COMPOSTAREA FRACTIEI

BIODEGRADABILE DIN
DESEURILE MENAJERE

Buncar

COMPOST
Refuz

Autocontrol
Sortare manuala

Maruntire

Sitare

Amestecare

Aditivi

Putrezire

aternativ

Predarea, stocarea, dozarea deseurilor

- cantar de receptie
- capacitati de descarcare a mijloacelor de transport
- buncar pentru desfacerea materialelor si tratare
- aparate de prelucrare
- aparate de transport

Livrarea

Receptie deseuri in buncar

Transport deseuri la utilaje de prelucrare

Alimentarea instalatiei (transport material)

- benzi transportoare mijloace de transport
- incarcatoare frontale
- macarale

Mijloace de transport
- benzi orizontale si de curgere, benzi de cauciuc
- jgheaburi cu lant de transport, melci
- sisteme tip palnie (pt. transportul pe verticala)

Pragatirea deseurilor biodegradabile

Control vizual in sectorul de receptie

- eliminarea bucatilor mari care pot deteriora procesul si

instalatiile
- sortatare manuala partiala !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Tratarea mecanica preliminara
- maruntirea materiei prime pentru compostare

- cernerea pentru verificarea fractiilor active

- sortarea densimetrica

Tehnici de compostare
Alterarea
proces al unei instalatii de compostare
Realizarea alterarii ------- cerinte
- accelerarea proceselor prin optimizarea conditiilor de
alterare
- directionarea procesului aerob
- verificarea emisiilor

Alterarea

Preliminara

Ulterioara

Dinamica

Statica

Igienic, calitate
superioara produs

Rapiditate

Procedeul static
- cel mai simplu d.p.v. tehnic
- materialele supuse alterarii nu sunt mutate
Cele mai importante procedee statice sunt:
- compostarea in stoguri
- compostarea in stoguri fixe (fara mutare)
- compostarea in stoguri cu mutare
- compostarea in celule/hale

Compostarea in stoguri fixe

- cel mai vechi procedeu de compostare
- compostarea cu material faramitat sau nefaramitat
- alimentarea insuficienta cu oxigen a materiei prime
- mutarea si aerisirea sistematica a stogurilor inalte
- alterarea in stoguri fara mutare este recomandata doar
daca exista mijloace tehnice de udare si aerare
- alterarea in stoguri fara mutare este utilizata pentru
alterarea ulterioara, mai putin activa d.p.v. biologic

Metoda de aerare a stogurilor fixe

- montarea transversala spre baza stogurilor a unor tevi de drenare

flexibile si gaurite
- distanta dintre tevi 3-4 m
- prin autoincalzire biologica se realizeaza un curent de aer care asigura
alimentarea cu oxigen a stogurilor

Durata de alterare la producerea compostului final este:

- compostarea in stoguri fara mutare si cu aerare artificiala = 12-16
saptamani
- compostarea in stoguri fara mutare si fara aerare artificiala = 20-25
saptamani

Compostarea in stoguri cu mutare

- stoguri triunghiulare

- stoguri trapezoidale
- cu utilizare sau fara utilizarea lazilor
- inaltimea stogurilor triunghiulare = 1,30 2,5 m
- inaltimea stogurilor trapezoidale = 1 1,5 m
- inaltimea stogurilor in cazul procedeelor cu mutare = 2,5
- inaltimea stogurilor in cazul procedeelor fara mutare = 5

Forma stogurilor triunghiulara - trapezoidala

Utilizare fara utilizarea lazilor

Necesarul de spatiu
- forma stogului
- inaltimea stogului
- cantitatea de deseuri
- timpul de alterare
Se recomanda:
- eliminarea apei prin santuri rotunde
- acoperirea stogurilor in zonele cu precipitatii
abundente
- dezvoltarea sistemelor de aerare artificiala

Sistem aerare prin podea protejat cu ajutorul rumegusului

Compostarea in celule/hale
Stoguri modificate conectate la sistemele de
alimentare cu un grad mai mare sau mai mic de
automatizare
- monitorizarea procesului de alterare
- adaugarea de aer si apa in conditii optime
- automatizarea procesului
- alterare mai rapida si mai eficienta
- asigurarea calitatii necesare introducerii pe piata

Exemplu de celule de compostare

Intoarcerea compostului cu ajutorul tractorului in celule

Procedeul dinamic
- miscare si aerare continua a materialului
- nu se formeaza ciuperci care sa duca la alterare totala
- aport considerabil la omogenizarea materialului primar
- economisire timp
Principalele procedee dinamice de alterare sunt:
- tamburi de alterare
- turnuri de alterare

