ETAJUL SUBALPIN

Amplasare. Acest etaj se intalneste doar in masivile muntoase mari, cu altitudini de peste 1700-1800 m. Suprafete mai mari se gasesc in Muntii Maramuresului, Rodnei, Calimani, ucegi, !agaras, "arang-Cindrel, #arcu-$odeanu-Rete%at, iar fragmente se gasesc in muntii Cea&lau, Ciucas, Apuseni. Relieful montan inalt, cu fragmentare varia'ila, este alcatuit in majoritate din versanti cu e(po%itii si inclinari diferite si din plaiuri intinse. )n Carpatii Meridionali sunt frecvente caldarile glaciare, gro&otisurile.
Object 1

Substratul este repre%entat in majoritate prin sisturi cristaline, granite, calcare. Climatul, foarte rece si umed, se caracteri%ea%a prin temperaturi intre *0 si +0,,0C, iar precipitatiile intrec, de regula, 1*00 mm. "erioada cu temperaturi medii %ilnice peste 10 0C nu depaseste ,0--0 de %ile. Solurile din etajul su'alpin apartin in majoritate la tipul pod%ol, frecvente sunt insa si litosolurile. Ca si in etajul alpin, invelisul vegetal este foarte variat. .onale si caracterisitce sunt tufarisurile de jneapan si ienupar /Pinus mugo, Juniperus Bruckenthalia0, iar in locuri umede cele de anin verde /Alnus viridis0. )n vegetatia naturala a etajului tufarisurile ocupau odinoara cele mai intinse suprafete. Spre limita padurii, pana la 11,0 m, in aceste tufarisuri se intalneau si se mai intalnesc pe alocuri raristi de molid, larice, dar mai ales de %im'ru /Pinus cembra0, relict glaciar caracterisitc etajului su'alpin. Spre limita superioara a etajului devin din ce in ce mai frecvente tufarisurile de 'ujor de munte /smirdar0 cu afin Rhododendrum, -Vaccinium si pajistile de parusca /Festuca supina0 cu /Potentilla0. "rin defrisarea jnepenisurilor si a raristilor, aflate pe versanti mai putin inclinati, se produce e(tinderea acestor pajisti, ca si a celor de paius rosu / Festuca rubra0 si taposica /Nardus)0 patrunse de altitudini mai mici. )n multe situatii, in loc de pajisti iau nastere insa tufarisuri de Vaccinium m rtillus si V! vitis-idaea, fara valoare economica, iar pe pante mari defrisarea poate duce la o spalare totala a solului, formandu-se intinse suprafete cu roca la suprafata, complet neproductive. In muntii calcarosi, se intalnesc pajisti de un tip special, cu multe specii termofile si fotofile /asociatiile "esleria ha naldiana + #are$ sempervirens, #aricetum sempervirentis, Festucetum ameth stinae)! Stancariile si gro&otisurile, frecvente in etajul su'alpin, au asociatii deose'ite /"oldanello pusillae + Plantaginetum gentianoidis, "eslerieto % Festucetum versicoloris, Anemono % "alicetum retusae, "a$i&ragetum moschatae ai'oidis + ($ rietum dig nae s.a.0. Caracterisitice pentru gro&otisurile umede sunt 'uruienisurile su'alpine /Adenost lo)oronicetum, #ardueto *personatae) % +eracleetum palmatae s.a.0. 2nepenisurile, tufarisuri specifice etajului su'alpin, repre%inta fitoceno%e compacte, de nepatruns, dominate e(clusiv de Pinus mugo ale carui tulpini lungi, adesea de mai multi metri, se intind pe pamant, ramurile si varfurile ridicandu-se la inaltimi pana la * m. Su' jneapan se instalea%a specii putine ier'oase /"oldanella hungarica, +omog ne alpina, ($alis acetosella, )eschampsia &le$uosa, ,u'ula silvatica, #alamagrostis arundinacea, )oronicum austriacum0. !recvent este Vaccinium m rtillus, a'undenti sunt musc&ii /+ locomium splendens, Rh tidiadelphus s-uarrosus0 care formea%a pe alocuri covor continuu. 2nepenisirile sunt instalate indeose'i in locuri unde %apada acumulata le acopera complet, ferindu-le de ger.

