Denumita 

Pontus Euxinos, Marea Neagra reprezinta o sursa de hrana si de sanatate, o

muza a poetilor, un loc magic.
Marea Neagra este marginita de sase tari: Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria si
Romania.

Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de vedere al salinității,
Marea Neagră se împarte în:
•zona de suprafață;
•zona de adâncime;
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
•zona litorală;
•zona pelagică;
•zona abisală.
Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi,
moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși.
 Marea Neagră – o mare în suferinţă
În prezent, Marea Neagră se confruntă cu patru categorii de probleme:
• Creșterea eutrofizării / a cantității de nutrienți
• Schimbările negative survenite în viața marină
• Poluarea chimică
• Modificarea biodiversității/ habitatului, inclusiv introducerea de specii alohtone.
Conform unui studiu realizat în 2004 de specialişti ai Direcţiei Apele Române
Dobrogea-Litoral, retragerea medie a falezelor este estimată la aproximativ
jumătate de metru pe an, "procesul fiind intermitent, iar cordoanele litorale se
caracterizează printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce duce la o eroziune
continuă a acestora".
 Potrivit specialiştilor, unele lucrări de protecţie au stabilizat anumite porţiuni de ţărm, însă
altele sunt intens erodate. Astfel, în aproape zece ani, plaja din dreptul Taberei Internaţionale
Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, iar în
câţiva ani plaja Venus-Saturn s-a retras cu 36 de metri. Specialiştii au apreciat că, din cauza
schimbărilor climatice globale şi a ridicării generale a nivelului mării, precum şi a condiţiilor geo-
ecologice regionale, procesul de eroziune a litoralului românesc va fi cel puţin la fel de activ ca în
ultimele două decenii.
 Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au
disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa “moarta” de pe
fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii, arata raportul prezentat
recent de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”.  
Intre anii 1940-1960, in Marea Neagra traiau aproximativ 1,5 - 2 milioane de delfini, in
prezent numarul lor reducandu-se pana la maxim 120.000. Zeci de delfini mor anual
sufocati in plasele braconierilor sau taiati in bucati de acestea pentru ca trupurile lor,
care plutesc mai multe zile la rand, sa nu indice locul in care sunt amplasate plasele
ilegale.
In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care
au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu
specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea
Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chair cateva foci in regiunea Capului
Caliacra (Bulgaria).
Alte specii amenintate sunt si rechinii, calutii de mare si delfinii din cauza ca se sinucid. In ultimii 30 de
ani, Marea Neagra deja a pierdut cateva specii de vietuitoare cum ar fi: foca, creveti si unele scoici,
impreuna cu alte cateva zeci de specii de plante si vietuitoare.
 Populatia sturionilor este pe cale de disparitie din cauza braconajului si
poluarii, care le-au stricat habitatul. Pentru a-si depune icrele ei au neaparat
nevoie de straturi de pietris foarte bine oxigenate, iar acestea nu se gasesc decat
in apele curate.
Poluarea cu petrol dezechilibrează ecosistemul de coastă distrugând icrele de pește și
larvele, și afectând , de asemenea, și păsările marine. Mai mult, țițeiul se lipește de penele
păsărilor și le distruge penajul vulnerabil. Astfel, păsările își pierd capacitatea de a-și
menține temperatura corpului, de a zbura și de a se scufunda, precum și caracterul
impermeabil al penelor, ceea ce duce la boli și deces.
Poluarea din Marea Neagră se împarte în următoarele categorii:

• Poluarea cauzată de diferite substanțe chimice (nutrienți , țiței și produse petroliere,

