17.11.

2020

Alexandru Anton

clasa a 5 a C

Parcul National Delta Dunarii

Padurea Letea
Pădurea Letea, un peisaj de poveste și cea mai nordică pădure subtropicală din
Europa, este formată pe grindul nisipos Letea din fâșii de pădure (hasmacuri) dezvoltate
printre dunele de nisip. Când mergi prin pădure peisajul se schimbă, de la pădure subtropicală
la deșert, în numai 200-300 de metri.

Aici trăiesc 500 de specii de plante și peste 3000 de specii de animale, dintre care mai
mult de 2000 sunt insecte, reprezentând 70% din speciile de animale din Rezervația Biosferei
Delta Dunării (RBDD), grindul Letea fiind considerat de specialiști drept unul din cele mai
interesante medii naturale din România.
Letea este cea mai veche rezervație naturală din țara noastră: pădurea a primit acest
stătut încă din anul 1938. Se întinde din nordul satului Letea și are o suprafață de aproape
3.000 de hectare.

O caracteristică a peisajului este dată de modul straniu în care s-au dezvoltat arborii
din această pădure: au trunchiurile noduroase și contorsionate, aplecate înspre apă, iar lianele
atârnă ca în peisajele exotice sau sunt înfășurate pe copaci ca într-un aranjament floral. Aici
liana atinge limita cea mai nordică de răspandire din Europa.
Vegetația este formată din stejari de luncă, stejari brumării, plopi albi și negri, frasini
de luncă, frasini de baltă, peri, tei albi, ulmi și mai rar arini negri, completată de un
subarboret bogat. Pe lângă acestea mai sunt și plantele cățărătoare care au dat faima acestor
locuri: Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba. În
covorul vegetal se întâlnesc și alte specii rare: volbura de nisip sau brândușa de nisip.
Vulturul codalb, șoimulețul de seară, pupăza, dumbrăveanca sau prigoria sunt câteva din
speciile de păsări întâlnite aici. Câteva rarități herpetologice fac parte din această faună:
șopârla de nisip și vipera de stepă.
Tot aici trăiesc câteva sute de cai sălbatici și sălbăticiți. Nu este nimic mai spectaculos decât
o herghelie de cai sălbatici ce trec în galop peste dunele de nisip.

Specii protejate prin lege

1) Enotul

Cainele enot este un animal originar din Siberia Orientala. Prima aparitie
oficiala la noi in tara dateaza in jurul anului 1951, in jurul Bucurestiului.
Daca in trecut a fost descoperit in mai multe regiuni ale tarii, astazi acest animal
simpatic s-a adaptat si stabilit in zona Deltei Dunarii.
Enotul este un animal carnivor de talie mica, care seamana cu un bursuc, dar si
cu un raton in acelasi timp. In Romania acest animal a primit mai multe denumiri de-
al lungul timpului, dupa cum urmeaza: Enot, cainele enot, bursucul de bala, cainele
raton sau bursucul barbos. Denumirea vine din rusescul “enotovidnaia sobaca”, care
inseamna raton caine. Enotul are blana lunga si zburlita, de coloratura cenusie, negru
si galbuie.

Cainele enot face parte din familia canidae, familie din care mai fac parte si
lupii, cainii, vulpile sau sacalii.

Dimensiuni. Lungimea corpului poate fi intre 60 si 90 cm si poate ajunge la o

greutate de pana la 10 kg, acestea fiind diferite in functie de anotimpuri, pentru ca in
iernile grele intra in hibernare, astfel ca inainte de acest anotimp acumuleaza grasime
pentru a trece cu bine iarna.
 Enotul este un animal nocturn, aparitiile acestuia in timpul zilei fiind mai mult
intamplatoare. Ii place sa traiasca in zone cu multa apa si isi petrece mult timp in
vizuina.

Reproducere. Se imperecheaza in februarie-martie, femela si masculul

formand o familie pe toata durata imperecherii si cresterii puilor. Dupa circa 60-62 de
zile de gestatie se vor naste 6-8 pui lipsiti de vedere care vor fi ingrijiti in vizuina
aproximativ 4-5 saptamani.

Dieta. Chiar daca este de talie mica, enotul este un adevarat pradator, avand in
dieta: insecte, oua, starvuri, melci, rozatoare de talie mica, broaste, dar mananca si
ciuperci si alte plante.

Dusmani. Vulpea, uliul, sacalul sau acvilele pot fi periculoase pentru enot,
care le ucid in special puii. Pentru ca sunt animale lente si nu pot fugi de caini si
acestia sunt un pericol pentru ei, in special cainii ciobanesti.

2) Ohideea salbatica de Letea

Există o specie de orhidee care creşte doar în ţara noastră. Ea fost descoperită în 1988
şi are o istorie demnă de a figura alături de aventurile marilor vînători de orhidee din pădurile
tropicale.

Este o specie de Epipactis, care a primit numele de danubialis. A fost denumită astfel
pentru că ea există doar în Delta Dunării pe o suprafaţă de vreun kilometru patrat pe Grindul
Letea, ascunsă în cîteva luminişuri ale pădurii de stejari. Este mică şi are nişte floricele verzi,
poti căuta ore în şir prin iarbă, ca să o găseşti
3) Stejarii din pădurea Letea
4) Vipera de nisip
 5) Vulturul codalb

Vulturul codalb este una dintre cele mai mari păsări de pradă din Delta Dunării.
Specie protejată de lege, codalbul este urmărit de cei care iubesc să urmărească păsările în
habitutal lor natural.
La nivel european se estimează că există în jur de 12 000 de perechi cuibăritoare.
În România, există până în 220 de vulturi codalbi, tendința populațională fiind una
crescătoare