Sunteți pe pagina 1din 9
CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE DESPRE ROCI Scoarfa terestra este ale&tuité din roc. Dupa modul de formare, rocile se impart in trei clase principale: — rock magmatice sau eruptive: ~ roci_sedimentare; — roci_metamorfice. Repartilia celor trei clase de roci in aledtuirea scoartei terestre este, aproximativ, urmatoarea: rocile magmatice 5%, rocile sedimentare 5%, rocile metamorfice 90%. 4 vocd poate fi definita ca 0 asociafte de minerale. Prin mineral se inte- lege un corp natural, aproape intotdeauna anorganic, format din unul saw mai njulte elemente chimice, omogen, cu proprietati fizice si chimice con- stante in orice exemplar intilnit in scoarta terestra, din care se formeaza. int cunoscute peste 3000 de minerale, de al cdror studin se ocupa o ra- muri a geologic) denumité mineralogic. Numirul de minerale cu rol pre~ dominant in formarea si comportarea rocilor este mult mai redus: 25... 30, Mineralele se diferentiazA dupa structura interna — cristalind sau amorftt dlups propriatitile fire, eum int duritatca, clivajul, culoarca, luciul, densi- tated (2.5 .. 3 gjem®, le majoritatea mineralelor); dupa proprietilile chimice Comportarea fad de actsi, fasa de apa ete. Dupa modul de formare, mineralele se clasified in mineral primare, nascute odata cu intreaga elas de minerale din care fac parte, si munerale secundare, formate prin degradarea mineralelor primare. DupA ponderea pe care o att in compozitia unei roci, mineralele se impart in mincrale prin- cipal: care se intilnes: in procentele cele mai mari in roca si ti definese pro- prietitile de baz, gi munerale aceesort Din punctul de vedere al compozitiet chimice, mineralele stat (leldspati, amfiboli, piroxeni, mice), stlteatr degradayi (mines si minerale caracteristice rocilor metamorfice — sericit, clori lin), west (cuart), carbonat (caleit, dolomit), clorurt (sare (ghips) ete. Raporturile de forma, de eristalinitate, de marime relativa gi legiturile dinti mineralele componente definese structura unei roci. Dupa gradul de cristalinitate, structurile se impart in holocristaline (masa rocii este complet cristalizata in. minerale perfect individualizate) si henueristaline (0 parte din minerale, bine cristalizate, plutese intr-o mask amorfa). Dup& marimea tale pen- ma), sulfatt velativa a mineralelor, se disting: structura granulard, in eare mineralele componente au dimensiuni aproape uniforme, si structura porfiried, in eare se deasebese cristale mari, bine dezvoltate, intr-o masa de cristale mici, Modul de avanjare in spaliu a mineralelor defineste fertura unei roci Principalele tipuri de texturi sint: masied, atunci cind nu se observa nici © orientare a mineralelor, eacuolard, cind’ roca prezinta numeroase goluri miei, fluidald, cind mineralele s-au deplasat in anumite directii, srstuoasd, eind minevalele sint agezate in strate paralele. 15 1.1, ROCILE MAGMATICE Rocile magmatice au luat nagtere prin consolidarea magmei, topitu flald in interiorul pamintului, lao temperatura de 1 OG). 1200°C, consti- Witd dintr-un amestec de silicati si oxizi, saturati cu vapori de ap& si cu diferite gaze, Pupa loct! unde s-a produs consolidarea magmet in scoarla pamintului, rocile magmatice se impart in: ess ss magmei pAdredus ta interiorul scoarjei, la mare adincine, earsctoree prin structuri holocristaline si granulare: apr imagmatice cfucive sau de suprafatd, la care consolidarea s-a produs deasupra scoarfei, caracterizate prin steucturt hemicristaline si porfirice, Textura tipied rocilor magmatice este cea masiva. Principal cavacteristicd a compozifiei chimice a rocilor magmatice este akgnutul in SiO, in stare Libera sau in compusi (cuart si diferiti silicati), Dupa continutal de Sis, exprimat in procente din greutate, rocile magma. tice, atit intruzive cit si efuzive. so impart in: roci acide, avind SiO, > 65%, Wel intermediare sau neutre, avind 30 % < SiO, 65%, $i roci bazice, avind SiO, < 50%, ele mai reprezentative tipuri de roci magmatice intrusive int granitul \acida), sienitel (neutr’) si gabroul (aziea), iar dintre cele efuzive — dacitul (acida), andecital (neutra) si basattul (haziea). Rouile magmatice pot fi recu- noscute dupa aspectul cristalin, culorile Pestri{e $i structurile caracteristice. Rocile magmatice se utilizeaut in constructii la elemente de rezistenta Soeluri, pile, ziduri de ehei, stilpreoloane), 1a placare in scopuri decorative sau sub forma de calupuri ori de pavele la’ imlrac mintile deumueilor si de jatré sparti Ie terasamentele de cale ferata ete. Reristenta la compresiune a eacilor