Dezvoltarea Activitatilor Turistice Si Protejarea Mediului

UNIVERSITATEA "CONSTANTIN
BRNCOVEANU"
Sectia Managementul Productiei
agroalimentare
Dezvoltarea activitilor turistice i
protejare mediului
Lucrare de licent
ndrumtor Absolvent
Prof.univ.dr. Ion Scurtu Grigore Gabriel
2007
Dezvoltarea activittilor turistice si protejarea mediului
2
Cuprins
Capitolul 1
Probleme actuale ale mediului ................................................................................ 4
1.1 Conceptul de mediu nconjurtor.................................................................... 4
1.2. Deteriorarea mediului nconjurtor i a potenialului turistic ........................ 6
1.3. Preocupri pentru protecia mediului .......................................................... 11
1.3.1 Dezvoltarea durabil .............................................................................. 11
1.3.2. nfiintarea de organizatii internationale n Uniunea European.............. 16
1.3.3. Managementul mediului......................................................................... 19
Capitolul II
Turismul n Romnia ............................................................................................ 21
2.1. Conceptul de turism..................................................................................... 21
2.2 Tipuri de turism............................................................................................ 23
2.3. Organizarea i fazele de evoluie a turismului............................................... 25
2.4. Potenialul turistic ....................................................................................... 29
2.5. Regiunile turistice din Romnia ................................................................... 32
2.5.1. Resursele turistice naturale................................................................... 33
2.5.2 Resursele turistice antropice................................................................... 35
2.5.3 Zonarea potentialului turistic al Romniei....................................... 36
2.6. Metode de evaluare a unei regiuni turistice................................................. 38
Capitolul III
Relaia dintre protecia mediului i turism.......................................................... 40
3.1. Conceptul de ecoturism............................................................................ 40
3.2. Implicatii ecoturistice la nivel national ..................................................... 43
3.3. Implicatii si programe la nivel regional si local ........................................ 45
3.3.1 Programe la nivel regional si local..................................................... 49
3.4. Obtinerea acordului si autorizatiei de mediu............................................. 53
Capitolul IV
Insula Mic a Brilei ............................................................................................. 55
4.1. Conceptul de arie protejat........................................................................ 55
4.2. Insula Mic a Brilei zon protejat ...................................................... 57
4.2.1. Amplasament ................................................................................... 58
4.2.2. Suprafata.......................................................................................... 60
4.2.3. Ci de acces ..................................................................................... 60
4.2.4. Insula Mic a Brilei Parc Natural ................................................. 60
4.2.5. Valorile naturale protejate ............................................................... 65
4.2.6. Scopul si obiectivele planului de management .................................. 67
4.3. Promovarea turistic a Insulei Mici a Brilei ............................................ 68
3
4.3.1. Forme de promovare ....................................................................... 69
4.3.2. Propuneri de amenajare si dezvoltare turistic ................................ 71
Capitolul V
Sinteza concluziilor i propunerilor...................................................................... 72
Bibliografie ......................................................................................................... 78
4
Capitolul 1
Probleme actuale ale mediului
1.1 Conceptul de mediu nconjurtor
Turistmul este dependent de mediul ncojurtor mai mult ca orice alt domeniu de
activitate, acesta reprezentnd principala resurs prin urmare calitatea sa poate favoriza
sau obstructiona derularea activittilor specifice turismului.
n prezent sunt cunoscute noua tipuri de mediu:
mediul geochimic
mediul hidrologic
mediul edafic
mediul orografic
mediul climatic
mediul biocenotic
mediul biochimic
mediul geofizic
mediul cosmic
Figura 1.1 Structura generala a mediului
1
1
www.e-referate.ro/mediu_inconjurator.html
MEDIU INCONJUR[TOR
Mediu acvatic Mediu terestru
Stagnat Aerat Umed Arid
5
Mediul natural, adic aerul, oceanele, mrile, lacurile, apele curgtoare, solul si
subsolul precum si formele de viat pe care aceste ecosisteme le creeaz si le sustin este
imaginea cea mai comun pe care omul obisnuit si-o face atunci cnd vorbeste despre
mediul nconjurtor.
O pdure, o balt sau un lac, de exemplu, formeaz fiecare n parte un ecosistem
care se interconditioneaz reciproc si se readapteaz continuu n cutarea unui anumit
echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determin conditiile de viat pentru regnurile
vegetale, animale si pentru exponentul su rational omul, reprezentnd mediul natural.
n mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer, ap,
substrat geologic, relief, sol.
Mediul in sens larg poate fi asimilat cu acele forme de materie si energie situate in
imediata vecinatate a sistemelor biologice vii. Organismele vii si mediul de viata al
acestora sunt sisteme functionale unitare, legatura inseparabila a acestora exprimandu-se
genetic, prin formele biotice existente, iar fiziologic prin schimburile de substante dintre
ele si mediu.
Componentele biotice reprezint viata, organismele ce le dezvolt pe fundalul
suportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinznd att de factori
terestri, ct si cosmici (radiatia solar de exemplu) ceea ce ne ajut s ntelegem
implicatiile care pot urma unor modificri fie terestre, fie cosmice, sau ambele n acelasi
timp.
Mediul nconjurtor apare ca o realitate pluridimensional care include nu numai
mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupnd o dubl pozitie: de
component al mediului si de consumator, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de mediu nconjurtor are un caracter dinamic, care caut s
cunoasc, s analizeze si s urmreasc functionarea sistemelor protejate n toat
complexitatea lor.
Prin resurse naturale se ntelege totalitatea elementelor naturale ale mediului
nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman:
c resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;
c resurse regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic;
c resurse permanente energie solar, eolian, geotermal si a valurilor.
n ntreaga activitate a mediului nconjurtor se urmreste nu numai folosirea
rational a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activittii de sistematizare a teritoriului si
localittilor cu msuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de
productie ct mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de
6
transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care s previn efectele
duntoare asupra mediului nconjurtor, recuperarea si valorificarea optim a
substantelor reziduale utilizabile.
Astfel notiunea de mediu nconjurtor cuprinde de fapt, toate activittile umane n
relatia om-natur, n cadrul planetei Terra.
Relieful, pdurile, fluviile si rurile, lacurile, marea, apele minerale si termale,
parcurile nationale si monumentele naturii, monumentele de arhitectur si art, valorile
etnografice se constituie n cele mai valoroase elemente ale mediului natural si construit,
adevrate resurse cu valente turistice care pot vaforiza n timp si spatiu dezvoltarea
multor forme de turism.
Mediul nconjurtor constituie patrimoniul turistic al unei natiuni care prezint
propria structur si dezvolt o retea de relatii ntre elementele care l alctuiesc
determinnd motivatiile turistilor si o anumit capacitate de adaptare fat de nivelul de
valorificare pe care l poate atinge. Aceast capacitate ed adaptare este direct
proportional cu diversitatea si calitatea componentelor sale.
n concluzie, se poate afirma c mediul trebuie adaptat si organizat pentru a
rspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natur a unor resurse si
prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceast
dependent cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorit faptului c nevoile umane se
adapteaz ntr-o msur mai mare sau mai mic mediului.
1.2. Deteriorarea mediului nconjurtor i a
potenialului turistic
Potentialul turistic se afl n strns legtur cu mediul nconjurtor, calitatea
acestuia din urm dictnd n mod direct posibilitarea existentei si dezvoltrii unui cadru
propice extinderii turismului. Altfel spus, turismul poate fi privit ca o unitate de masur al
calittii mediului nconjurtor: se desfsoar ntr-un ritm mai intens acolo unde sunt
conditii bune, sau se diminuez si dispare treptat n zonele unde, din diverse motive, o
component sau alta, ca de exemplu peisajul, aerul sau apa, se deterioreaz.
ntr-o viziune ecologic, considernd turismul un organism viu n interactiune cu
mediul sau de viat, vom contura mediul ambiant turismuluicu componentele sale
abiotice, biotice, antropice, economice, financiare, psihologice, sociale, morale, culturale,
7
mediu care depseste sefera mediului nconjurror, categorie cu care opereaz ecologia.
ntre componentele mediului ambiant exist strnse legturi de interdependent,
mbinarea lor organic conturnd aspectul material static al mediului.
Pentru exploatarea pontentialului turistic al meleagurilor romanesti la adevrata
lor valoare se impune elaborarea unei strategii dinamice si eficiente care s aib drept
principal scop delimitarea si pe ct posibil eliminarea factorilor de poluare.
Poluarea reprezint modificarea componentelor naturale prin prezenta unor
componente strine, numite poluanti, ca urmare a activittii omului, si care provoac prin
natura lor, prin concentratia n care se gsesc si prin timpul ct actioneaz, efecte nocive
asupra snttii, creeaz disconfort sau mpiedic folosirea unor componente ale mediului
esentiale vietii.
Poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe
msura evolutiei societtii umane, ajungnd astzi una dintre importantele preocupri ale
ntregii populatii a pmntului.
Turismul prin standardele pe care le impune poate fi privit si ca un factor de
protejare a mediului , o solutie practic pentru pstrarea nealterat a mediului.
2
Calamittile naturale vulcanismul, uraganele, alunecrile de teren, viiturile si
rzboaiele, cu toate c sunt episodice pot contribui si ele la poluarea si degradarea
mediului, distrugerea zestrei cultuale a poporului, provocnd imese pagube economice.
Factorii care favorizeaz degradarea mediului nconjurtor si odat cu acesta si a
potentialului turistic, pot fi clasificati n dou mari categorii:
exploatarea mediului nconjurtor n scop turistic;
efectele immediate ale dezvoltarii economiei.
Practicarea turismului implic modificarea naturii n scopul ndeplinirii
necesittilor omului, modificri ce duc direct la poluarea si deterioaraea mediului
nconjurtor si implicit al potentialului turistic. Aceste efecte negative pot fi rezultatul fie
a unei administrari neadecvate, fie a interactiunii directe dintre turisti si natur.
Poluarea mediului privit ndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra snttii a
mbrcat de-a lungul timpului mai multe aspecte concretizate n diferite tipuri de poluare
si anume:
3
I. Poluarea biologic este produs prin eliminarea si rspndirea n mediul
nconjurtor a germenilor microbieni productori de boli. Astfel, poluarea bacterian
nsoteste deopotriv omul, oriunde s-ar gsi si indiferent pe ce treapt de civilizatie s-ar
2
http://www.brukenthalmuseum.ro/ro/tests/acta/acta3/30Mu.pdf, p.4
3
http://www.referatele.com/referate/geografie/online23/Poluarea-fizica-bilogica-chimicacom.php
8
afla, fie la triburile nomade, fie la societtile cele mai evoluate. Pericolul principal
reprezentat de poluarea biologic const n declansarea de epidemii, care fac numeroase
victime.
II. Poluarea chimic const n eliminarea si rspndirea n mediul nconjurtor
a diverselor substante chimice. Poluarea chimic devine din ce n ce mai evident, att
prin cresterea nivelului de poluare, ct mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal
al polurii chimice l reprezint potentialul toxic ridicat al acestor substante.
III. Poluarea fizic este cea mai recent si cuprinde, n primul rnd, poluarea
radioactiv ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n stiint, industrie,
agricultur, zootehnie, medicin etc.. Pericolul deosebit al substantelor radioactive n
mediu si n potentialul lor nociv chiar la concentratii foarte reduse. Polurii radioactive i
se adaug poluarea sonor, tot ca o component a polurii fizice. Zgomotul, ca si
vibratiile si ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munc si de viat al omului
modern, iar intensittile polurii sonore sunt n continu crestere.
IV. Amenajarea turistic necorespunztoare a teritoriului reprezint un
factor de poluare att fizic ct si economic constituind cea mai grav form de
degradare a resurselor turistice de catre turismul nsusi. Neconcordanta calitativ si
cantitativ dintre reursele turistice si dotrile aferente duce la disfunctionalitti n
functionare, cu repercusiuni n eficient economic si starea fizic a dotrilor si a
resurselor.
ns cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferic). Aceste elemente de baz vietii omenesti se pare c sunt si
cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.
4
Poluarea solului este o consecint a unor practici necorespunztoare, datorat
ndeprtrii si depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a
deseurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor substante chimice n practica
agricol. Tinnd seama de provenienta lor, reziduurile pot fi clasificate n:
c reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuinte si
localuri publice;
c reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variat n
functie de ramura industrial si de tehnologia utilizat (n industria alimentar
4
Mihaela Vjitu, Lidia Georgeta Goicea, Dezvoltarea durabil si mediul, p.2,3
9
predominant componente organice, pe cnd n industria chimic, metalurgic, siderurgic,
minier predominant substante chimice organice sau anorganice);
c reziduuri agrozootehnice, legate ndeosebi de cresterea si ngrijirea
animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de dou categorii:
c elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziti),
eliminate de om si de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte
integrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
c elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natur organic. Importanta
lor este multipl: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte si roztoare, sufer
procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n sursele de ap, pe
care le degradeaz etc.
Ca msuri de prevenire si combatere a polurii solului sunt: colectarea igienic a
reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea organizat si la perioade ct mai
scurte a reziduurilor colectate n afara localittilor, depozitarea controlat sau tratarea
corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin neutralizarea lor, utilizarea n agricultur,
ca ngrsmnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea si
reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea ndeplineste n organism
multiple functii. Lipsa de ap sau consumul de ap poluat are multiple consecinte
negative asupra omului si snttii sale.
La poluarea apei contribuie un numr mare de surse, care sunt clasificate n:
c apele reziduale comunale, care rezult din utilizarea apei n locuinte si
institutii publice, bogate n microrganisme, dintre care multe patogene;
c apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricatie sau
sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea si splarea materiilor
prime, semifinite si finite, sau a ustensilelelor si instalatiilor, si au o compozitie
heterogen.
c apele reziduale agrozootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizrii
apei n scopuri agricole (irigatii),ct si pentru alimentarea animalelor si salubritatea
cresctoriilor de animale.
Ca msuri de prevenire a polurii apei sunt: interzicerea ndeprtrii la ntmplare
a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corect a sistemelor de
canalizare si a instalatiilor locale, construirea de statii de epurare, construirea de statii sau
10
sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale ntreprinderilor industriale,
nzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din apele
reziduale ale unittilor unde se produc sau se utilizeaz radionuclizi, controlul depozitrii
reziduurilor solide;
Aerul formeaz nvelisul gazos al Pmntului, reprezentns si el un element
indispensabil vietii. Poluarea aerului const din modificarea compozitiei sale normale
(78% N, 21% O
2
, 0.03 CO
2
, 0.01% ozonul si alte gaze, vapori de ap, pulberi) n mod
deosebit prin ptrunderea n atmosfer a unor elemente strine si cu efecte nocive.
Sursele de poluare a aerului sunt:
Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec n natur sunt:
c solul, care sufer fenomene de eroziune si mcinare cu eliberare de particule
foarte fine;
c plantele i animalele, care pot elimina n aer diverse
elemente(fulgi,polen,pr) ;
c erupiile vulcanice, care arunc n aer mari cantitti de gaze, particule solide;
Sursele artificiale, reprezentate de activittile omului:
c procesele de combustie, de la nclzirea locuintelor si pn la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie n scopuri industriale;
c procesele industriale, constituite din rspndirea n aer a diversilor poluanti
eliminati de ntreprinderile industriale;
c transporturile, constnd n transporturi de tip feroviar, naval si aerian si n
special rutier;
Ca elemente poluante principale sunt:
c suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate n
atmosfer;
c gazele sub form de poluanti n stare gazoas, rspnditi n atmosfer;
Msurile cele mai importante pentru mpiedicarea polurii masive a atmosferei
sunt: construirea de ntreprinderi n afara zonelor de locuit, tratarea prealabil a
combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de
poluanti, asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati n industrie,
nzestrarea ntreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor, reglarea
corespunztoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminrii poluantilor,
11
nlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant, amenajarea ct mai
multor spatii verzi etc.
1.3. Preocupri pentru protecia mediului
Protectia mediului nconjurtor a aprut ca problem a omenirii numai n zilele
noastre, respectiv atunci cnd omul a cucerit ntreg spatiu al Terrei, prielnic vietii. Acum,
bogtiile si resursele de energie au fost afectate n asa msur nct se ntrevede epuizarea
rapid a unora dintre ele, iar unele conditii esentiale existentei umane, ca apa sau aerul,
dau semne de otrvire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii s fie pus sub
semnul ntrebrii, dac binenteles nu se iau msuri energice de protectie a planetei. Omul
a nteles c face si el parte din natur, c Terra si resursele ei sunt limitate, c aceast
planet functioneaz ca un sistem si c dereglrile produse ntr-un loc pot avea
repercusiuni pentru un ntreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunta ns
la ritmurile nalte ale dezvoltrii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu
mentinerea unei bune calitti a mediului, este exploatarea acestuia n asa fel nct s se
poat regenera si conserva n permanent.
Primele initiative de ocrotire a mediului au aprut acum aproximativ 200 de ani,
din necesitatea salvrii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au
impus ocrotirea naturii s-au diversificat. ncepnd din 1970, au aprut semne clare de
mbolnvire a planetei : subtierea stratului de ozon, nclzirea global, ploile acide,
poluarea apelor, a aerului si a solului. Oamenii au nceput s nteleag necesitatea
adoptrii unui comportament responsabil fat de natur. ns responsabilitatea omului
pentru ocrotirea mediului nconjurtor este att individual, dar mai ales colectiv:
protectia naturii angajeaz colaborare si sprijin reciproc pe plan local, o solutie practic
pentru pstrarea nealterat a mediului judetean, national si mai ales international.
1.3.1 Dezvoltarea durabil
n societatea modern se constat efectele negative ale dezvoltrii omenirii. De
aceea, se pune problema unei noi interpretri a conceptului de dezvoltare, lundu-se n
considerare interdependenele dintre problemele mediului nconjurtor, bunstrii generale
si procesului cresterii economice. Deci, se pune problema stimulrii dezvoltrii
economice echitabile, la nivelul fiecrei tri, ale crei coordonate trebuie privite ntr-o
12
viziune mai larg. Se pune astfel problema dezvoltrii durabile. n ideea durabilittii
trebuie formulate scopuri clare ale dezvoltrii acceptabile economic, a accesului la o stare
mai bun a populatiei si a dezvoltrii unor probleme sociale, vitale, concomitent cu
prezervarea echilibrului mediului natural.
n raportul Brundtland, intitulat Viitorul nostru comun, prezentat la Conferinta
Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro din iunie 1992, dezvoltarea durabil este conceput
n viziunea concilierii dintre economie si mediul nconjurtor, ca o nou cale de
dezvoltare care s sustin progresul uman, nu numai n cteva locuri si pentru civa ani, ci
pentru ntreaga planet si pentru un viitor ndelungat.
5
Dezvoltarea durabil este un proces care se desfsoar fr a distruge sau a epuiza
resursele, asigurnd dezvoltarea. Resursele trebuie valorificate ntr-un ritm identic cu cel
de rennoire a lor, renuntndu-se la exploatare atunci cnd resursa se regenereaz foarte
lent, pentru a o nlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie
exploatate n asa fel nct de ele s beneficieze si generatiile viitoare.
6
Pentru a se dezvolta durabil, toate trile au nevoie de acces si perfectionare n
domeniul utilizrii tehnologiilor curate si care risipesc mai putine resurse. Un mesaj
important al celui de-al saselea Program de Actiune pentru mediu este, printre altele,
acela de aperfectiona sistemele de raportare ctre Comunitatea European, pentru a face
posibil o analiz si evaluare mai bun a cerintelor actuale prin indicarea unor modalitti
de imbunttire a eficientei msurilor viitoare de protectie a mediului. Cu acest prilej au
fost identificate sursele de mediu crora le sunt adresate dezvoltarea durabil: schimbrile
climatice, folosirea irational a resurselor naturale regenerabile si neregenerabile,
pierderea biodiversittii si acumulrile de substante chimice persistente n mediu.
