UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”

TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

REFERAT

Disciplina: CARTOGRAFIE DIGITALĂ

Tema Referat
Tipuri de hărti

Student / Masterand: Preda Florian

Coordonator: Prof. Herbei Mihai

DATA
11.05.2020

1
1
 2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CUPRINS
1. Capitol 1 – TIPURI DE HĂRȚI
1.1. Definiția hărții
1.2. Clasificarea hartilor

2. Capitol 2 – HARTA GEOLOGICĂ

2.1 Definiția hărții geologice
2.2 Caracteristici
2.3 Harta geologică a României

3. Capitol 3 – HARTA TEMATICĂ

3.1 Elementele unei hărți tematice

4. Bibliografie

2
 3
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL 1
TIPURI DE HĂRȚII

1.1 DEFINIȚIA HĂRȚII

Harta este o reprezentare în plan, convențională, micșorată și generalizată a suprafeței 
Pământului. Micșorarea se face pe baza unei scări de proporție iar pentru întocmirea hărții se
folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite prescurtări sau  simboluri
 explicate într-o legendă.

Ptolemeu se baza într-o foarte mare măsură pe informaţiile primite de la alţi savanţi. A
avut realizări extraordinare ca astronom şi, în acest domeniu, s-a bizuit pe Hiparh. În
geografie a recurs la opera lui Marinus din Tyr, pe care a verificat-o, a corectat-o şi actualizat-
o. În acest fel şi-a construit măreaţa operă Geografia. La fel ca multe alte învăţături clasice,
aceasta a fost dată uitării sau pierdută în Europa, fiind păstrată numai de savanţii arabi.
Redescoperirea de către europeni a acelor exemplare arabe a dat un nou impuls Renaşterii.
Astronomul Hiparh a arătat că singura modalitate prin care se poate întocmi o hartă a lumii
demnă de încredere este utilizarea observaţiilor astronomice pentru determinarea latitudinii şi
longitudinii tuturor punctelor importante ale suprafeţei. Era un principiu admirabil din punct
de vedere ştiinţific, dar, din păcate, la acel moment nu existau mijloacele necesare obţinerii
acestor informaţii.

Prima hartă a lumii (150 î. H.)

3
 4
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

1.2 CLASIFICAREA HĂRȚILOR

Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de
hărți:

 hărți generale, care reprezintă suprafața Pământului în trăsăturile cele mai importante -
vegetație, relief, căi de comunicație, așezări omenești etc.;
 hărți tematice, care figurează aspecte astronomice, geologice, geofizice, geografice a
suprafeței terestre - temperatura, precipitațiile, densitatea populației etc.

În funcție de scară, hărțile se clasifică în:

 hărți la scară mare, 1:20.000 - 1:200.000

 hărți la scară mijlocie, 1:200.000 - 1:1.000.000
 hărți la scară mică, peste 1:1.000.000

După conținutul:
 hărțile generale;
 hărțile tematice numite și speciale.

După destinație:
 hărți didactice;
 hărți de cercetare (științifice);
 hărți de informare;
 hărțile utilitare.

După suprafața (unitatea) reprezentată:

 hărți ale întregii suprafețe terestre;
 hărți ale continentelor sau oceanelor;
 hărți ale unor grupuri de state (țările NATO, U.E. etc.);
 
După culoare:

4
5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

 policrome (color);
 monocrome (alb – negru).

După planul de reprezentare:

 hărțile în plan orizontal;
 hărțile în relief (3D);
 planiglobul (globul geografic școlar);

După modul de interacțiune cu alte baze de reprezentare:

 hărți realizate pe suportul imaginilor de teledetecție (satelitare sau aerofotogramme);
 hărți rezultate din interacțiunea unora vechi cu cele actuale ori din diferite perioade
(hărți de comparație);

După gradul de sinteză și analiză:

 hărțile de sinteză unde sunt puse în evidență anumite aspecte (de exemplu bazinul
hidrografic și rețeaua de afluenți ai Fluviului Nil);
 hărțile de analiză unde alături de semnul elementelor urmărite sunt prezentate date și
explicații;
După caracterul de suport pe care îl pot avea:

 hărți pe suportul cărora sunt introduse elemente singulare pentru a se arăta poziția
acestora (de exemplu imaginea unei cetăți la nivelul județului, ori a unui sit arheologic
dintr-o țară ș.a.);
 hărți pe care sunt reprezentate pozițiile și direcțiile urmate de anumite elemente
antropice (de exemplu traseul vinului în România, direcții ale marilor migrații umane
în Asia de-a lungul secolelor etc.).

Hartă tematică , geologică Hartă generală, suprafata Pământului

5
 6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL 2
HARTA GEOLOGICĂ

2.1 DEFINIȚIA HĂRȚII GEOLOGICE

Harta geologică este o reprezentare grafică bidimensională (cu o proiecție
geografică predefinită) în care se reprezintă grafic (simbolic) extinderea spațială a
unităților geologice precum și deformațiile structurale care le-au afectat de-a lungul timpului
geologic.

2.2 CARACTERISTICI
Este o hartă morfologică (cu curbe hipsometrice, rețea hidrografică, elemente socio-
economice) pe care sunt trecute toate datele geologice obținute din cartarea de teren. Pe ea
sunt figurate elemente ca: suprafețele ocupate de diferitele diviziuni și subdiviziuni geologice
(litologie și vârstă) și limitele dintre ele, accidentele tectonice ca faliile, pânzele de șariaj,
digitațiile, duplicaturile, cutele sinclinale și anticlinale, direcția și înclinarea
stratelor, zăcămintele de substanțe minerale utile și mineralizațiile, punctele fosilifere. 