Raristile de ar'ori care se intalnesc in partea inferioara a etajului, deasupra padurii inc&eiate, sunt constituite din grupe sau e(emplare i%olate de molid, %im'ru, uneori si de larice /in Cea&lau, Ciucas, ucegi si "arang0 cuprinse in masa de jnepenis. Ar'orii au trunc&iul im'racat cu ramuri pana jos, iar inaltimea scade pe masura ce altitudinea creste. 3a limita de vegetatie a ar'orilor, care se afla la circa 11,0 m, inaltimea lor nu depaseste pe cea a jnepenisului. Caracterisitic etajului su'alpin al Carpatilor este si tufarisul de smirdar. Acest tufaris, dominat de Rhododendron kotsch i, specie carpato-'alcanica, nu depaseste in inaltime ,0 cm. Alaturi de specia dominanta sunt 'ine repre%entati Vaccinium m rtillus si V! vitis-idaea, precum si o serie de specii ier'oase de pajiste /Festuca supina, Agrostis rupestris, .eum montanum, Potentilla ternata, ,igusticum mutellina, +omog ne alpina, "oldanella hungarica, Armeria alpina, #ampanula alpina). Solurile &umico-silicatice pod%olice au troficitate sca%uta si sunt acide pana la puternic acide, avand un strat de &umus 'rut. Si in ca%ul tufarisurilor de smirdar, acoperirea cu %apada in timpul iernii asigura protectia contra gerului, dar o conditie importanta este aceea ca %apada sa se topeasca repede, pentru a nu se reduce durata se%onului de vegetatie. iomasa florilor, care creea%a un aspect fenologic deose'it in luna iunie-iule, repre%inta o 'una parte din productia anuala a fitoceno%elor. "ajistile caracterisitce pentru etajul su'alpin, in parte primare, in parte e(tinse in locurile de pe care s-au defrisat jnepenisurile, apartin asociatiei de Potentilla si Festuca suspina. "ajistea, nu depaseste 1,-*0 cm in inaltime. 4omina evident Festuca supina. Codominante pot deveni Potentilla ternata, #are$ sempervirens, Agrostis rupestris, pe soluri erodate.4intre speciile nu prea numeroase care intra o'isnuit in compo%itia pajistii, mai frecvente sunt5 Nardus stricta, Festuca rubra, Poa alpina, Pol gonum vivivparum, specii de /h mus, Pedicularis verticillata, ,u'ula spicata, #ampanula abietina, +ieracium alpinum.. "ajistile de Festuca rubra din partea inferioara a etajului,, sunt 'istratificate, cu un strat de 1,-*0 cm si altul de ,0 /700 cm. Compo%itia este mai 'ogata, dar specii constante sunt putine. "rintre acestea se numara5 Agrostis rupestris, Festuca suspina, Phleum alpinum, Poa media, Nardus stricta, )eschampsia caespitosa, ,u'ula lu'uloides, /ri&olium repens, ,otus corniculatus, Potentilla ternate, #ampanula abietina, +ieracium aurantiacum. )n urma pasunatului prea intens se inmulteste populatia de Nardus stricta, care ajunge sa domine in fitoceno%e. Se reduc efectivele populatiilor la celelalte specii, indeose'i la Festuca rubra. Solurile se acidifica iar aceste transformari favori%ea%a pe Nardus stricta, iar productivitatea de 'iomasa este sca%uta. 6 categorie cu totul aparte in vegetatia su'aplina o formea%a pa istile !e brane calcaroase in care se locali%ea%a un mare numar de specii termofile, calcicole, re%istente la uscaciune. Speciile edificatoare sunt "esleria ha naldiana, Festuca sa$atilis, F! ameth stina, #are$ sempervirens, la care se asocia%a un numar de alte specii ca /ri&olium pallescens, 0oeleria transsilvanica, Anth llis vulneraria ssp. alpestris, (nobr chis transsilvanica, /h mus parvi&lorus, 0nautia longi&olia, )ianthus tenui&olius, 1ris ruthenica, #entaurea kotsch ana, ,inum e$tra$ilare, /hlaspi dacicum, /hesium kernerianum, #erastium lerchen&eldianum. !oarte caracterisitice pentru vaile din partea inferioara a etajului sunt 'uruienisurile inalte. 4e e(emplu, fitoceno%ele asociatiei Adenost lo-)oronicetum, instalate pe gro&otisuri ume%ite si in lungul vailor pe soluri coluvionate 'ogate in su'stante nutritive, au aspectul unor desisuri inalte de 1-1,, m formate indeose'i din Adenost les alliariae var. kerneri, la care se asocia%a )oronicum austriacum, )! columnae, +eracleum palmatum, "enecio nemorensis, #arduus personata,

Valeriana sambuci&olia, )eschampsia caespitosa, #alamagrostis arundinacea, /halictrum a-uilegi&olium, Ranunculus platani&olius, Filipendula ulmaria. Asociatia endemica din #arduus personatus si +eracleum palmatum, instalata in conditii asemanatoare de umiditate si su'strat dar cu lumino%itate mai redusa, se caracteri%ea%a prin pre%enta mai multor endemisme si specii 'alcanice, cum sunt +eracleum palmatum, Aconitum to$icum, #hr santhemum rotundi&olium.