Vulcanismul și

mișcările seismice
Student:Avram Emilia
Facultatea de Geografie

București, 2018
 Cuprins
1.Vulcanismul
 1.1. Definiție
 1.2 Cauzele vulcanismului
 1.3 Efecte vulcanismului
 1.4 Elementele aparatului vulcanic
 1.5 Produsele erupțiilor vulcanice
 1.6 Răspândirea vulcanilor
 1.7 Superlative
2. Mișcările seismice
2.1 Definiție
2.2 Cauzele producerii cutremurelor
2.3 Efectele cutremurelor
2.4 Elementele cutremurului
2.5 Răspândirea cutremurelor
2.6 Măsurarea cutremurelor
2.7 Superlative
2.8 Cutremurele în România
 Vulcanismul reprezintă procesul de
ieșire a magmei la suprafața
scoarței terestre, străbătând
întreaga scoarță.
1.1 Ce se Când magma ajunge la suprafață ea
portă denumirea de lavă.
înțelege prin
vulcanism?

Fig. 1
 1.2 Ce determină vulcanismul?
• Etape
1. Totul pornește
de la mișcarea
plăcilor
tectonice.

Fig. 3 Plăcile tectonice (https://www.sciencelearn.org.nz/resources/339-plate-tectonics)

Fig.2 Placile tectonice plutind pe astenosferă
 • 2. Prin mișcare, plăcile se deplasează fie divergent (vulcanism de rift) sau
convergent (vulcanism de subducție).

Fig.4 Declanșarea vulcanismului prin mișcări divergente și convergente

 Subducția ocean-continent

Fig.5 Mt. St. Helens

(http://www.kpq.com/remembering-mount-st-helens-38-years-later/)

Fig.6 Subducția plăcii oceanice sub placa continentală

(https://simple.wikipedia.org/wiki/Mount_St._Helens)
 Insulele Aleutine sunt rezultatul
convergenței a două plăci oceanice.

Fig.8 Vulcanul Augustine

Fig. 7 Arcul insular al Aleutinelor (https://volcano.si.edu/volcano.cfm?vn=313010)
(https://www.ck12.org/earth-science/ocean-ocean-convergent-plate-
boundaries/lesson/Ocean-Ocean-Convergent-Plate-Boundaries-HS-ES/)
 Fig. 10 Vulcanul Hekla
(https://www.bookmundi.com/t/hekla-volcano-in-iceland)

Fig.9 Riftul medio-atlantic

(http://staff.imsa.edu/science/si/horrell/materials/Earthquakes/quakes5.html)
 Fig. 11 Vulcanul Kilimanjaro
(https://en.wikipedia.org/wiki/File:Mount_Kilimanjaro_Dec_2009_edit1.jpg)
Fig.12 Riftul Est-African
(https://anessoriginal.wordpress.com/elective-geog/living-with-plate-
tectonic/key-question-2/3a-rift-valley/)
 • Punctele fierbinți sunt excepțiile de
zone vulcanice active, fiind situate
în interiorul plăcilor tectonice.
• Se datorează existenței unor surse
imense de energie termală sub unele
plăci litosferice.

• Ex. Insulele Hawaii din Pacific sunt

rezultatul deplasării Plăcii Pacifice
peste un astfel de "hotspot" staționar
situat în mantaua terestră .

Fig.13 Arcul insular Hawaii

 Relieful creat prin vulcanism depinde de tipul de lavă și de modul în
care s-a realizat erupția.
1.3 Efecte Lavele pot fi-acide (vâscoase)-aparate vulcanice mari și extinse
-bazice (fluide)-platouri vulcanice

Fig.15 Vulcanul Tungurahua (Ecuador)

Fig. 14 Platoul Pajarito (New Mexico, USA) (https://naturegalapagos.com/blog/tungurahua-erupts-on-1st-feb-2014-
(https://en.wikipedia.org/wiki/Volcanic_plateau) ecuador-active-volcanoes/)

Fig. 16 Vulcan liniștit și vulcan exploziv

(https://www.esc.cam.ac.uk/research/research-groups/cambridge-volcano-seismology/all-about-earthquakes-and-volcanoes)
 1.4 Elementele aparatului
crater
vulcanic

con • Fenomenele vulcanice, lente sau explozive, au

drept consecință formarea unor edificii
morfologice.
coș
• Este vorba de suprastructura unor “aparate”
complexe constituite, de obicei, din rezervorul
magmatic (vatra), coșul vulcanic (canalul de
alimentare), conul și craterul.

