheturilor radiative si advective. De
asemenea, stratul de zapada, datorita proprietatilor sale radiative, genereaza
scaderea accentuata a temepraturii stratului de aer din vecinatatea lui.
La statiile meteorologice se efectueaza observatii zilnice, atat vizuale cat si
instrumentale, ce vizeaza: determinarea gradului de acoperire cu zapada a
solului si a modului de asezare a stratului de zapada; masurarea grosimii stratului
de zapada; determinarea densitatii structurii si echivalentului de apa al stratului de
zapada.

Determinarea densitatii stratului de zapada

 Se efectueaza prin mijlocirea densimetrului de zapada cu cantar.
Densimetrul de zapada cu cantar
 Este alcatuit dintr-un cilindru cu capac,un cantar si o lopatica.
 Pe suprafata lui exterioara este gravata o scara cu 60 de diviziuni
reprezentand tot atatia cm.
 La celalalt capat al cilindrului se fixeaza prin intermediul unui
stift,capacul metalic al densimetrului

12.Determinari asupra depunerilor de

gheata
meteorologice si prevazute cu suporti orizontali pe care se fixeaza doua perechi
de
Este format din trei tevi metalice,plantate vertical in coltul de nord-est l
platformei
a) Chiciurometrul

b) Piesele auziliare folosite la determinarile asupra depunerilor de

gheata
 Sublerul(sabloanele Panomarev)
  Cada
 Clestele pantent si carligul
 Panza de bomfaier

13.Determinarea presiunii atmosferice

Presiunea atmosferica este forta cu care invelisul gazos al planetei apasa
asupra unitatii de suprafata.
Instrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii atmosferice
In aceasta categorie se includ barometrele cu mercur,barometrele
aneroide,altimetrele si hipsometrele.
Barometrul tip R.Fuess
  Tubul baramotric este confectionat din sticla speciala si are lungimea
de 85-86mm
 Diametrul sau masoara7-8mm in dreptul scarii si scade aproape de
jumatate,mai jos de aceasta.
 Tubul de protectie este un cilindru metalic cu diametrul interior ceva
mai mare decat cel exterior al tubului barometric de sticla.
 Rezervorul cu mercur are forma unui cilindru cu diametrul mai mare
decat inaltimea si este contruit din fonta sau otel nealiat.

1 4 . Nebulozitatea
 reprezintă gradul de acoperire cu nori al cerului la un moment dat.
Nebulozitatea se exprimă în optimi din bolta cerească după un anumit
cod. În observaţiile asupra norilor se disting: nebulozitatea parţială sau
nebulozitatea norilor inferiori şi nebulozitatea totală în care se cuprind
toate formele de nori.

Observaţiile asupra nebulozităţii se execută întotdeauna dintr-un loc deschis din

care se poate vedea întreaga boltă cerească şi dacă este posibil până la orizont.

Observaţiile asupra nebulozităţii se fac vizual sau instrumental şi constau in:

-- aprecierea nebulozităţii generale (cantităţii totale de nori);
-- aprecierea nebulozităţii norilor inferiori (cantităţii norilor inferiori);
-- aprecierea plafonului minim al norilor inferiori sau determinarea instrumentală
a înălţimii bazei inferioare a norilor.

15.Determinarea caracteristicilor vantului

Girueta Vild-model vechi
 Este alcatuita dintr-un ax metalic vertical fix si unul mobil.
 Axul vertical mobil pe care sunt fixate cele doua indicatoare ale giruetei
se termina la extemitatea inferioara cu o deschidere tubulara in care
patrunde capatul superior,prevazut cu o bila rulment,al axului fix.
 Acest lucru ii permite sa se roteasca usor spre stanga sau spre
dreapta,sub influenta schimbarilor de directie ale vantului.
 Bibliografie

1. Sterie Ciulache,1973,Manual practic,Centrul

de multiplicare al Universitatii din
Bucuresti,Bucuresti