Depozit Mavrodin

CONSILIUL JUDEEAN TELEORMAN ANUN
Nr. 10656 din 4 noiembrie 2010 In conformitate cu prevederile Ghidului de Finanare pentru Programul operational sectorial DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 20072013, Promovarea sustenabilitii pe termen lung a zonelor rurale n ceea ce privete dezvoltarea resurselor umane i ocuparea forei de munc Axa Prioritar 5 Promovarea masurilor active de ocupare- Domeniul Major de intervenie 5.2 Promovarea sustenabilitii pe termen lung a zonelor rurale n ceea ce privete dezvolatrea resurselor umane i ocuparea forei de munc CONSILIUL JUDEEAN TELEORMAN , lanseaz ANUN INTENIE n vederea selectrii unui partener persoan juridic, inregistrat fiscal n Romnia, n vederea implementrii proiectului Formare profesional i expertiz antreprenorial pentru persoanele din mediul rural Cerintele minime pe care trebuie s le indeplineasc partenerul sunt: - trainning i consultan n domeniul formare profesional; - experien relevant n implementarea proiectelor finanate din fonduri europene; - experien n parteneriate cu autoriti ale administraiei publice locale, domeniul formare profesional, gestionare forta de munc; - experien n stabilirea i managementul indicatorilor pietei fortei de munc din zona rural vizat: - dimensiunea somajului; - pregtirea profesional; - structura ocupationala; - gradul de acces al polulatiei la internet si tehnologie; - identificarea nevoilor specifice grupurilor vulnerabile; - cererea si oferta de locuri de munca in zona de referinta; - perspective de dezvoltare. TERMEN: avnd n vedere c data limit pentru Inchiderea cereri de propuneri de proiecte nr. 110 Promovarea sustenabilitii pe termen lung a zonelor rurale n ceea ce privete dezvoltarea resurselor umane i ocuparea forei de munc, este 09.11.2010, ora 08.00, ofertele de parteneriat, vor fi depuse pn la data de 6 noiembrie 2010, orele 17,00, la sediul Consiliului Judetean Teleorman, str, Dunrii nr.178, cod 140047, municipiul Alexandria, judet Teleorman, cod de inregistrare fiscala 4652686, sau prin posta. Persoana de contact : Ecaterina Srcil, consilier, tel. 0247/311201 int.357, fax 0247/312494, adresa mail: ecaterina saracila@yahoo.com
2. Elaborarea Raportului de monitorizare a implementrii Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor Teleorman - anul 2009 (Rezumat non tehnic)
Grupul de monitorizare constituit la nivel judetean cuprinde un numar de 11 reprezentani ai: Consiliului Judetean Teleorman, Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Pitesti, Agentiei pentru Protectia Mediului Teleorman, Primarii le urbane din judet, operatori de salubritate. Lista indicatorilor de baza si ierarhizarea masurilor de implementare a PJGDului pentru anul 2009, specifice judetului Teleorman, s-a realizat prin consultarea membrilor Grupului, de catre Consiliul Judetean in colaborare cu reprezentanii Compartimentul Gestiune Deseuri si Chimicale - Serviciul IPM din cadrul APM Teleorman. Consultarea s-a realizat in cadrul intalnirilor grupului de monitorizare si prin adrese inaintate de APM Teleorman catre GNM - Comisariatul Judetean Teleorman, Directia Judeteana de Statistica, Serviciile de salubritate, prin: chestionare care contin indicatorii de baza a caror valoare trebuia calculata functie de datele existente tabel cu masurile specifice ierarhizate pentru anul 2009.
Pe baza datelor furnizate de catre grupul de monitorizare, au fost completate unele capitole din tabel. S-a realizat o prima varianta a Raportului de monitorizare, care a fost transmisa spre studiu, membrilor grupului de monitorizare, ca baza de discutie la intalnirea Grupului de Monitorizare. Reuniunile de lucru ale Grupului de Monitorizare s-au realizat la Consiliul Judetean Teleorman. La intalnirea de lucru din data de 06.05.2010, cand au fost validate datele care au stat la baza intocmirii Raportului anual de Monitorizare au fost invitati si reprezentanti ai: GNM - CJ Teleorman, Administratia Nationala Apele Romane - SGA Alexandria si operatorul unic SC Apa Serv SA. In cadrul intalnirilor au fost prezentate cerintele din Ghidul de Monitorizare si s-au realizat dezbateri privind stadiul de realizare a masurilor de implementare a PJGD. Membrii Grupului de Monitorizare au convenit ca la evaluare sa fie utilizate datele existente in Chestionarele statistice anuale privind gestiunea deeuri/ar in 2008 - care urmeaza sa fie introduse in programul MEDIUS si prin urmare, vor fi validate , iar pentru anul 2009 sa fie folosite datele din raportarile efectuate la APM de operatorii de salubritate din judet.
/1
Pentru indicatorii de baza s-a evidentiat faptul ca valorile, pentru anul de monitorizare 2009, nu variaza cu mai mult de 10% fata de nivelul planificat in PJGD. investitiile in cadrul proiectului "Sistem integrat de management al deseurilar in judetul Teleorman" sunt realizate in proporie de 98.5%, urmand ca pn la sfiritul anului 2010 sistemul s devin funcional. Completarile si modificarile solicitate de reprezentantii Grupului Monitorizare au fost preluate in varianta finala a raportului de monitorizare. de
In concluzie, intrucat nerea/izarea masurilor din PJGD de datoreaza in cea mai mare proportie intarzierilor inregistrate in implementarea Proiectului "Sistem integrat de management al deseuri lor in judetul Teleorman", Grupul de Monitorizare a considerat ca nu este necesara revizuirea PJGD pentru judetul Te/eorman.
Grup Monitorizare PJGD Teleorman
!J i~t:Cl O Id-
eXteV7/\.f .... t:(!,"VAJ/IJ
;vI4NYI*'N7
{::-r/\//~L.