Msurarea progresului n atingerea obiectivelor propuse necesit informatii despre
starea mediului nconjurtor si despre cauzele ce stau la baza problemelor de mediu. Este
necesar un sistem de raportare eficient cu privire la punerea n practic si implementarea
politicilor de mediu.
Cerintele si exigentele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nou
abordare a problemelor globale de mediu din punct de vedere al efectelor si presiunii
asupra mediului si al tuturor consecintelor dezvoltrii socio-economice.
Situat n zona Europei de interferent a ecosistemelor complexe carpato-
danubian si danubiano-pontic, Romnia are o zestre natural si peisagistic de o
5
Camelia Cmoiu (coordonator) Economia i sfidarea naturii, Editura Economic, Bucureti, 1994, p. 13
6
Tamara Simon, Florina Bran Avantajele dezvoltrii unui turism durabil, n: Tribuna Economic, nr.
35/1998, p.
13
frumusete, varietate si echilibru de invidiat. Sunt o multitudine de colturi ale naturii n
aceast tar, ocrotite de oameni, care le-au nfrumusetat cu locuinte, biserici, ansambluri
arhitectonice, lacuri de acumulare si alte constructii ce oglindesc geniul lor creator.
Vasta problematic a protectiei mediului n contextul dezvoltrii durabile se
concentreaz pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activitti umane n
stadiul actual, prevenirea deteriorrilor posibile, asimilarea, adaptarea si aplicarea
cerintelor de mediu, realizarea unor proiecte internationale comune pentru valorificarea
potentialului Dunrii si Mrii Negre, pentru protejarea biodiversittii si a zonelor umede,
monitorizarea calittii apelor si a strii pdurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de
anvergur global, solutionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminurii si
valorificrii de deseurilor si ecologizrii agriculturii, promovarea tehnologiilor curate,
transformarea asezrilor umane n localitti durabile. Realittile zilelor noastre arat c
secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri si transformri ale civilizatiei
omenesti, dar si cele mai complexe si uneori nebnuite efecte asupra vietii.
Pn nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru
nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltrii fr
precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim si energie pentru
productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intens a resurselor pmntului relev,
tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utiliznd cele mai noi
cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele
energetice. Ca urmare a industrializrii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult
materialele ce afecteaz mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit
de complexe, se regsesc n aer, ap si n sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a
prezentei dioxidului de sulf din aer, datorit dezvoltrii proceselor termice si a utilizrii
unor combustibili inferiori; sunt evacuate n atmosfer importante cantitti de oxizi de
azot, de carbon, negru de fum, sruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere,
produse cu efecte duntoare asupra vegetatiei, n general, si direct sau indirect asupra
omului.
Dezvoltarea durabil a turismului este un tip de dezvoltare a activittii de turism
care pune accent pe valorificarea n prezent a resurselor astfel nct s se menin
capacitatea de reproducere a acestora si n viitor
7
. Dezvoltarea turismului trebuie s se
7
Gabriela Stnciulescu, Nicolae Lupu, Gabriela igu Dicionar poliglot de termeni utilizai n turism, Editura
All, Bucureti, 1998, p. 72
14
bazeze pe ideea de sustenabilitate, ceea ce nseamn c activitatea trebuie s fie
compatibil ecologic pe termen lung, s fie viabil din punct de vedere economic si, de
asemenea, etic si social echilibrat pentru comunitile locale
8
.
Dezvoltarea durabil a turismului are loc n condiiile respectrii urmtoarelor principii
9
:
1. Stabilirea limitelor ecologice si a standardelor, corespunztore posibilului
ecologic;
2. Redistribuirea activitii economice si realocarea resurselor, astfel nct s se asigure
satisfacerea nevoilor esentiale ale vieii, dar, n acelai timp si creterea economic;
3. Controlul populaiei, astfel nct creterea demografic s fie corelat cu potentialul
productiv al ecosistemelor;
4. Conservarea resurselor de baz; dezvoltarea durabil nu trebuie s pun n pericol
sistemele naturale care ntretin viata pe pmnt: aer, ap, sol, vietuitoare;
5. Acces egal la resurse sji folosirea eficient a acestora; cutarea de noi tehnologii de
valorificare a resurselor nainte de terminarea acestora;
6. Capacitatea de ncrcare a ecosistemelor s fie cuprins n limite raionale;
7. Gsirea solutiilor pentru asigurarea unei anumite rezerve de resurse;
8. Conservarea biodiversittii ecosistemelor;
9. Minimalizarea impactului asupra integrittii ecosistemelor;
10. Controlul comunitar n luarea deciziilor de dezvoltare care afecteaz ecosistemele
locale;
11. Cadrul politic internaional, realizat prin nelegeri la nivel de guverne, va asigura
respectarea normelor de dezvoltare;
12 Viabilitatea economic va fi asigurat att prin cresterea bunstrii, ct si prin
respectarea limitelor cresterii economice;
13. Managementul general va asigura calitatea mediului.
8
Lars Aronsson The Development of Sustainable Tourism, Continuum, Londra i New York, 2000, p. 37,
citat de Maria Ioncic (coordonator) Strategii de dezvoltare a sectorului teriar, Editura Uranus, Bucureti,
2004, p. 168
9
Ion Ionescu Turismul fenomen social-economic i cultural, Editura OSCAR PRINT, Bucureti, 2000, p.
139.
15
Indiferent de tara n care se aplic acest concept, punerea n practic a principiilor
turismului durabil implic atingerea unor obiective pe termen lung, mediu si scurt. O
sintez este redata n tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 Aria cercetrilor si priorittilor pentru dezvoltarea turistic
durabil pe categorii de unitti teritoriale
10
Dezvoltarea unui turism durabil este determinat n primul rnd de pstrarea
calittii mediului nconjurtor, de unde rezult produse turistice de o calitate mai ridicat.
Urmatorul tabel prezint o sintez n acest sens.
10
F.W. Theoblad- Global tourist.Butterworth Heinemann,1998, p.181
16
Tabelul 1.2 Schema de dezvoltare a unui turism durabil
11
Materia prima principal a turismului o constuie natura alturi de mostenirea
cultural a fiecrei societti, de unde rezult gradul mare de implicare pe care trebuie sa l
aib industria turismului n dezvoltarea durabil.
1.3.2. nfiinarea de organizaii internaionale n Uniunea
European
Poluarea nu cunoaste frontiere: ea afecteaz continentele sau ntreg globul,
regiuni sau doar localitti. Deteriorarea mediului inconjurator este din ce in ce mai acuta
in ultimele decenii. In fiecare an, aproximativ 2 miliarde de tone de deseuri se produc in
statele membre ale Uniunii Europene, iar emisiunile de bioxid de carbon datorate utilizarii
de surse de energie traditionale in casele si pentru autoturismele noastre cresc zilnic.
11
INCDT.Dezvoltarea si amenajarea turistic la nivel regional si local.Studiu de caz- zona Bana Bucuresti,
1999
17
Calitatea vietii in Europa, mai ales in zonele urbane, a scazut considerabil datorita
poluarii, zgomotului si distrugerilor.
n Europa, problema mediului inconjurator este in stransa legatura cu Piata
Interna a Uniuni Europene, cu agricultura, transporturile, energia, politicile industriale si
sociale. Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la concluzia ca este imposibil sa se
obtina, la nivel local sau national, ceea ce trebuie facut la nivelul intregii Europe,
integrand in strategiile lor politica de mediu a Uniunii Eoropene.
Tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu o alta dilema: dezvoltarea economica
contribuie la rezolvarea problemelor majore, cum ar fi: industrializarea, dar, in acelasi
timp, determina degradarea mediului inconjurator. Datorita cresterii populatiei si
industrializarii, deseurile si poluantii sunt eliminati mai rapid decat poate mediul sa ii
absoarba, iar resursele naturale sunt consumate mai repede decat se poate regenera.
Ca rezultat, aerul, apa si solul devin din ce in ce mai poluate si degradate, iar in
tarile mai dezvoltate sunt deja necesare operatiuni de "curatire".
Comunitatea europeana a inceput sa actioneze in favoarea mediului inconjurator
in anul 1972, initiind patru programe de actiune succesive, bazate pe abordarea ecologica
a problemelor. In aceasta perioada, Comunitatea a adoptat aproximativ 200 de acte
legislative, in principal privind limitarea poluarii prin introducerea unor standarde
minime, mai ales in domeniul managementului deseurilor, poluarii apei si poluarii
aerului.
Simpla introducere a unui cadru legislativ nu poate, insa, preveni deteriorarea
mediului inconjurator, iar cresterea constiintei publice fata de riscurile datorate
problemelor globale de mediu a condus la concluzia ca este esentiala initierea actiunilor
concentrate la nivel european si international.
Actiunile europene in favoarea mediului inconjurator s-au dezvoltat asfel incat au
devenit politici (Tratatul asupra Uniunii Europene), stabilindu-se ca obiect Uniunii
Europene dezvoltarea durabile. In momentul de fata institutiile comunitare sunt obligate
sa intergreze in politicile lor elemente legate de protectia mediului inconjurator.
Pentru a se implementa politica de mediu inconjurator, Uniunea Europeana pune
la dispozitie instrumente specifice:
legislatia ofera un nivel inalt de protectia mediului,garantand,in acelasi
timp,functionarea Pietei Unice a Uniunii Europene;
instumente financiare:Programul LIFE;
18
instrumente tehnice:eco-labelling, sistemul european de management si audit de
mediu,sistemul de evaluare a efectelor proiectelor publice si private asupra
mediului inconjurator.
Al Saselea Program European de Actiune pentu Mediu, 2001-2010 Mediu 2010:
"Viitorul nostru, sansa noastra". Noul Program european de actiune pentru mediu"Mediu
2010: viitorul nostru, sansa noastra", care acopera perioada 2001-2010, stabileste
directiile strategice de actiune pentru urmatoarea decada de ani, luand in consideratie
viitoarea largire a Uniunii Europene.Programul identifica uramatoarele patru domenii prin
prioritare:
12
schimbarea climei;
natura si biodiversitate;
mediul inconjurator si sanatate;
resurse naturale si deserturi.
Noul Program isi proune sa abordeze aceste domenii de actiune prin noi
instrumente inovative, care sa corespunda problemelor complexe de mediu,
indentificandu-se, astfel, cinci directii de actiune:
implementarea legislatiei de mediu existente;
introducerea aspectelor legate de protectia mediului inconjurator in toate
politicile europene relevante;
cooperarea apropiata cu inteprinderile si consumatorii pentru identificarea
solutiilor;
asigurarea unui acces mai larg a cetatenilor la informatiile despre mediu
inconjurator;
dezvoltarea unei atitudini constiente, din punct de vedere al protectiei mediului
inconjurator, in favoarea utilizari terenurilor.
Programul "Mediu 2010: viitorul nostru, sansa noastra" intentioneaza sa implice
in mod activ toate segmentele societatii, in cautarea solutiilor inovatoare, aplicabile si
durabile, la problemele cu care se confrunta mediul inconjurator. Noul Program stabileste
componenta de mediu inconjurator care sta la baza strategiei de dezvoltare durabila
propusa de Uniunea Europeana.
13
Progremul LIFE este cel mai important instrument financiar pentru trei domenii
majore: Mediu, Natura si tarile in curs de dezvoltare, toate trei domeniile confrantandu-se
cu aceiasi problema, si anume inbunatatirea mediului inconjurator, dar avand proprietati
12
http://www.lefo.ro/europa/spring/mediu.htm
13
19
diferite.Acest program este deschis participarii organizatiilor romanesti care pot sa fie
coordanatori sau parteneri de proiect. Scopul programului este de a contribui la aplicarea,
actualizarea si dezvoltarea politicilor europene de mediu si a legislatie corespunzatoare.
Programul acorda o atentie speciala integrarii politicii europene de mediu in celelalte
politici (agricultura, transporturi, intreprinderi, etc.) si dezvoltarii durabile.
14
Componentele programului LIFE care intereseaza organizatiile romanesti sunt:
LIFE-Mediu si LIFE-Natura, programul infiinteaza actiuni de protectie a mediului si de
conservare a habitatelor naturale pentru flora si fauna salbatica. Life-Natura este ca
obiectiv protejarea speciilor pe cale de disparitie si a habitatului natural, iar Life-Mediu
isi propune finantarea de proiecte demonstrative inovatoare pentru impresia si autoritatile
locale.
15
1.3.3. Managementul mediului
Sistemele si standardele internationale pentru managementul mediului sunt relativ
recente si, ca urmare a interesului suscitat, au devenit deja foarte populare, deoarece
reprezinta cel mai concret instrument pe care il au la dispozitie organizatiile,
intreprinderile pentru a demonstra modul in care isi asuma responsabilitatile fata de
mediul inconjurator.
Sistemele de management al mediului cuprind trei elemente interdependente:
elemente de baza care presupun planificarea unei politici de mediu, din punctul de vedere
al intreprinderii sau organizatiei, organizarea necesara aplicarii respectivei politici,
metode de aplicare, mijloace, sisteme de masurare a eficientei, instruire, audit, etc.
La nivel international se aplica seria de stamndarde ISO 14000, care incorporeaza
ISO14001 pentru Sistemele de Magement al Mediului. Uniunea Europeana propune, in
plus fata de ISO 14000, propria Schema de Management si Audit Ecologic (EMAS), sau
alte standarde dintre care sistemul obligatoriu de management "Analiza Periculozitatii si
Punctul de Control Critic" pentru produse alimentare (HACCP)sau standardele pentru
produse organice.
Agenia european de mediu, cu sediul la Copenhaga, Danemarca este
responsabila pentru furnizarea datelor stiintifice, cu caracter independent, obiectiv, sigure
si comparative, asupra mediului din tarile membre ale Agentiei. Agentia ofera astfel
14
http://efnord.eforie.ro/spring/mediu.htm
15
20
sprijinul stiintific si tehnic necesar pentru descrierea starii prezente si viitoare in care se
gaseste mediul inconjurator,in ceea ce priveste calitatea,presiunea si sensibilitatea.
16
Activittile Agentiei se concentrez n urmatoarele domenii:
calitatea aerului si emisiunile atmosferice;
calitatea apei, poluanti si resurse de apa;
starea solului, fauna, flora si biotipuri;
utilizarea terenurilor si a resurselor naturale;
managementul deseurilor;
emisiile de zgomot;
substante chimice periculoase fata de mediu;
protectia costiera.
Agentia este una dintre cele 11 agentii specializate ale Uniunii Europene, dar are
un caracter deosebit deoarece printre membrii ei se numara si ttari care nu sunt membre
ale Uniunii Europene: Norvegia, Islanda, Elvetia, iar incepand cu anul 2001 tarile
candidate din Europa Centrala si de Est si din zona Mediteraneeana. Agentia ofer o baza
solida pentru efectuarea unui control de mediu mult mai eficient, precum si pentru
initierea de noi legi.
16
http://ecoagents.ro.eea.europa.eu/theagency/eea2_html
21
Capitolul II
Turismul n Romnia
2.1. Conceptul de turism
Prin natura lui turismul se prezint ca o activitate economic situat la interferenta
altor ramuri, ceea ce determin o serie de dificultti n definirea lui. Pornind de la premisa
c fiecare ramur economic reprezint locul unei productii de bunuri sau servicii care
sunt consummate ntr-un mod specific, turismul are ca obiect o productie si un consum
de bunuri eterogene care concur la satisfacerea nevoilor turistilor si a nonrezidentilor
17
Primele mentiuni privind preocuprile de a voiaja apar n antichitate n operele
geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia periplului su asiatic,
cele ale lui Arthur Young sau , mai aproape de noi , ale lui Henri Monfreid au jalonat
preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.
Turismul n prima jumatate a secolului XIX-lea este asociat cu cltoria, spre
sfrsitul secolului numrul statiunilor termale si balneare creste iar termenul de cltorie
devine sinonim cu turismul.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii importante, turismul a
fost definit n variante dintre cele mai felurite, astfel 1880 E Guy Treuler defineste
turismul drept un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesittii de
refacere a snttii si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate
fat de frumusetile naturii...rezultat al dezvoltrii comertului, industriei si a perfectionrii
mijloacelor de transport.
Turismul mai este definit de profesorii W. Hunziker si K. Krapf ca fiind
asansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezult din deplasarea si sejurul persoanelor, n
afara locului de resedint, att timp ct sejurul sau deplasarea nu sunt motivate de o
stabilire permanent sau o activitate lucrativ oarecare. Aceasta definitie constiue un
punct de referint n literartura de specialitate.
Dup Michoud J.L., sef al Consiuliului Superior al Turismului Francez, turismul
grupeaz ansamlul activ de productie si consum generate de deplasrile de pe o noapte
17
Melinda, Cndea, Potentialul turistic al Romniei si amenajanrea turistic a spatiului, Ed. Universitar
bucuresti, p.13
22
sau mai multe, de la domiciuliul obisnuit, motivul cltoriei fiind plcerea, afacerile,
sntatea sau participarea la o reuniune profesional sportiv sau religioas.
18
O alt reflectare sugestiv a continutului si complexittii acticittii turistice poate
fi redat astfel: latur a sectorului tertiar al economiei unde activitatea prestat are ca
scop organizarea si desfsurarea cltoriilor de agrement recreere sau a deplasrilor de
persoane la diferite congrese si reuniuni; include toate activittile necesare satisfacerii
nevoilor de consum si servicii ale turistilor
19
Dictionarul Enciclopedic Romn propune urmtoarea definitie a turismului:
Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea, pe jos sau cu
diferite mijloace de transport, a unor distante, pentru vizitarea regiunilor pitoresti, a
localittilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc.
n sintez, prin turism se ntelege, n primul rnd, ansamblul de activitti prin care
omul si petrece timpul liber cltorind n alt localitate sau tar pentru a vizita oameni si
locuri, monumente si muzee, pentru a-si mbogti cunostintele generale, pentru a se distra
si a face sport, pentru odihn sau tratament etc., iar n al doilea rnd industria creat
pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un nalt
nivel calitativ, si n conditiile protectiei si conservrii resurselor turistice, n special, si a
mediului nconjurtor, n general.
Din literatura de specialitate rezult c notiunea de turism descrie un fenomen
dinamic, n continu schimbare; deci definirea acesteia trebuie adaptat permanent
schimbrilor n viata economic si social.
n viziunea Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), activitatea turistic este
conceput ca o form a manifestrilor cultoral educativei de recreere ale societii
moderne.
18
Michoud J.L., Turismul si mediul nconjurtor, Colectia geografic, Paris
19
Erdeli Gerge, Potentialul turistic al Romniei, Ed. Univ. Bucuresti
23
2.2 Tipuri de turism
Activitatea turistic este bine sustinut de un valoros potential turistic, natural si
antropic, diferentiat de la tar la tar, n functie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism.
Tipurile se stabilesc pe baza unor criterii motivatia individului, scop, destinatie,
etc. -, au caracter istoric, nu dispar prin substituire cu altele dect n cazuri de exceptie si
pentru o perioad determinat.
20
Poser n anul 1939 noteaz cteva tipuri de turism printre care: turismul de
recreere vara, de sporturi iarna, de tratament, de recreere la distant scurt si de tranzit. O
alt clasificare este facut la noi n tar de ctre Swiyewski C. si Oancea D. n anul 1976 :
tipuri structurale de turism, tipuri dinamice si tipuri stationare.
n literatura de specialitate exist numeroase ncercri de a defini si clasifica
turismul si activittile turistice, dar se poate afirma c tipurile de turism reprezint
continutul, n timp ce formele de turism reflect caracterizrile desfsurrii turismului,
structura mediului care le-a generat, adic structura societtii omenesti, modalittile de
acoperire a motivatiilor si posibilittile tehnico-economice de procesare a fenomenului
turistic.
