PĂŞUNATUL EXCESIV

—
Ecosisteme, structură, funcții, dinamică
________________________________________________________________________________

STUDENT ARIEȘAN MIRONA-LAURA

PROF. UNIV. DR. LASZLO RAKOSY

28.04.2020

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI
FACULTATEA DE BIOLOGIE SI GEOLOGIE

Pășune din regiunea colinară; https://www.axanews.ro/mm/runcu-tataru-paradis-pierdut-il-declar-nul.html

Suprasolicitarea reprezintă o provocare serioasă a mediului în ceea ce privește
menținerea echilibrului natural al animalelor de pe pășunile, ceea ce reduce
productivitatea, utilitatea și biodiversitatea terenului.

1. Cauzele suprasolicitării

1.1. Lipsa unui management adecvat animalelor / animalelor

sălbatice
Surmenajul apare ca urmare a faptului că prea multe animale pășesc pe o bucată de
pământ fără un control adecvat al activității de pășunat al animalelor.

Pășune din regiunea colinară; https://unghiul.com/exista-si-o-lege-cu-privire-la-pasuni/

1.2. Secetă sau scădere a precipitațiilor

Seceta și scăderea precipitațiilor în orice zonă înseamnă automat că creșterea și
supraviețuirea plantelor și vegetației este puternic afectată.

1.3. Utilizarea necorespunzătoare a terenului

Utilizarea terenului determină semnificativ starea productivă a pământului și fertilitatea
solului, cum ar fi activitățile de exploatare, extinderea urbană excesivă
și neplanificată și poluarea terenurilor diminuează suprafața totală disponibilă pentru
pășune. Aceste activități se caracterizează prin creșterea plantelor sau a buruienilor
nedorite și scăderea humusului vegetal, care crește potențialul problemei
supraîncărcării.
 1.4. Suprapopularea
În majoritatea cazurilor, animalele sunt prezente într-un număr mult mai mare decât
media terenului disponibil pentru pășunat, ceea ce duce la îndepărtarea repetată a
materialului vegetal, fără a avea suficient timp pentru ca biomasa vegetală a pășunilor
să se regenereze.

2. Efectele suprasolicitării

2.1. Eroziunea solului

Călcarea continuă a numeroase animale într-un mediu furajer va acționa pentru a
accelera moartea plantelor și a acoperirii vegetației. Fără plante sau acoperire de
vegetație, solul este lăsat gol și expus la vreme aspră, care dezintegrează rocile.

2.2. Degradarea terenului

Actele de compactare și eroziune ca urmare a supraîncărcării pot provoca o
degradare extraordinară a terenului . Păscutul intens perturbă ciclul apei și
diminuează capacitatea de reaprovizionare a resurselor de apă subterană, deoarece
cantități substanțiale de apă sunt utilizate pentru producerea hranei.

2.3. Pierderea speciilor valoroase

Pajiștile primare, folosite extensiv ca pășuni se caracterizează prin prezența unor
plante furajere cu înaltă valoare nutritivă. Atunci când animalele pasc prea intens pe
astfel de pășuni, chiar și stocurile de rădăcini care conțin hrana de rezervă sau
capacitatea de regenerare sunt distruse. Odată dispărute, speciile mai adaptabile,
cum ar fi buruienile și plantele ,ocupă locul celor valoroase. Aceste specii de plante
secundare au valori nutritive reduse și fiind mai ușor adaptabile, înlocuiesc speciile
native, provocând astfel pierderea speciilor de plante valoroase.

2.4. Lipsa / foametea

Supraîncărcarea terenurilor cu animale domestice poate duce și la deșertificare,
fenomen accentuat și accelerat de schimbările climatice actuale. Terenurile astfel
degradate nu mai pot asigura productivitatea inițială și cantitatea de alimente
produsă/ha scade. Acesta este un fenomen global îngrijorător care accentuează
foametea din unele regiuni ale globului.
 2.5. Moartea oamenilor și a animalelor
Fără pășune suficientă, animalele domestice nu au nutrienții necesari pentru
supraviețuire. Deficiențele de nutrienți fac ca animalele să nu poată câștiga în greutate
corespunzătoare stadiului productiv și vieții lor, ceea ce reduce șansele de
supraviețuire. Nivelurile de supraviețuire umană, bunăstarea și sănătatea sunt la fel
de bine afectate atunci când există un consum inadecvat de hrană pentru consum.

3. Soluții de suprasolicitare

3.1. Gestionarea corectă a animalelor

Gestionarea pășunilor este adaptată pentru a face față diferitelor situații, iar dacă este
bine utilizată, poate ajuta cu tărie în regenerarea plantelor pe parcursul întregului an.

3.2. Managementul utilizării terenurilor

Utilizarea măsurilor de conservare a solului și a pășunilor, împreună cu restricția
controlată a animalelor din zonele sensibile contribuie la reducerea efectelor
excesive.

3.3. Practici durabile de pășune

Atunci când gestionarea pășunilor este combinată cu practicile agroecologice și
agricultura durabilă, ea dă naștere celei mai potrivite producții de animale pe fânețe,
deoarece încurajează atât productivitatea animalelor, cât și plantele și o sănătate
bună. Unele dintre noile și impresionante modele de pășune sustenabile și sisteme de
management care încearcă să diminueze sau să pună capăt supraîncărcării includ
permacultură și gestionarea holistică a animalelor.
Permacultura este o modalitate de proiectare și design a așezărilor umane și
sistemelor agricole perene, bazată pe imitarea relațiilor ce există
în ecosistemele naturale.
Managementul holistic este o abordare sistematică dezvoltată de biologul Allan
Savory pentru a restabili solurile cu vegetație ale lumii și a reduce la minimum efectele
dăunătoare ale schimbărilor climatice și deșertificării asupra oamenilor și a lumii
naturale.
 BIBLIOGRAFIE

Rinkesh B. (2015) What is Overgrazing? - CONSERVE-ENERGY-FUTURE,

preluat din:https://www.conserve-energy-future.com/causes-effects-
solutionsovergrazing.php

Annette C.Longland (2013) Pastures and pasture management, preluat din:

https://www.conservationinstitute.org/what-is-overgrazing/
Janice Friedman (2018) What is Overgrazing and How Does It Affect Us?,preluat
din: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780702034220000183#!

Jody Butterfield , Sam Bingham , Allan Savory (2019) Manual de management

holistic, ediția a treia: regenerarea terenului și creșterea profitului, preluat din :
https://www.bookdepository.com/Holistic-Management-Handbook-Third-Edition-
Jody-Butterfield/9781610919760?pdg=dsa-19959388920:cmp-8862937091:adg-
86528077382:crv-411135277650:pos-:dev-
c&gclid=CjwKCAjwwMn1BRAUEiwAZ_jnEi0GFf2M3OXUYUoMRMcoKgpfIw6SA1Yz
kZv99ngjiT0u0JsL5B43UhoCEWkQAvD_BwE
Știați că…?

● Suprafața totală a solurilor distruse și degradate în istoria omenirii a ajuns la 20

milioane km2 !
● Agricultura mondială pierde anual 50-70 mii km2 de sol !