poluanți sintetici persistenți)
• Poluarea radioactivă
• Poluarea cu substanțe solide
• Poluarea biologică, aceasta însemnând introducerea de organisme marine neautohtone
(alohtone sau invazive).
Pe coastele Mării Negre există o cantitate mare de deșeuri solide ce conțin plastic.
Deșeurile care conțin plastic și plasele de pescuit pierdute reprezintă o amenințare gravă
pentru mamiferele marine care le înghit.
În Marea Neagră, poluarea cu petrol este concentrată în zonele de coastă. Aceasta
provine din surse permanente precum estuarele, punctele de deversare a apelor
reziduale, porturile și zonele industriale. Deversarea de petrol și produse petroliere în
mare din nave, declanșată fi e în mod accidental, fi e din cauze operaționale, duce la
poluarea coastelor sau a largului Mării Negre.
Marea Neagră este poluată cu deșeuri agricole (diferite tipuri de îngrășăminte) de
origine animală, menajeră și industrială, precum și cu nutrienți organici și anorganici
proveniți din diferite surse. Majoritatea nutrienților sunt aduși în mare de râuri. O
creștere a concentrației nutrienților duce la dezvoltarea excesivă a populației din
fitoplancton, fenomen numit “eutrofizare”.
Poluarea generată de oameni este principala amenințare la adresa regiunii Mării
Negre și reprezintă cea mai gravă problemă de mediu.
Cauzele principale ale poluării Mării Negre sunt deșeurile de pe uscat, poluanții
atmosferici, deșeurile deversate din nave intenționat sau accidental și poluanții aduși
în mare de râuri.
Poluarea (atât cu deșeuri solide, cât și cu deșeuri lichide) stratului oxic din Marea
Neagră. Aceasta este considerată prima și cea mai importantă problemă de mediu
pentru regiunea Mării Negre.
Terenurile agricole pe care se folosesc azot, fosfat și îngrășăminte organice reprezintă
principala sursă de poluare care ajunge în Marea Neagră adusă de râuri.
Îmbogățirea apelor marine cu nutrienți duce la creșterea producției biologice în mare,
ducând la dezechilibrarea ecosistemului. Consecința acestui fenomen se numește “eutrofi
zare”.
Poluanti organici si biologici:
Poluarea prin materii organice (compusi de hidrati de carbon, materii proteice, lipide)
degradabile este datorata mai ales surselor industriale (industria chimica, de celuloza si hartie,
petroliera, agroalimentara) si a reziduurilor provenite de la populatia urbana.
Poluanti chimici
Continutul ridicat al azotului din apa (sub forma compusilor nitrati, nitriti, azotul organic,
amoniacul) antreneaza o crestere excesiva a algelor si plantelor pe fundul raurilor. Sarurile
nutritive (compusii sulfati, fosfati, cloruri) accelereaza fenomenul de eutrofizare a raurilor,
proliferarea masiva a anumitor alge in detrimentul altor specii.
Poluarea toxica
Provine in mod exclusiv din surse industriale si, in special, din industria chimica,
extractiva si prelucratoare a metalelor. Una dintre problemele importante ale acestei forme
de poluare o reprezinta masurarea toxicitatii produselor. Desi a fost pus la punct testul
dafniei (minuscul crustaceu de apa dulce care stabileste toxicitatea apei poluate), acesta
este folosit pe termen lung pentru poluarea ce poate rezulta din acumulare.
Poluarea bacteriana
Aceasta forma de poluare genereaza multiple probleme de ordin sanitar. Ea poate afecta, in
primul rand, apa de baut, fapt pentru care aceasta este supusa unor forme speciale de protectie.
Astfel, de regula, alaturi de dezinfectarea acesteia sunt prevazute in jurul puturilor de captare a
apei potabile “perimetre de protectie”, pentru a beneficia de marea putere de epurare a solului.
l
Cum ajung în mare petrolul și produsele petroliere?
Aceste substanțe nocive ajung în mare prin:
• Deșeurile de pe uscat (apele uzate industriale sau menajere care fi e nu sunt tratate
deloc, fi e nu sunt tratate în mod corespunzător)
• Aducerea de către râuri și fluvii
• Poluarea care ajunge în mare adusă de apele pluviale, de apele de adâncime
provenite dinspre terenurile agricole sau terenurile folosite în zootehnie, de vase
sau de platformele marine
• Poluarea atmosferică (fum, praf sau gaze emanate din orice parte a Pământului).
OBIECTIVE

•Dezvoltarea unei atitudini

sanatoase fata de mediul
inconjurator.

•Intelegerea impactului si
efectelor unui comportament sau
stil de viata, atat pe plan local cat
si global.

•Dobandirea de competente si
abilitati pentru a fi apti de a
identifica si anticipa problemele
de mediu si de a lucra cu altii
pentru a le rezolva si preveni.
Proiect realizat de Pantilie Denisa cl. VIII-a D
C.N.A Regina Maria Constanta