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

Punct de lucru: Calea Vacaresti, nr. 342 sector 4, Bucuresti Tel.: 021-330 11 16 Fax: 021-301 85 80 GSM 0722 43 10 67 0726 68 86 92
www.ecosimplexnova.ro e mail: office@ecosimplexnova.ro ecosimplexnova@yahoo.com
RAPORT DE MEDIU
PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR JUDETUL TELEORMAN
- 2008 -
PROIECT PHARE CBC 2006 Evaluare de mediu pentru Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Teleorman COD PERSEUS RO2006/018-445.01.04.16
ECO SIMPLEX NOVA
- PJGD TELEORMAN - 2008-
COLECTIV ELABORARE ing. Maria Tandrau ing. Mariana Palcu ing. Ionut Bunea
Director, Stela Capra
ECO SIMPLEX NOVA
CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................... 5 1. PREZENTAREA PJGD TELEORMAN ............................................6

1.1 Contextul actual .................................................................................................. 6 1.2. Structura Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor.................................... 6
Orizontul de timp pentru PJGD...................................................................................................7 Impactul PJGD asupra comunitii ............................................................................................7 1.2.1 Gestionarea conform a deeurilor municipale i asimilabile........................................8 1.2.2 Pre-colectarea difereniat, puncte de colectare.............................................................8
1.3. Principalele obiective propuse prin PJGD Teleorman....................................... 9 1.4. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea deseurilor municipale nepericuloase........................................................................................................... 29
1.4.1 Prezentarea tehnicilor existente pentru gestionarea deseurilor municipale....................29 Colectarea deeurilor ................................................................................................................29 Sistemul de reciclare a deeurilor .............................................................................................30 Depozitarea deeurilor ..............................................................................................................31 1.4.2. Analiza posibilelor alternative de gestionare a deeurilor municipale..........................32 1.4.2.1. Prezentarea tehnicilor disponibile pentru gestionarea deeurilor .............................32 Colectarea deeurilor .............................................................................................................32 Staii de transfer .....................................................................................................................33 Sortarea deeurilor de ambalaje n vederea reciclrii ............................................................33 Tratare a deeurilor biodegradabile .......................................................................................34 Depozitarea ............................................................................................................................43 1.4.2.2. Alternative de gestionare a deseurilor municipale...................................................43 Descrierea alternativelor ....................................................................................................43 Analiza comparativa ..........................................................................................................49 a) Criteriile de evaluare a alternativelor.........................................................................50 b) Propuneri pentru sisteme de gestionare a deseurilor pentru anii relevanti ................52
1.5. Calculul capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor municipale...... 56

1.5.1 Colectare si transport .......................................................................................................56 1.5.1.1. Colectarea selectiv a materialelor reciclabile............................................................57 1.5.1.2. Transportul deeurilor .................................................................................................74 1.5.1.3 Staii de transfer.............................................................................................................76 1.5.2 Tratare si valorificare.......................................................................................................78
1.5.3. Depozitare deseuri.................................................................................... 80 1.6 Relatii cu alte programe relevante .................................................................... 83
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI..................... 84

Informaiile din acest capitol sunt extrase din RAPORTUL PRIVIND STAREA FACTORLOR DE MEDIU - Jud. Teleorman pentru anul 2007............................ 84 2.1 Cadrul natural.................................................................................................... 84 2.2 Starea actuala a mediului .................................................................................. 90
2.2.1 Aer.....................................................................................................................................90 2.2.2 Apa ..................................................................................................................................106 2.2.3 Sol ...................................................................................................................................114 2.2.4 Contributia la schimbarile climatice ..............................................................................122 2.2.5 Biodiversitate ..................................................................................................................125
3
ECO SIMPLEX NOVA
2.2.6 Managementul riscurilor ................................................................................................129 2.2.7 Peisajul si mostenirea culturala .....................................................................................131 2.2.8 Conservarea resurselor naturale....................................................................................136 2.2.9 Sanatatea umana............................................................................................................137 2.2.10 Transport durabil..........................................................................................................142 2.2.11 Turismul ........................................................................................................................144
2.3 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PJGD ............................ 146
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PJGD 150 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE ......... 151 PENTRU PJGD..................................................................................... 151 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGD ............................................... 154 6. EFECTE POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. METODOLOGIA DE EVALUARE............................. 159
6.1. Ealuarea efectelor pe obiective relevante de mediu ...................................... 160 6.2. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii pjgd teleorman asupra obiectivelor de mediu relevante ................................................................ 186
7. EFECTE TRANSFRONTALIERE ................................................. 192 8. MASURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE...................... 193 EFECTE ADEVERSE .......................................................................... 193 9. EXPUNERE MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE......................................... 198 PROPUNERI PENTRU SISTEME DE GESTIONARE A DEEURILOR PENTRU ANII RELEVANI .................................. 198
9.1. Identificarea alternativelor pentru atingerea intelor ................................... 199 9.2. Selectarea alternativelor............................................................................... 199 9.3. Criteriile de evaluare a alternativelor.......................................................... 200 9.4. Propuneri pentru sisteme de gestionare a deseurilor pentru anii relevanti 204
10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ........... 208 11. REZUMAT NETEHNIC ................................................................ 220
ECO SIMPLEX NOVA
INTRODUCERE
Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Teleorman a fost ntocmit n conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr. 2 a Hotarrii de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Evaluarea strategica de mediu se realizeaza n baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului) si a Hotarrii de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri sau programe (MO nr.707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei mentionate n legislatia nationala. Metodologia utilizata n evaluarea strategica de mediu include cerintele documentelor menionate , parcurgerea procedurii, constituind o garanie a dezvoltrii durabile a planului. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor este promovat de catre Consiliul Judetean Teleorman n calitate de titular al planului si contribuie la implementarea politicilor si atingerea tintelor stabilite n domeniul gestionarii deseurilor, la stabilirea capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor,la controlul masurilor tehnologice si la stabilirea cerintelor economice si de investitie. Scopul Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor este de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor, care sa asigure ndeplinirea obiectivelor si tintelor n conformitate cu obiectivele si tintele Planului National de Gestionare a Deseurilor, ale Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 3 Sud Muntenia si ale legislatiei nationale si europene n domeniu. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor - Judetul Teleorman abordeaza toate aspectele legate de gestionarea deseurilor municipale la nivel judetean si va servi ca baza pentru politica n acest domeniu, pentru stabilirea necesarului de investitii si pentru elaborarea proiectelor n vederea obtinerii finantarilor necesare. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul Teleorman a fost elaborat n conformitate cu prevederile legislatiei nationale privind evaluarea strategica de mediu (HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe). Dificultile ntmpinate n elaborarea raportului de mediu : Iniierea cu ntrziere a procedurii SEA n comparaie cu elaborarea PJGD lipsa unor date privind calitatea factorilor de mediu pentru anumite zone a condus numai la utilizarea rezultatelor cuprinse n rapoartele elaborate de APM Teleorman; timpul foarte scurt alocat elaborrii raportului de mediu a mpiedicat efectuarea schimbului de informaii , culegerea unor date relevante pentru anumite zone, primirea de observaii din partea celor implicai n analiza documentaiei, conducnd n final ntr-o oarecare msur vicierea calitii lucrrii.
5
ECO SIMPLEX NOVA
1. PREZENTAREA PJGD TELEORMAN 1.1 Contextul actual

Elaborarea Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic pentru conservarea durabil a mediului . Motivele elaborrii planului sunt urmtoarele: - conformarea la prevederile legislaiei n vigoare - alinierea la cerinele impuse de Tratatul de aderare la capitolul Mediu privind gestionarea deeurilor - stabilirea intelor, a termenelor de realizare i a responsabilitilor - stabilirea necesarului de investiii i a fondurilor - ndeplinirea cerinelor de accesare a fondurilor structurale pentru investiii de mediu. Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor se elaboreaz n scopul realizrii unui sistem de gestionare a deeurilor capabil s rspund cerinelor de conservare durabil a mediului. Prin Evaluarea Strategic de Mediu, conform prevederilor legale n vigoare se analizeaz impactul planului asupra mediului nconjurtor. Evaluarea stategica de mediu s-a realizat n baza cerinelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului transpus n Hotarrea de Guvern nr. 1076/8.07.2004 Conform HG 1076/2004 este necesar parcurgerea urmatoarelor etape: a) ncadrarea a Planului n procedura evaluarii de mediu; b) Definitivarea proiectului PJGD i realizarea raportului de mediu; c) Analiza calitatii raportului de mediu.
1.2. Structura Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor

Planul judeean de gestionare a deeurilor pornete de la evaluarea situaiei actuale la nivelul localitilor din jude i are ca scop final elaborarea unui set de msuri pentru realizarea fluxului optim de gestionare a deeurilor la nivelul fiecrei localiti i armonizarea acestor fluxuri la nivelul ntregului jude. Structura planului este urmatoarea: - analiza situaiei existente n jude fluxul actual de deeuri; - dezvoltarea obiectivelor i intelor asociate; - prognoza de generare a deeurilor - fluxuri specifice de deeuri
6
ECO SIMPLEX NOVA
elaborarea i evaluarea alternativelor tehnice calculul capacitilor necesare pentru gestionarea deeurilor estimare costuri crearea planurilor de actiune/implementare i monitorizare concluzii i recomandari pentru planificarea judeteana. Orizontul de timp pentru PJGD Orizontul de timp pentru Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor este anul
2013. Motivul pentru care planul se refera i la perspectivele pe termen lung este acela al dificultatii n identificarea de amplasamente potrivite pentru reciclarea, tratarea sau eliminarea deeurilor n cadrul sau n apropierea zonelor urbane. Mai mult, va fi necesar un efort considerabil n selectia de amplasamente, evaluarea impactului asupra mediului i consultarea publica pentru obinerea permiselor pentru noile amplasamente. n final, facilitatile de reciclare, tratare i eliminare a deeurilor constituie nvestitii importante care trebuie recuperate ntr-o perioada relativ lunga de timp.n ceea ce privete aspectele legate de sistemele de colectare i costurile asociate, acestea sunt aspecte pe termen scurt i care presupun un efort financiar mai redus. Revizia planului final este programat, conform cerinelor legale n vigoare, periodic o data la 5 ani de la elaborarea planului. n cadrul acestei revizuiri, datele de intrare vor fi verificate i actualizate iar celelalte criterii sunt propuse spre monitorizare. De asemenea, tot n cadrul acestei revizuiri va fi inclus i capitolul legat de deeurile periculoase prezente n deeurile municipale. n urma revizuirii, implementarea planului va continua pe directia proiectata sau vor fi necesare modificari. Impactul PJGD asupra comunitii Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor va duce la alinierea activitii de gestionare a deeurilor la standardele europene i va genera schimbri semnificative ale practicilor curente pornind de la generarea deeurilor i pn la etapa final de reciclare , respectiv depozitare. n ansamblu acest plan va duce la : meninerea i mbuntirea sntii populaiei i a calitii vieii; meninerea i mbuntirea capacitii productive i de suport a sistemelor ecologice naturale; protejarea calitii mediului prin colectarea i depozitarea controlat ; respectarea prevederilor Conveniilor internaionale i ale Programelor internaionale privind protecia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost al serviciilor; alinierea activitii de gestionare a deeurilor la standardele Uniunii Europene.
