Universitatea din Bucureti

Facultatea de Geografie

Lucrri practice-Meteorologie
Msurarea umezelii aerului
Observaii asupra nebulozitii
Msurarea caracteristicilor vntului
Specializarea-Geografie
Grupa 101
Studenti: Ancu Roxana
Apreutesei Nicoleta
Avram Emilia
Brumatu Niculina
Caloian Alina

Bucureti 2016

Cuprins

Cap.1 Notiuni indroductive

Cap.2 Definitii

Cap.3 Unitati de masura

Cap.4 Amplasarea instrumentelor

Cap.5 Categorii de instrumente

Cap.6 Orar de observatii

Cap.7 Curiozitati

Bibliografie

Cap.1 Notiuni indroductive

Umezeala sau umiditatea aerului reprezinta coninutul de vapori de ap existeni la un moment dat n
atmosfer. Este o insusire importanta a aerului atat din punct de vedere meteorologic cat si bioclimatic.

Gradul de umiditate are o mare importan din punct de vedre meteorologic, deoarece vaporii de ap
influeneaz bilanul radiativ-caloric al aerului, prin absorbia radiaiilor de und lung iar prin condensare
genereaz norii, ceaa, precipitaiile lichide i solide.

Norii se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase
asupra evolutiei vremii. Norii sunt produsi ai condensarii sau sublimarii din atmosfera libera, fiind o mas
vizibil de picturi de lichid condensat (ap, n cazul planetei Pamnt) sau de cristale de ghea condensate.
Ramura meteorologiei care studiaz norii este nefologia.

Observatiile privitoare la nori,au o deosebita importanta pentru prevederea timpului,asigurarea din punct de
vedere meteorologic a protectiei navigatiei aeriene si in general,pentru cunoasterea proceselor fizice care se
petrec in atmosfera.

Miscarile pe care aerul le executa paralel sau aproximativ paralel cu suprafata terestra sunt cunoscute sub
numele de vant (element meteorologic important caracterizat printr-o foarte mare variabilitate spatiala si
temporala atat in privinta directiei cat si a vitezei).

Cap.2 Definiii

Msurare-determinare a valorii unei

mrimi;

Observaie-examinarea metodica si
intentionata a unui proces;

Umezeala- coninutul de vapori de ap

existeni la un moment dat n atmosfer;

Aer- amestec gazos i transparent care

nconjur Pmntul;

Nebulozitate-gradul de acoperire a cerului

cu nori;

Vant- fenomen fizic ce se manifest ca

o circulaie dirijat de aer n atmosfera
terestr.

Umezeala sau
umiditatea aerului
este definit prin
coninutul de vapori
de ap existeni la
un moment dat
n atmosfer.

Miscarile pe care
aerul le executa
paralel sau
aproximativ paralel
cu suprafata terestra
sunt cunoscute sub
numele de vant.

Nebulozitatea
reprezinta gradul de
acoperire al cerului
cu nori.

Cap.3 Uniti de msur

1.Umezeala aerului- In scopul determinarii umezelii cantitatii de vapori de apa existente la un moment dat in aer
se utilizeaza o serie intreaga de notiuni si unitati de masura:

Tabel 2

Tabel 1

2.Nebulozitatea-Unitatea de msur pentru nebulozitate este: zecimea de bolt cereasc.

3.Vantul-acesta este caracterizat prin doi parametri de baza:viteza si directie.

Unitati de masura

Viteza vantului se exprima in m/s sau km/ora.

1 m/s = 3,6 km/ora

In unele cazuri (de exemplu. in practica navigatiei maritime), viteza se exprima si in noduri (1 nod=l,852km/h, adica echivalentul a
0,51 m/s).

Directia vantului reprezinta directia de unde bate vantului si nu spre care se indreapta. Directia vantului se apreciaza prin cele 16
sectoare ale orizontului notate cu majusculele punctelor cardinale i intercardinale (principale si secundare) in sensul deplasarii
acelor de ceas, utilizandu-se roza vanturilor.

Deoarece acest mod de notare este greoi si mai imprecis, directia vantului se apreciaza si in grade sau decagrade ca, de
exemplu, in aeronautica si in transporturile maritime. Directia vantului in plan orizontal este data de unghiul pe care il face vectorul
vant cu directia nordului geografic.

Fig.1 Roza vanturilor in puncte cardinale(a) si in decagrade(b)

Intensitatea sau taria vantului se apreciaza vizual, indirect cu ajutorul

scarii Beaufort (conceputa de amiralul francez in anul 1805 si modificata
ulterior pentru a putea fi aplicata si pe uscat), dupa efectele mecanice pe
care le produce vantul asupra vegetatiei, constructiilor etc

Tabel 3

Cap.4 Amplasarea instrumentelor

1.Umezeala aerului

Linia 2-adapost 1-psihometrele,higrometrele

- adapost 2- higrografele

2.Cantitatea norilor sau nebulozitatea se determina

vizual si se noteaza intr-un registru.

3.Instrumentele cu citire directa (giruetele si

anemometrele) sunt amplasate pe Linia 1 a statiei
meteorologice.
Instrumentele inregistratoare (anemograful) sunt
amplasate pe Linia 4 a statiei meteorologice,la 1 m N
de heliograf.

Fig.2 Amplasarea instrumentelor pe platforma meteorologica standard

Cap.5 Categorii de instrumente

5.1 Instrumente pentru masurarea umiditatii aerului

Psihometre

Higrometre

Higrografe

A.Psihrometrele sunt instrumente prin intermediul crora se determin tensiunea vaporilor de ap din aer i umezeala
relativ a acestuia.

Partea principal a acestora este dat de dou termometre identice, unul avnd rezervorul acoperit cu tifon care se umezete
n timpul efecturii msurtorilor (termometrul umed), iar cellalt msoar temperatura aerului n mediu uscat(termometru
uscat).

Pe tifonul umezit se produce evaporarea, proces care se efectueaz cu consum de energie caloric. Astfel, temperatura
indicat de termometrul umed va fi mai mic dect cea indicat de termometrul uscat (din stnga) al psihrometrului. Totui,n
prezena ceii, cnd temperatura aerului are o valoare mai mic de 0C, pot s apar i situaii inverse.

n practica meteorologic se utilizeaz mai multe tipuri de psihrometre: psihrometre cu aspiraie i psihrometre fr aspiraie.

a) Psihrometrele cu aspiraie sunt acele instrumente meteorologice la care ventilaia aerului n jurul rezervoarelor
termometrelor se face prin mijlocirea unor dispozitive speciale (psihrometre cu ventilaie artificial).