21
Tipurile de turism specificate n literatura de specialitate ilustrate n figura 2.1
sunt:
turism de recreere si agrement ;
cultural ;
de ingrijirea snttii : balnear sau curativ ;
social ;
de afaceri ;
educational.
Turismul de recreere i agrement : valorific calittile estetice, de mare valoare
ale peisajelor naturale, scopul principal al turismului de recreere fiind schimbarea
peisajului.Durata este variabil predominnd turismul de durat scurt sau medie.
Turismul de ingrijire a sii : este considerat cel mai vechi tip de turism
care necesit o infrastructur specializat si dotri speciale, un personal calificat si
prezent obligatorie a unor elemente de potential balnear, cum ar fi : ape minerale-
termale, nmoluri, aerosoli, saline, etc.
20
Susan Aurelia, 1980, Geografia turismului pentru studenti, Cluj Napoca
21
Melinda, Cndea, Potentialul turistic al Romniei si amenajanrea turistic a spatiului, Ed.Universitar,
p.292
24
Turismul cultural : este generat de obiective turistice apartinnd patrimoniului
cultural, concentrate cu prevedere n orasele mari ale trii.
Turismul social : este destinat celor cu venituri modeste si celor care beneficiaz
de sistemul asigurrilor sociale prin care este subventionat costul unor produse turistice.
Turismul educaional : cuprinde activitti turistice organizate n scopuri
educative, n general pentru grupa de vrst tnar aflat la vrtsta la care trebuie s
nvete elevi, studenti.
Turismul pentru cumpturi : se practic n special n regiunile
transfrontaliere si cele turistice renumite, n mare orase cu galerii si centre comerciale, n
magazine mici, renumite pentru anumite produse si chiar la comerciantii ambulanti
Figura 2.1
Tipuri
principale de
turiusm
22
22
S. Williams, Turismul si geografia, 1998
25
2.3. Organizarea i fazele de evoluie a turismului
Activitatea turistic s-a practicat pe teritoriul Romniei cu multe secole n urm
dar primele organizatii ce aveau ca scop ncurajarea cltoriilor au aprut n a doua
jumtate a secolului al XIX- lea: Societatea romn de geografie (1875), Societatea
carpatin Sinaia (1895) s.a. n anul 1925 a fost nfiintat Turing Clubul Romniei care
ntretinea legturi cu societti similare din strintate fiind reprezentantul Romniei pe
plan european. n paralel cu aceasta au mai functionat si alte asociatii turistice n
preocuprile crora intrau att organizarea de excursii ct si marcri de trasee,
construirea unor echipamente turistice etc.
Primul serviciu public specializat n turism a fost Oficiul National de Turism
nfiintat n 1926 n subordinea Ministerului Snttii si care avea ca scop
coordonarea activittilor statiunilor balneoclimaterice. Institutionalizarea turismului se
realizeaz n 1933 cnd ONT sub numele de Consilieratul pentru turism devine
organism cu activitate de sine stttoare pe lng presedintia Consiliului de Ministri.
Printre obiective se numra si acela de a atrage vizitatori strini.
Prima lege a turismului a fost adoptat n 1936 Legea pentru organizarea
turismului care stabileste locul ONT pe lng Ministerul de Interne si rolul su n
organizarea si dezvoltare turismului.
n 1948 odat cu transformrile profunde ale societtii romnesti are loc
nationalizare tuturor dotrilor turistice care trec n patrimoniul Consiliului Central al
Sindicatelor iar societtile turistice sunt desfiintate. Rolul coordonator n activitatea
turistic i revine Comisiei Centrale a Sindicatelor prin Directia pentru Turism si
Excursii iar mai trziu prin Comisia balneo-climateric si Comisia sport-turism. Din
1959 coordonarea activittii turistice este preluat de Oficiul National de Turism
Carpai .
Dezvoltarea continu activittii turistice n Romnia a impus nfiintarea
n 1971 a Ministerului Turismului, ca organism central specializat al administratiei de
stat.
Din 1990 n Romnia se trece la economia de piat si activitatea turistic trebuia
organizat n conformitate cu noile cerinte si cu evolutia turismului european.
Organismele cu atributii n domeniul turismului pot fi grupate n:
c organisme specializate a cror activitate de baz este turismul n toat
complexitatea sa sau numai o latur a turismului;
26
c organisme generale a cror activitate de baz se desfsoar n alt
domeniu dar care au implicatii n turism: comert, sntate, educatie, transport, sport.
Institutia abilitat s armonizeze activitate tuturor organismelor implicate n
activitatea turismului este Autoritatea National Pentru Turism din cadrul
Ministerului Transporturilor si Comertului.
Pentru ca turismul s beneficieze de o recunoastere a importantei sale trebuie
s existe o structur puternic la nivel guvernamental care s reprezinte interesele
sectorului turistic.
Autoritatea central n domeniul turismului a cunoscut n ultimii 15 ani o serie
de schimbri organizatorice care au reflectat o anumit inconsecvent la nivel de
organizare guvernamental. Prezentm n cele ce urmeaz diferitele forme sub care a
functionat aceast autoritate central n domeniul turismului.
Dup evenimentele din decembrie 1989, la 20 iulie 1990 se nfiinteaz Ministerul
Comerului i Turismului care avea n component Departamentul de Turism cu
atributii n promovarea politicii n domeniul turismului. n decembrie 1992 acest
departament s-a transformat n Ministerul Turismului exercitnd functiile statului de
reglementare, protectie si control al dezvoltrii turismului si de organism de
consultant pentru toate autorittile publice sau private si agenti economici privind
activittile turistice din Romnia. n anul 1998 ca urmare a reorganizrii structurii
Guvernului Romniei prin H.G.R. nr. 972/23.12.1999, M.T. s-a transformat n
Autoritatea Naional pentru Turism, (A.N.T), organism care cu mici exceptii avea
aceleasi atributii ca si Ministerul Turismului. Sub aceast form organizatoric A.N.T a
functionat pn la 4 ianuarie 2001 cnd s-a renfiintat Ministerul Turismului. Doi ani
mai trziu ca urmare, din nou a reorganizrii guvernului conform H.G.R. 740/3.07.2003
se nfiinteaz Ministerul Transporturilor Construciilor i Turismului n cadrul crui
functiona Direcia General Autorizare i Control n Turism i Direcia General
Promovare Turistic, directii coordonate de un secretar de stat. n 2004 conform HGR
412/23.03.2004 se renfiinteaz Autoritatea Naional pentru Turismaflat de aceast
dat n subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. n
prezent ANT este n subordinea Ministerului Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comert,
Turism si Profesii Liberale.
Ca organism de specialitate al administratiei centrale, Autoritatea National
pentru Turism prin structura si competentele sale rspunde functiilor statului de
27
coordonare si reglementare a activittii turistice. Autoritatea National pentru Turism
are ca atributii principale:
23
a) implementeaz politicile de aplicare a strategiei nationale n domeniul
turismului;
b) aplic strategiile de dezvoltare a infrastructurilor de turism;
c) fundamenteaz si elaboreaz necesarul de fonduri de la bugetul de stat pentru
domeniul su de activitate;
d) organizeaz si realizeaz activitatea de promovare turistic a Romniei att pe
piata intern, ct si pe pietele externe, prin activitti specifice reprezentantelor de
promovare turistic din tar si din strintate, nfiintate cu aprobarea Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
e) organizeaz congrese, colocvii, simpozioane si alte actiuni similare, n tar si n
strintate n domeniul turismului;
f) organizeaz evidenta, atestarea si monitorizarea valorificrii si protejrii
patrimoniului turistic, conform legii;
g) realizeaz politica de promovare si dezvoltare a turismului, pe baza
programelor anuale de marketing si promovare a turismului si a Programului de
dezvoltare a produselor turistice;
h) autorizeaz agentii economici si personalul de specialitate din turism,
respectiv licentiaz agentii de turism, clasific structurile de primire turistice, breveteaz
personalul de specialitate;
i) efectueaz controlul calittii serviciilor din turism.
Toate aceste atributii sunt exercitate prin intermediul compartimentelor din
cadrul directiilor A.N.T. conform structurii sale de organizare intern.
Din analiza comparativ a organizrii turismului n Romnia si n stale UE
rezult o serie de similitudini dar si unele diferente. Att n Romnia ct si n
statele uniunii exist un organism central care are rolul de a coordona si supravegea
activitatea turistic pe ntreg teritoriul statului. n cele mai multe state europene (Marea
Britanie, Germania, Spania, Italia etc.) exist la nivelul unittilor administrative
(landuri, teritorii, regiuni) un grad ridicat de autonomie care nu se regseste n
Romnia. Considerm c o dat cu nfiintarea regiunilor de dezvoltare economic se
impune si acordarea unei mai largi autonomii a fiecrei regiuni n ceea ce priveste
directiile, modalittile de dezvoltare a turismului. Este necesar ns nfiintarea unor
23
Actul de organizare H.G.R. 412/23.03.2004 A.N.T.
28
directii specializate n turism la nivelul fiecrei regiuni de dezvoltare care s coordoneze
activitatea turistic n functie de potentialul turistic existent si de dorinta investitorilor de
a se implica n acest activitate.
Figura 2.2. Organigrama Autorittii Nationale a Turismului
24
n ceea ce priveste forta de munc n turism, aceasta se supune reglementrilor
cuprinse n Constitutie, Codul Muncii si altor legi si acte cu caracter normativ.
Cadrul legislativ al fortei de munc n turism este completat ns si de o legislatie
specific acestui domeniu, care urmreste reglementarea unor aspecte privind, n
principal, o pregtire corespunztoare.
Orice persoan are dreptul de a desfsura o activitate profesional n domeniul
turismului n conditiile legislatiei nationale n vigoare, cu conditia detinerii calittii si
calificrii necesare.
24
Ioan Romeo, Managementul integrrii turismului romnesc n uniunea european, p.68
29
2.4. Potenialul turistic
Fenomenul turistic este un proces dinamic, datorit tendintelor de
expansiune/regresie, de intensificare/atenuare ritmic pe care acesta le are de-a lungul
traseului su evolutiv, care n plan general nu afecteaz capacitatea de dezvoltare continu
a unei regiuni cu potential turistic si care prin natura lor genereaz schimbri si
transformri de bunuri si valori individuale si, nu n ultimul rnd, de modele culturale.
Potentialul turistic, reprezentat de resursele atractive si infrastructur, este factorul static
al fenomenului analizat, motivnd existenta acestuia. Elementul dinamic al procesului
este asigurat de turist care valorific nsusirile calitative ale resurselor si apeleaz la
serviciile infrastructurii (P. Cocean, 2002).
Mediul geografic este substratul si generatorul fenomenului turistic care grupeaz
ntr-un ansamblu unitar toate elementele care contribuie la desfsurarea activittilor
turistice, de la substratul geologic pn la factorul uman.
Diversitatea componentelor mediului fizico-geografic din Romnia justific
existenta unui potential turistic natural deosebit de variat si complex, reprezentnd
principalul factor al dezvoltrii turistice n Romnia. Importanta acestuia din punct de
vedere turistic este reflectat de urmtoarele caracteristici: este resurs turistic de vrf;
fundal pentru desfsurarea unor activitti turistice motivate de alte atractii (antropice n
primul rnd); suport material al tuturor activittilor turistice.
Elementele componente ale mediului geografic, ca atractii si resurse turistice
potentiale, sunt localizate n principal n aria montan, pe litoralul Mrii Negre si n Delta
Dunrii, urmate de regiunile de dealuri, podisuri si cmpii. Diversitatea peisajului este
generat de structura geologic si de formele de relief, de alternanta culmilor montane si
deluroase cu depresiunile si culoarele de vale, de diferentierile altitudinale, etc., ce atrag
dup sine varietatea vegetatiei si faunei, care-i sporesc atractivitatea.
Spatiul montan ofer cel mai variat si mai important potential turistic, prezentnd
interes prin valoarea sa peisagistic. Configuratia reliefului, altitudinile moderate,
depresiunile intramontane, vile transversale, pasurile si trectorile asigur circulatia n
ntregul edificiu carpatic.
Reeaua hidrografic are, de asemenea, un rol important n stimularea si
dezvoltarea activittilor turistice, impunndu-se din acest punct de vedere prin toate
formele de stocare a apei (apele subterane, apele de suprafat).
30
Romnia posed un potenial balnear deosebit de valoros, principalii factori
naturali de cur fiind apele minerale si termale, nmolurile si gazele terapeutice (mofete),
bioclimatul, la care se adaug, lacurile rspndite pe ntreg cuprinsul trii.
Clima are un rol hotrtor n etajarea peisajului geografic si implicit n generarea
anumitor atractii turistice. Pe de alt parte, climatul influenteaz dirijarea sezonier a
formelor de turism prezentnd un interes considerabil pentru turism prin indicii
bioclimatici care dau ambianta necesar desfsurrii turismului (confort termic, stres
climatic, cutanat si pulmonar), bioclimatul cu valori terapeutice, stratul de zpad si
anumite valori termice indispensabile practicrii sporturilor de iarn.
Vegetaia are, alturi de functiile economice si de protectie si o evident valoare
turistic (peisagistic, estetic, stiintific, odihn, recreere si de agrement, etc.), cu
precdere pdurile de conifere si cele de interes socio-recreativ din mprejurimile
localittilor si statiunilor turistice.
Fauna prezint important pentru turism prin valoarea sa cinegetic, estetic sau
stiintific. Teritoriul Romniei beneficiaz de un fond cinegetic si piscicol de mare
valoare ca diversitate a speciilor: urs, mistret, cerb, cprior, cocos de munte n Carpatii
Orientali, Parng, Tarcu - Godeanu, Fgras si Retezat, dar si n pdurile de deal si
cmpie - cprior, cerb loptar, mistret, iar bltile si Delta Dunrii constituie paradisul
psrilor.
Ariile naturale protejate de interes naional i monumentele naturii prezint o
important, att sub aspectul estetic, ca element de atractivitate turistic, ct si prin
interesul stiintific si instructiv-educativ, ca baz a turismului stiintific si ecoturismului.
De regul acestea constituie obiective turistice distincte, dar, n cea mai mare parte, se
asociaz altor componente de peisaj.
Prin legea 5/2000 sunt delimitate 17 arii naturale protejate de interes national,
clasificate n Rezervatii ale Biosferei (Delta Dunrii, Muntii Rodnei, Muntii Retezat),
Parcuri Nationale (Muntii Retezat, Muntii Rodnei, Muntii Piatra Craiului, Domogled-
Valea Cernei, etc.) si Parcuri Naturale (Muntii Apuseni, Parcul Natural Portile de Fier,
Balta Mic a Brilei). De asemenea, n Romnia s-au legiferat 827 de monumente ale
naturii si rezervatii naturale: botanice, zoologice, forestiere, geologice-geomorfologice,
paleontologice, mixte, cele mai multe fiind rspndite n Carpati.
Mediul antropic este la fel de important ca si mediul fizico-geografic n ceea ce
priveste valorificarea sa turistic, fiind evidentiat din acest punct de vedere prin marea
varietate a elementelor rezultate n urma activittilor de organizare si amenajare a
spatiului, a creativittii oamenilor de-a lungul timpului, precum si continua multiplicare si
31
diversificare a acestora odat cu cresterea numrului populatiei. Potentialul turistic
antropic cuprinde obiectivele istorice, religioase, culturale, economice (cu atribute
atractive), monumente, patrimoniul turistic etnografic.
Accesibilitatea obiectivelor turistice este un factor esential n valorificarea
acestora. Cile de comunicaie contribuie, de altfel, la orientarea si canalizarea fluxurilor
turistice spre areale geografice de important major: regiunea montan, litoralul Mrii
Negre, statiuni si centre urbane si rurale turistice. Principalele ci si mijloace de transport
implicate n turism sunt cele rutiere, feroviare, aeriene, navale si mijloacele de transport
speciale (teleferice si teleschiuri).
Ca barometru al gradului de valorificare a activittii turistice, fluxurile turistice
interne si internationale din Romnia au nregistrat n ultimii ani variatii mari, cu o
tendint general de scdere. Cauzele acestui regres rezid n mediul socio-economic aflat
nc n tranzitie, n scderea general a nivelului de trai si deteriorarea infrastructurii
turistice.
n ceea ce priveste regimul circulatiei, se mentin sezonul estival, ca vrf de cerere,
sezonul hivernal ca maxim secundar al acesteia, cu cele dou diminuri n anotimpurile
de tranzitie.
n dimensiunea si directionarea fluxurilor turistice, se pot observa trei tendinte:
orientarea masiv n intervalul iunie-septembrie ctre litoralul Mrii Negre si ctre
statiunile care si-au mentinut competitivitatea sub aspectul ofertei turistice; circulatia
turistic de proportii substantiale, cu o mai bun repartitie n timpul anului, ctre
statiunile balneoclimaterice; si deplasarea ctre obiective turistice disparate, centre
urbane, sate turistice sau ctre areale cu obiective turistice cultural istorice.
n ceea ce priveste turismul international, de dimensiuni mai reduse comparativ cu
turismul autohton, acesta si mentine preferintele existente si nainte de 1989: ctre
litoralul Mrii Negre, n sezonul estival; ctre statiunile climaterice montane si pentru
sporturi de iarn din zona Prahova Brasov, mai putin n sezonul estival, ct mai ales
iarna pentru sporturi de sezon; un grup de statiuni balneoclimaterice cu factori de cur
recomandati pentru rezultate deosebite (apele termale de la Bile Felix si Bile Herculane,
apele minerale carbogazoase de la Covasna, apele srate de la Sovata, etc.). Un al patrulea
pol l reprezint capitala, cu baza turistic cea mai modern din tar, stimulnd turismul
de cunoastere, turismul de afaceri sau turismul stiintific (simpozioane si colocvii).
Pe destinatii turistice, n ultimii ani se remarc evolutii pozitive n numrul de
turisti cazati n statiunile balneare si n Delta Dunrii.
32
2.5. Regiunile turistice din Romnia
Vocatia turistic a Romniei este determinat de varietatea si complexitatea
reliefului, de bogtia apelor de suprafat sau a celor subterane, de climatul continental de
tranzitie, de vegetatia si fauna bogat si variat, de istoria multimilenar a poporului
romn, de ospitalitatea oamenilor. De asemenea pozitia geografic a Romniei asigur
si functia de turism de tranzit; teritoriul su este traversat de principalele drumuri ce
realizeaz legtura ntre vestul si nordul Europei cu sudul continentului, dar si cu
Orientul Apropiat si Mijlociu.
Romnia este o tar carpato-danubiano-pontic, cele trei mari elemente naturale
ale Europei ngemnndu-se pe teritoriul Romniei. Este tar carpatic nu numai pentru
c pe teritoriul su se desfsoar 2/3 din suprafata acestui lant montan, ci si pentru c
relieful trii (cu exceptia Dobrogei) este un rezultat al evolutiei Carpatilor; este tar
dunrean deoarece 1075 de km (38%) din lungimea fluviului (inclusiv gura de
vrsare) ce strbate Europa de la vest la est curge si pe teritoriul Romniei; este
tar pontic prin cei 247 km de litoral ai Mrii Negre. Toate aceste elemente
introduc o diversitate a resurselor turistice: de la crestele montane ale Carpatilor la
canalele pline de stuf, psri si pesti ai Deltei Dunrii si pn la plajele cu nisip fin ale
Mrii Negre. Dintre treptele de relief, muntii sunt cei care exercit o atractie deosebit
pentru turisti. n Romnia muntii ocup o suprafat de circa 66000 kmp, mai mult
dect suprafata montan a Austriei. n Carpatii romnesti se afl cel mai lung lant
vulcanic din Europa, cel mai lung defileu din Europa si peste 11 000 pesteri din care
145 cu valoare turistic de exceptie, numrul acestora fiind depsit doar de cele din
Franta.