ECO SIMPLEX NOVA
Prin Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor vor fi optimizate fluxurile tehnologice cu urmtoarele rezultate: 1.2.1 Gestionarea conform a deeurilor municipale i asimilabile nchiderea depozitelor neconforme i amenajarea la nivel judeean a unuia sau cel mult dou depozite conforme cu standardele UE ridicarea standardul serviciilor n zona rural prin extinderea colectrii deeurilor n zona rural astfel se vor reabilita terenurile afectate de depozitarea necontrolat a deeurilor; implicarea populaiei prin noi reglementri i cerine cu privire la colectare, valorificare i eliminare pentru diferite categorii de deeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deeurilor n fiecare gospodrie n parte; implicarea activ a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creterea responsabilitii angajailor, dar i la echilibrarea costurilor cu tarifele ncasate sau taxele percepute; crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionri integrate a deeurilor, va asigura un nivel corespunztor de protecie a mediului i a sntii populaiei; 1.2.2 Pre-colectarea difereniat, puncte de colectare sortarea la generator n containere i transport separat pentru hrtie/ sticl/ metale/plastic/ deeuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deeurilor n fiecare gospodrie, aceasta ducnd la implicarea populaiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localitilor ntruct containerele respect un cod al culorilor; vor apare containere speciale i pentru colectarea hrtiei/ cartonului, a recipienilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile i sticlei pentru deeuri provenite din comer, parcuri i instituii publice; centrele pentru sortarea deeurilor de ambalaje i alte deeuri reciclabile din deeurile municipale creaz noi locuri de munc i schimb destinaia unor fluxuri de deeuri; ncurajarea compostrii deeurilor vegetale n propria gospodrie n zonele rurale, precum i n centrele de compostare va conduce la creterea cantitilor de compost folosite n agricultur; colectarea difereniat a deeurilor vegetale din zonele urbane determin schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor oreneti de ntreinere a spaiilor verzi; amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separat a deeurilor voluminoase facilitez eliminarea acestora fr s fie depozitate necontrolat; utilizarea unor instrumente economice pentru ncurajarea reutilizrii/ reciclrii materialelor provenite din deeuri poate determina creterea cantitilor colectate.
8
ECO SIMPLEX NOVA
Fluxuri speciale de deeuri: puncte de colectare, centre de tratare (tocare, mrunire) sau sisteme de preluare de ctre distribuitori Deeurile din construcii i demolri (crmizi, beton, tencuieli, igle, lemn) vor fi sortate i prelucrate n vederea valorificrii, rmnnd ca fraciile nevalorificabile s fie eliminate controlat: o se va ntri controlul i nspri din punct de vedere legal autorizarea societilor de construcii; o se vor aplica tarife speciale la eliminarea deeurilor din construcii i demolri; o populaia va trebui s fie informat i s se conformeze noilor practici, chiar dac acestea vor presupune cheltuieli suplimentare. Deeurile menajere periculoase, deeurile de echipamente electrice i electronice i vehicule scoase din uz: vor fi colectate n punctele de colectare/tratare.
1.3. Principalele obiective propuse prin PJGD Teleorman

Obiectivul general privind gestionarea deeurilor la nivel judeean este de a dezvolta o infrastructura n sectorul deeurilor pentru a conserva, proteja i imbunatati calitatea mediului. Planul Judeean de Gestiune a Deeurilor propune o abordare echilibrata care ncearca s promoveze un serviciu de calitate atat din perspectiva sociala cat i de mediu. Obiectivele generale, pentru gestiunea deeurilor n jud. Teleorman, au n vedere urmtoarele modaliti de abordare: Nivelul economic - dezvoltarea sistemului de gestiune a deeurilor trebuie conceput n asa fel ncat sa fie n balanta cu resursele economice la nivel local i naional. Trebuie imbunatatita eficienta operationala att n sectorul public, ct i n cel privat. Trebuie crescuta nvestitia sectorului privat i implicarea operationala n sectorul gestiunii deeurilor, daca acestea contribuie la obiectivul mai sus mentionat sau la o mai buna eficienta sau suportabilitate economica. Nivelul social - Asigurarea ca toti cei implicati n sistemul de management al deeurilor accept strategia aleasa i toate componentele acesteia n cadrul institutional, legal i financiar Mediul nconjurator - Asigurarea ca atingerea celor doua tinte mai sus mentionate sunt n conformitate cu strategia generala de protectie a mediului a judeului, care are ca baza pe o abordare integrala de reglementare i control. Asigurarea c sunt acceptate costurile de utilizare conform principiului poluatorul pltete Nivelul legislativ - Legislatia reprezinta coloana vertebrala a oricarui sistem de gestiune a deeurilor; la nivel judeean se fac toate demersurile pentru aplicarea sistemului legislativ corespunztor normelor europene.
9
ECO SIMPLEX NOVA
Obiectivele specifice de gestionare a deeurilor sunt : reducerea volumului de deeuri nereciclabile prin colectarea selectiva a deeurilor i valorificarea acestora realiz\ndu-se astfel marirea capacitatii de depozitare imbunatatirea proprietatilor deeurilor depozitate pentru ca astfel sa se reduca impactul asura mediului nconjurator vnzarea fractiei reciclabile din cadrul fluxurilor de deeuri pentru autosustinerea activitatii de gestionare a deeurilor gestionarea fluxului de materiale i nchiderea ciclurilor de materiale Cerinte n sistemul de colectare a deeurilor: colectarea separata a deeurilor pentru crearea posibilitii de reciclare utilizarea n procentaj crescut a containerelor pentru deeuri depunerea deeurilor n containere pe categorii crearea de facilitati la utilizator organizarea activitatii pe principiile eficientei economice existenta unei piete interesate de deeurile reciclabile colectate
Prioritile n activitatea de gestionare a deeurilor sunt n ordine descresctoare urmtoarele: 1. prevenirea apariiei prin aplicarea tehnologiilor curate n activitile care genereaz deeuri; 2. reducerea cantitilor prin aplicarea celor mai bune practici n fiecare domeniu de activitate generator de deeuri; 3. valorificarea prin refolosire, reciclare material i recuperarea energiei; 4. eliminarea prin incinerare i depozitare. Beneficii obtinute: imbunatatirea conditiilor igienico-sanitare pentru toi locuitorii judeului reducerea volumului de deeuri depozitate i cresterea volumului deeurilor reciclate colectarea levigatului i a gazelor rezultate din depozitul ecologic utilizarea compostului rezultat ca ngramnt organic sau pentru acoperirea zilnica n depozit reducerea nivelului de contaminare al deeurilor prin colectarea separata a deeurilor toxice menajere din gospodarii, institutii i agenti economici integrarea depozitului ecologic n peisaj prin dezvoltarea unei perdele de vegetatie de protectie
Principii Principiile definite n Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor care stau la baza activitilor de management sunt cele enumerate mai jos:
10
ECO SIMPLEX NOVA
Principiul proteciei resurselor primare este formulat n contextul mai larg al dezvoltrii durabile cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare. Principiul masurilor preliminare se refer la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologic. Principiul prevenirii stabilete o ierarhie n activitile de gestionare a deeurilor, ierarhie care situeaz pe primul loc evitarea generarii deeurilor, minimizarea cantitilor depozitate, tratarea n vederea valorificrii i n vederea eliminarii n condiii de siguran pentru mediu i santate a populaiei. Principiul poluatorul pltete corelat cu principiul responsabilitii productorului i cel al responsabilitii utilizatorului necesit un cadru legislativ i economic adecvat n aa fel nct costurile gestionrii deeurilor s poat fi acoperite de generatorii de deeuri. Principiul substituiei subliniaz nevoia de a nlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deeurilor periculoase. Principiul proximitii stabilete c deeurile trebuie tratate sau eliminate ct mai aproape posibil de locul unde au fost generate. Principiul subsidiaritii stabilete ca responsabilitile s fie alocate la cel mai sczut nivel administrativ fa de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional i naional. Principiul integrrii stabilete c activitatea de gestionare a deeurilor este o component a activitilor social-economice care le genereaz. Principiile sunt parte integrant a obiectivelor i intelor regionale. Exist un specific al judetului Teleorman: 1. In jude este in curs de implementare un proiect de gestionare integrata a deseurilor, (msura ISPA, Sistem Integrat de Management al Deseurilor), care va contribui la atingerea obiectivelor i intelor 2. Depozitele urbane existente in judet au sistat activitatea la 31.12.2007 conform calendarului de inchidere. 3. Rata de acoperire a serviciilor de salubritate este destul de sczut, 73.7% n mediu urban, la nivelul anului 2005, iar in mediul rural este 0. In alegerea alternativelor pentru colectare, tratare si depozitare trebuie sa se ia in considerare pe de o parte faptul ca judetul din punct de vedere al populatiei se afla pe locul patru in comparatie cu celelalte judete din regiune, iar pe de alta parte faptul ca populatia din mediul rural reprezinta peste 60% din totalul populatiei. La introducerea colectarii n mediul rural trebuie s se in seama de caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existent, de amplasarea localitilor unele fa de altele i respectiv fa de staiile de transfer i de depozitele zonale existente sau cele proiectate. Distana maxim din punct de vedere economic
11
ECO SIMPLEX NOVA
pe care se poate face transportul deeurilor ntre o staie de transfer i un depozit zonal este recomandabil s nu depeasc 50-60 de km dus-ntors. O colectare selectiv de tipul din u n u ar da rezultate pozitive mai degrab n cartierele cu case i grdini, dect n cele cu blocuri. n cartierele de blocuri s-ar putea amenaja puncte de colectare voluntar la care populaia s depun selectiv deeurile reciclabile.