Psihometrul de statie cu ventilatie artificiala-cu ajutorul lui se determina pe cale indirecta tensiunea vaporilor de apa si
umezeala relativa a aerului.

Psihrometrele de staie cu ventilaie artificial se instaleaz n primul adpost meteorologic, n poziie vertical, pe acelai
stativ cu termometrele de maxim i de minim. Sunt de dou tipuri: cu doz dubl i cu doz simpl.

Prezint o moric aspiratoare care are rolul de a aspira un curent de aer prin tuburile de aspiraie, ventilnd astfel
rezervoarele celor dou termometre (umed i uscat).

Prin rotire, morica determin formarea, n jurul rezervoarelor, a unui curent de aer cu vitez constant, ce va contribui la
evaporarea apei de pe tifonul umezit cu ap distilat.

1.Psihometrul de statie cu doza dubla -valorile de temperature citite la acest tip de psihometru se inscriu in rubricile corespunzatoare
din registrul RM-1M.

2.Psihometrul de statie cu doza simpla-acesta se deosebeste de psihometrul cu doza dubla,prin faptul ca morisca lui aspira aerul printrun singur tub de aspiratie,care protejeaza rezervorul termometului umed si se insuruba la capatul inferior al unicului canal al dozei.

Fig.3 Psihometrul de statie cu doza dubla

Fig.4.Psihometrul de statie cu doza simpla

3.Psihrometru cu ventilaie artificial tip Assmann

este un instrument de construciespecial folosit cu precdere n

expediiile de cercetri microclimatice deoarece este uor transportabil i
ofer posibilitatea de a efectua msurtori n plin soare, datorit unei
monturi metalice nichelate ce protejeaz cele dou rezervoare
termometrice.

Acesta se compune din doua termometre ordinare cu dimensiuni mai

reduse. Acestea sunt fixate intr-o montura metalica nichelata,formata
dintr-un tub central care se bifurca la partea inferioara in doua tuburi
laterale.

Psihometrul electric cu ventilatie artificiala tip Rssel-unele statii din

reteaua meteorological sunt dotate si cu psihometru electric de tip
Rssel,a carui morisca aspiratoare este actionata fie prin current electric
de la retea,fie prin intermediul catorva baterii uscate,fixate sub capacul
acesteia.

Fig.5 Psihrometru cu ventilaie artificial tip Assmann

b)Psihrometrele fr aspiraie sunt acele instrumente meteorologice la careventilaia aerului din jurul rezervoarelor
termometrice se face fr intervenia unuidispozitiv anume construit (psihrometre cu ventilaie natural). Indicaiile
lor nu suntdintre cele mai exacte deoarece viteza curentului de aer din jurul rezervoarelor termometrice nu este
constant.

1.Psihrometru de staie tip August este utilizat la staiile meteorologice numai ncursul indisponibilitii
psihrometrului cu moric aspiratoare.

Este alcatuit din doua termometre psihometrice identice fixate pe stativul vertical prin intermediul clemelor.

2.Psihrometrul pratieeste un instrument relativ simplu, fr aspiraie,care se utilizeaz mai ales n expediiile de
cercetri microclimatice lipsite de psihrometre speciale de tip Assmann.

El se compune dintr-un cadru metalic(1) montat la capatul unui ax (2) in jurul caruia se poate roti usor.

Fig.6 Psihrometru de staie tip August

Fig.7 Psihrometrul pratie

Tabelele psihrometrice

Sunt folosite pentru aflarea caracteristicilor umezelii aerului deoarece n urma

msurtorilor psihrometrice se obin dou valori termice, obinute de termometrul
uscati termometrul umed. Pe baza lor se determin indirect temperatura punctului
de rou,tensiunea vaporilor de ap, deficitul de saturaie i umezeala relativ

A.Tabelele psihometrice Assman-sunt impartite in trei mari sectiuni,respectiv:

Sectiunea intai-contine tensiunea de saturatie (E) deasupra ghetii si a apei,pentru

valori ale temperaturii cuprinse intre -35 si -100C.

Sectiunea a doua-contine tensiunea vaporilor (mm) si umezeala relative a aerului

(%),calculate pentru diferite valori termice indicate de termometrele uscate si umezit la
presiunea 755mm.

Sectiunea a treia-contine tensiunea vaporilor (e) pentru diferite valori ale umezelii
relative (r) si diferite valori ale temperaturii citite pe scara termometrului uscat (t).

B.Tabelele psihrometrice Savici sunt mai frecvent utilizate la staiile meteorologice.Se

deosebesc de tabelele Assmann prin faptul c fora elastic a vaporilor de ap este
exprimat n milibari (mb).

B.Higrometrele instrumente utilizate la staiile meteorologice n scopul determinrii umezelii relative a aerului. Ele
i bazeaz funcionarea fie pe proprietate afirului de pr omenesc, degresat, de a se alungi atunci cnd umezeala
crete i de a sescurta cnd umezeala scade, fie pe variaiile dimensiunilor lineare ale unei membrane organice cu
nsuiri higroscopice.

In higrometrie se utilizeaza in special firele blonde de par,deoarece sunt mai subtiri si prezinta un numar foarte
redus de pigmenti,ceea ce le confera o mare sensibilitate fata de variatiile umezelii aerului.

1.Higrometrele de absorbtie cu fir de par-au ca piesa receptoare un fir de par omenesc blond degresat care isi
mareste lungimea in functie de cantitatea de vapori de apa absorbita si condensate in porii sai liberi.

a.Higrometrul de tip Koppe se instaleaz n primul adpost meteorologic, n spatele psihrometrului de staie, n
poziie vertical.

Se compune dintr-un cadru metallic in interiorul caruia este fixat un suport de metal,avand forma literei U,asezata
in pozitie inversa.

Fig.8 Higrometrul de tip Koppe

b) Higrometrul de tip R. Fuess-instrument mai putin raspandit,dar sufficient de precis. Are ca piese receptoare 14 fire de par omenesc,blond,degresat,al caror capat superior este fixat prin intermediul unei placi metalice si al
unor suruburi mici la extremitatea inferioara a unei lame curbate.

c) Higrometrul tip URSS-acesta este alcatuit dintr-un cadru metallic si are ca piesa receptoare un singur fir de
par.