vatră
Fig. 17 Elementele unui vulcan
 1.5 Produsele erupțiilor vulcanice
• Emisii solide-cenușă, bombe vulcanice (fragmente peste 64 mm de lavă
solidificată ce pot atinge o dimensiune de mai mulţi metri cubi), lapili (particule cu
diametre de până la 5 mm)

Fig. 18 Bombă vulcanică Fig.19 Cenușă vulcanică

(https://serc.carleton.edu/NAGTW Fig.20 Lapili
(http://www.geologyin.com/2014/ (https://www.smore.com/89b0-volcanic-eruptions)
03/volcanic-bomb.html) orkshops/health/case_studies/volc
anic_ash.html)
• Emisii gazoase-vapori de apă, oxizi de
sulf, oxizi de carbon
• Emisii lichide- lavă

Fig.21 Lavă
Fig. 22 Emisii de gaze
(https://abc13.com/weather/what-to-know-
(https://pubs.usgs.gov/of/1997/of97-262/of97-262.html)
about-different-types-of-lava/3488033/)
 1.6 Răspândirea vulcanilor

Riftul medio-atlantic
Cercul de Foc
Hawaii

Fig.23 Răspândirea vulcanilor

 1.7 SUPERLATIVE
• TAMBORA-a produs cea mai mare
erupție pe care a cunoscut-o planeta în
ultimii 10 000 ani (10 aprilie 1815).
• TOBA-cea mai mare erupție de pe
Pământ în ultimii 2 milioane ani.
Fig.25 Vulcanul Toba
(http://vulcan-news.blogspot.com/2016/07/the-toba-catastrophe-theory.html)

Fig. 26 Vulcanul Tambora

(https://www.nytimes.com/2015/08/25/science/mount-
Fig. 24 Cele mai puternice erupții vulcanice tambora-volcano-eruption-1815.html)
(http://anynewsbd.com/volcanic-eruption.html)
 Cei mai înalți vulcani

Fig.27 Mauna Kea este în Hawaii, este cel mai înalt munte
măsurat de la baza sa, având 10.200 de metri, dintre
care 4.205 metri la suprafața Oceanului Pacific.
Fig.29
Mauna Loa este tot în Hawaii, măsurat de pe
fundul mării și până la vârf are 9.170 de metri,
dar este cel mai mare munte de pe Pământ din
perspectiva volumului și suprafaței acoperite.

Fig.28 Mauna Kea

(http://www.meteoweb.eu/2015/04/hawaii-nuovo-telescopio-sul-mauna-
kea-ma-la-popolazione-protesta-e-la-dimora-delle-divinita/436107/)
Fig.30 Hawaii
 Fig.31

Ojos del Salado (6,887 m), cel mai

înalt vulcan activ din lume, este situat de-a
lungul frontierei Chile-Argentina.
Fig.32 Ojos del Salado
(https://lh3.googleusercontent.com/GAQ5ZEWA32QCu7aDuRGaZlSj
WD_XmBzkInu97PXb5_BxO6qdQIZKJytyCJY7dQcN2VOMWSXNC
Xvl2Q=w5184-h3888-no)
 Cel mai mic: vulcanul Taal
Fig. 33 Vulcanul Taal (http://primer.com.ph/travel/2015/05/04/taal-volcano/)
Cel mai tânăr: vulcanul Paricutin (1943-prezent)
Fig.34 Vulcanul Paricutin
(https://www.worldatlas.com/articles/paricutin-volcano-mexico.html)
 Cel mai frumos: Muntele Fuji
• Muntele Fuji este cel mai înalt munte din Japonia și unul dintre vulcanii cei
mai frumoși din lume datorită simetriei perfecte a conului.