Hidrografia sustine si ea n mod revelator vocatia turistic a Romniei. Cea mai
mare parte a rurilor izvorsc din Muntii Carpati si se ndreapt ctre granitele trii,
deversnd n Dunre. Att rurile interioare ct si Dunrea constituie atractii turistice
principale. Pe teritoriul Romniei sunt si peste 4000 de lacuri de origini diferite, multe
dintre ele fiind incluse n circuitul turistic. n sud-estul Romniei se gseste Marea
Neagr care joac un rol important n turismul balnear din aceast parte a Europei.
Retelei hidrografice de suprafat i se adaug cea subteran deosebit de bogat si de
valoroas din punct de vedere turistic. n tar se gsesc circa 3000 de izvoare minerale
care au jucat rolul primordial n dezvoltarea turismului balnear de cur romnesc.
Pozitionarea Romniei pe paralela de 45 latitudine nordic determin un climat
temperat iar pozitionarea n cadrul continentului determin tipul de tranzitie. Acest tip
33
de climat temperat de tranzitie este favorabil turismului, permitnd o circulatie
turistic n tot timpul anului.
Strns legat de relief si climat este si marea bogtie si diversitate a vegetatiei si
faunei: step, silvostep, pdure. O mentiune aparte merit Delta Dunrii, ecosistem unic
n Europa.
Ceea ce ofer o autenticitate maxim actului turistic sunt obiectivele si
manifestrile etnografice care sunt cu adevrat unice si care reprezint comuniunea
dintre poporul romn si teritoriul pe care-l locuieste.
n concluzie putem spune c vocatia turistic a Romniei se sprijin pe:
apele minerale, termale si termominerale; peisajul variat (munte-mare); potentialul
speoturistic; climatul favorabil; fondul turistic antropic original.
2.5.1. Resursele turistice naturale
Potentialul atractiv al cadrului natural. Cea mai mare important la alctuirea
cumulului general de motivatii turistice ale Romniei o are relieful. Aceast pondere se
explic prin: existenta tuturor formelor majore de relief, rspndirea lor echilibrat,
armonioasa mbinare a lor, diversitatea si bogtia morfologic de detaliu, prezenta
majorittii tipurilor de relief : structural, glaciar, vulcanic, carstic, litoral.
n cadrul reliefului montan se distinge cel format pe structurile cristaline
caracterizat prin creste semete si abrupturi, cum sunt cele din Muntii Fgras, Retezat,
Rodna etc.; cel vulcanic cu platouri, conuri, cratere, cum sunt cele din lantul vulcanic
de pe latura vestic a Carpatilor Orientali sau din Muntii Apuseni; relieful structural cu
forme bizare ce exercit o atractie deosebit pentru turisti, cum sunt Pietrele
Doamnei din Muntii Raru. O mentiune special merit relieful carstic ce se remarc
prin forme spectaculoase, fie c este vorba de carstul subteran sau de cel de suprafat.
Deosebit de atractive sunt pesterile care adpostesc n interior forme carstice de o
mare frumusete. Zona cea mai bogat n pesteri din Romnia este cea a Carpatilor.
Potentialul climatico-turistic. Climatul Romniei, temperat de tranzitie, are
veri calde si uscate favorabile practicrii turismului balnear si ierni geroase cu
precipitatii sub form de zpad ce favorizeaz practicarea sporturilor de iarn.
Regiunea montan este favorabil practicrii acestor sporturi datorit climatului
mai aspru, precipitatiilor bogate (800-1000 mm/an), mentinerii stratului de zpad circa
34
200 de zile pe an la altitudini de peste 1500 m. Tot n zona montan timpul frumos
nregistreaz 100-120 zile/an favoriznd drumetiile, alpinismul si expunerile la soare.
n zona litoral, durata de strlucire a soarelui nsumeaz 2000-2200 ore/an
favoriznd turismul balnear.
n functie de influentele pe care le are asupra organismului, pe teritoriul
Romniei au fost identificate trei tipuri de bioclimate:
Bioclimatul de litoral i step care are un caracter excitant-solicitant asupra
organismului;
Bioclimatul de deal i depresiune are un caracter sedativ si de crutare, neavnd
contraindicatii n tot cursul anului datorit stimulilor climatogeni moderati;
Bioclimatul de munte este tonifiant, efectul terapeutic fiind dat de puritatea
aerului.
Resursele turistice hidrografice. Apele, att cele de suprafat ct si cele de
adncime, constituie o important resurs turistic avnd un rol esential n recreare si n
tratamentul balnear.
Romnia dispune de o retea hidrografic de suprafat bine dezvoltat chiar dac
rurile nu au un debit foarte mare. Cea mai mare parte a rurilor si au izvoarele n
regiunea montan pe care o fragmenteaz, contribuind astfel la nlesnirea circulatiei
turistice. Acestor ruri li se adaug colectorul principal, Dunrea, fluviul care strbate
Europa de la vest la est si se vars n Marea Neagr printr-o delt de mare atractie
turistic. La intrarea pe teritoriul Romniei, Dunrea creeaz cel mai lung defileu din
Europa.
Reteaua hidrografic de suprafat este completat de numeroasele lacuri (peste
4000) care exercit o atractivitate sporit fat de ruri deoarece efectul de margine
interfereaz cu efectul de insul. Dintre acestea se remarc cele 170 de lacuri glaciare
din Carpatii romnesti; o atractie deosebit o exercit singurul lac vulcanic din Romnia:
Sf. Ana situat n masivul Hsmasu Mare unde ocup un vechi crater, precum si lacurile
de baraj natural, cum ar fi Lacul Rosu.
O component important a resurselor turistice hidrografice o constituie Marea
Neagr care ofer largi posibilitti de recreare si cur heliomarin.
Potentialul turistic biogeografic. Vegetatia este si ea un factor de stimulare a
turismului de recreare, odihn si agrement. Ea este componenta cea mai vizibil a
peisajului, imprimndu-i acestuia particularittile care-l individualizeaz si care-i
35
sporesc atractivitatea. Valoarea turistic a vegetatiei creste si prin existenta unor plante
relicte: nufrul din lacul Petea care este caracteristic Deltei Nilului, strugurii ursului pe
care-i ntlnim n arealul muntilor Gilu-Muntele Mare, usturoiul slbatic ntlnit n
Cheile Turzii etc; plante endemice: garofita Pietrii Craiului, floarea de colt din zona
alpin a masivelor Fgras, Piatra Craiului, Retezat, Bucegi, Trascu, Cheile Bicazului
etc. de un interes turistic deosebit se bucur vegetatia mediteranean din Banat, ndeosebi
pdurile de liliac de care se leag si numeroase manifestri folclorice.
Fauna are din punct de vedere turistic, important cinegetic, estetic si
stiintific. Romnia este tara european cu cel mai bogat si variat fond cinegetic si
piscicol.
2.5.2 Resursele turistice antropice
Romnia dispune de un bogat si atractiv potential antropic, rezultat al istoriei
multimilenare a poporului romn n acest spatiu geografic. Din acest potential
antropic trebuie evidentiate componentele: edificii istorice, edificii religioase, edificii
culturale si de art, edificii economice si nu n ultimul rnd folclorul. Ele se adreseaz
turismului cultural, de recreare prin cunoastere.
Edificiile istorice se impun prin gama variat si vechimea apreciabil (peste
2000 de ani). ntre acestea se remarc:
c cettile grecesti Tomis, Histria, Calatis, Enisala, ridicate la trmul Mrii
Negre ncepnd cu sec. al VII-lea .Hr. de ctre colonistii greci;
c cettile dacice din Muntii Orstiei: Grdistea Muncelului,
Costesti, Blidari, Sarmizegetusa;
c castrele romane ridicate n sec. I-III e.n. n Oltenia, Banat,
Transilvania si vestul Munteniei, de-a lungul drumurilor si la granite. O atractie
deosebit exercit Sarmizegetusa Ulpia Traiana oras construit de romani pentru a deveni
capital a provinciei Dacia.
Edificiile religioase, de o mare varietate, datnd din perioade istorice diferite
reflect evolutia culturii romnesti si influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat
n contact.
Edificiile religioase care se bucur de cel mai mare succes n rndul turistilor
sunt mnstirile care atrag att prin valoare cultural-artistic dar si prin frumusetea
peisajului n care au fost amplasate. Fr ndoial c cele mai valoroase sunt
36
mnstirile cu pictur exterioar din Bucovina: Voronet, Gura Humorului, Sucevita,
Moldovita, intrate n patrimoniul UNESCO, Putna cu mormntul lui Stefan cel
Mare si multe altele.
Edificiile culturale sunt de o mare varietate si valoare, ele fiind un rezultat
al contopirii culturii vest europene cu cea est european. Muzeele pot fi grupate dup
tematic n:
c muzee istorice: Muzeul de Istorie a Romniei din Bucuresti, Muzeul Unirii
din Alba Iulia, Muzeul de istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul de istorie si
arheologie din Constanta;
c muzee de art: Muzeul de art al Romniei, Muzeul de art al Bucurestiului,
Muzeul Bruckenthal din Sibiu (cel mai vechi din tar), Muzeul de art din Cluj-Napoca;
c muzee etnografice: Muzeul Tranului Romn din Bucuresti, Muzeul
etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca;
c muzee de profil: Muzeul ceasurilor din Ploiesti, Muzeul Petrolului din
Ploiesti, Muzeul tiparului din Trgoviste, Muzeul chihlimbarului din Colti-Buzu, Muzeul
aurului din Brad, Muzeul de geologie din Bucuresti, Muzeul florilor de min din Baia
Mare.
Acestora li se adaug aproape 1000 de case memoriale de interes local,
national si international (casa memorial a lui Brncusi, Eminescu, Ion Creang,
Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Anton Pann), edificiile unor universitti,
biblioteci (Oradea, Alba Iulia, Biblioteca National din Bucuresti).
Arta si traditia popular prin originalitate, bogtie, varietate constituie un motiv
de cltorie att pentru rezidentii romni ct si pentru nonrezidenti. Regiunile cu cel mai
mare potential turistic etnografic sunt: Tara Oasului, locuit de dacii liberi, unde pot fi
admirate sate arhaice si portul costumelor populare policromice; Tara Maramuresului
recunoscut pentru civilizatia lemnului, portul si cntecele originale, gospodria
unicat prin poarta monumental, cimitirul vesel de la Spnta.
2.5.3 Zonarea potenialului turistic al Romniei
n functie de potentialul turistic, de caracteristicile acestuia, de apropierea
sau deosebirea dintre elementele acestuia, teritoriul Romniei a fost mprtit n mai multe
regiuni[50]:
37
Muntii Carpati, mai putin spectaculosi din punct de vedere al altitudinilor se
impun prin peisajul deosebit, climatul tonifiant, vegetatia de conifere, faun bogat si
valoroas din punct de vedere cinegetic, marea bogtie a apelor subterane
mineralizate. Desi potentialul turistic al Carpatilor este imens, desi el rspunde
preferintelor unor segmente largi de consumatori este mai putin pus n valoare, existnd
zone ce dispun de modeste amenajri turistice. Un aspect important ce caracterizeaz
modul de punere n valoare a potentialului turistic din zona montan este
concentrarea foarte puternic pe Valea Prahovei si n masivul Postvarul unde se gseste
circa 75% din capacitatea de cazare, 70% din numrul instalatiilor de transport pe
cablu si 90% din totalul prtiilor amenajate. n cadrul Muntilor Carpati se identific
urmtoarele zone turistice:
Zona Bucovina, situat n nordul trii, este una dintre cele mai pitoresti zone ale
trii, cu valente turistice ce-i confer statutul de unicat n Europa.
Zona Maramure-Lpu i Oa sunt amplasate n nordul Transilvaniei unde
frumusetea locurilor este completat de folclorul autentic;
Zona Valea Bistriei se desfsoar de la Vatra Dornei pn la confluenta
Bistritei cu Siretul, traversnd n diagonal Carpatii Orientali se impune prin peisajele
deosebit de frumoase;
Zona Mure-Olt ncorporeaz vile Muresului si Oltului si masivele printre care
acestea se insinueaz n Carpatii Orientali dispune de cele mai numeroase izvoare
minerale;
Zona Munilor Banatului situat n sud-vestul trii se individualizeaz prin
marea extensiune a reliefului carstic, dar si prin climatul cu influente mediteraneene
care a favorizat aparitia castanilor comestibili si a pdurilor de liliac..
Zona Haeg-Ortie constituie centrul civilizatiei dace.
Zona Munilor Apuseni, unul dintre cele mai frumoase si mai misterioase
tinuturi romnesti.
Tot n aria montan se individualizeaz o serie de masive montane care prin
potential si amenajri se nscriu ca zone turistice: Rodna, Ceahlu, Ciucas, Bucegi,
Fgras, Parng, Retezat.
Alturi de Muntii Carpati se nscriu si alte regiuni turistice:
Dobrogea i litoralul, constituie regiunea cea mai vizitat de turisti;
Transilvania este zona turistic a Romniei care a conservat cel mai bine
edificiile istorice, cele religioase sau cele de art;
38
Moldova este tinutul din partea estic a Romniei unde resursele turistice
naturale sunt mai putin importante dar sunt compensate de cele antropice.
Muntenia i Oltenia de Nord situate la sud de Carpati constituie o zon cu
un relief colinar, unde apele minerale si climatul sedativ de crutare au favorizat
aparitia unor statiuni balneoclimatice de renume international: Climnesti-Cciulata,
Bile Olnesti, Bile Govora;
Cmpia Romn desi nu dispune resurse naturale deosebit de atractive nu acelasi
lucru se poate spune de resursele antropice ce s-au concentrat n marile orase;
Banatul, inutul Criurilor i Someului sunt situate n partea de vest a trii unde
peisajul este cel tipic de cmpie si dealuri joase. Apele minerale au permis dezvoltarea
unor statiuni balneoclimatice la Buzias, Lipova, Clacea, Moneasa, Tinca, 1 Mai.
2.6. Metode de evaluare a unei regiuni turistice
Rezultatele msurrii cantitative a potentialului turistic al unei regiuni sunt de cele
mai multe ori relative, din cauza gradului mare de subiectivism implicat n exprimarea
cantitativ a unor calitti ale obiectivelor turistice (frumusetea peisajului, gradul inedit al
unor obiective, incitatia exercitat de un anumit tip de atractii asupra vizitatorilor, att de
diferiti ca mentalitate, grad de cultur, comportament, vrst). Metoda de estimare
valoric a potentialului atractiv al unei regiuni, propus de P. Cocean (1984) se bazeaz
pe atribuirea unor indici valorici obiectivului turistic n functie de urmtoarele criterii:
unicitatea obiectivului dac este unicat local, regional, national sau international
(valoarea 10 este atribuit unicatului mondial), valentele turistice ale obiectivului
(dimensiuni, fizionomie, vrst, functie, structur etc.) (indicii variaz ntre 1...n), timpul
si modul cum satisface cererea turistic (indici cu valoare 1...n), gradul de dificultate al
amenajrii si punerii n valoare exprimat n indici cuprinsi ntre -4 si +4 (-4 este gradul de
dificultate maxim, departe de cile de acces, -2 = grad de dificultate moderat, 0=fr
dificultti de amenajare, 2 = amenajri si accesibilitate favorizate, 4 = grad de
favorabilitate maxim, n proximitatea unor ci de acces). Aceast metod se impune a fi
aplicat pentru mai multe obiective, din categorii diferite, dar pentru aceeasi regiune,
astfel ca indicii obtinuti pentru fiecare obiectiv s poat fi comparati ntre ei si ierarhizati.
n final se poate estima un rezultat general al potentialului turistic al regiunii analizate,
39
precum si reliefarea tipului de turism pentru care acesta exprim cele mai multe
facilitti.
25
Printre elementele care contribuie la evaluarea regiunilor din punct de vedere al
potentialului turistic se numr si conditiile mediului natural, si n particular cele
climatice si de vreme. Factori meteorologici precum, radiatia solar, temperatura,
umezeala aerului respectiv precipitatiile si vntul, contribuie la generarea unui mediu mai
mult sau mai putin prielnic desfsurrii normale a fenomenului turistic. Acesti factori, n
functie de anumite praguri pot fi indiferenti sau sedativi, fr influent sau influentnd n
mic msur starea unui organism, crend astfel o stare de confort si de echilibru. Acest
lucru poate fi redat sintetic printr-o serie de indici care sunt expresia gradului de influent
exercitat de elementele climatice asupra organismului uman. Climatologia turistic
cuprinde o serie de indici precum: indicii elementari, indicele climato-turistic, indicele
climato-maritim, indicii combinati, indicele biomedical etc., cu diferite grade de
complexitate, care combin diferite elemente climatice, diferentiindu-se prin numrul si
tipul parametrilor climatici luati n considerare .
26
25
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218
26
Gaceu,O. ,2001, Elemente de climatologie practic, Ed. Universittii din Oradea
40
Capitolul III
Relaia dintre protecia mediului i turism
ntre turism si mediul nconjurtor exist o relatie complex, legtura dintre ele
manifestndu-se n ambele directii si anume: mediul natural prin componentele sale, ap,
aer, sol, flor, faun formeaz resursele de baz ale turismului, iar pe de alt parte,
activitatea turistic are influent asupra mediului ecologic, modificndu-i elementele
componente.
Dezvoltarea activittii turistice presupune acordarea unei atentii deosebite calittii
mediului, prin msuri de conservsre si dezvoltare a calittii mediului, prin msuri de
conservare si dezvoltare a calittii sale n zonele intrate n circuitul turistic sau aflate n
perspective de a intra, precum si de controlul consecintelor activittii turistice , n vederea
utilizrii rationale aresurselor turistice.
3.1. Conceptul de ecoturism
Ideea de ocrotire a naturii s-a nscut n SUA, unde n 1872 a fost promulgat
prima lege din lume ce punea un teritoriu federal sub ocrotire, pentru a se pstra ct mai
nealterat de agresiunea continua a civilizatiei fiind creat Parcul National Yellowstone.
Ulterior urmnd acest exemplu tot mai multe tri si-au creat propriile retele de
rezervatiinaturale si parcuri nationale, pentru a prentmpina disparitia unor specii de
flor si faun sau pentru a conserva forme inedite de peisaj.
n ultimele decenii ale secolului XX, ecoturismul ncepe s se manifeste tot mai
mult ca o nou stiint, menit s arate noile coordonate de dezvoltare a industriei turistice
la nivel global.
Ecoturismul este un turism practicat n spaii naturale slbatice i culturale
tradiionale , puin modificate de om, i care s constituie sanctuare de protecie a naturii
i a formelor ancestrale de civilizaie, pentru a sprijini dezvoltarea economic a
41
comunitii locale .
27
Prin aceast definitie ecoturismul se detaseaz de celelalte forme
de turism prin legtura mult mai direct cu mediul natural si cultural.
Ecoturismul este o form de turism n care principala motivatie a turistului
este observarea si aprecierea naturii si atraditiilor locale legate de natur si care
trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
28
conservarea si protejarea naturii;
folosirea resurselor umane locale;
caracter educativ, respect pentru natur constientizarea turistilor si a
comunittilor locale;
impactul negativ minim asupra mediului natural si socio-cultural.
Faptul c ecoturismul pune n echilibru natura si turismul, ne este demonstrat de
urmtoarele aspecte : zonele unde se practic ecoturismul trebuie s fie considerate de
interes continental sau mondial si s fac parte din patrimoniul turistic al planetei, unde se
cer respectarea cu o rigoare deosebit teritoriilor cu stiluri de viat traditionaleale
populatiei locale ; prin ecoturism se ncearc minimalizarea efectelor negative ale
turismului asupra mediului local si natural, ca si asupra populatiilor locale; aceast form
de turism trebuie s furnizeze avantaje economice si sociale locuitorilor zonelor turistice
si s asigure participarea lor n luarea deciziilor n ceea ce priveste genul si volumul
activittilor turistice si care trebuie astfel autorizate ;poate de asemenea s furnizeze o
interactiune autentic ntre populatia de primire si turisti, ca si un interes real pentru
dezvoltarea durabil si protectia zonelor naturale, att n zonele receptoare, ct si n cele
emitente de turisti ; prin ecoturism se ncearc lrgirea spectrului de activitti economice
traditionale (agricultur, cresterea animalelor, pescuit) fr a le marginaliza, pentru ca
economia s nu aib dect de cstigat.