Tamburi de alterare
- materia prima este rasucita continuu si aerata artificial
- nu necesita faramitare preliminara
- adaugarea de namol orasenesc sporeste malaxarea si
omogenizarea
- timpul de stationare in tambur (24h14 zile)depinde de:
- intensitatea miscarii
- intensitatea aerarii

- igienizarea materialului presupune aerare intensiva timp

de 3-4 zile
- tamburii supusi uzurii utilizare relativ scurta

Instalatie de compostare dinamica cu tambur

Turnuri de alterare
- fara etaje
- cu etaje
- deseurile parcurg turnurile de sus in jos
- sunt aerate in mod artificial
- sunt aerate si umezite in functie de gradul de alterare

- gazele rezultate in procesul de alterare pot fi captate

- alterarea intensiva dureaza 4 zile

Turnuri de alterare
- fara etaje
- alimentarea se face prin partea superioara
- deseurile biodegradabile faramitate in prealabil
- in turn nu are loc malaxarea materiei prime
- rezulta material precompostat dupa 4-6 zile

- substanta biodegradabila este relativ putin descompusa

Turnuri de alterare
- cu etaje
- introducerea materialului pe la partea superioara

- impingerea materialului spre partea inferioara

- dizolvarea materialului in straturi subtiri
- malaxarea intensiva
- necesarul aerarii se poate realiza prin:
- curentii naturali (orificii laterale de aerare)
- artificial (transfer de jos in sus)
- materialul omogenizat dupa 1-2 zile (90% compostat)

Pregatirea fina
- consta in cernere 2 marimi de cernere
fina
supra-granule
- ambele marimi vor fi supuse unui proces de separare a
materialelor solide anorganice
- vor fi supuse procesului de malaxare pentru
omogenizare
- supra-granulele vor fi, in general reintroduse in procesul
de alterare

Alte metode de pregatire fina sunt:

- utilizarea separatoarelor magnetice
- utilizarea separatoarelor densimetrice
- utilizarea separatoarelor dimensionale pentru separarea
foliilor, a sticlei, pietrelor, etc

Sita cernere compost

 compostarea pasiva n gramada deschisa

compostarea pe platforma, n sire sau n

gramezi

folosind

un

ncarcator

pentru

ntoarcere, amestec si mnuire

compostarea
echipamente

pe
speciale

platforma
de

gramezii

Spatii deschise

folosind

remaniere

 sisteme de gramezi statice aerate folosind

conducte perforate
sistem de compostare n container

Spatii inchise

A. Compostarea pasiva n gramada deschisa

este pretabila pentru fermele de dimensiuni mici sau
moderate, cu un management mai redus
implica formarea gramezii de materiale organice si
lasarea ei nederanjata pna cnd materialele sunt

descompuse n produse stabilizate

 aceste gramezi mici au avantajul miscarii naturale a

aerului
in functie de marimea gramezii curentii de aer pot
mprospata mai repede sau mai ncet aerul din
gramada activnd procesul de fermentatie
pentru un schimb eficient de aer mai ales n perioada
de vara naltimea gramezii va fi de numai 0,9 1,2 m

 Compostarea pasiva ori nederanjata este de obicei

folosita pentru compostarea carcaselor animalelor

din ferma
Dezavantajul acestei metode consta n faptul ca
gramada devine de negospodarit fiind prea umeda,
prea uscata, prea compactata, putnd deveni repede
anaeroba si foarte mirositoare

B.Compostarea pe platforma n siruri si gramezi

este cea mai comuna forma de compostare
pentru un management activ al procesului sirurile si
gramezile sunt remaniate cu ajutorul unei masini
speciale

 se evita astfel: compactarea gramezii, mbunatateste

schimbul de aer, aduce la suprafata gramezii

materialul din interior si introduce n gramada
materialul de la suprafata gramezii
in acest mod pot fi distruse prin compostare
semintele de buruieni, agentii patogeni si larvele de

muste, etc

 intorcnd

si

amestecnd

din

nou

cu

ocazia

remanierilor, materialele supuse compostarii se

fragmenteaza n particule mai mici creste
suprafata activa
excesul de remanieri poate conduce la reducerea
porozitatii gramezii daca marimea particulelor devine

prea mica

 marimea

gramezii

(a

sirului)

caracteristicile
echipamentului
remanierea gramezii

este

data

de

ce

realizeaza

este de preferat ca platforma de compostare sa fie

nconjurata de un sant pentru colectarea scurgerilor

 lichidul colectat poate fi folosit pentru umectarea

gramezii la remaniere
se poate aplica pe terenul agricol ca fertilizant lichid
n lipsa echipamentului de remaniere a gramezii se
poate utiliza un tractor cu cupa de ncarcare frontal
de tip fradoma