Fig. 35 Muntele Fuji (http://www.welcome2japan.cn/magazine/zh/1306_fuji.html)


Fig.36 Vulcanul Etna
(http://www.blueplanetheart.it/2017/07/monitora
ggio-del-gas-radon-sulletna-funziona/)
Cel mai vechi:
Muntele Etna
Este considerat a fi cel mai
vechi vulcan activ de pe
planetă, datând de 350.000 ani.
 Cel mai activ:
Vulcanul Kilauea
• Erupția vulcanului Kilauea, care a
început în 1983 continuă la cel mai
înalt con, făcându-l să aibă cea mai
lungă zonă de erupție din ultimii
200 de ani.
• În afară de acest eveniment,
vulcanul a erupt de 35 de ori din
1952.

Fig. 37 Erupția vulcanului Kilauea din mai 2018

(https://eu.usatoday.com/story/news/2018/06/01/hawaii-volcano-
new-evacuations-ordered-big-island-over-lava-fears/663690002/)
 Cel mai distructiv:
Vulcanul Krakatau
• Insula Krakatau este situată în
Indonezia.
• Insula a explodat în 1883, erupția
ucigând mai mult de 40.000 de
oameni.
• Sunetul exploziei este considerat
cel mai puternic auzit vreodată în
istoria modernă.

Fig. 38 Vulcanul Krakatau- erupția din iulie 2018

(http://strangesounds.org/2018/07/volcanic-eruption-
update-krakatau-agung-etna-kilauea.html)
Mișcările seismice
 • Seismele sunt mișcări bruște ale
scoarței terestre datorate eliberării
bruşte a unor energii acumulate.
2.1 Ce sunt • Acestea se manifestă ca zguduituri
seismele? puternice, frecvente timp de câteva
secunde, cu posibilitatea reluării
procesului la intevale timp de câteva
minute, ore sau zile.
 2.2 Cauzele producerii cutremurelor
1. Naturale:
deplasarea plăcilor tectonice
erupții vulcanice
impactul cu meteoriții

Fig.39 Efectele erupției vulcanice

Fig. 40 Căderea unui meteorit Fig. 41 Faliere

 Fig. 42 Autostrada (https://www.lowestrates.ca/blog/these-are-top-10-
worst-highway-bottlenecks-canada)

2. Antropice (non-seismice)
mijloacele de transport (produc
minicutremure)
explozii subterane antropice
(un test nuclear subteran)
edificii care se surpă (mine
abandonate)

Fig. 43 Explozie nucleară subterană

(https://www.antena3.ro/actualitate/inedit/cum-arata-o-explozie-nucleara-
declansata-in-subteran-un-experiment-facut-de-americani-466601.html)

Fig. 44 Mină surpată

(https://www.canstockphoto.com/old-
adit-mining-iron-ore-26048129.html)
 2.3 Efectele cutremurelor
• Cutremurele sunt însoțite de dezastre
cu mari pierderi materiale-distrugerea
construcțiilor, căilor de comunicații,
incendii- și de multe ori chiar vieți
omenești.

Fig. 46 Construcții distruse

(https://www.dailymail.co.uk/wires/ap/article-3551129/A-
list-effects-Nepals-earthquake-1-year-ago.html)

Fig. 45 Distrugerea șoselei

(https://www.abc.net.au/news/2018-09-29/cracks-in- Fig. 47 Incendiu
the-runway-at-palu/10321242) (https://www.bbc.co.uk/news/world-asia-pacific-12709791)
 Alunecare de
teren
Fig. 48 Alunecare de teren în Zoua Zeelandă
(https://stirileprotv.ro/stiri/international/1000-de-cutremure-si-100-000-
de-alunecari-de-teren-in-ultimele-ore-in-noua-zeelanda-imagini-
surprinse-din-elicopter.html)
 Lichefierea solului

Fig. 49 Efectele lichefierii, datorate cutremurelor ce au afectat orașul

Christchurch (Noua Zeelandă, 2011)

Fig. 50 Lichefierea solului

(http://www.mobee.info/despre-cutremure/efectele-cutremurelor)
 Tsunami
Fig. 51 Tsunami în Japonia
(https://www.sandomenico.org/academics/library/middle-school-web-pages/environmental-disaster-6th-gr/japanese-earthquake-tsunami)
 2.4
Elementele
unui cutremur

Fig. 52 Elementele unui cutremur

• Hipocentrul (focarul)- punctul unde are loc declanșarea, se poate afla la diferite adâncimi
(cutremure de suprafață-până la 100 km, de adâncimi medii- 100-300 km, profunde-peste
300 km)
• Epicentrul-proiecția la suprafață a hipocentrului (de la care undele se propagă lateral)
 Undele seismice
• Vibrațiile unui seism se propagă
în toate direcțiile, sub formă de
unde.
• Undele P, undele primare sau
unde longitudinale, sunt cele mai
rapide. Ele sunt responsabile de
zgomotul pe care îl putem auzi la
începutul unui cutremur.
• Undele S, undele secundare sau
unde transversale, sunt
responsabile de mișcarea
propriu-zisă.