Prin punerea n practic a ecoturismului se impune respectarea unor principii
precum :
respectarea strict si consecvent a vietii slbatice, pstrarea diversittii
biologice, a calittii biotipurilor. Se impune astfel, conservarea biodiversittii,
ameliorarea calittii unor componente de mediu (apa, solul, aerul), precum si cresterea
calittii vietii populatiei din respectivele asezri.
mentinerea n stare exploatabil a zonelor economice productive la dispozitia
tuturor, pentru a satisface cererea social de bunuri si servicii, precum si atractia pentru
27
http://www.precis.ro/modules.php?names=News&files=articles&sids=68
28
Organizatia Mondiale a Turismului
42
peisaje naturale sau bunuri culturale deosebite, fr a se produce dezechilibre ntre regiuni
si tri.
aplicarea unui adevrat sistem democratic n consultarea si negocierea
proiectelor de valorificare si dezvoltare, ntre diferiotele grupuri sociale, cu interese
diferite, proiecte care au cas cop amenajarea si utilizarea zonelor turistice deosebite.
armonizarea politicilor de dezvoltare si investitii directe concepute la diferite
niveluri si ntre diversele domenii de activitate economic, pentru a diminua
disfunctionalittile teritoriale.
asigurarea unor forme eficiente de conservare si protectie a mediului , deoarece
zonele turistice pstreaz bogate si adevrate arhive ale naturii si umanittii, care nu se
regsesc n nici un document, si care sunt, n multe cazuri, mrturii ale unor moduri de
viat disprute.
Prin aplicarea acestor principii pentru zonele turistice mentinem ecosistemele
naturale si modurile de viat traditional cu echilibrul lor dinamic.
Noua politic de management n domeniul ecoturismului trebuie s mbine
formele de management turistic cu cele de mediu pentru a putea pune bazele unei
dezvoltri si promovri durabile a turismului.
Orientarea trilor n curs de dezvoltare pentru mileniul trei cere ca fiecare sector
economic s joace un rol bine definit n politica de planificare si dezvoltare si eforturile
concentrate ale tuturor sectoarelor economice s fie integrate n aceast politic pentru a
sprijini dezvoltarea industriei turistice.
Responsabilitatea realizrii unui turism de calitate trebuie s revin att sectorului
public, ct si celui privat, conceptul necesitnd a fi introdus n cadrul planului general de
dezvoltare si organizare turistic.
Metoda planificrii turistice se realizeaz, de regul, de jos n sus si presupune
ntrunirea reprezentantilor comunittii locale n scopul stabilirii modelului de dezvoltare
turistic durabil pe care l-ar aprecia cel mai mult, iar obiectivele locale sunt incluse
ulterior n planul regional sau national.
Aplicarea ecoturismului presupune utilizarea simultan a unor principii existente
n managementul de mediu si cel al calittii serviciilor. Functionarea si dezvoltarea
fiecrei forme de turism presupune utilizarea, pe ct posibil, a unui mediu ct mai curat.
Pentru mbunttirea calittii serviciilor turistice oferite, orice societate de turism
trebuie s stie maniera n care turistii percep calitatea si mai ales ce fel de calitate asteapt
ei s primeasc din partea societtii sau a turoperatorilor.
Realizarea acestui deziderat presupune mai multe etape de actiune:
43
cercetri i anchete de pia privind calitatea serviciilor existente la un
momentdat;
participarea ntregului personal, n cunostint de cauz, la aplicarea
calittii totale;
crearea unor sisteme de evaluare a calittii serviciilor si instituirea unor
prime la un moment dat;
asigurarea cadrului financiar, administrativ, profesional, privind
mbunttirea permanent a serviciilor oferite.
3.2. Implicaii ecoturistice la nivel naional
n conditiile unei stri de normalitate, rezultate si din cele dou caracteristici ale
vietii economice descentralizarea si economia de piat noua asociere ecologie - turism
vine s accentueze una dintre cele mai importante deziderate ale generatiilor aflate la
tranzitia mileniilor.
La nivel global, din ce n ce mai multe firme recurg la instrumentarul
managementului ecologic pentru desfsurarea activittilor de zi cu zi. Motivatia rezult
din nssi caracteristica ecoturismului de a reprezenta o experient a cltoriei care pune
n lumin natura si care contribuie la conservarea ecosistemelor, respectnd integritatea
comunittilor gazd. Prin aceast nou form de turism se urmreste constientizarea si
directionarea viitoare a oamenilor spre:
o posibil surs de venit durabil, reciclabil si regenerabil;
o existent decent
o afacere civilizat.
Procesul de reorientare si schimbare a mentalittii n aceast variant alternativ
vizeaz servicii/prestatii turistice din: agroturism, turism rural, turism durabil si
ecoturism.
Beneficiile cooperrii dintre turism si ecologie se manifest prin:
diversificarea economic, n special n regiunile rurale, periferice si
neindustrializate;
stabilirea economic pe termen lung;
creterea cererii pentru bunuri i servicii, care va atrage beneficii pentru
economiile locale;
dezvoltarea infrastructurii;
44
sporirea ncasrilor valutare;
acordarea de exceptri, reduceri de la plata taxelor i impozitelor pentru
firmele de turism care respect cerintele de calitate a mediului;
acordarea de garanii guvernamentale pentru investitii necesare dezvoltrii
infrastructurii turistice;
crearea condiiilor de dezvoltare i modernizare a serviciilor publice care pot
sustine activitatea tuturor operatorilor din industria turistic.
Un rol important revine, de asemenea, administratiei de la toate nivelurile,
agentilor economici implicati n activittile turistice, turoperatorilor si, nu n ultimul rnd,
scolii si mass-mediei.
Organismele guvernamentale legislativul, ministerele trebuie s pun accent
n planurile de dezvoltare asupra sustinerii dezvoltrii turismului. Astfel acestea pot
participa la rezolvarea urmtoarelor aspecte:
elaborarea unei strategii nationale integrate privind dezvoltarea
ecoturismului;
elaborarea metodologiilor, procedurilor si initiativelor legislative;
elaborarea standardelor, criteriilor de practicare a ecoturismului;
realizarea conditiilor de formare a specialistilor si expertilor n industria
turistic.
ntruct turismul este o activitate multilateral, este foarte important realizarea
unei ct mai bune coordonri ntre Autoritatea National pentru Turism si celelalte
organisme guvernamentale, precum si ntre sectorul public si cel privat.
n Romnia, primele programe de ecoturism au nceput s apar n juru anului
2000, initiate de ctre cteva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului,
Vntori Neamt), ct si de ctre proiecte de conservare a naturii care aveau si o
component de ecoturism:ex. proiectul Aciuni combinate pentru protecia i
valorificarea patrimoniului natural al Munilor Apuseni, implementat de ctre Federatia
Romn de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturism axate pe pesteri.
n acest moment programele de ecoturism din Romnia se concentreaz n
urmtoarele zone:
Delta Dunrii si Dobrogea (observarea psrilor, plimbri cu barca);
Parcul National Piatra Craiului si mprejurimi (programe bazate n special
pe observarea carnivorelor mari: lup, urs, rs, dar si a unor specii de plante
specifice, turism ecvestru, biciclete);
45
Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc
national sau natural) cu programe axate pe turism ecvestru, cicloturism,
drumetie tematic, schi,plimbare cu rachete de zpad;
Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice
si mixte ): speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi, turism
ecvestru, biciclete;
Transilvania (descoperirea culturii ssesti si secuiesti, clrie, drumetii
tematice);
Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: flora si fauna,
ocupatii traditionale, arhitectura, clrie, cicloturism);
Bucovina (turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii:
flora si fauna, drumetii tematice).
Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regsesc n Asociaia de
Ecoturism din Romnia (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii si
turism n Romnia ntre asociatii de turism, organizatii neguvernamentale de dezvoltare
local conservare a naturii, proiecte de conservare a naturii si agentii de turism.
Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism si a dezvoltrii
ecoturismului n vederea sprijinirii conservrii naturii, a dezvoltrii durabile a
comunittilor locale din zonele cu valori naturale si pentru cresterea calittii serviciilor
legate de ecoturism, ct si promovarea naturii ca element esential al imaginii turistice a
Romniei.
29
3.3. Implicaii i programe la nivel regional i local
Factorii de decizie din teritoriu, n functie de aspectele planificrii
macroeconomice si pot stabili propria lor planificare a dezvoltrii economice, stabilindu-
si priorittile. Din acest punct de vedere, organismele regionale si locale, care apartin
domeniului public sau privat, pot pune la punct, pe termen scurt si mediu, etapele de
dezvoltare ale industriei turistice.
La baza planificrii locale se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:
30
identificarea resurselor care pot fi exploatate prin subtipurile ecoturismului;
29
http://www.eco-romania.ro/desprenoi/index.php?id=1
30
http://www.finantare.ro/stire-44276-O-baza-solida-pentru-planificarea-si-implementarea-coerenta-de-
strategii-locale.html
46
identificarea si amenajarea resurselor turistice, atragerea gospodriilor private
si practicarea turismului;
realizarea unor forme de instruire regional sau local pentru practicarea
meseriilor specifice turismului;
sprijinirea partenerilor particulari n obtinerea certificatelor de omologare a
structurilor turistice si de obtinere a licentelor si brevetelor profesionale n
domeniu;
mentinerea n stare functional a traseelor si potecilor turistice;
pregtirea unor consilieri locali n probleme de turism profesori, ingineri
agricoli, tehnicieni economisti etc.;
managementul ecoturistic al calittii.
Procesele de planificare a activittilor din turism n plan local si regional
presupun: planificarea atractiilor naturale si culturale pentru diversificarea formelor de
turism si planificarea sistemului de vizitare a tuturor tipurilor de atractie turistic.
Realizarea acestor obiective poate atrage ns si premisele degradrii mediului.
Astfel, se contureaz, de multe ori, amprenta unui mod de viat accelerat, fiind utilizate
multe articole de unic folosint, servicii pe termen scurt, piese modulare si nlocuibile.
Rezultatul negativ al acestui model de consum se materializeaz, n conditii de
negospodrire sau management defectuos, n forme de manifestare de tipul polurii. De
aici necesitatea reconceptualizrii standardelor si a unui nou punct de vedere asupra
fenomenului turistic. O societate dezvoltat presupune servicii, inclusiv circulatie
turistic, dar ti echilibru ecologic. Nu ntmpltor n momentul de fat sunt cutate
standarde de performant si stimulente pentru identificarea, protejarea si oferta
destinatiilor turismului durabil.
Sunt cunoscute, n acest sens, ludabilele initiative materializate n modelul Blue
Flag (Steagul Albastru) si Green Flag International (GFI) (Steagul Verde International).
Obiectivele acestora sunt, n principal, de a lucra n asociere cu organizatii din industria
turismului n scopul aducerii de mbunttiri mediului nconjurtor. Sunt verificate, din
punct de vedere ecologic, produsele turistice oferite, organizatorii si gazdele vacantelor
ecologice.
Analiza ia n calcul criterii ale turismului durabil, dintre care enumerm:
31
valoarea estetic a peisajului, diversitatea cultural si biodiversitatea;
eficienta economic;
31
http://www.europe.org.ro/forum/viewtopic.php?t=100005
47
depozitarea si reciclarea deseurilor;interactiunea cu comunittile locale
` prin prisma bunurilor si serviciilor;
cldiri de arhitectur din care s reias ideea de conservare a mediului.
Celor dou initiative mentionate mai sus li se adaug cele europene. Astfel
Asociatia Turoperatorilor Independenti (AITO) se altur GFI pentru a sustine legtura
dintre mediu si economie, membrii organizatiei realiznd c a sosit momentul protejrii
resurselor pe care se bazeaz afacerile lor. Neconservarea destinatiilor turistice duce la
ruinarea lor si, implicit, la disparitia turistilor.
nc din deceniul VIII al secolului XX, tri europene cu traditie n turism si-au
pus problema gsirii unor parametrii de stabilire si msurare, n termini relativi, a
gradului de dezvoltare turistic si de ocupare a terenurilor.
n relatia dintre activittile turistice si mediul nconjurtor, n timp si spatiu, se
produc modificri asupra componentelor de mediu prin intermediul infrastructurii si
circulatiei turistice.
Pentru fiecare unitate turistic ce se propune a se realiza este nevoie de elaborarea
unor studii detaliate, de impact ntre consecintele activittilor turistice si protectia
resurselor naturale cu valente turistice, mai ales c cea mai mare parte a peisajelor au
valori unice ce nu pot fi restaurate sau locuite.
Aprecierea gradului de impact a turismului asupra mediului nconjurtor se poate
face mai nti prin stabilirea cadrului de lucru, cu punctarea principalelor probleme.
Urmrirea detelor statistice trebuie realizat prin indicatori specifici, prin monitorizarea
activittilor si circulatiei turistice si prin elaborarea detaliat a studiului de impact. Pe
baza unor asemenea studii se pot stabili noile strategii de dezvoltare a activittilor si
circulatiei turistice sau de diminuare a lor pentru a se asigura pstrarea calittii medilui
natural si antropic, care sunt n ultim instant cele mai importante materii prime pentru
industria turistic.
n Romnia, prin intermediul agentiilor judetene de protectia mediului si cu
ajutorul Legii mediului nr. 137] 1995, au fost initiate primele monitorizri a unor facori
de poluare si s-au stabilit metodologiile de realizare a bilanturilor de mediu si a studiilor
de impact.
Practicarea turismului si n special a turismului ecologic , presupune o dezvoltare
a infrastructurii, o echilibrare rural- urban durabil, utilizarea unor forme de energie
neconventional, tehnici mai putin poluante, stabilirea
n functie de tipurile de peisaj si de mediu, a capacittilor de suportabilitate, cu un rol
esential n aprecierea nivelului de dezvoltare a activittilor economice, si mai ales a
48
turismului, care la prima vedere pare a produce mai putine modificri asupra mediului
nconjurtor. In acelati timp, este nevoie de un marketing eficient,de o bun cunoastere a
locurilor de destinatie turistic, o dezvoltare macroeconomic eficient, care s evite
supraexpoatarea unor zone, cu evitarea investitiilor de mare anvergur si a polurii active.
Pentru oprirea deteriorrii mediului si conservarea resurselor , pentru realizarea
reconstructiei ecologice a zonelor deteriorate, n activitatea de proiectare, amplasare,
executie si exploatare a noilor obiective economico-sociale, n mod obligatoriu trebuie s
se aib n vedere amenajarea teritoriului, cu delimitarea teritoriului de folosint, ntr-un
raport care s asigure mentinerea integrittii mediului , a cadrului peisagistic si a
echilibrului ecologic, precum si protectia asezrilor umane si a altor obiective de interes
social-uman, ecologic si stiintific, dimensionarea noilor investitii si activitti n limitele
capacittii de support a resurselor naturale ti a mediului, adoptarea de tehnologii si
procese care s asigure un randament superior de prelucrare si valorificare a resurselor
materiale si energetice cu micsorarea pierderilor si a deseurilor poluante, adoptarea de
solutii pentru prelucrarea , reciclarea si neutralizarea deseurilor poluante.
32
Pentru orice obiectiv sau activitate care prin natura, dimensiunile sau amploarea
sa, poate avea un impact deosebit asupra mediului (transporturi, energie, constructii,
agrement, turism) sunt necesare naintea emiterii acordului sau autorizatiei de mediu
studii de impact.
Prin impact asupra mediului se ntelege orice efect direct sau indirect al unei
activitti umane desfsurate ntr-o anumit zon, care produce o schimbare a sensului de
evolutie a calittii mediului si acosistemelor, schimbare ce poate afecta sntatea omului,
integritatea conditiilor socio-economice.
Obiectivele studiului de impact au n vedere stabilirea: modului de amplasare a
obiectivului de mediu, de ncadrare n planurile si schemele de amenajare, de valorificare
a resurselor existente n zon; modificrilor posibile, pozitive sau negative, ce pot
interveni n calitatea factorilor de mediu prin promovarea unui proiect sau unei activitti;
nivelului de afectare a factorilor de mediu, a snttii populatiei si a riscului daclansrii
unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului; posibilittii de acceptare sau
nu a unui proiect sau unei activitti.
Spre deosebire de alte studii traditionale privind dezvoltrile tehnologice, studiile
de impact sau previzionale, anticipnd aparitia efectelor complexe, proiecteaz scenarii si
strategii de actiune, de aici si necesitatea lansrii unor programe pe termen lung de
studiere a impactului.
32
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no.18/articol_fulltext_pag98.pdf
49
3.3.1 Programe la nivel regional i local
Programul naional de dezvoltare turistic Super-schi in Carpati
33
are n
vedere dezvoltarea si modernizarea statiunilor turistice montane pentru schi precum
si nlocuirea instalatiilor de transport pe cablu nvechite care prezint un factor de
risc n turismul montan, alinierea la standardele europene, asigurarea sigurantei
turistilor.
Programul include si diversificarea agrementului n statiunile de iarn
(programe apre-schi). Proiectul de lege pentru acest program a fost avizat de
Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerul Industriei
si Resurselor, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pdurilor, Ministerul
Administratiei Publice, Ministerul Dezvoltrii si Prognozei si Ministerul Educatiei si
Cercetrii.
Efectele programului se vor reflecta n diversificarea ofertei si cresterea calittii
serviciilor n turismul montan, sporirea numrului de turisti strini si romni.
Programul prezint un deosebit interes tinnd cont de faptul c statiunile
turistice pentru practicarea sporturilor de iarn din Romnia necesit investitii
majore ndeosebi la capitolul instalatii de transport pe cablu si amenajarea prtiilor. n
statiunile montane de pe Valea Prahovei se impune amenajarea de noi prtii de schi ca
urmare a cresterii continue a practicantilor acestui sport si mai ales dotarea acestora cu
instalatii de producere a zpezii artificiale datorit faptului c durata stratului de zpad
este destul de scurt, existnd chiar ani n care aceasta este insuficient pentru
practicarea sporturilor de iarn.
Programul Croaziere pe Dunre vizeaz revigorarea turismului n orasele-port
dunrene si are dou componente: una care se adreseaz turistilor strini atrasi de
Dunrea de jos, iar cealalt se adreseaz turistilor romni pentru care se organizeaz
trasee de week-end din Bucuresti spre Giurgiu, de unde poate fi luat vaporul pn n
Delt.
Programul a fost foarte bine receptat in mediile turistice internationale.
Avnd n vedere cresterea constant a numrului de opriri al motonavelor de lux n
porturile romnesti, au fost dispuse msurile necesare pentru crearea tuturor conditiilor
efecturii unui turism civilizat.
33
http://arhiva.informatia.ro/Article15366.phtml
50
Principalele porturi n lungul Dunrii (Orsova, Drobeta Turnu-Severin,
Calafat, Turnu- Mgurele, Giurgiu, Oltenita, Clrasi, Brila, Galati, Tulcea, Sulina) si
obiectivele turistice naturale sau antropice pe care acestea le posed sunt principalii
beneficiari ai programului Croaziere pe Dunre, cu att mai mult cu ct, n lipsa
acestei initiative, localittile de frontier, multe dintre ele cu o mare traditie si o istorie
important, rmneau n afara circuitelor turistice care s le valorifice.
Navele pornesc din Passau (Germania) si se cltoreste n medie dou
sptmni, prin Germania - Austria - Slovacia - Ungaria - Serbia si apoi Romnia.