12
ECO SIMPLEX NOVA
Obiective judetene si tinte Obiective i inte pentru gestionarea deeurilor

Obiective inte/ Obiective secundare principale Termene 1. Dezvoltarea 1.1. Elaborarea de 1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru nfiinarea i Proces continuu reglementri dezvoltarea unei organizaii privind politicii specifice locale n gestionarea deeurilor bazate pe principiile regionale concordan cu proximitii i subsidiaritii politica de 1.1.2. Incurajarea autoritilor locale i a celor gestionare a judeene de a elabora o strategie n vederea deeurilor i cu organizrii mpreun a gestionrii deeurilor, legislaia, pentru a pe lanul colectare, eliminare i colectare implementa un selectiv a deeurilor n colaborare cu sectorul sistem integrat privat (Parteneriat Public Privat) eficient d.p.d.v 1.1.3. Contientizarea populaiei de faptul c economic i gestionarea calificat a deeurilor este de cea ecologic. mai mare importan pentru santatea publicului (protejarea solului, apei si pnzei freatice) 1.2. Creterea 1.2.1. Creterea importanei aplicrii legislaiei i a Proces continuu importanei controlului la nivelul autoritilor de mediu care au aplicrii efective a responsabiliti n gestionarea deeurilor. legislaiei privind 1.2.2. ntrirea cooperrii ntre instituii n vederea gestionarea aplicrii legislaiei APM, Garda Naional de deeurilor Mediu i Consiliile Locale Domeniu Responsabiliti
Consiliul Judeean ANPM APM
Consiliul judeean, Consiliul local Garda de Mediu, APM
13
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
Obiective principale
inte/ Termene 1.2.3. Creterea eficienei structurilor instituionale la Proces continuu nivel judeean/ local, printr-o definire clar a responsabilitilor Obiective secundare 1.2.4. ncurajarea activitilor de privatizare a gestionrii deeurilor, ct i intrirea controlului agenilor economici implicai n activiti de mediu, n special planificarea i operarea depozitului de deeuri, condiiile de munc n procesul de colectare, colectare selectiv, sortare i tratare. ncercarea de integrare a colectrii informale intr-un sistem organizat 1.3.1.Informarea intensiv a tuturor factorilor interesai/implicai referitor la legislaia de protecie a mediului 1.3.2. Cresterea importanei activitilor de monitorizare i control efectuate de autoritile competente ca APM, ARPM, ANPM n concordan cu responsabilitile acestora.
Responsabiliti APM, ADR, Consiliul judeean, Consilii locale
Privatizarea sau Consiliul nfiinarea PPP judeean/Locale pentru 70% din serviciile de gestionare a deeurilor Data limit: 2007 Proces continuu APM, ADR, Garda de Mediu
1.3. Creterea eficienei implementrii legislaiei n domeniul gestionrii deeurilor 2. Resurse 2.1. Asigurarea necesarului de umane resurse umane ca numr i pregtire profesional
2.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine ncepnd cu 2007 instruit i care s dispun de logistica necesar la toate nivelele, judeean, local - att n sectorul public ct i n cel privat. 2.1.2. Conceperea unui program de instruire pentru Instituiile Locale privind: -problemele administrative
APM,Garda de Mediu, Consiliul judeean Consilii locale, sectorul privat, asociaii profesionale
14
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
Obiective secundare
inte/ Termene
Responsabiliti
3. Finanarea sectorului de gestionare al deeurilor
3.1. Stabilirea i utilizarea sistemelor i mecanismelor economicofinanciare i a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor poluatorul platete i a principiului subsidiaritii.
- problemele juridice - controlul conformrii tehnice/inspecia instalaiilor - nregistrarea datelor - serviciile de licitare 3.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a Proces continuu deeurilor care s cuprind toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare i pan la eliminare final.
Consiliul judeean Consilii locale, sectorul privat, asociaii profesionale Consiliul Judetean 3.1.2. Optimizarea accesrii tuturor fondurilor Proces continuu Consilii Locale, disponibile la nivel naional i internaional pentru operatori privai ai investiii ( fondul pentru mediu, fonduri private, managementultui fonduri structurale i altele) deeurilor, Pregtirea unei liste de investiii prioritare adaptat APM nevoilor judetului 3.1.3. Imbuntirea gestionrii deeurilor i Termen limita: - Consiliul Judetean Consilii Locale, dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care 2008 sectorul privat, s permit organizarea unui management integrat asociaii bazat pe taxe covenabile pentru ceteni i care s profesionale poat acoperi costurile de colectare, tratare i depozitare controlat efectuate de o manier profesionist Consiliul Judetean 3.1.4.ncurajarea utilizrii tuturor mecanismelor Termen Consilii Locale, economico-financiare n vederea colectrii selective a permanent APM, asociaii bateriilor i acumulatorilor, a deeurilor periculoase profesionale menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice i specifice, entiti electronice i a vehiculelor scoase din uz.
15
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
Obiective secundare
inte/ Termene
Responsabiliti juridice care preiau responsabilitatea de la producatori/ importatori
3.1.5. Iniierea unor grupuri consultative formate din reprezentani ai APM, Consiliului Judeean/ Local in vederea implementrii unor sisteme de gestionarea deseurilor rezonabile ca tarif atat pentru colectarea mixt cat si pentru cea selectiva adaptate tipurilor de locuine. 4.Constientiza- 4.1. Promovarea 4.1.1. Creterea comunicrii ntre toi factorii Proces continuu rea factorilor unor sisteme de implicai informare implicati contientizare i motivare pentru 4.1.2. Organizarea i supervizarea programelor de Proces continuu toi factorii educaie i contientizare la toate nivelele. implicai. 4.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaie Proces continuu (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului i pentru contientizarea anumitor grupuri int ale populaiei (copii, tineri, aduli, vrsta a treia).