magmatice, care se determina in conditii standandizate, pe euburi eu latura de Ib em, instane uscaté sau umeda, este foarte mare, le obicei de peste 1.000 daNjeme Comportarea masivelor de roci magmatice sub actiunea factorilor externi saames Membata de procesul de frasmentare primar « acsslac race Racirew magmei este insctita de 0 oarecare micsorare de volum si de aparitia, in con- Secin{a, in cuprinsut rocilor magmatice n umor flew, fine, numite microtisuri Primare. Acestea nu duc Ja impartirea masivulul In cone distincte, ci canst re ener eye transforma, sub Tectama, Sgentilor fizici (variagii de temperaturs, apa etc.) §1 a migcarilor Lectonice, in fisuri si erapaturi. Diferitelor tipuri de! cock magmatice le sint Seca race ilsite moduri de separave in blocuri, Astiel granitul si sieni- tul se desfac in piaci, bazaltul in coloane, 1.2, ROCILE SEDIMENTARE Rocile sedimentare reprezinta depozite de substante formate fie prin geumularea intr-un anumit media (apa, aer) a produralut evoziunii anor Tcl Preexistente, fie prin precipitatiy de natura chimicd dic sclutii_apoase, fe in urma unor procese de natura biologics. 16 IBY /LL0 ROCILE SEDIMENTARE D#TRITICE Aceste roci constituie principala clasé de rodi sedimentare, formate prin croziunea pe cale fizicd (dezagregare) sau chimica (alterare) a allor reci pre- existente (magmatice, metamorfice sau chiar sedimentare), Rocile sedimentare detritice pot fi necimentate sau cimentate. Rocile sedimentare detritice necimentate, denumite paminturi, formeazi obiectul de studiu al Geotehnicii, Principalele categorii de péminturi sint paminturile necoesive $i paminturile coezive. Dintre paminturile coezive fac arte, in ordinea descrescdtoare a marimii elementelor componente: blocs, rule, bolovtnisul, ptetrisul, nisipurile, iar dintre cele ‘oezive ~ paéminturile prafoase si piminturile argiloase. Paminturilor ca roci detritice necimentate le core: pund anumite rock detritice cimentate. Asttel, prin cimentarea pietrigurilor eu. mincale calea- pease Se formenza conglomerate, iar prin cimentarea srohatigurilor se forme wii brecitle. Cimentarea nisipurilor duce la aparitia ercsuilor care, dup& natura Hantului sint numite caRfaroase, silicioase, argiloase, iar dupa natura mine- falului predominant — mivacee, ‘cuartitice, feldspatice. Prin vimentarca argi- lelor cu carbonat de calciu se formeazé marnele. In functie de continutul de carbonat de caleiu, in procente din masa. se deosebesc: argile marnmace 6 sg 20%o). marne argiloase (20... 85%). marne (35... 65%) si marne calcaroase (65 a) O categorie aparte de roci sedimentare detritice sint rocile reziduate la care produsul eroziunii rimine pe loc sau este transportat la distanta foarte mnicd. Factorii care influenteaza viteza de degradare si natura produsului de degradare sint: clima, tipul rocii-mamad (roca in loc), nalura vegelatiei, condi- lille de drenare (curgere « apei), activitatea bacteriitor ete, Uy profil carav- teristic printe-un depozit rezidual cuprinde mai multe orizontusy distinete, cu un grad de dezagregare vidicat la suprafalii gi redus la treceren spre roca- mama, Cele mai raspindite si mai importante roci reziduale sint solurite, vovi aflate nemijlocit la suprafala scoartei gi avind drept caracteristien ein LNA fertiitatea, cave favorizeara dezvoltarea plantelar, De sludiul a estor roei se ocupa Stina solilur sau Pedologia olurile sint formate iin: © parte minerald, continind siavimaturi de roca alterala sau nealteralé: o parte organicd mumita Jumus, reprezentind combi- Pali organice care au aparut prin actiunea vieluituarelor din sol (bacterii, fauna solului, ciuperci etc.) asupra materiei organive: apa: aers diferite ease, Grosimea paturit de sol este variabita, depinzind de tipul de sol (de empl cernoziom. brun-roseat de padure, podzol ete.) gi depaseste rareori 1.0m. De abicei, cota de fundare a constructiilor este coboute sub limita inferioard « paturii de sol (numita in unele studi geotehnice pamint vegetal) Pentru unele luerari de constructii, cum sint drumurile, edile ferate, cunvasterea proprietatilor paturii de sol este importanta. deoarece. de reauha, aceste lucriti sint fundate chiar in cuprinsul acestei paturi, ‘lotadate solul insusi serveste uneori ca material pentru realizarea umipluturilor, 1.22, ROCILE SEDIMENTARE DE PRECIPITATIE CHIMICK Heeste voci s-au format prin precipitarea substantelor chimice continute in solutii apoase, ca urmare a cresterii concentratiel solutiel cub influena caldurit solare sau @ inghetului, sau a actiunii unor solulii seu gaze asupra solutiilor apoase, 17