Pentru ca numrul turistilor s creasc ar trebui s se respecte raportul
calitate-pret, oferta cultural diversificat, peisajele atrgtoare, siguranta turistului,
personal calificat si amabil, infrastructura bun. De asemenea, se au n vedere
msuri concrete, rapide si eficiente n vederea oferirii de servicii de acostare la sol
constnd n pontoane adecvate, servicii de vam si frontier prompte si civilizate,
aprovizionarea cu diverse produse si servicii specifice unor vase de croazier. n conditiile
n care numrul turistilor strini care vor fi atrasi de aceste croaziere va creste,
programul turistic Croaziere pe Dunre ar putea deveni unul dintre cele mai active si
productive din tar.
Programul Romania-Tara Vinurilor are n vedere valorificarea
potentialului important vini-viticol recunoscut al Romniei prin organizarea de vizite
pentru turisti, n special strini, la podgoriile care ndeplinesc conditiile necesare.
mpreun cu asociatiile profesionale se va organiza informarea adecvat a agentiilor de
turism n vederea ntocmirii ofertei pentru partenerii strini. n cadrul unei ntlniri la
Primul Ministru cu factorii implicati (productori si exportatori de vinuri, reprezentanti
ai zonelor turistice) se va definitiva strategia de implementare.
Ministerul Turismului va realiza actiuni speciale de promovare a programului
cu prilejul participrii la trguri si expozitii internationale, si va edita tiprituri si alte
materiale de informare. Lansarea a avut loc la Trgul International de Turism de la
Berlin, cea mai important manifestare expozitional international. Cu sprijinul
centrelor vini-viticole se vor organiza actiuni de prezentare n exterior a vinurilor
romnesti.
Considerm c acest program este benefic att turismului romnesc ct si
productorilor de vinuri din Romnia. Trebuie ns s se tin cont de faptul c turistii
nu vin special n Romnia pentru a degusta vinuri si de aceea acest program trebuie s
fie o completare la sejururile petrecute pe litoral, la vizitele mnstirilor din Bucovina, la
51
turismul balneoclimatic sau la cel de afaceri. De aceea cel mai avantajate vor fi
cramele Murfatlar situate n apropierea litoralului, cramele din Prahova situate n
apropierea Bucurestiului sau a Vii Prahovei dar si cele din Transilvania unde sosesc
multi turisti din Germania, Ungaria sau Austria. Totusi agentiile de turism consider c
n acest moment cerea pentru acest program este foarte redus, cu mult sub prognoza
ministerului de resort. Pentru ca acest program s reuseasc este necesar o promovare
agresiv pe pietele externe dublat de o crestere, o diversificare si o individualizare a
serviciilor la locul de desfsurare a programului. Din aceste considerente putem
aprecia c acest program a fost slab mediatizat, implementat iar rezultatele sunt sub
cele scontate.
Efectele programului sunt introducerea n circuitului turistic a noi zone si trasee
si mai buna cunoastere a vinurilor romnesti n strintate.
Programul Vacan la ar vizeaz orientarea fluxurilor turistice ctre
zonele rurale cu traditii si cu infrastructura turistic adecvat prin dezvoltarea
turismului rural. n acest scop, n colaborare cu asociatiile profesionale, vor fi
promovate programe diversificate care includ servicii n zone rurale. O atentie special
se va acorda atragerii tineretului prin programe educative.
Efectele programului se vor resimti n cresterea gradului de utilizare a
pensiunilor rurale care au o dinamic accentuat, diversificarea ofertei turistice cu preturi
accesibile persoanelor cu venituri mai mici. n acelasi timp, se ofer posibilitatea
cunoasterii de ctre turistii strini si romni a traditiilor autentice ale satului romnesc.
Programul Vacant la Tar s-a dezvoltat continuu din 2003 astfel c
putem spune c acesta este cel mai bine implementat dintre toate programele ANT.
Un rol important l are si ANTREC care face eforturi deosebite pentru promovare,
pentru respectarea normelor de calitate.
Programul Steagul Albastru (Blue Flag) vizeaz introducerea n Romnia a
simbolului Steagul Albastru ce constituie recunoasterea international a calittii
plajelor litoralului romnesc al Mrii Negre. Atribuirea simbolului se face n functie de
ndeplinirea a 27 criterii referitoare la calitatea apei, echiparea si curtenia plajei,
informarea publicului etc. Simbolul este atribuit de o organizatie non-guvernamental
international, Fundatia de Educatie pentru Mediu (FEE).
Acest program este un simbol al protectiei mediului la cel mai nalt
standard, plajele si porturile de agrement care au aceast distinctie fiind extrem de
52
cutate de turisti, cu precdere de ctre cei din Suedia, Norvegia, Danemarca, Marea
Britanie, Franta si Germania. Pe termen lung, Programul Steagul Albastru - Blue
Flag are rolul de a asigura utilizarea durabil a resurselor costiere si de constientizare
a tuturor privind nevoia de management integrat al zonei costiere.
FEE a acordat n anul 2006, n premier pentru Romnia, distinctia Steagul
Albastru Blue Flag pentru plajele din cinci statiuni (Mamaia, Eforie Nord, Neptun,
Venus si Saturn) si pentru un port turistic din Eforie Nord.
Programe turistice cu caracter social. Se vor continua programele sociale
lansate pn n prezent: Litoral pentru toti, 1 Mai la mare, O sptmn de
refacere n statiuni balneare.
Aparitia si diversificarea acestui tip de programe trebuie s se bucure de
sprijin deoarece asigur accesul unei categorii ct mai mari de persoane la oferta
turistic si contribuie la cresterea gradului de ocupare a structurilor de cazare n
perioadele de extrasezon, de nceput sau sfrsit de sezon. Este necesar o ct mai bun
colaborare ntre hotelieri si minister pentru a identifica ct mai corect aceste perioade si
pentru stabilirea unor preturi competitive.
Programul 1 Mai la mare are priz ndeosebi n rndul tineretului (elevi si
studenti mai ales) care pot participa la deschiderea sezonului pe litoral la preturi
promotionale cu ocazia zilelor libere de la nceputul lunii mai. n anul 2006 prin acest
program au ajuns pe litoral circa 30 000 turisti.
Programul Litoral pentru toti si propune s aduc turistii mai devreme pe
litoral (mai - prim jumtate a lunii iunie) si s prelungeasc sezonul estival pn la
15 septembrie. La acest program aplic turistii cu venituri modeste din ntreaga tar
sau cei care si petrec vacanta n strintate dar care doresc s mearg si pe litoralul
romnesc.
Efectele acestor programe sunt crearea unui sistem de turism social si
mbunttirea utilizrii structurilor turistice n tot timpul anului.
53
3.4. Obinerea acordului i autorizaiei de mediu
La construirea si darea n functiune a obiectivelor turistice, precum si a altor
realizri economico-sociale, indiferent de mrimea investitiilor, pentru lucrrile de
amenajare a teritoriului si de sistematizare a localittilor rurale si urbane, pentru
constructii de orice fel, pentru efectuarea de lucrri necesare transportului, eliminrii
deseurilor si ambalajelor, pentru stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor din fondul
funciar, explorarea si exploatarea resurselor naturale, ca de altfel si pentru alte activitti
care presupun schimbarea cadrului natural, este obligatorie obtinere acordului si
autorizatiei de mediu.
Acordul de mediu reprezint actul tehnico-juridic ce se emite n prim faz de
proiectare a obiectivelor de investitii, potrivit prevederilor legale privind protectia
factorilor de mediu si se solicit obligatoriu pentru fiecare obiectiv de investitie n
parte.prin se stabilesc conditiile de realizare a unui proiectsau a unei activitti din punctul
de vedere al impactului asupra mediului.
Functionarea obiectivului n cauz este posibil numai n conditiile respectrii
stricte a prevederilor legale privind protectia factorilor de mediu si n conditiile eliberrii
autorizatiei de mediu de ctre organul competent.
Autorizatia de mediu este actul juridic prin care sunt stabilite conditiile si
parametrii de functionare, pentru activittile axistente si pentru cele noi, pe baza acordului
de mediu.
Dac obiectivul sau activitatea pot fi autorizate, autoritatea teritorial pentru
protectia mediului face public decizia sa de emitere a autorizatiei, decizia putnd fi
contestat n termen de maximum 30 de zile de la anuntare. La expirarea acestui termen
autoritatea teritorial pentru protectia mediului, elaboreaza autorizatia de mediu.
Documantatia ntocmit n vederea realizrii unei amenajri teritoriale se refer n
principal, la urmtoarele aspecte: dezvoltarea viitoare a localittii, reteaua principal de
circulatie, amplasarea principalelor dotri, relatia localittii cu elementele naturale din
mediu nconjurtor.
n concluzie, ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale,
implicnd participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitti
constructive pentru bunul management si conservarea acestor arii naturale (ex. oferirea
ajutorului financiar n actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strngerea deseurilor
lsate de turisti sau contributia ctre organizatiile de conservare).
54
Acest form de turism ofer contributii durabile privind dezvoltarea
comunittilor locale, beneficiile locale provenind din folosirea ghizilor locali, cumprarea
de bunuri si servicii locale si folosirea facilittilor locale.
Ecoturismul poate fi un instrument care s contribuie cu succes la: conservarea
naturii (prin actiuni si fonduri directionate direct ctre conservarea naturii), la dezvoltarea
economic (sustinerea de initiative locale, crearea direct sau indirect a unor locuri de
munc, taxe locale, turisti care cheltuie n comunitate) ct si la dezvoltarea social si
cultural a unei comunitti (interactiuni intre turisti si localnici, legare de prietenii,
schimburi de informatii si tehnologii).
34
34
http://www.fpdl.ro/ecoturism.pdf
55
Capitolul IV
Insula Mic a Brilei
4.1. Conceptul de arie protejat
Ariile protejate sunt percepute nc de foarte multi oameni doar n sensul lor
conservationist, fiind considerate adevrate oaze ale naturii slbatice ntr-un desert al
dezvoltrii economice, care trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le
populeaz.
Foarte putin este recunoscut faptul c zonele aflate n regim natural si seminatural
constitue de fapt suportul vietii si implicit al dezvoltrii socio-economice.
De asemenea, dezvoltarea socio-economic s-a fcut avnd la baz resursele si
serviciile oferite de capitalul natural, ns pn n prezent n foarte putine cazuri s-a tinut
cont de capacitatea productiv si capacitatea de suport a capitalului natural atunci cnd s-a
proiectat dezvoltarea economic.
Ariile protejate prin valoarea lor natural si gradul redus al interventiei umane pe
teritoriul lor sunt cele mai bune exemple si modele pentru sistemele ecologice naturale si
seminaturale. Totodat pentru a realiza tranzitia de la actualul model de dezvoltare la un
model de dezvoltare durabil este necesar cercetarea, cunoasterea si experimentarea
teoriilor pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabil. Astfel ,att evaluarea
si monitorizarea strii capitalului natural, ct si dezvoltarea cunoasterii se se poate realiza
n cadrul unor zone pilot cum sunt ariile protejate.
Capitalul natural al trii se constituie din reteaua sistemelor ecologice care
functioneaz n regim natural si seminatural si din reteaua sistemelor antropizate prin
transformarea primelor categorii. Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa si solul) si
neregenerabile (petrol, crbune), precum si serviciile (controlul climei, al calittii apei si
aerului) asigurate de ctre componentele capitalului natural constituie unul dintre factorii
cheie ai functiei de productie a sistemelor economice si de suport al dezvoltrii sistemelor
socio-economice.
56
Capitalul natural si componentele sale au o anumit capacitate productiv care
trebuie cunoscut pentru a evita supraexploatarea si, respectiv, o anumit capacitate de
suport (parametru esential pentru a dimensiona corect presiuneaatropic si a evita
deteriorarea).
Pentru a garanta dezvoltarea socio-economic durabil este absolut necesar s
se asigure conservarea unei structuri diverse i echilibrate a capitalului natural i
utilizarea resurselor i serviciilor produse de acesta n limitele capacitii de suport a
componentelor sale. Anghelut Vdineanu.
Astfel conservarea capitalului natural presupune n principal mentinerea unui
raport acceptabil ntre ecosistemele naturale, seminaturale si antropizate, cu mentinerea
heterogenittii n cadrul fiecrui tip de ecosisteme si asigurarea conectivittii ntre aceste
ecosisteme.
Astfel nfiintarea de arii protejate si managementul eficient al acestora e o
necesitate deoarece ariile protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale si
seminaturale care pot fi evaluate si monitorizate, exprimnd ntr-o anumit msur starea
acestora la un moment dat. ecosistemele naturale si seminaturale reprezint principalele
componente ale capitalului natural care asigur resursele si serviciile ce stau la baza
dezvoltrii socio-economice;ariile protejate sunt zone n care se dezvolt cunoasterea
necesar pentru asigurarea tranzitiei la un model de dezvoltare durabil; ariile protejate
sunt adevrate ,,sli de clas n aer liber n care oamenii pot fi educati cu privire la rolul
naturii si necesitatea conservrii naturii si a dezvoltrii durabile.
Parcul National reprezint o arie natural terestr si/sau acvatic, desemnat
pentru:
protectia integrittii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru
generatiile prezente si viitoare;
excluderea exploatrii sau locuirii care contravine scopului desemnrii;
punerea la dispozitie a unei baze care s asigure posibilitti spirituale,
stiintifice, educationale, recreationale si de vizitare, toate trebuind s fie
compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu diversitatea
cultural.
Obiectivele de Management sunt:
protectia ariilor naturale de semnificatie national si international pentru
scopuri spirituale, stiintifice, educationale, recreative si turistice;
57
perpetuarea, ntr-o stare ct de natural posibil, a unor esantioane
reprezentative de regiuni fizico-geografice, comunitti biotice, resurse genetice
si specii, pentru a asigura stabilitatea si diversitatea ecologic;
gestionarea utilizrii de ctre vizitatori pentru scopuri inspirative, educationale,
culturale si recreative la un nivel care va mentine aria ntr-o stare natural sau
apropiat de natural;
eliminarea si apoi prevenirea exploatrii sau locuirii care contravine scopurilor
desemnrii;
mentinerea respectului pentru atributele ecologice, geomorfologice, sacre sau
estetice care garanteaz desemnarea;
luarea n considerare a necesittilor populatiei indigene, inclusiv utilizarea
resurselor necesare supravietuirii, astfel ncat s nu exercite efecte adverse
asupra celorlalte obiective de management.
Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejat sunt date de urmtoarele conditii:
trebuie s contin esantioane reprezentative de regiuni naturale, trsturi naturale sau
estetice, unde speciile de plante i animale, habitatele si siturile geomorfologice au o
semnificatie special spiritual, stiintific, educational, recreational si turistic. Aria
trebuie s aib o suprafat suficient de mare pentru a contine unul sau mai multe
ecosisteme intacte nealterate semnificativ de ctre
exploatarea sau habitarea uman curent.
Responsabilitati Organizatorice, Proprietatea si managementul trebuie s apartin
normal celei mai nalte autorittii competente a statului, n jursidictia cruia se afl.
Parcurile nationale pot s se afle n proprietatea si managementul altor nivele
guvernamentale, consilii locale, fundatii sau alte organisme stabilite legal care au ca scop
conservarea pe termen lung a ariei.
4.2. Insula Mic a Brilei zon protejat
n anul 2001, Insula Mic a Brilei a fost declarat cel de-al doilea sit Ramsar,
parte integrant a Sistemului Dunrii Inferioare, un complex regional de sisteme
58
ecologice, care asigur mentinerea a peste 1688 specii de plante si 3735 specii de
animale.
35
Insula Mic a Brilei este singura zon umed rmas n regim natural dup
desecarea Bltii Mari a Brilei si a Bltii Ialomitei, care pstreaz sisteme caracteristice
att deltei, ct si zonei inundabile; ca suprafat, este a doua dup Delta Dunrii.
Tot ce crease aici natura n secole de evolutie a fost fulgerator distrus prin
ndiguirile, desecrile si defrisrile din deceniile 6 si 7 ale secolului trecut. Astfel zona
umeda s-a redus de 5 ori, la cele 17.529 ha protejate n Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, suprafat care reprezinta 11% din fosta Balta a Brailei si 0,5% din fosta Lunca
Inferioara a Dunarii (segmentul fluviului de la Silistra pana la confluenta cu Prutul).
n trecut, la ape mari vasele pescariei circulau pe canalul Filipoiu, astazi sunt
undeva n mijlocul Insulei Mari a Brilei.Daca nu ar fi avut loc indiguirile, la Braila ar fi
existat un bogat potential pentru turism, vntoare si pescuit sportiv pe 149 mii ha.
Pe teritoriul parcului au fost identificate numeroase tipuri de habitate, clasificate
n 13 grupe, dintre care amintim: paduri de salcii, lacuri eutrofe naturale, zvoaie cu plopi
si salcii, mlastini cu Typha, tufarisuri (zalog, rachita), mlastini cu Phragmites, pajisti
umede de lunca, pajisti stepice. Din cele 13 tipuri de habitate identificate, n Ballta Mica a
Brailei sunt 7 pe Lista Directivei Habitate Fauna si Flora. Dintre ecosistemele identificate
aici, 50% sunt naturale, 30% sunt seminaturale si 20% sunt antropizate.
36
4.2.1. Amplasament
Din punct de vedere administrativ, parcul se afl n S-E Romniei, n judetul
Brila, la sud de orasul Brila, fiind situat n lunca cu regim natural de inundatie a
fluviului Dunrea, si acoper o suprafat total de 21.074 ha, ntre Vadu Oii si municipiul
Brila, ecoregiunea Romniei nr. 20, reprezentat n figura 4.1, si este delimitat astfel:
la sud: ramificatia Dunrii n cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunrea
Navigabil (lat. 444516.02);
la est: bratul Vlciu de la km 237 pana la km 197, Dunrea navigabil de la km
197 la km 186 (long. 275955.23) bratul Cravia (Bratusca sau Dunrea Veche)
de la km 186 pn unde se ntlneste cu Dunrea navigabil (km 174);
la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabil (km174
lat.4514a10.36"N)
35
http://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=1147
36
http://www.studentie.ro/PARCUL_NATURAL_BALTA_MICA_A_BRAILEI-a1092-103781650.html
59
la vest: Dunrea navigabil de la km 232 pana la 216 (long. 274912.08E),
bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunrea navigabil km 209 pn la km
197,bratul Calia de la km 197 pn la 180 si bratul Arapu de la km 180 pn la
km 174.
Parcul integreaza deci toate cele 10 ostroave situate intre bratele Dunarii: O.
Vrsatura, O. Popa, O. Crcnel ( Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O.Fundu Mare,
O. Arapu, precum si bratele adiacente ale Dunrii.
Se poate spune c este o delt interioar pe traseul inferior la Dunrii de Jos.
Figura 4.1 Insula Mic a Brilei
37
37
http://www.cimec.ro/Monumente/ParcuriNaturale/Harti/r.htm
60
4.2.2. Suprafaa
n Legea nr. 5/2000, aceast arie protejat este mentionat cu o suprafat de
17529 ha. Conform evalurilor realizate prin proiectul LIFE 99 NAT/RO/006400,
suprafata Parcului Natural Balta Mic a Brilei este de 21.074 ha (inclusiv bratele
Dunrii), n diverse forme de proprietate.
4.2.3. Ci de acces
Nu exist puncte de acces amenajate n parc, singurul mod de a ajunge aici fiind
traversarea apei cu ajutorul ambarcatiunilor mici, avnd puncte de plecare localittile din
jurul Bltii Mici a Brilei.
Accesul n localittile nvecinate parcului se face pe drumuri asfaltate, iar punctul
principal de plecare este orasul Brila, dup cum urmeaz: Brila-Marasu, pe DJ212A, 56
km; Brila-Stncuta, pe DJ212, 52 km; Brila-Chiscani, 10 km; Brila-Gropeni, 23 km.