Consiliul Judetean, Consilii Locale, APM, Garda de Mediu, sectorul privat, asociaii profesionale, coli, universiti Consiliul Judetean Consilii Locale, APM, Garda de Mediu, sectorul privat, asociatii profesionale, coli, universiti
16
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
Obiective secundare
inte/ Termene
Responsabiliti APM, Garda de Mediu, sectorul privat, asociaii profesionale Consilii locale, APM, Garda de Mediu, agenti economici i instituii Consilii locale, APM, Garda de Mediu, agenti economici si instituii, sub coordonarea ANPM Consilii locale, APM, Garda de Mediu, agenti economici i instituii, sub coordonarea ANPM
4.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a Proces continuu deeurilor ca parte a procesului de planificare i a celui de supervizare i control. Pentru comuniti i ntreprinderi mari se recomand integrarea auditului de gestionare a deeurilor n procedurile de planificare i control. 4.2.1 Imbuntirea informrii publicului referitor la Proces continuu 4.2 Campanii publice referitoare riscurile cauzate de depozitarea necontrolat a deeurilor i de poluarea apelor subterane i a solului; la mbuntirea calitii santii 5.Colectarea i 5.1. Obinerea de date i informaii raportarea datelor i corecte i complete, informaiilor referitoare la adecvate cerinelor de gestionarea raportare deeurilor naional i europan. 5.1.1. Imbuntirea sistemului judeean/ local de 2008 colectare, procesare i analiz a datelor i informaiilor privind gestionarea deeurilor, utiliznd un sistem integrat i de dublu control conectat cu Garda Naional de Mediu.
5.1.2. Obligarea agenilor economici i a altor Proces continuu instituii implicate n transmiterea corect a datelor.
17
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
inte/ Termene 5.1.3. Imbuntirea sistemului de validare a datelor 2008 primite, creterea responsabilizrii ntregului personal implicat n colectarea, procesarea i validarea datelor, inclusiv a personalului Grzii Naionale de Mediu. Obiective secundare 5.1.4. Crearea unui sistem judetean pentru raportarea, analizarea i validarea datelor cu privire la gestionarea deeurile provenite din construcii i demolri 5.1.5 Crearea unui sistem judetean pentru raportarea, analizarea i validarea datelor cu privire la gestionarea deeurilor voluminoase Procedura de validare a datelor i conceperea , dezvoltarea , implementarea sistemului de asigurare a calitii datelor Conceperea i implementarea unui sistem IT de raportare la nivel central, regional i local n conformitate cu prevederile Directivei UE
Responsabiliti APM, Garda de Mediu, sub coordonarea ARPM
6. Prevenirea 6.1. Maximizarea 6.1.1. Promovarea, incurajarea i implementarea Proces continuu prevenirii n ceea principiului prevenirii la productori. generrii ce privete deeurilor generarea deeurilor 6.1.2. ncurajarea consumatorilor s implementeze Proces continuu principiul prevenirii generrii deeurilor.
Consiliul judeean, Consilii locale, asociaii profesionale, coli, universiti, ONGuri, APM Consiliul judeean, Consilii locale, asociaii
18
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
Obiective secundare
inte/ Termene
Responsabiliti
7.Valorificarea potenialului util din deeuri
7.1. Utilizarea eficient a tuturor capacitilor tehnice i a mijloacelor economice de valorificare a deeurilor.
7.1.1. Susinerea dezvoltrii unei piee viabile de materii prime secundare la nivel naional.
7.1.2. Reducerea cantitilor totale de deeuri generate utiliznd capaciti optime de selectare a deeurilor colectate.
7.2. Sprijinirea dezvoltrii activitilor de valorificare material i energetic.
7.2.1. Creterea gradului de valorificare material (reciclare); reciclarea a 7% din deeurilor menajere altele dect cele de ambalaje estimate a se colecta impreuna cu deseurile din ambalaje din cauza lipsei Data limit: de informatie/constientizare a populatiei. 31.12.2011 7.2.2 Promovarea valorificarii energetice prin coincinerare, n cazul n care valorificarea material nu este fezabil din punct de vedere tehnico-economic. Data limit: 7.2.3 ncercarea de a integra sectorul informal (piaa 31.12.2013 gri de deeuri reciclabile) n sistemul oficial de colectare a deeurilor.
profesionale, coli, universiti, ONGuri, APM Proces continuu Consiliul judeean Asociaii profesionale, universiti, sectorul de cercetare, companii private, APM Data limit Consiliul judeean, 2013 Consilii locale, Operatorii de salubritate, APM Folosirea a 7% Consiliul judeean, locale, din deeurile Consilii APM, menajere.
19
ECO SIMPLEX NOVA
Obiective principale 8.Colectarea i 8.1. Asigurarea de capaciti de transportul colectare i de deeurilor sisteme de transport adaptate numrului de locuitori i cantitilor de deeuri generate. Domeniu 8.2. Asigurarea celor mai bune opiuni de colectare i transport al deeurilor corelat cu activitile de reciclare i depozitare final
Obiective secundare 8.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deeurilor municipale n mediul urban 8.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deeurilor municipale n mediul rural ntr-o manier fezabila d.p.d.v. economic 8.1.3 Optimizarea schemelor de colectare i transport.
inte/ Termene Acoperire: 100% Termen limit: 2013 Acoperire: 90% Termen limit: 2009 2013
Responsabiliti Consilii Operatori salubritate Consilii Operatori salubritate Consilii Operatori salubritate Locale, de Locale, de Locale, de
8.2.1 Colectarea separat a fluxului deeurilor Termen: periculoase de cel al celor nepericuloase existente n ncepand cu 2007 deeurile municipale.
ai 8.2.2 Implementarea i extinderea msurii de n mod gradat Operatori din Consiliilor Locale colectare separat a deeurilor chiar de la surs n ncepnd 2007 90% 2013 zonele urbane
8.2.3 Implementarea i extinderea msurii de Creterea cu 12% colectare separat a deeurilor chiar de la surs n pe an Din 2012 pn zonele rurale 2017 8.2.4 Implementarea sistemelor de colectare selectiva 2008 43% din a materialelor valorificabile astfel incat sa se asigure populatie
Operatori ai Consiliilor Locale Operatori ai Consiliilor Locale
20
ECO SIMPLEX NOVA
inte/ Responsabiliti Termene atingerea obiectivelor legislative referitoare la 2011 59% din deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile populatie 2013 70 % din populatie Consilii Locale 8.2.5 Construirea de staii de transfer conforme cu Gradual Ageni de studiile de fezabilitate si in corelatie cu anii de salubritate inchidere a depozitelor existente Proces continuu Ageni economici, 9. Tratarea 9.1. mbuntirea 9.1.1. mbuntirea tratrii deeurilor pentru: Asociaii tratrii deeurilor - valorificare materiala si energetica; deeurilor profesionale, APM, - facilitarea manipulrii; Consiliul judeean - diminuarea caracterului periculos; Consilii locale - diminuarea cantitii finale eliminate Domeniu Obiective secundare 10. Deeuri bio- 10.1. Reducerea cantitii de degradabile deeuri biodegradabile ce se depoziteaz (deeuri organice menajere i deeuri organice din comer, industrie, instituii, deeuri verzi din parcuri, grdini i piee) 10 .1.1. Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile in conformitate cu intele ce au ca an de referin cantitatea de deeuri biodegradabile depozitat n 1995.(n conformitate cu articolul 5(2) paragraful 3 este posibil s se amne realizarea intei cu o period de 4 ani 2006>2010 i 2009 >2013) Reducerea la Consiliul Judeean, 75% pn n 2010 Consiliile Locale, Operatorii de Reducerea la depozitelor 50% pn n 2013 deeuri Reducerea cu 35% pn n 2016 Consiliul judeean, Consiliile Locale, Asociaii profesionale, Operatori
11.1.2. Direcionarea investiiilor n instalatii de ncepnd cu 2011 compostare i tratare, incluznd att tehnici empirice ct i tehnologii avansate acolo unde este fezabil din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic, n vederea atingerii intelor stabilite.