Simbolurile folosite în hartă sunt apoi explicate în cadrul unei legende prin indicarea

tipurilor de roci, a tipologiei deformărilor structurale precum și a raporturilor de vârstă dintre
roci.

Pe o hartă geologică apar de obicei rocile aflate până la o adâncime de 5 m, extinderea

acestora în profunzime este reprezentată prin intermediul profilelor geologice de adâncime.

Din anul 1881 când a avut loc Congresul Internațional de Geologie din Bologna s-a

hotărât standardizarea internațională a folosirii culorilor pentru fiecare tip de rocă la
întocmirea hărților geologice.

Hărțile geologice pot fi utilizate și pentru domenii conexe: hidrologice, inginerie civilă,

prospectarea și exploatarea resurselor minerale etc.

6
 7
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Hartă geologică Podișul Dobrogeei.

2.3 HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI

Realizată de Institutul Geologic la mijlocul anilor '60, Harta Geologică a Românei scara
1: 200 000 reprezintă un punct de referință în cartografia geologică din România. Anterior,
Institutul Geologic mai publicase două ediții naționale la scara 1: 500 000. Noua ediție
beneficiază de ultimele descoperiri în cercetarea geologică, fapt ce permite trecerea la o
reprezentare cartografică mult mai detaliată.

Lucrările experimentale pentru realizarea hărții 1:200 000 au debutat în anul 1960, când se
realizează o serie de machetele pentru cîteva foi de hartă. Elaborarea propriu-zisă debutează
în anul 1964, iar în 1965 sunt tipărite primele două foi de hartă. Lucrarea a fost finalizată în
anul 1968.

7
 8
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Harta geologică a României scara 1: 200 000 este formată din 50 de foi individuale. Foile
de hartă respectă dispunerea și nomneclatura hărților Gauss-Krüger la scara 1: 200 000
(Figura 1). Câteva foi de hartă marginale, cu foarte puțin conținut util, au fost alipite foilor
vecine. Pe lângă nomenclatura Gauss-Krüger, fiecare foaie de hartă are asociat un număr unic
(între 1 și 50 - numărătoarea foilor se face de la nord spre sud și de la vest spre est), precum și
numele celei mai importante localități din cadrul hărții.

Harta geologică a României

8
 9
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL 3
HARTA TEMATICĂ

3.1 ELEMENTELE UNEI HARTI TEMATICE

Apariţia unui potenţial dezastru depinde de doi factori: hazard şi vulnerabilitate.

Hazardul reprezintă probabilitatea apariţiei unui potenţial fenomen devastator, iar
vulnerabilitatea reprezintă gradul de distrugere rezultat în urma apariţiei fenomenului.

Analiza riscurilor ar trebui să fie parte integrantă din orice proiect sau proces de
management al riscurilor. Ideal este să identificăm potenţialele probleme şi riscuri cu mult
timp înaintea producerii acestora, minimizând sau evitând astfel pierderile materiale şi/sau
umane.

În funcție de cerințe și de datele existente în baza de date, hărțile pot avea diverse
rezultate tematice: hărți demografice, sociale, economice, de analiză, de predicție, de
evaluare, de anticipare etc., în funcție de ceea ce se dorește să se analizeze.

Hărți tematice, care figurează aspecte astronomice, geologice, geofizice, geografice a

suprafeței terestre - temperatura, precipitațiile, densitatea populației.
Exemplu de hărți tematice :

Harta demografică a României

9
10
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Harta râurilor din România (hidrografică)

Harta climatică a Europei

10
 11
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Cadrul interior : reprezintă cadrul unde sunt reprezentate elementele analizate. În

această categorie intră:

 elemente de altimetrie - curbe de nivel și cote altimetrice;

 elemente de planimetrie - localitățile, drumurile, căile ferate, rețeaua hidrografică etc. 

Cadrul exterior 

Cadrul exterior : sunt expuse elementele hărții care țin de partea de layout (printare). 

Titlul - descrie semnificația hărții și se scrie în mod obligatoriu cu dimensiunea cea mai mare
a fontului.

Legenda - este elementul care ”traduce” harta sau cel ”care descrie povestea hărții”; cu alte
cuvinte, cu ajutorul legendei se pot  citi cu ușurință toate informațiile care se regăsesc pe o
hartă.

Scara - reprezintă unitatea de bază a unei hărți. Ea se definește ca fiind raportul dintre distanța
de pe hartă și cea din teren (sau distanța reală). În acest caz, un numitor mai mare indică o
scară mai mică, în timp ce scara mare descrie un numitor mai mic.

Nordul geografic - folosit pentru a descrie orientarea hărții. În cazul în care nordul este
orientat în sus, acesta nu este obligatoriu și se folosește în mod obligatoriu numai în situația în
care harta a fost rotită.

Legenda hărții Scara hărții

11
12
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

BIBLIOGRAFIE

Resurse în format electronic:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hartă_geologică
2. https://www.theotop.ro/HARTI-TEMATICE-D2/
3. https://i0.wp.com/www.traseepemunte.ro/wp-
content/uploads/2015/04/Legenda-hartii.jpg
4. https://gis-unibuc.webnode.ro/elementele-unei-harti-tematice/
5. http://www.geo-spatial.org/download/harta-geologica-a-romaniei-scara-1-
200-000
6. https://docs.qgis.org/2.8/ro/_images/map_scale.png
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hartă#cite_note-1

12