Fig.9 Higrometrul de tip R. Fuess

Fig.10 Higrometrul tip URSS

2.Higrometrele de absorbie cu membran organic au ca pies receptoare o membran organic obinut

prin prepararea ntr-un anumit mod a unor organe interne luate de la diverse animale (vezica urinar,
intestine etc). Fiind higroscopic, membrana respectiv absoarbe vaporii de ap din atmosfer i se
alungete sau i pierde prin uscare i se scurteaz.
Singurul instrument de acest fel este Higrometrul M-39

Higrometrul M-39-este un higrometru sovietic ce are ca piesa receptoare o mambrana organica circular
tratata special. Aceasta este intinsa pe o frama metalica,de asemenea,circular fixate la randul ei pe un cadru
dreptunghiular.

La higrometrul M-39,diviziunile scarii sunt trasate la distante egale,deoarece deformarile suferite de

piesa receptoare sunt proportionate cu variatiile procentuale ale umezelii relative.

Fig.11 Higrometrul M-39

C.Aparate pentru nregistrarea continu a variaiilor umezelii relative a

aerului(Higrografe)

Higrograful se instaleaz pe podeaua celui de-al doilea adpost

meteorologic,alturi de termograf, la nlimea de 2 m deasupra suprafeei solului.

Este format din trei pri componente:

- partea receptoare cuprinde un mnunchi sau mai multe mnunchiuri de fire de

pr omenesc, blond i degresat, ce pot fi dispuse orizontal sau vertical, n funcie de
tipulhigrografului;

- partea transmitoare este dat de un sistem de prghii, care amplific i

transmitdeformrile suferite de mnunchiul de fire;

- partea nregistratoare este alctuit din braul prghiei de nregistrare, tamburul

cilindric pe care se nfoar higrograma i care efectueaz o turaie complet n 24 de
ore (lahigrografele zilnice) sau ntr-o sptmn (la cele sptmnale)

1.Higrografe fr dispozitiv de compensare

-higrograful Fuess;
-higrograful Junkalor;
-higrograful Fischer;
-higrograful Lambrecht.

2.Higrografe cu dispozitiv de compensare

-higrograful tip J. Richard;

-higrograful tip URSS model vechi;
-higrograful tip URSS model nou

1.a.Higrograful de tip R. Fuess -piesa receptoare a aparatului se compune din 35 de fire umane ce
alcatuiesc un manunchi dispus orizontal.

b. Higrograful Junkalor-are drept piesa receptoare un manunchi format din 35-40 fire de par ale caror
capete sunt fixate pe un cadru metallic aflat la exteriorul aparatului.

c.Higrograful Fisher-are piesa receptoare formata din 6 manunchiuri a cate 10-12 fire de
par,grupate in cate doua fire a cate trei manunchiuri fiecare.

d.Higrograful W. Lambercht-are ca piesa receptoare o grupare formata din 8 manunchiuri a cate

15 fire de par,care construiesc impreuna un dispozitiv in forma de lira.1

Fig.14 Higrograful Fisher

Fig.12 Higrograful tip R.Fuess

Fig.13 Higrograful Junkalor

Fig.15 Higrograful W.Lambercht

2.a.Higrograful tip J. Richard- piesa receptoare este formata dintr-un manunchi de 35-40 de fire de par omenesc ale caror capete sunt
prinse cu ajutorul unor suruburi mici, intre placutele de alama, fixate la extremitatea suportului metalic.

b.Higrograful tip URSS-model vechi-acesta are ca piesa receptoare un manunchi de fire de par omenesc. Ambele capete ale
manunchiului sunt prinse in garnituri cilindrice de material plastic, fixate la randul lor in cilindrii metalici.

c.Higrograful tip URSS-model nou-reprezinta o varianta imbunatatita a modelului vechi descris mai sus, dar care se deosebeste prin
cateva amanunte de constructie. Cutia aparatului este confectionata din ebonite, si are capacul prevazut cu geamuri Plexiglas pe
ambele parti laterale.

Fig.16 Higrograful tip J.Richard

Fig.17 Higrograful tip URSS,model vechi

Fig.18 Higrograful tip URSS.model nou

Intretinerea higrografelor

Pentru a functiona ireprosabil, el trebuie mentinut in cea mai perfecta stare de

curatenie .

Indepartarea prafului si a produselor de condensare depuse pe cutia si angrenajele lui,

constituie prima conditie ce se cere indeplinita.

Curatarea de praf a manunchiurilor de fire de par se realizeaza prin spalarea lui

repetata cu ajutorul unei pensule inmuiate in apa distilata sau de ploaie , amestecata cu
o cantitate mica de alcool .

Efectuarea observatiilor si prelucrarea higrogramei

Observatiile psihometrice (efectuate la orele 01,07,13,19) trebuie sa respecte o anumita ordine in

cadrul determinarilor termometrie,respectiv:

-se umezeste tifonul termometrului umed cu apa distiata,

-se intoarce cu cheia arcul moristii aspiratoare,

-se urmareste coborarea temperaturii la termometrul umed , cand coloana de mercur a acestuia devine
stationara, se efectueaza citirea ambelor termometre , incepand cu cel umed apoi cu cel uscat,

-in momentul in are coloana termometrica s-a stabilizat,se citesc pe rand zecimile de grad si dupa
aceea gradele intregi,

-daca temperatura aerului scade in valori mai mici de -10C, determinarile se fac numai la
termometrul uscat si la higrometru.

5.2 Inainte de a prezenta instrumentele

folosite pentru determinarea nebulozitatii
trebuie sa se inteleaga modul de formare a
unui nor,categoriile de nori si determinarile la
care sunt expusi.
Formarea unui nor este determinata de trei
conditii :

In atmosfera trebuie sa existe o anumita

cantitate de umiditate, necesara atingerii
punctului de saturatie;

In atmosfera trebuie sa se gaseasca asa

numitele nuclee de condensare (care sunt
particule de mici dimensiuni care se gasesc
in suspensie in atmosfera - praf,
microorganisme etc.);

Trebuie sa aiba loc o racire suficienta a

atmosferei pentru realizarea sublimarii.