21
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
Obiective secundare
inte/ Termene
Responsabiliti
11. Deeuri de 11.1. Prevenirea generrii ambalaje deeurilor de ambalaje i a impactului de mediu.
11.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare Proces continuu referitoare la importana prevenirii generrii deeurilor de ambalaje. 11.1.2 Crearea de condiii necesare pentru reciclarea Proces continuu ambalajelor, n sensul unei bune organizri a colectrii selective. 11.1.3 Optimizarea cantitii de ambalaj pe produs ambalat Valorificarea a 53% din ntreaga cantitate de deeuri 2011 de ambalaje nregistrat Valorificarea a 60% din ntreaga cantitate de deeuri 2013 de ambalaje nregistrat Promovarea valorificrii energetice prin utilizarea 2007 ambalajelor ce nu pot fi reciclate ca i combustibil alternativ n fabricile de ciment
11.2.Valorificarea materiala sau/energetica a materialelor de ambalaje sau deseurilor de ambalaje
Companii private, Ecorom-Ambalaje, ARAM Companii private, Ecorom-Ambalaje, ARPM/APM, ARAM, Garda de Mediu Companii private, Consilii locale, Ecorom-Ambalaje Companii private, Consilii locale, Ecorom-Ambalaje Companii private, Consilii locale, Fabrici de ciment Companii private, Consilii locale, Ecorom-Ambalaje,
11.3. Reciclarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje
- Reciclarea a 60% din greutate hrtiei/ cartonului a 2008 deeurilor de ambalaje - Reciclarea a 50% din deeurilor de ambalaje metalice
22
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
11.4. Crearea i optimizarea schemelor de valorificare energetic a deeurilor de ambalaje 11.5 Crearea i optimizarea schemelor de valorificare a deeurilor de ambalaje, ce nu pot fi reciclate 12. Deeuri din 12.1. Separarea pe construcii i fracii a deeurilor din construcii i demolri demolri
inte/ Termene -Reciclarea a 15% din greutatea deeurilor de 2010 ambalaje de plastic - Reciclarea a 15% din greutatea deeurilor de ambalaje din lemn - Reciclarea a 55% totalul de ambalaje i deeuri de 2013 ambalaje, din care - 60% din deeurile de sticl - 22.5% din deeurile de plastic 11.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separat, Termen: 2013 pentru a atinge intele pentru deeurile de ambalaje Obiective secundare
Responsabiliti
Consiliul Judetean, Consilii locale, Ageni economici, Ecorom-Ambalaje
11.5.1 Organizarea valorificrii energetice a 10% din Data limit 2013 deeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.
Consilii locale, Ageni economici, Ecorom-Ambalaje
12.1.1. Tratarea deeurilor contaminate din Termen: ncepnd Industria responsabil, APM construcii i demolri n vederea scderii cu 2007 potenialului periculos i eliminrii n condiii de siguran
23
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
13.Deeuri voluminoase
13.1. Colectarea separat a deeurilor voluminoase
14. Nmol de la 14.1. staiile de Managementul
inte/ Responsabiliti Termene 12.1.2. Inventarierea detaliat a cantitilor de deeuri Termen: ncepnd MCTT, APM provenite din demolri i; inventarierea valorificrii cu 2007 acestor cantiti Consilii locale, 12.1.3. Reutilizarea i reciclarea deeurilor provenite Proces continuu MCTT, industria din construcii i demolri, n cazul n care nu sunt responsabila, APM contaminate Consilii locale, 12.1.4. Studierea oportunitii construirii unui depozit Proces continuu MCTT, industria de deeuri inerte i deeuri periculoase provenite din responsabila, APM construcii i demolri (pentru deeurile ce nu pot fi valorificate). 13.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea 2007 - 2008 Consiliile Locale, deeurilor voluminoase in fiecare localitate. Operatorii de salubritate, APM, Garda de Mediu Locale 13.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din u n ncepnd cu 2007 Consiliile Operatorii de u la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare 3 salubritate, luni, ntr-o anumit zi a sptmnii) APM, Garda de Mediu 13.1.3. Valorificarea deeurilor voluminoase ncepnd cu 2007 Consiliile Locale, colectate separat . Operatorii de salubritate, APM, Garda de Mediu 14.1.1.Prevenirea depozitrii ilegale n acord cu H.G. ncepnd cu 2007 Operatorii Statiilor 344/708/2005 de epurare, Obiective secundare
24
ECO SIMPLEX NOVA
Obiective principale epurare a ecologic raional apelor uzate al nmolului provenit de la oreneti staiile de epurare Domeniu
inte/ Responsabiliti Termene 14.1.2. Prevenirea descrcrii nmolului n apele de ncepnd cu 2007 APM, Garda de suprafa H.G. 344/708/2005. Mediu, Consiliile Locale 14.1.3. Utilizarea, pe ct de mult posibil, a nmolului ncepnd cu 2007 Operatorii Statiilor de epurare, necontaminat ca i fertilizator n agricultur n acord APM, Garda de cu H.G. 344/708/2005. Mediu, Consiliile Locale 14.1.4. Deshidratarea i pre-tratarea n vederea co- ncepnd cu 2007 Operatorii Statiilor incinerrii n cuptoare de ciment sau n incineratoare. de epurare, APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale, Fabricile de ciment Administratia 15.1.1.Proiectarea unui sistem care s permit Proces continuu 15. Vehicule 15.1. Crearea i Fondului pentru ultimului proprietar al mainii s o depun la un scoase din uz dezvoltarea unei Mediu, reele de punct de colectare-valorificare, gratuit, sau pltind o (VSU) Producatorii/ colectare, tax rezonabil. Importatorii de valorificare, maini reciclare a vehiculelor scoase 15.1.2. Stabilirea a cel puin un punct de colectare Incepnd cu 2007 Producatorii/ din uz VSU in jude Importatorii de maini, Consiliul Judetean Consiliile Locale Obiective secundare
25
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
16.1. Deeuri de 16. echipamente Echipamente electrice i electrice i electronice electronice (DEEE)
inte/ Responsabiliti Termene 15.1.3. Extinderea reutilizrii i reciclrii materialelor ncepnd cu 2007 Producatorii/ Importatorii de provenite de la VSU i valorificarea energetic a masini, Consiliile acelor materiale care nu pot fi reciclate. Judetene/ Locale 15.1.4. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 75% din ncepnd cu Producatorii/ din masa medie pe vehicul si an pentru VSU produse 01.01.2007. Importatorii de nainte de 1.01. 1980 maini, Entitile juridice 15.1.5. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 85% ncepnd cu responsabile din masa medie pe vehicul si an pentru VSU dup 01.01 2007. 1.01.1980 cu 15.1.6. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 70% din ncepnd masa medie pe vehicul si an pentru VSU nainte de 01.012007. 1.01. 1980 15.1.7. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 80% ncepnd cu din greutatea mainilor produse dup 1.01. 1980 01.01.2007 15.1.8. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 95% ncepnd cu din greutatea tuturor VSU; 01.01.2015 15.1.9. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 85% din ncepnd cu greutatea tuturor VSU 01.01.2015 Consilii locale, 16.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiv Termen limit: ageni economici 31.12. 2005 dup cum urmeaz: 31.12. 2005 - 1 punct de colectare judeean - 1 punct de colectare n fiecare ora cu > 20.000 31.12. 2006 locuitori Obiective secundare 16.1.2. Organizarea colectrii selective a DEEE i a Termen limit: componentelor acestora, cu o inta de cel puin: Producatori/ Importatori,
26
ECO SIMPLEX NOVA
Domeniu
Obiective secundare 2 kg/locuitor *an 3 kg/ locuitor * an 4 kg/ locuitor * an
inte/ Termene 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
Responsabiliti Consilii locale, Operatori de salubritate, Entitati juridice responsabile APM, agenii economici importatori i productori Consiliul Judetean, Consilii Locale, Operatori de salubritate Consiliul Judetean, Consilii Locale, Operatori de salubritate Companii, operatori de salubritate Companii, asociaii profesionale i patronale APM, ANPM
16.2.3. ncurajarea i facilitarea dezmembrrii, Proces continuu reciclrii DEEE i a componentelor i materialelor din care sunt fcute EEE-urile. 17. Deeurile periculoase din deeurile municipale 17.1.mplementar ea serviciilor de colectare i transport pentru deeurile periculoase 17.2. Eliminarea deeurilor periculoase n mod ecologic raional. 17.1.1. Informarea i ncurajarea cetenilor s separe ncepnd cu 2007 componentele periculoase din deeurile menajere 17.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deeurilor ncepnd cu 2007 periculose ce provin din deeurile menajere 17.2.1. Dezvoltarea tratrii deeurilor periculoase n ncepand cu 2007 vederea reciclrii i utilizrii n procese tehnologice 17.2.2 Asigurarea c noile instalaii i capaciti ncepnd cu 2007 respect standardele europene. 17.2.3. Facilitarea exportului de deeuri periculose Proces continuu pentru a le elimina printr-o tratare n capaciti externe, n condiii de siguran.