Fig. 53 Undele seismice

(https://mexicoearthquakes.weebly.com/mechanical-waves.html)
2.5 Răspândirea pe Glob

Fig. 54 Răspândirea cutremurelor

2.6
 2.7 Cele mai devastatoare
cutremure
• 22 mai 1960: CHILE - un cutremur cu
magnitudinea de 9,5 a fost urmat de un tsunami
devastator în mai multe ţări cu deschidere la
Oceanul Pacific, soldându-se cu 5.700 de morţi
în Chile, 61 în Hawaii şi 130 în Japonia. Fig.55 Chile,1960
(https://www.mediafax.ro/externe/cele-mai-puternice-
• 27 martie 1964: ALASKA - un cutremur de 9,2 cutremure-din-lume-din-ultimul-secol-foto-13621907)
produs în apropiere de strâmtoarea Prinţul
William, urmat de un tsunami, provoacă
moartea a peste 100 de persoane.

Fig.56 Alaska,1964
(https://www.history.com/topics/natural-disasters-
and-environment/1964-alaska-earthquake)
 2.8 Cutremurele în România
România este o ţară cu potenţial seismic ridicat.
Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu
magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la
adâncimi între 60 şi 180 km.

CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977

Fig.57 Efectele cutremurului
Magnitudine-7.4
Adâncime: 94 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 21:21 Fig. 58 Pierderile estimate
(http://www.mobee.info/despre-cutremurele-din-romania)
Mișcarea seismică a fost resimțită puternic în Romania, mai
violent în Oltenia și Muntenia, dar și în sudul Moldovei. De
asemenea, cutremurul a fost resimțit și în țările vecine (Serbia,
Bulgaria, Ungaria), dar și în alte țări din centrul și sudul Europei,
precum și în Rusia până la nord de St. Petersburg.
Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv
cutremur de pe teritoriul Romaniei din secolul al XX-lea.
 CUTREMURUL DIN 26 OCTOMBRIE 1802 CUTREMURUL DIN 10 NOIEMBRIE 1940
Magnitudine: 7.9 Magnitudine: 7.7
Adâncime estimată: 150 km Adâncime: 150 km
Zona seismică: Vrancea Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 12:55 Ora locală: 03:39

Fig. 59 Efectele cutremurului din 1802

Fig. 60 Pierderile estimate din 1940
(https://www.click.ro/news/national/cel-mai-mare-cutremur-din-istoria-
(http://www.mobee.info/despre-cutremurele-din-romania)
romaniei-nu-fost-77)
 • Ene M., 2012, Geomorfologie tectono-structurală, Ed. Universitară, București
• https://geology.com/records/largest-volcano/
• https://www.esc.cam.ac.uk/research/research-groups/cambridge-volcano-
seismology/all-about-earthquakes-and-volcanoes
• https://www.infoturism.ro/atractii-turistice/top-10-cei-mai-impresionanti-vulcani-
din-lume/
• https://www.mediafax.ro/externe/cele-mai-puternice-cutremure-din-lume-din-
ultimul-secol-foto-13621907
• http://www.mobee.info/despre-cutremurele-din-romania

Bibliografie • https://www.wikipedia.org/
• https://www.youtube.com/watch?v=3iCJL9dYZK8
• http://anynewsbd.com/volcanic-eruption.html
• http://www.montaniarzi.ro/mauna-kea-muntele-de-10-000-de-metri/
• https://www.nytimes.com/2015/08/25/science/mount-tambora-volcano-eruption-
1815.html
• http://vulcan-news.blogspot.com/2016/07/the-toba-catastrophe-theory.html
• https://www.volcanodiscovery.com/volcanoes/indonesia/sumatra/toba/
• https://www.britannica.com/place/Mount-Tambora
• http://www.geocoops.com/quakes--volcanoes.html
Vă mulțumesc!