Accesul spre cele dou zone strict protejate se face astfel: spre complexul Fundu
Mare - din Brila cu ambarcatiuni pn la punctul turistic si piscicol Fundu Mare si de
aici pe canalul Hagioaia pn la complexul Fundu Mare si din localitatea Chiscani pn n
vestul complexului Fundu Mare; spre complexul Ostrovul Popa - din localitatea Marasu
spre privalul Milea si de aici ctre lacurile Sinetele, Cocaina si Curcubeu; din localitatea
Stncuta ctre privalul Chirchinetu si de aici n lacurile Blaia si Gsca.
38
Pe ap accesul este posibil n orice punct al ariei protejate
.
4.2.4. Insula Mic a Brilei Parc Natural
I. Reglementri legislative
Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (MO
190/26.03.2003) a fost recunoscut Parcul Natural Balta Mic a Brilei si reconfirmat
oficial si statutul de Zon umed de important international, obtinut in anul 2001.(sit
RAMSAR).
38
http://www.eco-romania.ro/cuprins/parc/index.php?id=14
61
Planul de Management pentru Parcul Natural Balta Mic a Brilei realizat n
cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 a fost aprobat prin Ordinul M.A.P.M.
1456/14.03.2003 si prin HJ Brila nr. 5/29.01.2004
Prin Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 (M.O. 648/11.09.2003) privind aprobarea
zonrii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al
necesittii de conservare a diversittii biologice, au fost delimitate zonele strict protejate -
zone de conservare special.
Din 21.05.2004 Regia Nationala a Pdurilor Romsilva devine administratorul
Parcului Natural Balta Mic a Brilei prin contractul ncheiat cu Ministerul Mediului si
Gospodririi Apelor (nr. 744/MMGA/22.05.2004 si 65/RNP/21.05.2004), conform
prevederilor Ord. M.A.P.A.M 850/27.10.2003 privind procedura de ncredintare a
administrrii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (MO 793/11.11.2003) )
II. Geologie i geomorfologie
Balta Mic a Brilei este unul dintre cele mai recente pmnturi ale Romniei,
care a luat nastere prin retragerea lacului cuaternar n timpul holocenului si
individualizarea cursului inferior al Dunrii. n alctuirea petrografic a acestui parc
natural intr doar roci sedimentare recente, mluri argilo-nisipoase, nisipuri, argile si mai
rar pietrisuri rulate de mici dimensiuni, depuse de Dunre. nscriindu-se n Lunca Dunrii,
formele si microformele de relief din Balta Mic a Brilei sunt ntr-o continu evolutie si
cuprind: grinduri principale de brat (de mal), grinduri de prival, depresiuni lacustre,
ostroave, iar la baza malurilor se afl si acumulri de sedimente rezultate prin prbusirea
sau surparea malurilor. Procesele morfogenetice actuale se rezum doar la acumulri de
sedimente si eroziunea malurilor, mai ales a celor concave.
III. Hidrologie
Dunrea este elementul principal care domin ntreaga zon. Pe cuprinsul bltii
se afl lacuri (iezere) de diferite dimensiuni, privaluri (canale naturale), grle, mlastini
(permanente sau temporare). Nivelul apelor din Balta Mic a Brilei este direct influentat
de nivelul apelor Dunrii.
IV. Clim
Din punct de vedere climatic, Balta Mic a Brilei se ncadreaz ntr-o zon aflat
sub influentele climatului temperat continental, ceea ce impune o nuant de ariditate
62
pronuntat. Totusi, datorit ntinderii suprafetelor acvatice, umiditatea aerului este mai
ridicat dect n zonele limitrofe. Valoarea medie anual a temperaturii aerului este de
10,8
o
C, iar valoarea medie a lunii ianuarie este de -3,5
o
C, pentru ca n luna iulie s se
nregistreze valoarea medie de 23,1
o
C. Nuanta de ariditate este argumentat si de valoarea
medie a precipitatiilor czute ntr-un an, care nu depsesc 450 mm/an.
V. Flor i vegetaie
n sistemul de zone umede din Balta Mic a Brilei a fost identificat pn n
prezent un numr de circa 150 specii de plante. Dintre speciile lemnoase cele mai
rspndite sunt: salcia (Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis), plopul (Populus alba,
Populus nigra), ulmul (Ulmus foliacea), ctina mic (Myricaria germanica), murul
(Rubus caesius). n mlastinile cu stuf, speciile de plante mai des ntlnite sunt: stuful
(Phragmites australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), Scirpus lacustris,
Lythrum salicaria, Galium palustre, Euphorbia palustris, Solanum dulcamara, Sium
latifolium, Glyceria maxima, Stachys palustris, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus.
Figura 4.2. Rezervatia Insula mic a Brilei
Cele mai importante asociatii acvatice sunt: Myriophyllo-nupharetum,
Hydrocharitetum morsus-ranae, localizate n special pe canale si n lacuri; Salvinio-
Spirodeletum polyrrizae, n ochiurile de ap din interiorul mlastinilor cu stuf, si Trapetum
63
natansis, n apele adnci, n asociere cu Lemna minor, Potamogeton perfoliatus,
Potamogeton crispus, Potamogeton luncens, Potamogeton pectinatus.
Din componenta ecosistemelor acvatice au fost identificate pn n prezent un
numr de 176 specii de alge planctonice. O vegetatie deosebit se afl pe nisipuri (Tragus
racemosus, Cynodon dactylon etc.).
VI. Faun
Diversitatea faunei este determinat de diversitatea habitatelor, mai ales datorit
faptului c mai mult de jumtate din ecosistemele identificate sunt naturale.
Fauna de nevertebrate este foarte bogat, fiind identificati pn n prezent 49
taxoni superiori de nevertebrate terestre, peste 100 specii de gasteropode si bivalve, 12
taxoni superiori de organisme bentonice, cu mai mult de 60 specii identificate si peste 120
specii de cladocere, copepode si rotifere. Exist, de asemenea, multe specii de insecte
acvatice.
Populatiile de pesti sunt reprezentate printr-un numr de 65 specii, iar amfibienii
si reptilele prin 13 specii.
Psrile sunt reprezentate de un numr de 205 de specii, care utilizeaz acest
teritoriu pentru cuibrit, loc de popas n timpul migratiei sau pentru iernare. ntre acestea
se includ specii amenintate pe plan international, cum ar fi: pelicanul cret (Pelecanus
crispus), rata rosie (Aythya nyroca), gsca cu gt rosu (Branta ruficollis) si cormoranul
mic (Phalacrocorax pygmeus). Din totalul speciilor de psri identificate aici, peste 40 se
afl pe lista Directivei Psri si 34 specii se afl pe lista Conventiei de la Berna.
Mamiferele sunt reprezentate de un numr de 11 specii.
Figura 4.3 Psri Insula Mic a
Brilei
64
VII. Habitate i ecosisteme
Pe teritoriul parcului au fost identificate numeroase tipuri de habitate, clasificate
n 13 grupe, dintre care amintim: pduri de slcii, lacuri eutrofe naturale, zvoaie cu plopi
si slcii, mlastini cu Typha, tufrisuri (zlog, rchit), mlastini cu Phragmites, pajisti
umede de lunc, pajisti stepice. Dintre ecosistemele identificate aici, 50% sunt naturale,
30% sunt seminaturale si 20% sunt antropizate.
Figura 2.4 Padure inundat Insula Mica a Brilei
Peisaje caracteristice
Pentru c parcul este situat pe cursul inferior al fluviului Dunrea, n apropierea
Deltei Dunrii, peisajul n general este asemntor cu cel al deltei, altitudinea foarte joas
a terenului (cu o medie de 4,5 m) fcnd posibil inundarea regulat a unor suprafete mari
de teren. Caracteristice acestei zone sunt bratele Dunrii care nconjoar Balta Mic a
Brilei, canalele mrginite de siruri de slcii, lacurile partial acoperite de vegetatie
acvatic si nconjurate de stuf, papur si asociatiile vegetale forestiere, pajistile de lunc,
pdurile de lunc etc.
65
VIII. Istorie, cultur, tradiii i activiti specifice
Comunittile locale si-au asigurat existenta si dezvoltarea n timp, pe baza
utilizrii resurselor naturale din Balta Mic a Brilei. Principala resurs exploatat n
aceast zon a fost cea piscicol, existnd o mare traditie n pescuit. Alte ocupatii
traditionale au fost legate de utilizarea resurselor pdurii, precum lemnul si vnatul;
deoarece izolarea acestui teritoriu a permis ca ecosistemele naturale s se pstreze mai
bine dect pe teritoriile nvecinate, aici se afl locuri propice pentru psunat si cresterea
animalelor. Pe teritoriul Bltii Mici a Brilei nu exist localitti.
4.2.5. Valorile naturale protejate
n ciuda modificrilor survenite att n structura sistemelor ecologice
integratoare ct si la nivelul ei, Balta Mic a Brilei conserv importante valori ecologice,
fiind o important component a Sistemului Dunrii Inferioare, situat in amonte de
Rezervatia Biosferei Delta Dunrii.
Este singura zona ramas n regim hidrologic natural (zon inundabil), dup
ndiguirea, in proportie de cca.75%, a fostei Blti a Brilei si crearea incintei agricole
Insula Mare a Brilei.
Datorita atributelor sale zona umed n regim hidrologic natural, complex de
ecosisteme n diferite stadii succesionale si zona tampon, Balta Mic a Brilei reprezint
un sistem de referint a fostei delte interioare si baza pentru reconstuctia ecologic n
Sistemul Dunrii Inferioare. Din suprafata total, cca 53,6% o ocup pdurile aluviale,
6% psunile, 12,84% zonele umede si 27, 5% lacurile (iezere, blti). Jumtate din
ecosistemele identificate - blti si pduri specifice de lunc inundabil, sunt naturale,
aceast zon conservnd n cea mai mare parte structura si functiile vechii Blti a Brilei
din anii 50 .
Acestea sunt totodat habitate naturale de interes comunitar fat de care s-au
stabilit prioritti de conservare.
Habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul parcului sunt:
Pduri aluviale de Alnus glutinosa, Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Pduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis i Ulmus minor,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia (Ulmenion minoris)
Sleauri riverane si galerii mixte (Nerio tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
66
Galerii de Salix alba si Populus alba
Canale cu maluri aluviale cu vegetatie de Chenopodion rubri p.p. Bidention p.p.
Mlastini aluviale de-a lungul vii Dunrii cu vegetatie de Cnidion dubii
Lacuri naturale eutrofe cu vegetatie de Magnopotamion sau Hydrocarition
Mlastini cu vegetatie de Molinia sau soluri luto-argiloase (Molinia Caerulae)
Psuni umede (depresiuni mlstinoase) cu vegetatie de Alopecurus pratensis si
Sanguisorba officinalis
Aceast zon este bine cunoscut pentru importanta ei ornitologic, deoarece se
situeaz pe cel mai important culoar de migratie al pasrilor din bazinul inferior al
Dunrii de Jos, la jumtatea rutelor de migratie ntre locurile de cuibrit din nordul
Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un mare numr de psri,
dintre care, 169 specii protejate pe plan interntional, prin Conventiile de la Berna, Bonn si
Ramsar, acestea reprezentnd jumtate din speciile de psri migratoare caracteristice
Romniei .
Activiti permise n parc.
n zonele strict protejate, impactul antropic este eliminat sau restrns la acele
activitti care ajut la dezvoltarea cunoasterii si la garantarea obiectivelor de conservare a
biodiversittii.
n zona-tampon, pentru c aceasta are rolul de a ocroti zonele strict protejate de
presiunea antropic direct, este permis utilizarea durabil a resurselor n limita
capacittii productive si de suport al sistemelor ecologice specifice luncii inundabile a
Dunrii, ca de exemplu: pescuitul practicat de populatiile locale cu mijloace traditionale,
silvicultura conform specificatiilor planului de management. Psunatul este permis doar
cu anumite specii, iar utilizarea psunilor este permis numai pentru animalele
localnicilor. Turismul se practic cu respectarea regulilor de vizitare.
Alte activitti, cum ar fi vntoarea, sunt strict interzise, conform prevederilor
legale n vigoare.
67
4.2.6. Scopul i obiectivele planului de management
n anul 1999, Consiliul Europei a aprobat finantarea n cadrul Programului Life
Natura a proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 Plan de management integrat pentru
Insula Mic a Brilei elaborat de ctre Departamentul de Ecologie Sistemic si
Dezvoltare Durabil din cadrul Universittii Bucuresti .
Obiectivele proiectului au urmrit n principal:
Proiectarea si dezvoltarea infrastructurii institutionale care s asigure
managementul ariei protejate n concordant cu legislatia national si cu reglementrile
internationale existente n domeniul conservrii biodiversittii;
Proiectarea si dezvoltarea primului plan de management adaptativ care s
asigure concomitent, conservarea biodiversittii si utilizarea n limitele capacittii
productive si de suport a resurselor si serviciilor generate de ctre acest complex de
ecosisteme, n interesul populatiei locale si pentru sustinerea procesului de dezvoltare a
sistemului socio-economic asociat.
Implementarea planului de management, bazat pe principiile dezvoltrii durabile
si ale managementului adaptativ este singura solutie viabil pentru a stopa tendintele de
deterioare la nivelul Bltii Mici a Brilei.
Conform acestuia, obiectivele de conservare vor putea fi realizate numai n
conditiile zonrii functionale a suprafetei operationale, dup cum urmeaz:
Dou zone protejate sau zone de conservare special - una n Ostrovul Fundu
Mare (1629 ha) si o a doua n Ostrovul Popa (7801 ha), cu regim strict de
protectie, o zon tampon - cu o suprafat de 11644 ha ce are rolul de a proteja
zonele de conservare special de presiunea direct a populatiei umane.
Zon de cooperare sau de "dezvoltare durabil" (zon economic) a sistemelor
socio-economice locale (suprafata acestei zone nu este strict delimitat).
Suprafetele protejate reprezint aproximativ 44 % din suprafata Parcului Natural
Balta Mic a Brilei.
68
4.3. Promovarea turistic a Insulei Mici a Brilei
Totusi acest tinut miraculos unde linistea bltilor te mpinge spre contemplare si
unde natura s-a mbrcat n culorile cele mai frumoase, nu are parte de promovare
turistic. Asadar una din sarcinile marketingului ar fi aceea de a furniza clientelei toate
genurile de informatii, sfaturi si ndemnuri prin intermediul crora aceasta s fie
atentionat de existenta unei anumite oferte, s i se trezeasc interesul n legatur cu
utilitatea acesteia, s fie atras spre ea.
n relizarea scopului de a promova o zon turistic sunt angrenate organismele
teritoriale si nationale ale statelor interesate n atragerea turistilor (Oficiul pentru
Promovarea Turismului) si chiar si unele organisme internationale : CET (Commission
Europeenne du Tourisme), PATA(Pacific Asia Tourism) si altele sustinute de organizatia
Mondial de Turism.
Obiectivele promovrii sunt : atragerea atentiei nonconsumatorului, aducndu-i-se
la cunostint faptul c firma si serviciile sale exist si i pot sta la dispozitie, trezirea
interesului si dorintei de a deveni clientul potential al firmei, transformarea clientului
potential n client efectiv fidel. Promovarea produsului turistic const n trasmiterea pe
diferite ci de mesaje i informaii menite s informeze operatorii de turism i turitii
poteiali asupra caracteristicilor produsului turistic i asupra elementelor componente
ale serviciilor turistice oferite spre comercializare, s le dezvolte o atitudine pozitiv fa
de intreprinderile prestatoare de servicii turistice cu scopul de a provoca modificri
favorabile in mentalitatea i obiceiurile turitilor.
Asadar, promovarea este nainte de toate o activitate comunicational, realizndu-
se pe ci si cu mijloace multiple, sub forma verbal sau scris, vizual sau auditiv,
direct sau indirect. Firmele, organizatiile, institutiile interesate n promovarea pe scar
larg a turismului si organizeaz centre de informare (puncte, birouri sau oficii) avnd
caracter permanent sau ocazional. Centrele permanenete de informare sunt organizate pe
principiul teritorial, pe cheltuiala firmelor, oficiilor de turism sau a statului, rolul lor fiind
acela de a oferi gratuit de regul pe toate cile (fat-n fat, telefonic, prin pliante si
brosuri) informatii utile clientelei turistice, antrennd n sistemul de distribuire a acestora
agentii de voiaj, transportatorii auto, maritimi, feroviari, unele organisme nationale,
asociatiile de consumatori, sindicatele etc.
69
4.3.1. Forme de promovare
Promovarea turistic a Insulei Mici a Brilei se poate face prin mai multe
modalitti : prin informare direct (oral, scris, vizual), prin publicitate, si prin relatiile
publice.
Informatia turistic trebuie s strneasc interesul, s fie usor de memorat, s
incite la cumparare, s fie n concordant cu obiectivele publicitare propuse. Fie c sunt
cerute verbal sau telefonic de la punctele de informare turistic, aceste informatii trebuie
s se regaseasc ntr-un document scris, bine cunoscut de ctre agentul turistic, document
ce poate fi pus la dispoziia clientului si care poate nlocui lungile explicatii ale agentului
turistic.
Formula de document cea mai agreat este brosura sau pliantul, ce poate fi difuzat
vechilor clienti sau potentialilor clienti prin post sau cu titlu de reciprocitate unor
intreprinderi complementare sau asociate. Cu toat amploarea luat de alte mijloace de
informare turistic (radioul, televiziunea) informarea prin documente scrise brosuri,
pliante si mentine nc primul loc sub aspectul eficacittii si utilittii. Pliantul trebuie s
declanseze cititorului dou reactii : s-i strneasc interesul printr-un demers subiectiv si
s-l determine s aleag unitatea respectiv. Pentru a-si atinge tinta, aceste documente
trebuie s fie, in egal masur atrgtoare si utile. Documentele zonei turistice la care ne
referim, se pot concretiza sub forma unor brosuri ce contin informatii despre :
amplasamentul punctelor de atractie turistic, cile de acces la acestea, itinerarii,
programul excursiilor la fiecare obiectiv in parte, datele de identificare a regiunii.
Publicitatea este un complex de activitti de promovare pe piat a unei idei sau a
unui produs sau serviciu. Ea se face de ctre personalul care prezint direct produsul /
sesviciul potentialului client, prin reclam, prin tehnica raspunsului direct, prin stimulente
de vnzare si prin relatiile publice ale firmei productoare.
Publicitatea reprezint principalul mijloc de comunicare a firmei cu piata, de
informare a potentialilor beneficiari asupra produselor / serviciilor sale si de influentare a
comportamentului de cumprare a acestora.
Publicitatea poate alege mai multe ci : presa scris, mass-media, afisajul,
serviciile postale, filmele-anunt, brosuri, pliante, cataloage.
Presa este una dintre cele mai importante ci de transmitere a mesajelor
publicitare . Publicarea de ilustratii ce reprezint peisajele feerice din Insula Mic a
Brilei pot capta oricnd atentia cititorilor. Alturi de ilustratie, textul, un alt element
component al anuntului publicitar are rolul de a crea un anumit sentiment fata de o
70
destinatie turistica. Publicitatea turistic trebuie s ofere intr-un mod eficient un mesaj pe
ct posibil de simplu si nu un amalgam de argumente.
Publicitatea televizat are avantajul c ea mbin armonios sunetul, imaginea si
miscarea, avnd un impact mai puternic asupra potentialului turistic.
Publicitatea radiofonic prezint avantajul c acoper n mod rapid cea mai
mare parte a consumatorilor potentiali de turism., ns are dezavantajul c mesajul
publicitar nu poate fi prezentat dect auditiv, ascultatorii fcndu-si dect o imagine
partial si de moment asupra obiectului mesajului.