27
ECO SIMPLEX NOVA
Obiective principale 18. Eliminarea 18.1. Eliminarea deeurilor n deseurilor condiii de siguran pentru mediu i santate a populaiei. Domeniu
inte/ Responsabiliti Termene 18.1.1. Masuri in vederea reducerii numarului ncepnd cu 2007 Consiliul Judetean, depozitelor necorespunztoare. Consilii Locale, Operatori de salubritate 18.1.2. nchiderea etapizat a celor 313 spatii de Iulie 2009 APM, depozitare ilegala din zona rural Consiliul Judeean, Consiliile Locale 18.1.3 nchiderea a 5 depozite urbane neconforme 31.12. 2007 Consiliul Judeean, Consiliile Locale Consiliul Judeean, 18.1.4. Utilizarea potenialului de co-incinerare a Data limit Consiliile Locale unor fracii din deeurile municipale n fabricile de 2013 ciment. Obiective secundare
28
ECO SIMPLEX NOVA
1.4. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea deseurilor municipale nepericuloase

1.4.1 Prezentarea tehnicilor existente pentru gestionarea deseurilor municipale Colectarea deeurilor n mediul urban, gestionarea deeurilor municipale este realizat n mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primriilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucreaz pe baz de contract cu generatorii ndividuali, dar acest sistem acoper numai 95 % din totalul generatorilor de deeuri municipale din mediul urban. n mediul rural, n general nu exist servicii organizate pentru gestionarea deeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind fcut n mod individual de ctre generatori. Sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deeurilor numai o mica parte din localitatile rurale. Deeurile din municipii sunt colectate la nivel local de catre autoritatile locale care sunt responsabile cu acest lucru ( Legea nr. 139/2002 care aproba O.U. Nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubritate) prin intermediul serviciilor publice de salubritate. n orase exista doar cate o singura companie de salubritate responsabila de colectarea i transportarea deeurilor la depozitele de deeuri. n zonele rurale, este organizata colectarea deeurilor de la populaie doar in cateva comune. S-a estimat ca numai 5 % din populaia rurala beneficiaza de aceste servicii. n judeul Teleorman sunt sase companii care furnizeaza servicii de salubritate a deeurilor menajere, dupa cum sunt prezentate n tabelul de mai jos: Companii care presteaza servicii de salubritate n judeul Teleorman
Compania de salubritate 1. Serviciul Public C.T.D.T.D.M, Alexandria 2. Administratia Domeniului Public, Alexandria-Zone verzi 3. Serviciul Public de Salubritate din cadrul Primariei municipiului Turnu Magurele 4. SC Supercom Bucuresti Roiorii de Vede 5. Urbana SA, Zimnicea 6. Serviciul Public de Salubrizare Videle Actionari Consiliul Local Serviciu Public Aria deservita Alexandria Alexandria Turnu Magurele Roiorii de Vede Zimnicea Videle Activitatea Transportul deeurilor menajere i a celor similare, depozitarea lor Colectarea i transportul deeurilor din piete, deeuri stradale, din gradini, parcuri Colectarea i transportul deeurilor menajere i a celor imilare, depozitarea lor Transportul deeurilor menajere i a celor similare, depozitarea lor Transportul deeurilor menajere i a celor similare, depozitarea lor Transportul deeurilor menajere i a celor similare, depozitarea lor
29
Serviciu Public
Privat Serviciu public Serviciu Public
ECO SIMPLEX NOVA
Colectarea deeurilor se face numai n cinci orase i n 4 din cele 92 de comune, ceea ce nseamna ca numai aprox. 25 % din cei 417 183 locuitori beneficiaza de servicii de salubrizare. n schimb la ora actual, nu exista nici un sistem de precolectare selectiva. Colectarea deeurilor n orase nu acopera toata populaia, deoarece nu toti proprietarii au contracte, acoperirea fiind in procent de 95%. Foarte multe deeuri sunt abandonate de populaie pe terenurile virane sau la gropile de gunoi. n locurile unde se colecteaza deeurile, sunt utilizate containere si pubele.Unde exista pubele, ele sunt de obicei amplasate n zonele cu blocuri din orase si la gospodariile individuale. Sunt probleme cu persoanele care culeg din aceste containere deeurile din plastic, PET_urile, deeurile din fier si neferoase, cartonul si hartia. Pentru colectarea deeurilor provenite din activitati comerciale i a deeurilor industriale nepericuloase (deeuri similare cu deeurile menajere) din mediul urban se folosesc aceleai vehicule ca i pentru colectarea deeurilor menajere. De asemenea pentru deeurile provenite din curatarea strazilor se folosesc aceleai vehicule pentru colectarea deeurilor menajere. n general, n judeul Teleorman, deeurile provenite din parcuri i gradini sunt colectate sunt colectate in mijloace de transport deschise. Responsabilitatea managementului deeurilor provenite din activitatile medicale cade n sarcina Ministerului Sanatatii si sunt colectate si tratate de firme specilalizate. Sistemul de reciclare a deeurilor Colectare manuala facuta de igani, la depozitele existente n special pentru PET-uri i metale. Adaugam ca metalele sunt cautate n containerele de deeuri de catre tigani, n vederea colectarii. Acest tip de scormonire provoaca imprastierea deeurilor din containere, creind o imagine de dezordine a acestor puncte de colectare. Legislatia privind siguranta i sanatatea publica nu permite aceste activitati. Totodata este o practica periculoasa din punct de vedere al colectarii, transportului si operarii in depozitule de deeuri, i fara nici o ndoiala o practica nesanatoasa pentru persoanele care colecteaza aceste deeuri. n ultimii 2 ani, unitatile private au nceput actiuni de colectare a cartonului i PET- urilor. Materialele plastice sunt de asemenea colctate si in general exportate sub forma de granule in diverse tari(Ungaria, Bulgaria, Italia, China, Corea). Exista companii private n jude de recuperare a metalelor. Acest material este returnat la combinatele metalurgice in vederea refolosirii. Compostarea deeurilor Exceptand o parte din zona rurala si urbana, in special detinatorii de animale, deeurile compostabile nu sunt valorificate ca si compost.
30
ECO SIMPLEX NOVA
Depozitarea deeurilor Nu exista statii de tratare a deeurilor colectate si transportate la depozitele existente. Deeurile sunt depozitate fara a se urma nici un proces tehnologic de tratare si reducere a acestora (colectarea levigatului i tratamentul deeurilor). DpoziteLE de deeuri organizate care fuctioneaza n judeul Teleorman sunt localizate in centrele urbane I sunt prezentate n tabelul de urmtor: Depozite deeuri existente n jude Judeul Teleorman Localizare Zimnicea Roiorii de Vede Alexandria Videle Turnu Magurele Suprafaa ocupata (ha) 1,4 1,8 6,0 0,9 4,5 14,6 Sistarea depozitarii Incepand cu 31.12. 2007 0 Nr. depozite nchise
TOTAL 2007
In judet exista mai aproximativ 300 de depozite salbatice deschise localizate n 230 de sate. n conformitate cu prevederilor strategiei ntocmite de ctre Asistena tehnic n cadrul proiectului ISPA 2002/RO/16/P/PE/024 Sistem integrat de management al deeurilor din judeul Teleorman , reabilitarea acestor depozite se va face prin transportarea deeurilor la depozitul ecologic de la Mavrodin. Tip proiect Proiect judetean Proiecte n derulare privind gestionarea deeurilor Sursa Denumire Punere in Localizare finantare proiect functiune Sistem Fonduri integrat de 31 ISPA; Judeul management Buget de Decembrie Teleorman al deeurilor stat; 2008 din judeul buget local Teleorman
Observaii
In derulare.