Fig.19 Formarea unui nor

Clasificarea norilor

Criteriile care stau la baza diferitelor clasificri ale sistemelor noroase sunt
forma,nlimea , geneza i structura lor microfizic.

n funcie de structura microfizic, norii se grupeaz n trei categorii:

nori de ap , alctuii din picturi de ap, uneori amestecate cu picturisuprarcite:

Stratus, Stratocumulus, Altocumulus;

nori de ghea , alctuii din cristale sau particule de ghea: Cirrus,

Cirrostratus,Cirrocumulus,
partea
superioar
a
norilor
Altostratus,
Nimbostratus,Cumulonimbus;

nori mixti, alctuii dintr-un amestec de picturi de ap suprarcite i particule

deghea: Altostratus, Nimbostratus, Cumulonimbus, Cumulus

Fig.20 Etaje de nori

In funcie de locul de formare i

dezvoltare, exist trei etaje:

etajul inferior (0-20 km): Cumulus,

Stratus, Stratocumulus, Cumulonimbus;

etajul mijlociu(2-6/7 km):

Altocumulus, Altostratus,
Nimbostratus;

etajul superior (6/7-12/13 km): Cirrus,

Cirrostratus, Cirrocumulus.

A) Etajul superior, dezvoltat ntre 4 i 12 km

1.Cirrus (in latina, cirrus=bucl de pr) - Ci

se formeaz la peste 5 km altitudine, n zona temperat;

apar ntr-una din urmtoarele forme:castellanus, fibratus, spissatus, and uncinus;

se pot forma n mod cel mai frecvent prin avansarea vaporilor de ap la mare altitudine, dar i din dra
lsat de avioane, n urma cicloanelor sau a norilor cumulonimbus;

culoare alb sau gri stralucitoare, structura filamentoasa (forme de suvite, vertebre, fulgi);

se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mica (n medie 1500 m), transparena, structura
filamentoasa clar pronuntata;

prevestesc schimbarea de vreme, fiind mesageri ai timpului ploios, dei, ei nii nu produc precipitaii.

Fig.21 Cirrus

2. Cirrocumulus Cc

se formeaz la peste 6km altitudine;

apar n urmtoarele forme: stratiformis, lenticularis, castellanus, and floccus;

ca i celelalte formaiuni cumuliforme (cumulus, stratocumulus) denot convecia

atmosferic;

spre deosebire de cirrus, au o structura ondulata sau in forma de smocuri, gramezi, dispuse
in siruri;

au o durat de via redus, de multe ori transformndu-se, datorit cristalelor de ghea

din care sunt formai, n cirrostratus;

formeaz, uneori, fenomenul numit virga (precipitaii foarte fine care nu ating suprafaa
terestr);

se pot forma n faa unui front atmosferic, caz n care prevestesc inrautatirea vremii n
circa 10 ore.

Fig.22 Cirrocumulus

3. Cirrostratus Cs

se dezvlot la altitudini de peste 5.5 km;

apar sub dou forme: fibratus and nebulosus;

formeaz deseori halo;

dau cerului, cnd sunt prezeni, un aspect

lptos;

au forma de panza continua, fiind relativ

transparenti, omogeni si compacti;

sunt formai din cristale de ghea;

deseori preced un front cald i prevad vreme

ploioas n 12 - 24 ore sau chiar mai repede.

Fig.23 Cirrostatus

B) Etajul mijlociu, dezvoltat intre 2 si 6 km:

1.Altocumulus Ac

se formeaz ntre 2 i 6 km, asemenea genului altostratus, avnd o dezvoltare orizontal de ordinul miilor de kilometri
ptrai;

apar sub una din urmtoarele forme, asemenea genului cirrocumulus: stratiformis, lenticularis, castellanus, floccus;

de culoare alb sau cenuiu deschis, se prezinta sub forma de valuri, bulgri sau plci desparite prin sprturi prin care se
vede cerul;

se deosebesc de forma superioar, cirrocumulus prin umbrele pe care le creaz, dimensiunile mai mari i relieful variabil;

de stratocumulus se deosebesc prin inaltimea si transluciditatea mai mare.

sunt prezeni, de obicei, ntre dou fronturi (unul cald, unul rece);

altocumulus castellanus denot frecvent dezvoltarea unei furtuni, fiind semn al instabilitii atmosferice n mijlocul
troposferei, loc n care se pot transforma n cumulonimbus - acetia sunt, alturi de cumulus i cumulonimbus cele trei
forme de nori care dau fenomene meteo periculoase;

o form special, lenticularis, este la orginea multor raportri de fenomene OZN

Fig.24 Altocumulus

2.Altostratus As

aspect de panza continua omogena, cenuiu albstruie, care acopera treptat tot cerul
(ecrannd soarele mult mai bine dect
cirrostratus);

sunt formai prin ridicarea unor mase mari i

stabile de aer, fapt ce determin condensarea
vaporilor n nori;

produc precipitatii slabe, mai ales iarna, uneori

sub form de virga;

prevestesc schimbarea vremii (invazie de aer

rece, care produce furtuni), mai ales sub forma
fibratus, care semnific apropierea unui front
cald;

se deosebesc de nimbostratus prin densitatea

mai mica si plafonarea mai mare.

Fig.25 Altostratus

C) Etajul inferior se intinde de la cateva zeci (sute) de

metri pana la 2 km:

1.Nimbostratus (n latin nimbus nseamn ploaie)

se ntind ntre nivelul solului i 3 km i au o grosime

medie de 2 km;

se dezvolt, de obicei, din altostratus i, preponderent,

la latitudini medii;

formeaza un strat amorf de straturi de culoare cenusie sumbr, ce intuneca stralucirea soarelui;

dupa cum ii tradeaza numele, acesti nori dau

precipitatii extinse, care, uneori, pot dura zile in sir, n
funcie de activitatea vnturilor;

spre deosebire de cumulonimbus, nu produc descrcri

electrice, dei este posibil, n situaii excepionale, s
cuprind nori cumulonimbus. Descrcrile electrice, pe
care acetia le produc, interacioneaz cu norii
nimbostratus, dar doar n imediata vecintate.

