UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”

TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

REFERAT

Disciplina: CARTOGRAFIE DIGITALĂ

Tema Referat
Tipuri de hărti

Student / Masterand: Grigorescu Andrei

Coordonator: Prof. Herbei Mihai

DATA
08.05.2020

1
1
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CUPRINS
1. Capitol 1 – TIPURI DE HĂRȚI
1.1. Definiția hărții
1.2. Clasificarea hartilor

2. Capitol 2 – HARTA GEOLOGICĂ

2.1 Definiția hărții geologice
2.2 Caracteristici
2.3 Harta geologică a României

3. Capitol 3 – HARTA TEMATICĂ

3.1 Elementele unei hărți tematice

4. Bibliografie

2
 3
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL 1
TIPURI DE HARTI

1.1 DEFINITIA HARTII

Harta este o reprezentare în plan, convențională, micșorată și generalizată a
suprafeței Pământului. Micșorarea se face pe baza unei scări de proporție iar pentru
întocmirea hărții se folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite
prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă.

De-a lungul timpului s-a urmărit o îmbunătățire și standardizare a definiției hărții,

observându-se o cât mai largă cuprindere și perfecționare, existând numeroase variante ale
autorilor, multe fiind deosebit de interesante și de valoaroase.   

Definiția, introdusă prin prezenta lucrare, are următoarea formă: harta este o reprezentare

grafică de tip convențional a elementelor întâlnite într-un spațiu cu o anumită dimensiune, pe
suprafața planșei de hârtie ori sub format electronic – digital, conform unei scări de proporție
și a unei proiecții stabilite.

Deoarece universul hărților este atât de complex, iar hărțile îmbracă o paletă foarte largă
de forme, încercăm să definim și astfel: harta este un produs al Cartografiei, sub o formă
grafică transpusă pe planșa de hârtie ori pe un suport de tip digital (electronic), care ne redă
caracteristicile existente într-un spațiu de dimensiuni cunoscute, sub o formă convențională și
standardizată, prin aplicarea principiilor și metodelor cartografice.

Harta Lumii, de Gerard van Schagen, Amsterdam, 1689

3
 4
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

1.2 CLASIFICAREA HĂRȚILOR

Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de
hărți:

 hărți generale, care reprezintă suprafața Pământului în trăsăturile cele mai importante -
vegetație, relief, căi de comunicație, așezări omenești etc.;
 hărți tematice, care figurează aspecte astronomice, geologice, geofizice, geografice a
suprafeței terestre - temperatura, precipitațiile, densitatea populației etc.

În funcție de scară, hărțile se clasifică în:

 hărți la scară mare, 1:20.000 - 1:200.000

 hărți la scară mijlocie, 1:200.000 - 1:1.000.000
 hărți la scară mică, peste 1:1.000.000

Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o
scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră
reprezentată.

Se mai întâlnesc și categoriile de hărți fizico-geografice, politico-administrative, socio-

economice, hărți topografice.

Harta lumii, 2004

4
 5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL 2
HARTA GEOLOGICĂ

2.1 DEFINITIA HARTII GEOLOGICE

Harta geologică este o reprezentare grafică bidimensională (cu o proiecție
geografică predefinită) în care se reprezintă grafic (simbolic) extinderea spațială a
unităților geologice precum și deformațiile structurale care le-au afectat de-a lungul timpului
geologic.

2.2 CARACTERISTICI
Este o hartă morfologică (cu curbe hipsometrice, rețea hidrografică, elemente socio-
economice) pe care sunt trecute toate datele geologice obținute din cartarea de teren. Pe ea
sunt figurate elemente ca: suprafețele ocupate de diferitele diviziuni și subdiviziuni geologice
(litologie și vârstă) și limitele dintre ele, accidentele tectonice ca faliile, pânzele de șariaj,
digitațiile, duplicaturile, cutele sinclinale și anticlinale, direcția și înclinarea
stratelor, zăcămintele de substanțe minerale utile și mineralizațiile, punctele fosilifere. 

Simbolurile folosite în hartă sunt apoi explicate în cadrul unei legende prin indicarea

tipurilor de roci, a tipologiei deformărilor structurale precum și a raporturilor de vârstă dintre
roci.

Pe o hartă geologică apar de obicei rocile aflate până la o adâncime de 5 m, extinderea

acestora în profunzime este reprezentată prin intermediul profilelor geologice de adâncime.

Din anul 1881 când a avut loc Congresul Internațional de Geologie din Bologna s-a

hotărât standardizarea internațională a folosirii culorilor pentru fiecare tip de rocă la
întocmirea hărților geologice.

