Protejați

Marea Neagră
 Date generale:
Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa și Asia, cu o
suprafață de 461.000 kmp și o adâncime maximă de 2.211 m, care scaldă țărmul României pe o lungime de
245 km. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord, Federația Rusă în
nord-est, Georgia în est și Turcia în sud.
 Poluarea Mării Negre

Marea Neagră este una dintre cele mai poluate mări ale globului. În
ea se varsă apele a 17 ţări, care desfăşoară importante activităţi economice.Ea
este legată de uscat prin intermediul fluviului Dunărea care este
transmițătorul poluanților. Substanțele chimice se infiltrează prin pamânt în apa
râurilor și sunt astfel purtate până la Dunăre și de acolo în Marea Neagră.
Substanțele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele și
erbicidele care nu se descompun în contact cu solul, pătrund în cele din urmă în
Marea Neagră.
Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colecții
amestecate de fertilizatori și otrăvuri.
 Poluarea Mării Negre

În afara poluanţilor aduşi de marile fluvii, cantităţi importante sunt

deversate în zonele litorale de localităţile costiere şi de activităţile de
transporturi.Acestea afectează puternic atât flora şi fauna din apropierea
ţărmului,cât şi activităţile antropice, în special pescuitul şi turismul.În bazinul
Mării Negre, trăiesc în prezent peste 165 milioane de oameni,cei mai mulţi dintre
ei nefiind conştienţi că participă activ la poluarea uneia dintre cele mai degradate
mări ale planetei.Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai
Marii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele casnice si poluarea aeru-lui se
adaugă în
mod semnificativ.În incidentele majore de poluare este întotdeauna implicat titeiul.
Practica obișnuită de spălare a tancurilor petroliere deversează foarte mult titei
în mare.
Această practică, răspândită în lumea întreagă, ramasă adesea
neobservată este azi detectată prin intermediul sateliților și cei vinovați pot fi Poluare cu petrol în Marea Neagră
trimiși în judecată.
 Ecosistemul Mării Negre
Deși nu are o diversitatea biologică ridicată,
Marea Neagră formează un ecosistem
complex cu trăsături unice în cea ce privește caracteristic
ile fizico-chimice și biologice. Mediul propice vieții se
desfășoară în general pe
platforma continentală marina,pana la adancimea de
150-200 m si este influentat intr-o larga masura,
de conditiilemediului ambiant si de dinamica apei. Mai
jos, prezenta hidrogenului sulfurat (H2S), face ca 85-
90% din intreaga masa a apei, cu exceptia bacteriilor ana
erobe, să fie complet lipsita de viata

Ecosistemul marin este alcătuit din biotop

apa, natura substratului, factorii geografici
și climatici, salinitate, elementele minerale' si biocenoza
(totalitatea organismelor vii din biotop, ce aparțin unor
specii diverse si sunt interdependente din punct Schemă a ecosistemului Mari Negre
de vedere funcțional', care împreună formează un
ansamblu integrat și în permanentă interacțiune.
 STAREA ECOSISTEMULUI ȘI RESURSELOR VII
MARINE SITUAȚIA SPECIILOR MARINE

Ecosistemele şi biodiversitatea, sunt periclitate în mod

îngrijorător la nivel planetar. Din nefericire,nici ecosistemele marine, cu precădere cele costiere, nu fac
excepţie. Mediul marin este adesea ameninţat de suprapopularea anumitor zone costiere, poluarea apelor estuarine şi
costiere decătre ape uzate, exploatarea resurselor naturale şi hazarduri precum
cutremure,eroziune, inundaţii, specii invadatoare, epidemii/epizootii. Asemenea probleme grave de mediu pot fi abordate
şi soluţionate într-o oarecare măsurăla nivel local, naţional şi/sau transfrontalier, în funcţie de jurisdicţia naţionalăasupra
resurselor.
Multitudinea şi complexitatea aspectelor pe care le implică explorarea, exploatarea şi - mai recent - necesitatea
protecţiei mediului marin atestă şi confirmă importanţa acordată dezvoltării ştiinţelor mării
 SURSE DE DEGRADARE

Marea Neagră este afectată de poluarea atmosferică, agricuturaintensivă, urbanizare, industrie,

dezvoltarea portuară şi a zonelor costiere, ca şi poluarea marină.

Cea mai mare parte a poluării îşi are originea în agricultură şi în zonele industriale din lungul
cursului Dunării şi al celorlalte mari fluvii carese varsă în Marea Neagră.

Cei mai mulţi poluanţi atmosferici provin din industrie,termocentralele pecărbune sau combustibillichid şi din
transport. Pelângă efectul generalnegativ pe care îl areasupra sănătăţii populaţiei( mai ales în ales în
zoneleurbane şi în zoneleindustriale ), poluareaatmosferică are un impactfoarte puternic asupramediului.
 EFECTELE POLUĂRII
Poluarea provenită de la apele uzate tratate necorespunzător a dus la
apariţiaunor cazuri izolate de holeră şi la creşterea numărului de
afecţiuni gastro-intestinale.