Fig.26 Nimbostratus

2.Stratus

norii cei mai de jos, cenuii (se aseamana cu ceaa

nalt);

acoper, in general, ntreaga bolt cereasc; soarele

i luna nu se vd;

se formeaz, de obicei, n fronturi reci, asemntor

ceei, prin rcirea aerului i creterea umiditii
relative;

apar sub dou forme: nebulosus i fractus, fiecare

avnd varietile: opacus, translucidus, undulatus;

se caracterizeaz prin dispunerea orizontal a

straturilor, deosebit de formauinile cumuliforme,
care se formeaz prin convecie;

nu dau niciodata precipitatii insemnate (din ei

ploua marunt sau burniteaza, iar in cursul iernii
cade ninsoare slaba)

Fig.27 Stratus

3.Stratocumulus

au aspectul unor paturi groase sau sunt dispusi in

gramezi ori

in rulouri, fie de culoare albicioasa (cand sunt in

calea razelor soarelui), fie sumbri si opaci (cand
acopera discul sau stralucitor);

cateodata au aspectul unor placi sau al unor

imensi bolovani de rau;

rar dau precipitatii slabe de scurta durata;

de altocumulus se deosebesc prin dimensiunile

componentelor si inaltimea inferioara;

de nimbostratus se deosebesc prin structura

ondulata si lipsa precipitatiilor, iar fata de stratus
prin inaltimea mai mare si structura clar
proeminenta;

Norii stratocumulus, translucizi, care trec

dimineata, anun timp frumos n timpul zilei (a)
iar seara coloreaza cerul la apus n galbenportocaliu. Daca soarele apune mascat ntre acesti
nori (b) a doua zi va ploua.

Fig.28 Stratocumulus

4.Cumulus

nori grosi cu baza orizontala cenusie sau albastruie si

varful albicios, apar frecvent sub forma unor
ghemotoace de bumbac;

apar sub altitudinea de 2km;

sunt precursori, de multe ori, ai altor nori, precum

cumulonimbus, sub influena unor factori precum
instabilitatea, umiditatea sau temepratura;

apar izolati sau n salbe cu bazele aflate la acelasi nivel

cu marginea norului, mai luminate decat centrul;

au margini bine delimitate;

apar sub una din formele: humilis, mediocris,

congestus, and fractus;

cumulus humilis i mediocris indic vreme bun, dei,

cei din urm, din cauza dezvoltrii verticale, pot evolua
n cumulus congestus sau chiar n cumulonimbus;

cumulus congestus, ce apar sub forma unor turnuri, se

dezvolt, frecvent n cumulonimbus, producnd
furtuni;

acest tip de nori pot produce ploi acide sau tornade

Fig.29 Cumulus

Exista un anumit tip de nori care apartin celor 3

etaje,avand baza in etajul inferior si varful in etajul
superior
1.Cumulonimbus (300m 17 km)

nori grosi, de culoare inchisa la baza si albi la varf,

inaltandu-se ca niste mase enorme in forma de munti
cu varful fibros;

acopera, in general, cerul complet;

c. calvus, c. incus, c. mammatus

din ei cad precipitatii sub forma de averse, insotite

adesea de descarcari electrice, vijelii si caderi de
grindina.
Fig.30 Cumulonimbus

n funcie de aspectul exterior pe care l mbrac

diferitele sisteme noroase,grupele de nori au
cptat numele de genuri, iar subdiviziunile lor,
specii i varieti:

Tabel 4

1.Determinarea nebulozitatii

Este o observatie vizuala ce se exprima in zecimi sau in optima, in care se considera bolta cereasca un intreg impartit
imaginar in zece parti egale (climatic) sau in opt parti egale (sinoptic), apreciindu-se cate parti din acest intreg sunt
acoperite cu nori.

Nebulozitatea poate fi totala, intelegand prin aceasta acoperirea data de toti norii dezvoltati in profil vertical si
partiala, data numai de norii inferiori. In registrul de observatii meteorologice, nebulozitatea se inscrie sub forma de
fractie la numitor notandu-se valoarea nebulozitatii partiale, iar la numarator pe cea a nebulozitatii totale.

Efectuarea observatiilor privitoare la nori

Sunt urmarite: felul
- cantitatea
- inaltimea

Pentru identificarea diferitelor genuri,specii si varietati de nori se face apel la o serie de indicii ajutatoare:
- luminanta norului( cantitatea de lumina reflectata)
- culoarea( culoarea luminii pe care norul o primeste)
- meteorii

2.Determinarea cantitatii norilor

Cantitatea norilor sau nebulozitatea se determina vizual si se noteaza intr-un registru .

In acest scop,observatorul apreciaza de pe platforma meteorologica gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti vizibile
impartita imaginar in 10 parti egale,iar gradul de acoperire a cerului cu nori variaza intre 0/10 si 10/10.
Gadul de
acoperire

Semnificatia

0/10

Cer complet senin

1/10

O zecime sau mai putin din bolta cereasca este acoperita cu nori,insa nu
este cer senin

2/10
3/10
4/10
5/10

Partial sau jumatate din bolta cereasca este acoperita cu nori

6/10
7/10
8/10
9/10

Cer aproape complet acoperit cu nori

10/10

Cer complet acoperit cu nori

Tabel 5

3.Determinarea cantitatii si felul norilor in cursul noptii si in conditii speciale

La aprecierea nebulozitatii,se considera acoperite cu nori acele parti ale boltii ceresti in
care nu se vad stelele.

Unii nori au o vizibilitate mai mica ,iar din aceasta cauza observatorul nu poate sa
aprecieze cantitatea norilor si in rubricile respective ale registrului RM-1M se va trece
semnul intrebarii ? .

In timpul cetii in rubrica se noteaza semnul cetii ,iar in cazul furtunii de praf,al
viscolului cu ninsoare ,a paclei sau altor fenomene se trece in rubrica nebulozitatii
10/?,iar in cea a norilor fenomenul respectiv.

4.Determinarea inaltimii sau plafonul norilor

Este o operatiune care consta in aprecierea vizuala sau masurarea instrumentala a inaltimii bazei norilor
deasupra nivelului statiei.
Inaltimile medii ale bazei norilor

Cirrus...................................7-10 km

Cirrocumulus...........................6-8 km

Cirrostratus.............................6-8 km

Altocumulus cu ondulatii mari.......2-3 km

Altocumulus cu ondulatii mici........4-5 km

Altostratus translucizi.................4-5 km

Altostratus opaci.......................2,5-3 km

Nimbostratus............................0,3-1,5 km

Stratocumulus...........................0,6-1,5 km

Stratus....................................0,1-0,7 km

Cumulus...................................0,8-1,5 km

Cumulonimbus............................0,4-1 km

5.Determinarea vizuala a bazei norilor

Reprezinta metoda cea mai simpla,cea mai raspandita dar si cea mai putin precisa. Pentru aprecierea inaltimii pot fi
folosite repere din teren a caror inaltime este cunoscuta( cladiri inalte, antene de radio)- ele pot conferi determinarilor o
precizie foarte mare atunci cand este vorba de inaltimi mici ale bazei norilor inferiori.