Hărțile geologice pot fi utilizate și pentru domenii conexe: hidrologice, inginerie civilă,

prospectarea și exploatarea resurselor minerale etc.

5
 6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Hartă geologică a României și a arealelor învecinate, din anul 1929 (cu frontierele actualizate

la nivelul anului 2009).

2.3 HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI

Realizată de Institutul Geologic la mijlocul anilor '60, Harta Geologică a Românei scara
1: 200 000 reprezintă un punct de referință în cartografia geologică din România. Anterior,
Institutul Geologic mai publicase două ediții naționale la scara 1: 500 000. Noua ediție
beneficiază de ultimele descoperiri în cercetarea geologică, fapt ce permite trecerea la o
reprezentare cartografică mult mai detaliată.

Lucrările experimentale pentru realizarea hărții 1:200 000 au debutat în anul 1960, când se
realizează o serie de machetele pentru cîteva foi de hartă. Elaborarea propriu-zisă debutează
în anul 1964, iar în 1965 sunt tipărite primele două foi de hartă. Lucrarea a fost finalizată în
anul 1968.

Harta geologică a României scara 1: 200 000 este formată din 50 de foi individuale. Foile
de hartă respectă dispunerea și nomneclatura hărților Gauss-Krüger la scara 1: 200 000
(Figura 1). Câteva foi de hartă marginale, cu foarte puțin conținut util, au fost alipite foilor
vecine. Pe lângă nomenclatura Gauss-Krüger, fiecare foaie de hartă are asociat un număr unic

6
 7
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

(între 1 și 50 - numărătoarea foilor se face de la nord spre sud și de la vest spre est), precum și
numele celei mai importante localități din cadrul hărții.

Dispunerea foilor de harta geologice a României

7
 8
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL 3
HARTA TEMATICĂ

3.1 ELEMENTELE UNEI HARTI TEMATICE

Cadrul interior : reprezintă cadrul unde sunt reprezentate elementele analizate. În
această categorie intră:

 elemente de altimetrie - curbe de nivel și cote altimetrice;

 elemente de planimetrie - localitățile, drumurile, căile ferate, rețeaua hidrografică etc. 

Cadrul exterior 

Cadrul exterior : sunt expuse elementele hărții care țin de partea de layout (printare). 

Titlul - descrie semnificația hărții și se scrie în mod obligatoriu cu dimensiunea cea mai mare
a fontului.

Legenda - este elementul care ”traduce” harta sau cel ”care descrie povestea hărții”; cu alte
cuvinte, cu ajutorul legendei se pot  citi cu ușurință toate informațiile care se regăsesc pe o
hartă.

Scara - reprezintă unitatea de bază a unei hărți. Ea se definește ca fiind raportul dintre distanța
de pe hartă și cea din teren (sau distanța reală). În acest caz, un numitor mai mare indică o
scară mai mică, în timp ce scara mare descrie un numitor mai mic. Scara este de trei tipuri:

directă (1 cm = 250 m);

numerică (1:25.000);

scara grafică este alcătuită dintr-o succesiune din mai multe segmente  (1 segment = 250 m);
este singurul tip de scară care trebuie să apară în mod obligatoriu pe orice hartă, din cel puțin
2 motive:

păstrează informațiile indiferent cât de mult se scalează harta în urma printării acesteia;

se poate folosi ca instrument pentru a măsura distanțele de pe teren.

8
 9
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Nordul geografic - folosit pentru a descrie orientarea hărții. În cazul în care nordul este
orientat în sus, acesta nu este obligatoriu și se folosește în mod obligatoriu numai în situația în
care harta a fost rotită.

Legenda hărții

Scara hărții

9
 10
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

În funcție de cerințe și de datele existente în baza de date, hărțile pot avea diverse rezultate
tematice: hărți demografice, sociale, economice, de analiză, de predicție, de evaluare, de
anticipare etc., în funcție de ceea ce se dorește să se analizeze.

Hartă geologică: Depresiunea Carasebe Hartă hidrografică: Râul Târgului

BIBLIOGRAFIE

10
11
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Resurse în format electronic:

1. https://www.theotop.ro/HARTI-TEMATICE-D2/
2. http://www.geo-spatial.org/download/harta-geologica-a-romaniei-scara-1-
200-000
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hartă_geologică
4. https://gis-unibuc.webnode.ro/elementele-unei-harti-tematice/
5. https://i0.wp.com/www.traseepemunte.ro/wp-
content/uploads/2015/04/Legenda-hartii.jpg
6. https://docs.qgis.org/2.8/ro/_images/map_scale.png
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hartă#cite_note-1

11