M3 – Operatii de baza in laborator (XI)

Prof. Lucia Pavelescu

Fișă de documentare - Separarea componenţilor din amestecuri gazoase prin

absorbţie şi adsorbţie

Absorbția și adsorbția sunt procese fizico-chimice în care se produce difuziunea

unei substanţe la suprafaţa de separare a două faze.
Absorbţia este procesul de difuziune, dizolvare a gazelor sau a vaporilor în masa unui
solvent sau dizolvant (lichid sau solid), cu formarea unei soluţii.
 Gazul sorbit (absorbit) = absorbat
 Agentul de sorbţie = absorbant
Cel mai utilizat agent de absorbţie este apa. Absorbţia se utilizează la operaţiile de
separare, purificare şi uscare a gazelor.
Absorbţia gazelor scade odată cu creşterea temperaturii şi cu micşorarea presiunii.
Adsorbţia este fenomenul de reţinere pe suprafaţa unui corp solid (adsorbant), a
substanţelor gazoase sau lichide (adsorbat).
Adsorbanţi utilizaţi în laborator sunt: carbunele active, silicagelul, oxidul sau
hidroxidul de Al, MgO, argile active, etc.
În laborator se poate obţine apa de clor prin absorbţia clorului, rezultat în urma unei
reacţii chimice, în apă, apoi se adsoarbe clorul din apă pe carbune activ.
 Mod de lucru

Se prepara clorul din HCl (sol. conc.) prin oxidare, cu: oxigen din aer, MnO,
clorat de potasiu sau clorura de var.

KClO3 + 6 HCl = 3Cl2 +KCl + 3H2O

Clorul rezultat trece într-un vas de absorbţie unde se găseşte apa, formându-se apa
de clor. Clorul din apă se determină prin metoda iodometrică.
Se iau într-un pahar de titrare 50 ml apă de analizat, se adaugă 25 ml KI 10% sau
un vârf de spatulă KI sare. Se titrează imediat iodul eliberat cu sol. de tiosulfat de sodiu
0,1 n , până când sol. devine galben pal. Se adaugă câteva pic. de amidon şi se continuă
titrarea până ce culoarea albastră dispare. Se notează ml de tiosulfat de sodiu folosiţi.

Cl2 + 2KI = I2 + 2 KCl

I2 + 2 Na2S2O3 = 2 NaI + Na2S4O6
Tiosulfat de Na tetrationat de Na

Masa de Cl din probă se calculează:

g Cl = V*F*n*Eg / 1000

unde: V= volumul de tiosulfat utilizat la titrare;

F= factorul sol. de tiosulfat;
n= normalitatea sol. (0,1n);
Eg= echivalentul gram al clorului (35.5)

Clorul din apă se poate adsorbi apoi pe carbune active. Se iau două tuburi de
aceeaşi dimensiune. În primul se pun 10 ml de cărbune active, iar în al doilea 20g. Se
măsoară probe de câte 100 ml apă de clor şi se trec peste fiecare tub menţinând acelaşi
timp de trecere.
Se determină prin titrare cantitatea de clor la ieşirea din fiecare tub.
Se pot pune în tuburi cantităţi egale de cărbune activ şi se variază timpul de
trecere al apei de clor.