6.Determinarea inaltimii bazei norilor cu balonul pilot

Se lanseaza un balon umplut cu hidrogen, urmarindu-se ascensiunea lui cu teodolitul, pana cand acesta incepe sa urce in
nori; se aplica numai in cazul nebulozitatii mari a boltii ceresti; H=VT (H= inaltimea bazei norilor; v= viteza balonului;
T= timpul dintre lansare si opacizare, in minute).

7.Determinarea inaltimii bazei norilor cu proiectorul de nori

Statiile meteorologice ale aeroporturilor sunt dotate cu instalatii speciale prin intermediul carora se determina cu precizie
inaltimea bazei norilor pe timp de noapte .

Proiectorul de nori PI-45

-este instalat pe o fundatie de beton ,unde ramane

in permanenta

-vizorul este fixat pe un trepied la fiecare

determinare la 500 m de proiector,iar observatorul priveste

prin vizor

Fig.31 Proiectorul de nori

Pozitia proiectorul cand exista nori la zenit sau cand nu exista

Fig.32 Pozitia proiectorului cand exista nori la zenit

Fig.33 Pozitia proiectorului cand nu exista nori la zenit

8.Determinarea inaltimii norilor cu ceilometrul

- instalatie moderna cu care se poate determina inaltimea bazei norilor intre 30 si 3000 m
- functioneaza pe principiul masurarii timpului

Ceilometrul este format din-emitator,receptor si indicator

Fig.34 Emitatorul ceilometrului

Fig.35 Indicatorul ceilometrului

9.Determinarea directiei si vitezei de deplasare a norilor

Se efectueaza cu ajutorul instrumentelor nefoscopice care pot fi de 2 feluri

-nefoscoape oglinda
-nefoscoape cu vizare directa

Nefoscopul oglinda, este o oglinda rotunda cu diametrul de 8,5 cm, un dintre fete fiind o oglinda propriu-zisa
(lucioasa), iar cealalta neagra. Se foloseste pentru observatii in cazul cerului partial acoperit cu nori si cand
stralucirea Soarelui ar impiedica oarecum observatiile .Pe ambele fete ale instrumentului sunt trasate doua cercuri
concentrice, cel interior avand diametrul de 4,5 cm, iar cel exterior de 8,5 cm, departarea dintre ele fiind de 2
cm. Tot pe ambele fete ale oglinzii sunt montate si litere ce indica punctele cardinale (roza vanturilor).

Pentru determinarea directiei de deplasare a norilor oglinda nefroscopica se aseaza orizontal, cu punctele cardinale
inscrise pe ea, orientate invers fata de punctele cardinale geografice, deoarece noi in oglinda privim imaginea
norilor.

Pentru determinarea vitezei de deplasare a norilor se prinde in centrul oglinzii imaginea unui punct caracteristic al
norului si se cronometreaza intervalul de timp in care acesta se deplaseaza (de-a lungul unui diametru de la un cerc
la altul).

Fig.36 Nefoscopul oglinda Sprung(a) si schema

urmaririi norului in oglinda sa(b)

5.3 Masurarea caracteristicilor vantului

A.Instrumente cu citire directa

La statiile meteorologice, observatiile asupra directiei si vitezei vantului se efectueaza

cu girueta cu placa usoara (care indici viteze de pana la 20m/s) si cu girueta cu placa
grea (care indica viteze de pana la 40m/s) instalate la inaltimea standard de 10m
deasupra solului.

Daca la o statie exista ambele giruete, observatiile la girueta cu placa u oara pana la
viteze ale vantului de 9m/s inclusiv, iar la girueta cu placa grea incepand de la 10 m/s,
deoarece pentru viteze mari indicatiile acesteia din urma sunt mai precise.

Giruete fixe-girueta Vild model vechi

-girueta Vild model nou
-maneca de vant

Giruete portabile-de mana

1.Girueta Vild-model vechi

-formata dintr-un ax vertical fix(1) si unul mobil(2)

Axul vertical mobil pe care sunt fixate cele doua indicatoare ale giruetei se termina la extemitatea inferioara cu o deschidere
tubulara in care patrunde capatul superior,prevazut cu o bila rulment,al axului fix.

Acest lucru ii permite sa se roteasca usor spre stanga sau spre dreapta,sub influenta schimbarilor de directie ale vantului

Indicatorul directiei vantului(ampenajul)-5-vergea metalica terminata la unul din capete cu o contragreutate sferica de plumb sau
fonta .

2.Girueta Vild-model nou

Se deosebeste de modelul vechi prin forma ampenajului si modul in care este asigurata mobilitatea lui.

Ampenajul este mai gros decat la modelul vechi si nu se termina la capat cu o contragreutate,iar aceasta este in
partea opusa a amprenajului

Fig.38 Girueta Vild,model nou

Fig.37 Girueta Vild,model vechi

3.Maneca de vant

Se determina directia aproximativa a vantului.

Compusa din-con de panza(1)

-cerc metalic(2)
-vergea verticala(3)
-tub metalic vertical(4)

Conul de panza se umfla si se orienteaza in directia vantului.

Se utilizeaza la aeroporturi,putand fi vazuta de la distante mari.

4.Girueta de mana

Instrument de dimensiuni mici pentru o efectuare rapida a directiei si vitezei vantului.

Se compune dintr-un ax fix(1) si unul mobil(2).

De axul mobil(2)este suspendata placa indicatoare a directiei vantului(5).

La efectuarea observatiilor girueta se tine in pozitie verticala,deasupra acapului,cu litera N de pe garnitura tronconica indreptata catre N-ul geografic.

Fig.39 Maneca de vant

Fig.40 Girueta de mana

Pentru masurarea vitezei vantului cu precizie mai mare se utilizeaza anemometrele de diverse tipuri.

Dupa principiul care sta ia baza constructiei si functionarii lor, anemometrele pot fi: mecanice, magnetice si
termice.