Publicitatea prin intermediul cinematografului se face sub forma a dou
categorii de filme : filmul de documentare turistic si filmul publicitar propriu zis.
Aceast form de publicitate poate fi adoptat n contextul unei campanii sau a unui
program de publicitate pentru promovarea destinatiei turistice vizate.
Afiul i catalogul sunt si acestea suporturi publicitare foarte atractive si
eficiente, avnd n vedere faptul c Insula Mic a Brilei cu bogtiile ei naturale ne poate
furniza destul material in acest sens : peisaje turistice, fotografii, reproduceri artistice ale
unor artisti.
In turism, relaiile publice au un rol esential ntruct modeleaz piata firmei de
turism, comportamentul consumatorilor de produse turistice si serviciile turistice.
Tehnicile cele mai folosite pentru relatiile publice sunt mijloacele scrise, mijloacele
audiovizuale, mijloacele de imagine, trguri, actiuni cu caracter protocolar (receptii),
conferinte specializate.
Relatia cu presa este modalitatea cea mai comod de a atrage un public larg.
Tehnicele aflate la dispozitia presei sunt : comunicatele de presa, conferintele de presa si
interviurile, difuzarea de fotografii presei.
Relatiile directe cu publicul se realizeaz prin manifestrile promotionale care
contin urmatoarele forme: zile sau sptmni promotionale, manifestri gastronomice,
zile sau sptmni comerciale, mari concursuri.
Internetul, unul dintre cele mai noi canale de marketing si publicitate, prezint
avantajele : numrul mare de clienti ca urmare a disponibilittii de a fi vizitat la orice or,
face posibil interactiunea i comunicarea direct cu consumatori iactuali si potentiali,
faciliteaz obtinerea de informatii din partea utilizatorilor de pe ntreg mapamondul, web-
site-urile ofer din ce in ce un numar mai mare de informatii legate de firme si produsele
acestora, interactivitatea.
Calculatorul permite firmei de turism s-si adapteze modul de prezentare a
ofertei n functie de profilul fiecrui client.
71
4.3.2. Propuneri de amenajare i dezvoltare turistic
Recunoscut ca a doua delt a Dunrii, Insula Mic a Brilei cu numeroase blti,
lacuri, grle, canale si ostroave cu stuf si pduri de lunc, cu un bogat fond cinegetic
piscicol si de vntoare prezint avantajul de a avea destule posibilitti de dezvoltare a
turismului si agrementului. Formele de turism care se pot practica in Balta Mic a Brilei
sunt :
turismul pentru odihn recreere;
turismul de croaziere;
turismul stiintific.
Fiind o zon protejat, propunerile vizeaz echipamente si activitti nepoluante,
intr-un complex turistic ce poate fi dotat ca Centru de informare si documentare. n acest
sens, se pot avea n vedere urmtoarele obiective:
crearea unui sat de vacan cu bungalow-uri si csute;
n ceea ce priveste alimentaia public, existenta restaurantelor clasice si cu
specific pescresc si de vntoare , braserie, teras, bar de zi, cofetrie;
dezvoltarea agrementului nautic: debarcader, ambarcatiuni usoare ( brci
cu rame, salupe ), ponton pentru club nautic ( sporturi nautice );
crearea de locuri diverse de agrement: club de agrement, terenuri de sport
( acolo unde este posibil s fie amenajate ), dicotec, ring de dans, cherhana;
asigurarea unei infrastructuri generale: alimentare cu energie electric si
termic, telefonie, alimentare cu ap potabil, canalizare, statie pentru tratare
si epurare a apelor uzate, amenajarea unui loc de parcare,la punctul de intrare
pe insul, dotri comerciale, sanitare.
Procesul de dezvoltare a ecoturismului n Insula Mic a Brilei este un proces de
lung durat , ce necesit un efort sustinut din partea tuturor celor implicati, dar care
poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind n mod direct la crearea de
existent durabil n zona tint. Deci privind initierea unui asemenea proces, trebuie luat
de ctre comunittile locale, fiind nevoie de initierea unei planificri complexe a
dezvoltrii ecoturismului n zon, planificare care s integreze toate aspectele sociale,
economice si de mediu.
72
Capitolul V
Sinteza concluziilor i propunerilor
Natura si are legile ei care trebuie respectate cu sfintenie. A i le nclca,nseamn
a profana puritatea constituirii acestora nc de la nceputul nceputurilor. Dac ne punem
cteva ntrebri ca de exemplu: cte mari si cte oceane mai sunt pure ca odinioar, sau
ct vegetatie mai ncnt simturile noastre, nu putem s dm un rspuns, aceasta pentru
c n ultimii ani au aprut semnale alarmante. Existenta planetei noastre este amenintat
de tot felul de fenomene specifice civilizatiei moderne care n naintarea ei ctre progres,
rmne constient sau inconstient indiferent la urmrile cuceririlor stiintei si tehnicii
moderne, desi aceste urmri sunt destul de vtmtoare si chiar fatale Pmntului.
Problema polurii este astzi extrem de grav. Trebuie s facem deosebire ntre
poluarea atmosferei, care amenint viitorul planetei noastre, si cea a solului si a apei, care
creeaz mari dificultti fiecrei natiuni si mai ales trilor industrializate din America de
N, Europa, Rusia si Extremul Orient, alternd calitatea vietii.
Problema polurii atmosferice este incontestabil cea mai grav. Formele de
poluare ale aerului sunt multiple, n egal msur fiind afectat si structura planetei din
punct de vedere geologic, hidrologic si biotic. S-a ajuns la smog, la problema
reziduurilor, la eutrofizarea apelor, la ploile acide, la efectul de ser, la topirea ghetarilor
si la perioada de secet din dorinta omului de a acumula ct mai multe bunuri materiale n
dauna propriei sale existente.
n fata acestor primejdii cu urmri care pot deveni catastrofale oamenii de stiinta
au fcut front comun, ei fiind totusi neputinciosi n a rezolva aceste probleme, rolul
primordial pentru crearea unei noi dimensiuni viitoarei societti viabile revenind tuturor
comunittilor umane.
Societtile moderne ncep s realizeze c sunt pe cale nu numai de a-si distruge
mediul nconjurtor dar chiar de a-si submina propriul viitor. Foarte putine guverne si
agentii pentru dezvoltare din ntreaga lume au ncercat s schimbe sensul acestor tendinte
ameninttoare. Construirea unui viitor stabil, adaptat necesittilor ecologice, trebuie s
aib n vedere o viziune clar referitoare la un mediu propice vietii.
73
O societate viabil este aceea care si satisface nevoile fr a pune n pericol
perspectivele generatiilor viitoare. Aceast definitie presupune responsabilitatea fiecrei
generatii fat de asigurarea posibilittii ca urmtoarea generatie s beneficieze de o zestre
natural si economic nediminuat. n ultimile decenii, cea mai mare parte a natiunilor n
curs de dezvoltare au aspirat ctre economii bazate pe combustibili fosili si centrate n
jurul zeului automobil, de tipul celor din vest.
Dar plecnd de la problemele locale privind poluarea ireversibil a aerului si ajungnd la
amenintarea global pe care o reprezint schimbarea climei, reiese c aceste societti sunt
departe de a fi durabile, ele pregtindu-si cu rapiditate propria lor pieire. n mod evident,
o economie ce provoac schimbarea rapid a climei - de care depinde capacitatea sa de
producere a hranei nu poate fi viabil, ca si aceea care conduce la tierea masiv a
pdurilor ce asigur combustibilul, materia prim si nu n ultimul rnd
oxigenulnecesarvietii
Schimbrile fundamentale din domeniul energetic, silvicultur, agricultur si din
alte domenii nu pot avea loc fr modificri esentiale din punct de vedere social,
economic si moral al societtilor umane. Deci, este necesar o perioad de tranzitie spre o
societate viabil att pentru trile dezvoltate ct si pentru cele slab dezvoltate, pentru
liderii politici si populatie care vor trebui s-si adapteze munca si timpul liber la un nou
set de principii, avnd ca obiectiv prosperitatea si protectia generatiilor viitoare.
n prezent nu exist modele pentru o societate viabil, dar trebuie elaborat un nou set de
valori pentru a realiza o astfel de societate. Printre cele mai evidente mutatii spre o astfel
de societate vor fi cele legate de ntrebuintarea fortei de munc. Trecerea de la
combustibili fosili la diverse surse regenerabile de energie, extragerea unor cantitti mai
mici de minereuri si reciclarea deseurilor, restructurarea practicilor legate de agricultur si
silvicultur vor crea un numr mare de locuri de munc din unele ramuri traditionale.
Pierderile nregistrate n minele de crbune, productia de automobile, constructii de
drumuri si prospectarea metalelor vor fi compensate de cresterea numrului celor ce se
vor ocupa cu fabricarea si vnzarea celulelor solare fotovoltaice, a turbinelor eoliene, a
bicicletelor, a echipamentelor pentru transporturi n comun; distilrile de alcool vor
nlocui rafinriile de petrol, vor fi create numeroase tehnologii pentru reciclarea
deseurilor.
Mutatii importante vor avea loc si n domeniul profesiilor. Printre profesiile
foarte cutate se vor numra cele de prospector eolian, revizor al eficientei energetice si al
arhitecturii "solare", determinate de tranzitia ctre o economie a energiei regenerabile.
Numrnd astzi numai cteva sute, locurile de munc din aceste domenii pot ajunge pe
74
plan mondial de ordinul milioanelor n cteva decenii. In agricultur, pe msur ce se vor
rspndi noile modele agricole si se va elimina folosirea pesticidelor, va exista o cerere
tot mai mare de agronomi si de specialisti n metode biologice de combatere a
duntorilor. Multi oameni cu studii superioare si vor valorifica cunostintele profesionale
n alte domenii de munc, n scopul crerii unei economii ecologice si a protectiei
mediului.
ntr-o societate viabil, bugetele militare nationale vor reprezenta numai o mic
parte din ceea ce sunt ele astzi. Va avea loc o trecere masiv a resurselor din domeniul
militar n cel al eficientei energetice, a conservrii solului, a plantrii arborilor, a
planificrii familiale, a eradicrii unor boli. Pentru realizarea acestor deziderate, natiunile
vor trebui s coopereze ntr-o msur mult mai mare, fat de tot ce a cunoscut lumea pn
acum
Tranzitia spre o societate viabil nu poate avea loc fr o transformare a priorittilor si
valorilor individuale. ntruct acumularea avutiei personale si/sau nationale nu mai
constituie telul principal, distanta care i separ pe cei bogati de cei sraci se va diminua
eliminndu-se astfel tensiunile sociale. Natiunile care vor ntelege c atingerea acestor
teluri necesit un larg set de valori, incluznd principiile democratice, libertatea de a
inova, respectul fat de drepturile omului si acceptarea diversittii.
n fata acestor sarcini comune att de dificile si numeroase pe care le implic
actiunea de "reparare" si protejare a planetei, ideea purtrii unui rzboi ar putea deveni un
anacronism. Viitorul umanittii este incert iar dac nu se iau msuri nc de pe acum
planeta noastr si locuitorii ei se afl n fat unei profunde schimbri negative si
catastrofale. Pentru a cstiga btlia va trebui s se fac sacrificii; trebuie s ndeprtam
pericolul unui nou rzboi mondial, s cream o viat cu adevrat uman pentru generatiile
actuale dar mai ales pentru celeviitoare.
Pentru Romnia, structura patrimoniului turistic pune n evident prin
comlpexitatea sa, sansa unei dezvoltri viitoare sigure. Inventarul obiectivelor naturale si
antropice pus n slujba turismului este si va fi implicat, cu sigurant, n conturarea
motivatiilor de baz, n organizarea activittilor de recreare, de refacere a snttii sau n
ascensiunea cultural. Multitudinea si varietatea acestor obiective reprezint garantia unei
evolutii ascendente a turismului pe acest plai mioritic.
Varietatea reliefului, proportionalitatea distribuirii formelor sale majore si
complexitatea sa petrografic aduc o not de unicitate relevant n teritoriu prin prezenta
unor elemente de mare atractie.
75
Alaturi de conceptul cel mai rspndit n Europa dup 1978, conceptul dezvoltrii
durabile, se poate propune un altul aplicabil Insulei Mici a Brilei, ce poate fi formulat
astfel : punerea n valoare a resurselor naturale si antropice ale Insulei Mici a Brilei, ntr-
un mod durabil pentru mediul nconjurtor si generatiile umane viitoare.
Prin aplicarea acestui concept se ntelege indeplinirea urmtoarelor obiective :
protejarea ecosistemelor naturale a cror capacitate suport nu poate fi
depsit;
reconstructia ecologic a ecosistemelor naturale deteriorate de activittile
antropice sau naturale;
valorificarea infrastructurilor realizate n timp istoric; modernizarea continu
a acestora; evitarea actiunilor distructive; promovarea ideii de a construi, nu de a
demola;
punerea n valoare a resursei umane prin evidentierea unore calitti a acesteia
: talentul, intelsigenta, pregtirea profesional, traditia; stimularea spiritului
ntreprinztor a celor care lucreaz n turism;
evolutia activittilor economice, a sistemelor antropice, valorificarea
resurselor naturale este privit nu numai de interesul local, dar si n context national
si global. Se vor deslusi astfel tendintele pietelor , directia concurentei, necesitatea
colaborrii internationale;
deciziile ce se iau n domeniul activittii de turism vor include efectele pe
termen lung n asa fel nct generatiile viiitoare s nu fie afectate, s nu se
deterioreze calitatea factorilor naturali;
punerea n valoare a unor puncte de interes turistic, ce are ca finalitate
evolutia economic, dar si provocarea celor care lucreaz n turism la punerea n
valoare a imaginatiei, inteligentei, profesionalismului.
Resursele naturale mondiale sunt limitate - a contribui la conservarea si
refolosirea resurselor existente este mai mult dect o bun politic civic, este exact ceea
ce trebuie fcut.
Prin transformarea reziduurilor n resurse utilizabile, reciclarea ofer o modalitate
de administrare a reziduurilor solide reducnd poluarea, conserv energia, creeaz locuri
de munc si dezvolt industrii manufacturiere mai competitive. La fel ca si deversarea
reziduurilor n zone special amenajate sau arderea lor n incineratoare, reciclarea cost si
ea bani. Cointeresarea societtii in reciclare presupune o constientizare deplin a
76
beneficiilor si costurilor economice si de mediu ale reciclrii, comparativ cu consumurile
unilaterale de resurse si stocarea produselor uzate n zone special amenajate sau arderea
lor n incineratoare. Cnd se iau n considerare toti acesti factori, devin evidente
avantajele reciclrii.
Reciclarea elimin poluarea si conserv resursele naturale. Cel mai mare
beneficiu de mediu al reciclrii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de
conservarea energiei si a resurselor naturale si prevenirea polurii prin utilizarea, n
procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor primare.
Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel nct utilizarea
lor n procesul de fabricatie presupune o activitate mai curat si un consum mai mic de
energie. Analize detaliate au evidentiat faptul c aceste beneficii de mediu ale reciclrii
sunt cu mult mai eficiente dect orice alte actiuni de protejare a mediului.
n ceea ce priveste energia, reciclarea face economie n acest sens. Mult mai
putin energie este necesar pentru a transforma materialele reciclate n produse noi,
comparativ cu a ncepe productia cu materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de
materiale intr-un program obisnuit de reciclare, sunt economisiti cel putin 187 USD prin
realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale si crbune, chiar n conditiile
n care tinem cont de consumurile datorate colectrii si transportrii materialelor.
Costurile reciclrii sunt partial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare
sau incinerare si prin vinderea materialelor rezultate. Preturile de depozitare variaz foarte
mult in functie de zon, si piata materialelor reciclate este ntr-o crestere exploziv.
Programele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin
competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. In prezent sunt disponibile
numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind in curs de testare si
implementare.
Reciclarea creeaz noi locuri de munc si creste competitivitatea industriei
manufacturiere. Reciclarea ofera industriei manufacturiere resurse mai ieftine, avantaje
economice pe termen lung care se translateaza in valoare pentru consumatorii care
cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii
industriale sunt semnificative.
Reciclarea conserv resursele naturale si elimin poluarea. Cele mai mari avantaje
pentru mediu ale reciclarii sunt legate nu de depozitarea (organizarea) deseurilor, ci de
conservarea resurselor naturale si de energie si reducerea poluarii in procesul de productie
care rezulta din folosirea materiilor prime reciclate in locul materiilor prime pure.
Analizele detaliate arata ca aceste avantaje ecologice ale reciclarii inlatura orice
77
incovenient ecologic secundar care rezulta din colectarea si transportul materialelor
reciclabile.
Ecoturismul, turismul n natur si turismul rural sunt alternative de dezvoltare a
turismului de mas, a turismului de tip case de vacant, aducnd pe lng conservarea
capitalului natural si cultural si resurse financiare mai mari si pe termen lung.
78
Bibliografie
Mihaela Vjitu, Lidia Georgeta Goicea - Dezvoltarea durabil si mediul
Camelia Cmoiu Economia i sfidarea naturii, Editura Economic, Bucureti, 1994
Tamara Simon, Florina Bran Avantajele dezvoltrii unui turism durabil, n Tribuna
Economic
Gabriela Stnciulescu, Nicolae Lupu, Gabriela igu Dicionar poliglot de termeni
utilizai n turism, Editura All, Bucureti, 1998
Lars Aronsson The Development of Sustainable Tourism, Continuum, Londra i
New York, 2000,
Maria Ioncic Strategii de dezvoltare a sectorului teriar, Editura Uranus, Bucuresti,
2004,
Ion Ionescu Turismul fenomen social-economic i cultural, Editura OSCAR RINT,
Bucureti, 2000
F.W. Theoblad- Global tourist.Butterworth Heinemann,1998
Melinda, Cndea, Potentialul turistic al Romniei si amenajanrea turistic a spatiului,
Ed. Universitar Bucuresti
Dezvoltarea si amenajarea turistic la nivel regional si local.Studiu de caz- zona Bana
Bucuresti, 1999
Michoud J.L., Turismul si mediul nconjurtor, Colectia geografic, Paris
Erdeli Gerge, Potentialul turistic al Romniei, Ed. Univ. Bucuresti
Susan Aurelia, 1980, Geografia turismului pentru studenti, Cluj Napoca
Melinda, Cndea, Potentialul turistic al Romniei si amenajanrea turistic a spatiului,
Ed.Universitar,
S. Williams, Turismul si geografia, 1998
Gaceu,O. ,2001, Elemente de climatologie practic, Ed. Universittii din Oradea
Ioan Romeo, Managementul integrrii turismului romnesc n uniunea european
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218
79
www.e-referate.ro/mediu_inconjurator.html
http://www.brukenthalmuseum.ro/ro/tests/acta/acta3/30Mu.pdf, p.4
http://www.referatele.com/referate/geografie/online23/Poluarea-fizica-bilogica-
chimicacom.php
http://ecoagents.ro.eea.europa.eu/theagency/eea2_html
http://www.precis.ro/modules.php?names=News&files=articles&sids=68
http://www.eco-romania.ro/desprenoi/index.php?id=1
http://www.finantare.ro/stire-44276-O-baza-solida-pentru-planificarea-si-
implementarea-coerenta-de-strategii-locale.html
http://www.europe.org.ro/forum/viewtopic.php?t=100005
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no.18/articol_fulltext
http://arhiva.informatia.ro/Article15366.phtml
http://www.fpdl.ro/ecoturism.pdf
http://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=1147
http://www.studentie.ro/PARCUL_NATURAL_BALTA_MICA_A_BRAILEI-
a1092-103781650.html
http://www.cimec.ro/Monumente/
http://www.eco-romania.ro/cuprins/parc/index.php?id=14

Dezvoltarea Activitatilor Turistice Si Protejarea Mediului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea Activitatilor Turistice Si Protejarea Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA "CONSTANTIN

S-ar putea să vă placă și