Prezenţa unui număr mare de oameni care trăiesc sau îşi petrec
vacanţele pe malul Mării Negre afectează grav mediul costier,
suprasolicitând alimentarea cu apă potabilă şi resurse biologice, şi
aşa afectate. Consumurile
ridicate de apă potabilă, datorate lipsei de eficienţă a multor instalaţi
i,reprezintă un potenţial risc pentru viitor.

Contaminarea peştilor şi a altor animale marine este şi el un risc

major.Cu toate că este în special o problemă locală, unii peşti din
zona de coastă conţin cantităţi foarte mari de substanţe chimice, care
îi fac aproape improprii consumului uman.
 EFECTELE POLUĂRII

Poluarea a devastat industria piscicolă din Marea Neagră.

Pescuitul prin traulare de fund a contribuit, şi el, foarte mult, prindistrugerea habitatului multor specii
valoroase prin smulgerea vegetaţiei de pefundul mării.

Masivele înfloriri ale algelor începând din 1975, împreună cufenomenele asociate (consistenţa
mucilaginoasă a apei, mirosul de alge
şi peşte stricat, tonele de scoici şi peşti morţi aruncate pe plajă şi supuse putrefacţiei, prezenţa insectelor
şi rozătoarelor purtătoare de boli din jurul lor)au avut şi ele un rol important. Nu sunt de neglijat nici efectele
psihologice negative asupra turiştilor şi a populaţiei locale (uimirea legată de schimbarea culorii apei până la
sângeriu, senzaţia de teamă care apare, mai ales când
fenomenele sunt însoţite de mortalităţi masive ale peştilor, aşa cum s-aîntâmplat în 1992, 1998 şi 1999.
 Soluții De Prevenire A Poluării

• reducerea poluării din râuri;

• stabilirea instrumentelor de reglementare și juridice;
• conservarea diversității biologice, extinderea teritoriilor protejate, precum și promovarea
pescuitului responsabil;
• promovarea auditului de mediu;
• turismul verde și mijloacele de trai durabile.
Activitate: Întrebări pentru documentare

1. Care sunt cele mai importante amenințări (probleme) la adresa mediului natural
din Marea Neagră?

2. Care este cea mai gravă problemă de mediu în regiunea Mării Negre?

3. Ce tipuri de poluare se observă în Marea Neagră?

4. De ce sunt nocive pentru viața marină deșeurile din materiale plastice?

 Răspunsuri:
1.Care sunt cele mai importante amenințări (probleme) la adresa mediului natural din Marea Neagră? În prezent, Marea
Neagră se confruntă cu patru categorii de probleme:
• Creșterea eutrofi zării / a cantității de nutrienți
• Schimbările negative survenite în viața marină
• Poluarea chimică
• Modifi carea biodiversității/ habitatului, inclusiv introducerea de specii alohtone.
2.Care este cea mai gravă problemă de mediu în regiunea Mării Negre?
Poluarea (atât cu deșeuri solide, cât și cu deșeuri lichide) stratului oxic din Marea Neagră. Aceasta este considerată prima și
cea mai importantă problemă de mediu pentru regiunea Mării Negre.
3. Ce tipuri de poluare se observă în Marea Neagră? Poluarea din Marea Neagră se împarte în următoarele categorii:
• Poluarea cauzată de diferite substanțe chimice (nutrienți , țiței și produse petroliere, poluanți sintetici persistenți)
• Poluarea radioactivă
• Poluarea cu substanțe solide
• Poluarea biologică, aceasta însemnând introducerea de organisme marine neautohtone (alohtone sau invazive).
4. De ce sunt nocive pentru viața marină deșeurile din materiale plastice? Deșeurile de plastic din mare se degradează foarte
lent. Ele pot rămâne în apa mării sau pe plajă timp de zeci de ani. Materialele plastice amenință viața marină în următoarele
moduri:
• Provoacă moartea unor vertebrate (pești, mamifere marine și păsări marine) și a unor nevertebrate (de exemplu, artropode)
din mare, deoarece acestea rămân captive printre deșeuri.
• Dacă sunt înghițite de animale vertebrate marine, le cauzează probleme ale sistemului digestiv și moartea prin inaniție.
• Fundul mării este afectat de materialele care se depun pe acesta.
• Speciile invazive se pot fi xa pe aceste elemente.
 Bibliografie

Sursa 1: https://ro.scribd.com/doc/254483841/Ecosistemul-Marii-Negre

Sursa 2:
https://prezi.com/v1wqkk3kbsur/31-octombrie-ziua-internationala-a-marii-negre/?frame=b6f2bca403a7b5c38043560
a7f8120a8e6ae00db

Sursa 3: https://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/partea_4.pdf

Sursa 4:
https://stratos.ro/poluarea-marii-negre-cum-afecteaza-mediul-inconjurator-si-cum-poti-contribui-la-protectia-sa-in-cal
itate-de-agent-economic/
 MULȚUMIM PENTRU TIMPUL ACORDAT!!!

Titlul proiectului: ,,SALVAȚI

MAREA NEAGRĂ”
Anul școlar 2023/2024
Materie: Istorie
Clasa: a-IX-a B
Participanți:
Damian Iuliana & Aursei
Rebecca