1.Anemometre mecanice au ca piesa receptoare un sistem de cupe anemometrice sau o morisca cu palete
fine de aluminiu care sunt orientate in aceeasi directie si se rotesc in acelasi sens.

a.Aemometrul mecanic cu cupe tip J. Richard

Sistemul de cupe (1) constituie piesa receptoare a instrumentului.

Sub influenta vantului sistemul de cupe se roteste cu axul sau vertical(2).

Viteza vantului se determina prin impartirea numarului de metri parcursi de aerul aflat in miscare(citit in dreptul
diviziunii la care s-a oprit acul indicator) la numarul de secunde cat afunctionat anemometrul (citit pe cadranul
cronometrului de la partea inferioara a instrumentului).Valoarea obtinuta reprezinta viteza media a vantului din
intervalul cat a durat determinarea.

Fig.41 Anemometrul mecanic cu cupe tip

J.Richard

b.Anemometrul

mecanic cu cupe tip R.Fuess

Are ca piesa receptoare un sistem de cupe Robinson fixat pe capatul superior al unui ax vertical si protejat impotriva loviturilor prin intermediul unui dispozitiv
de vergele metalice curbate.

c.Anemometrul

mecanic cu cupe tip R.D.G

Este condtruit pe aceleasi principii cu anemometrele descrise mai sus.
Se deosebeste de acestea prin faptul cape ecranul sau principal,divizat in 100 de parti egale,mai exista un cadran destinat masurarii sutelor de metri parcursi de
vant si un ac indicator cu ajutorul caruia se masoara durata determinarii.

Fig.42 Anemometrul mecanic cu cupe tip R.Fuess

Fig.43 Anemometrul mecanic cu cupe tip R.D.G

d.Anemometrul mecanic cu morisca cu palete tip J.Richard

Are drept piesa receptoare pentru vant o morisca formata din opt palete trapezoidale,confectionata din tabla subtire din aluminiu.Prin
intermediul unor vergele usoare,acestea sunt fixate in pozitie inclinata pe un ax orizontal de rotatie suspendat pe doua bare verticale.

e.Anemometrul mecanic cu morisca cu palete tip URSS

Se deosebeste de celalalt anemometru cu palete prin faptul ca are controlul fixat pe doua vergele metalice,in spatele moristii.

El dispune de cadrane indicatoare prin intermediul carora se masoara usor,in metri,sute de metri si mii de metri,distanta parcursa de vant in
intervalul cat dureaza determinarea.

Fig.44 Anemometrul mecanic cu morisca cu

palete tip J.Richard

Fig.45 Anemometrul mecanic cu morisca cu palete tip URSS

2.Anemometrele magnetice(de inductie)

Sunt instrumente folosite pentru determinarea precisa a vitezei vantului,a caror functionare se bazeaza pe principiul inductiei magnetice.De regula,ele au ca
piesa receptoare un sistem de cupe Petterson sau Robinson.

a.Anemometrul magnetic de tip J. Richard-este alcatuit dinr-un ax vertical ce se roteste usor in jurul lui insusi, gratie sistemului de rulmenti pe care este
instalat.

Acesta are la capatul superior un sistem de cupe Petterson iar la cel inferior o bara magnetica.

Cupele se rotesc sub influenta vantului

b.Anemometrul magnetic tip Rosenmller-Functioneaza pe acelasi principiu ca si anemomentrul tip J. Richard cu care se aseamana in linii generale si din
punct de vedere al constructiei.

Are ca piesa recetoare un sistem de cupe Robinson.

Fig.46 Anemometrul magnetic de tip J.Richard

Fig.47 Anemometrul magnetic tip Rosenmuller

c.Anemometrul magnetic ARI, tip URSS -este un instrument mai perfectionat decat
cele de tip J.Richard sau Rosenmuller, dar functioneaza pe acelasi principiu, al
inductiei magmatice.

Are ca piesa receptoare un sistem de cupe Petterson.

Fig.48 Anemometrul magnetic ARI,tip URSS

3.Anemometre termice

Sunt instrumente relativ simple a caror functionare se bazeaza pe principiul racirii sub
influenta vantului a unui fir incalzit. Conditia principala de functionare este ca
insusirile firului si cele ale aerului sa fie mentinute constante.

Catatermometrul

Face parte din categoria anemometrelor termice si este utilizat pentru determinarea
vitezei curentilor de aer cu intensitate foarte mica.
- este de fapt un termometru cu alcool ce se deosebeste de celelalte prin dimensiunile
mult mai mari ale rezervorului si ale tubului capilar
- scara termometrica este gravata direct pe tubul capilar si este cuprinsa intre limitele de
35 si 38C.
- pentru determinari, termometrul se tine intr un vas cu apa calda pana cand coloana de
alcool ajunge la jumatatea cavitatii superioarea a tubului capilar
- se scoate din apa, se sterge cu hartie de filtru si se instaleaza pe un suport usor in aerul
a carui viteza de miscare urmeaza sa fie masurata.
- se cronometreaza timpul pana cand meniscul coloanei de alcool ajunge din dreptul
diviziunii de 38 la valoarea de 35C.

Fig.49 Catatermometrul

B.Instrumente inregistratoare pentru vant

Determinarile efectuate asupra vantului cu ajutorul giruetelor si anemomentrlor nu pot

reda intocmai situatia reala acestui element , pe de o parte din cauza marii lui
variabilitatii, iar pe de alta parte din cauza caracterului episodic al masuratorilor.

Indiferent de tipul lor, toate aparatele inregistratoare sunt alcatuite din doua parti mari
si anume:
- partea receptoare pentru vant sau transmitatorul
- partea inregistratoare
Exista trei tipuri:
1. Aparate inregistratoare pentru viteza vantului.
2. Aparate inregistratoare pentru directia vantului
3. Aparate inregistratoare pentru viteza si directia vantului

1. Aparate inregistratoare pentru viteza vantului

a.Anemograful cu contact electric tip J.Richard-reprezinta un ansamblu nu prea complicat in alcatuirea caruia
intra un transmitator, un intregistrator si o sursa de curent.

Transmitatorul - este format dintr-un ax metalic vertical, terminat la capatul superior cu un sistem de cupe, iar la cel
inferior cu un surub fara sfarsit.

Inregistratorul- este compus din doi electromagneti, un sistem de parghii, o rotita dintata si un cilindru cu
mecanism de ceasornic.