Incarcator frontal de tip fradoma

C. Compostarea pe platforma folosind

echipamente de remaniere specializate
se practica n unitati mari producatoare de compost
este identica ca mod de organizare cu metoda B
este obligatorie prezenta echipamentului special de
remaniere

D. Sistemul de gramada statica aerata cu

conducte perforate
se poate dezvolta n spatii deschise sau nchise
in gramada sunt ncorporate catre baza, conducte
perforate pentru aerare
gazele fierbinti din interiorul gramezii se ridica, iar
aerul rece patrunde prin conducte n interiorul

gramezii

 se poate practica si aerarea fortata folosindu-se un

suflator de aer
sistemul de fortare a aerarii permite cresterea
gramezii si un control mai bun al procesului de
compostare.

 gramezile statice aerate au la baza aschii de lemn,

paie tocate ori alte materiale poroase

materialul

poros

de

la

baza

ncorporeaza

si

conductele perforate pentru aerare

selectarea si amestecul initial al materiilor prime
supuse compostarii sunt esentiale

 inaltimea initiala a gramezii statice aerata este de

1,5-2,5 m
lungimea gramezii statice aerate este limitata de
distributia aerului prin conductele de aerare
pentru

gramezile

statice

aerate

amestecul

materialelor depuse n gramada este esential

deoarece gramada se formeaza o singura data

 amestecarea gramezii se face cu ajutorul unui

ncarcator frontal de tip fadroma

se recomanda ca amestecarea si formarea gramezii
sa se faca pe o suprafata betonata

E. Sistemul de compostare n (vas) container

implica nchiderea materialelor de compostare activa
ntr-un container, cladire, etc.
sistemul n (vas) container are cel mai agresiv
management si n general cel cu investitia cea mai

mare de capital
ofera

cel

compostare

mai

bun

control

al

procesului

de

 cele mai multe metode n container implica o

varietate de sisteme de aerare fortata si tehnici de

ntoarcere mecanica

intensificarea procesului de compostare

Indiferent de metoda de compostare practicata, abilitatea

gramezii de compostare de a se ncalzi si a mentine o
temperatura ridicata este dependenta de 7 factori:

compozitia fizica si biologica a materialelor supuse

compostarii
accesibilitatea elementelor nutritive, inclusiv a
carbonului pentru microorganismele ce produc
compostarea

 nivelul umiditatii n materialele supuse compostarii

structura gramezii (marimea particulelor, textura si
densitatea aparenta)
rata de aerare n gramada ori n sira

 marimea gramezii de compostare

conditiile mediului
umiditate, etc.)

ambiant

(temperatura,

vnt,

Caracteristicile proceselor de compostare sunt

dependente de:
caracteristicile materiilor prime utilizate
marimea gramezii de compostare
conditiile climatice

Caracteristicile dorite pentru procesele de compostare

Caracterisitici
Raportul C:N

Variatia rezonabila
<10:5

>20:30

Variatia dorita
10:15

40 65%

50 60%

Continut de oxigen

> 6%

16 18.5%

pH

5,5 - 9

6,5 8,5

< 640 kg/mc

43 60o

54 60o

0,3 5 cm

diversa

Umiditate

Densitate aparenta
Temperatura
Marimea particulelor

Pentru realizarea unei statii de compostare

este necesar sa avem n vedere
panta terenului sa fie ntre 2-4 %
panta terenului sa fie catre bazinul de colectare a
scurgerilor lichide
terenul sa fie pavat sub gramada de compostare
construirea peretilor de retinere pentru gramada de
stocare

 construirea

de

berme

jurul

gramezii

de

compostare pentru a controla scurgerile

sa exista suprafete plane pentru: stocarea materiilor
prime, procesare, compostare, mutare, stocare,
amestecare si comercializare a produsului final
pastrarea echipamentelor ntr-o locatie convenabila
pentru procesul de compostare

 dezvoltare unei perdele de protectie n jurul locului

(gard din scndura, plante, arbusti, arbori)

constructia unui gard si a unei porti de acces n
statia de compostare
instalarea utilitatilor necesare n functie de metoda si
procese (un debit minim de 5 cm de apa, oficii
laboratoare)

 obtinerea

permiselor

necesare

obligatorii)
local
zonal
constructie
folosirea terenului
descarcarea apelor
compostare
transport

(acestea

sunt