Fig.50 Anemograful cu contact electric tip J.Richard;Transmitatorul(a) si inregistratorul(b)

b) Anemograful tip Papillon- constructia si functionarea acestui aparat inregistrator se bazeaza pe legile
electromagnetismului si ale curentilor de inductie.

Transmitatorul-se aseamana cu cel al anemografului tip J. Richard numai prin faptul ca axul vertical instalat
pe rulmenti are la capatul sau superior un sistem de cupe ce constituie piesa receptoare pentru vant.

Fig.51 Transmitatorul anemografului tip Papillon

Fig.52 Schema de instalare a
anemografului tip Papillon

c.Anemocinemograful- se compune ca orice anemograf cu functionare electrica, dintrun transmitator, un inregistrator si o sursa de curent.

Transmitatorul-este reprezantat printr-o cutie cu o pana de van iar la cea anterioara

cu o morisca cu palete fixata la capatul unui ax orizontal instalat pe rulmenti.

Inregistratorul- are drept piesa principala un dublu sistem de rotite.

Fig.53 Transmitatorul anemocinemografului

Fig.54 Inregistratorul anemocinemografului

d.Electrocinemograful- se aseamana foarte mult cu anemocinemograful,este folosit

pentru inregistrarea precisa a vitezelor instantanee ale vantului in timpul fenomenelor
orajoase.

Fig.55 Inregistratorul electrocinemografului

2.Aparate inregistratoare pentru directia vantului

Reprezinta de fapt niste giruete prevazute cu dispositive inregistratoare. Pintre ele se numara girueta inregistratoare
cu rezistente electrice, girueta optica etc.

a)Giureta inregistratoare cu rezistenta electrica tip Papillon-se utilizeaza inca la unele statii meteorologice de
aeroport.

Transmitatorul ei este alcatuit dintr-un ampenaj de giruea prevazut cu un cursor mobil ce se roteste solidar cu
acesta, fiind tot timpul in contact cu una sau alta dintre cele 16 lame de metal inoxidabil care formeaza colectorul
circular fixat pe ax.

Inregistratorul- este un galvanometru cu cilindru mobil, asemanator cu cel al anemografului Papillon. El se

intercaleaza intre polul pozitiv al bateriei si capatul rezistentelor electrice.

Fig.56 Transmitatorul giruetei tip Papillon

Fig.57 Inregistratorul giruetei tip Papillon

b) Giureta optica-este formata ca orice girueta , dintr-un ampenaj suspendat mobil pe

un rulment aflat la capatul superior al axului fix.

Fig.58 Girueta optica

3. Aparate inregistratoare pentru viteza si directia vantului

Prezinta in general o mai mare complexitate decat aparatele

care inregistreaza numai viteza sau numai directia vantului . Din
aceasta categorie fac parte anemogirueta, anemogreful
manometric etc.

a) Anemogirueta tip J.Richard- Se compune din trei parti mari

si anume- transmitatorul, inregistratorul si sursa de curent.

Transmitatorul- este morisca cu palete care se orienteaza

perpendicular pe directia vantului prin intermediul unei pene de
vant.

Inregistratorul- prezinta un dispozitiv de inregistrare al

vitezelor , situate la partea superioara a diagramelor si un
dispozitiv de inregistrare al directiilor.

Sursa de curent- a anemogiruetei J. Richard este o baterie de

elemente care insumeaza 6V.

Fig.59 Anemogirueta tip J.Richard

b) Anemograful universal tip Dines-este un aparat complex a carui functionare se bazeaza pe principiul tuburilor
manometrice Pitot.
Transmitatorul-are ca piesa principala un ax tubular vertical pe care se fixeaza un ampenaj de giureta.
Inregistratorul- prezinta un dublu dispozitiv de inregistrare pentru directia vantului,un dispozitiv pentru inregistrarea
fiecarui spatiu de 10000 m parcurs de vant si un dispozitiv pentru inregistrareavitezei instantanee a vantului.

Fig.60 Transmitatorul anemografului Dines

Fig.61 Inregistratorul anemografului Dines

Prelucrarea anemogramei Dines

Ea prezinta la partea superioara un dublu coroiaj special,pentru inregistrarea directiei
vantului,la partea mediana un coroiaj pentru inregistrarea vitezei medii a vantului,iar la
partea inferioara un coroiaj pentru inregistrarea vitezei instantanee a vantului.

Fig.62

Cap.6 Orar de observaii

6.1 Masurarea umezelii aerului

Observatiile psihometrice se efectueaza la orele 01,07,13,19.

6.2 Observatii asupra nebulozitatii

-Se efectueaza observatii la orele 01; 07 ; 13 si 19.

6.3 Masurarea caracteristicilor vantului

Cap.7 Curioziti
o

Vaporii de ap care se afl n aerul atmosferic provin, n cea mai mare parte, din evaporarea apelor de suprafa i din
straturile superficiale ale solului, de pe plante i din respiraia animalelor i unele procese tehnologice.

Condensul este dovad indirect de existen a unei umidit i ridicate.

Norii se formeaz ntr-un timp cuprins ntre cteva minute i o or.

Fiecare planet care are atmosfer are noriinclusiv luna.
Culoarea alb a norilor se datoreaz reflec iei luminii soarelui i ea se datoreaz numrului mai mare de cristale din
componena norilor.
Ceaa este un tip de nor situat foarte aproape de Pmnt.
Norii au rolul de a regla temperatura Pmntului.
Viteza vntului variaz de la o briz uoar pn la furtuni extrem de puternice i poate fi msurat precis cu un
anemometru fiind exprimat n metri pe secund, kilometri pe or sau noduri.
Vantul se formeaza fiind dirijat la viteze mari.
Este format din:78% azot , 21 %oxigen si 1 % alte gaze.Vantul are stare de agregare gazoasa.

o
o
o
o
o
o
o

Bibliografie.

Ciulache, S.(1973)Meteorologie,manual practic,Editura Universitatii din Bucuresti

http://documents.tips/documents/determinarea-valorii-vantului.html

https://ro.scribd.com/doc/57086699/Meteorologie-seminar-anul-I-Stiinta-Mediului-5-M
asurarea-umezelii-aerului

https://prezi.com/q0ptkrxkmosj/masurarea-umezelii-aerului/

http://www.academia.edu/5437639/UMIDITATEA_AERULUI

http://ecoazimut.ro/index.php/3-resurse/turism-sportiv/156-clasificarea-norilor