31
ECO SIMPLEX NOVA
1.4.2. Analiza posibilelor alternative de gestionare a deeurilor municipale Schema generala pentru gestionarea deeurilor:
GENERARE DEEURI COLECTARE IN AMESTEC COLECTARE DEEURI COLECTARE SEPARATA
RECUPERARE/RECICLARE TRATARE DEEURI TRATARE BIOLOGICA
ELIMINARE DEEURI
DEPOZITARE
1.4.2.1. Prezentarea tehnicilor disponibile pentru gestionarea deeurilor Colectarea deeurilor n diferite documente de planificare a investiiilor existente pentru Regiunea 3 Sud Muntenia elaborate pentru msuri ISPA, pentru sistemele integrate de gestionare a deeurilor din regiune, sunt precizate urmtoarele tehnici de colectare a deeurilor menajere: Colectare din poart n poart. opiunea presupune colectarea deeurilor din locuinele individuale. Sistemul se bazeaz fie pe saci de colectare, fie pe recipiente de colectare (pubele). Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor; (ii) dorina locuitorilor de a-i asuma rspunderea depozitrii adecvate a deeurilor nainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este ca necesit costuri mai mari dect sistemele bazate pe europubele. Europubele de 240 litri n vecintatea locuinelor. Acesta opiune presupune folosirea pubelelor cu roi pentru colectarea deeurilor. Beneficiile acestei opiuni sunt: (i) uzura mic a recipientilor; (ii) manevrare facila ; (iii)confort mbuntit pentru locuitori. Containere cu roi de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deeuri. Utilizarea acestui sistem este des ntlnit n Europa de Est i este preferat de muli operatori privai. Beneficiile includ rezistena
32
ECO SIMPLEX NOVA
containerelor i un confort sporit pentru locuitori. Aceste containere sunt mai greu de manevrat n comparaie cu europubelele. Mini-autogunoiere n apropierea apartamentelor. n acest sistem, miniautogunoierele sunt golite n vehiculele de colectare, permind stocarea unor volume mari de deeuri. Mini-autogunoiere pentru transfer. n acest sistem, deeurile din minibasculante sunt ncrcate n vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit ndeosebi n Europa de Est. Sistemul nu favorizeaz eficiena i calitatea serviciilor. Colectarea cu vehicule cu remorc. Tractoarele cu remorc sunt o opiune practic pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe strzi nepavate, ntreinere i reparaii uoare a vehiculelor. Sistemul este mai costisitor dect colectarea cu ajutorul mijloacelor hipo.
Colectarea selectiv a deeurilor reciclabile (inclusiv deeuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individual se poate realiza fie n amestec, fie pe tip de material, cu excepia hrtiei i cartonului. Sistemul de colectare selectiv propus este de aceea o combinaie de colectare la punct fix i selectarea la sursa deoarece nu se pot face investiii foarte mari care ar duce la creterea costurilor i depirea pragului de suportabilitate al populaiei. Hrtia i cartonul, plasticul si PET-urile, din cauza intelor foarte ridicate de reciclare i a cerinelor de calitate impuse de reciclatori, vor fi colectate separat. Staii de transfer Staiile de transfer sunt spaii de depozitare provizorie, special desemnate n care deeurile sunt colectate i transferate apoi n alte vehicule, micornd astfel costul de transport i reducnd necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. n general, staiile de transfer sunt construite pentru distane de peste 60 km i volumele anuale de deeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staiile de transfer ar trebui s genereze economii de transport mai mari dect costurile de operare i pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deeuri, ca de exemplu:deeuri de ambalaje, deeuri verzi, deeuri voluminoase, DEEE, deeuri periculoase din gospodrii etc. Sortarea deeurilor de ambalaje n vederea reciclrii Scopul unei instalaii de sortare este separarea din amestecuri de deeuri municipale i din comer a fraciilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hrtia, plasticul, sticla, lemnul i metalele. Instalaiile de sortare a deeurilor de ambalaje colectate n amestec (plastic, sticl, metale) sunt instalaii mai complexe din punct de vedere constructiv dect instalaiile de sortare a hrtiei. n urma procesului de sortare rezult: - deeuri care sunt valorificate material 60 %; - deeuri care sunt valorificate energetic 15 %; - o parte din resturile de sortare, materialele deranjante i cele cu coninut de poluani, care trebuie eliminate 25 %.
33
ECO SIMPLEX NOVA
n judeul Teleorman se construiete o staie de sortare cu o capacitate de 7 500 tone pe an in cadrul proiectului mentionat mai sus. Tratare a deeurilor biodegradabile Pentru tratarea deeurilor biodegradabile, se pot utiliza mai multe metode: 1. Compostarea centralizat Procesul de compostare se bazeaz pe omogenizarea i amestecarea deeurilor urmat de aerare i adeseori de umectare in vederea sustinerii procesului de compostare. Acest lucru conduce la obinerea unui material stabilizat de culoare nchis, bogat n substane humice i fertilizani. Soluiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pre sczut fr aerare forat i prin cea mai avansat tehnologic, cu aerare forat i controlul temperaturii. Staiile de compostare centralizat sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipic a unei staii de compostare este de 10.000 pn la 30.000 tone pe an. Avantaje: - Tehnologie simpl, durabil i ieftin (cu excepia compostrii n container); - Aproximativ 40-50% din mas (greutate) este recuperat pentru dezvoltarea plantelor; - Recuperare maxim a fertilizanilor cerut de sistemele agricole de intrare mic (adic P, K, Mg i microfertilizani). Efect de amendare al compostului; - Producerea de substane humice, microorganisme benefice i azot care se eliberareaz ncet, necesare n cazul grdinritului de peisaj i a horticulturii; - Elimin seminele i agenii patogeni din deeu; - Posibiliti bune de control a procesului (cu excepia celor mai multe instalaii fr aerare forat); - Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabin presurizat echipat cu filtre). Dezavantaje - Necesit o foarte bun separare la surs a deeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continu a generatorilor de deeuri; - Trebuie dezvoltat i ntreinut o pia a compostului; - Emisii periodice a componentelor mirositoare, n special cnd se trateaz deeuri municipale biodegradabile; - O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon; - Poteniale probleme legate de vectori de propagare (pescrui, obolani, mute) cnd se trateaz deeuri municipale biodegradabile; - Este necesar personal instruit cnd se trateaz deeuri municipale biodegradabile.
34
ECO SIMPLEX NOVA
2. Compostarea local a) Compostarea aerob: Se poate face n modul cel mai simplu, fr costuri importante, la scar mic n curtea proprie, ct mai departe de zona locuit (aa numitul back-yard composting). n acest caz vor fi compostate n special deeurile verzi din grdin, livad i deeuri biodegradabile din buctrie (coji de cartofi, frunze de varz, resturi de fructe i legume, etc.). n cazul curilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deeurile menionate mai sus la care se pot aduga i dejecii solide de la animale (cai, vaci, oi, psri, etc.). Din procesul de compostare rezult compostul, produs ce contribuie la mbuntirea structurii solului. Locuitorii din zona rural pot fi ncurajai s-i composteze deeurile organice proprii local. Deoarece n aceasta zon majoritatea deeurilor produse sunt de natur organic, compostarea local este cea mai recomandat opiune. Principale opiuni tehnice de compostare n mediul rural sunt compostarea n grmad sau compostarea n container aceasta din urm fiind soluia aleas de msura ISPA Sistemul integrat pentru managementul deeurilor n judeul Teleorman. b). Fermentare anaerob Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile ce va ajunge la depozitul de deeuri se poate face ns i prin fermentare anaerob, n tancuri nchise cu producere de biogaz. Fermentarea anaerob este metoda de tratare biologic care poate fi folosit pentru a recupera att elementele fertilizante ct i energia coninut n deeurile municipale biodegradabile. n plus, reziduurile solide generate n timpul procesului sunt stabilizate. Procesul genereaz gaze cu un coninut mare de metan (55-70%), o fracie lichid cu un coninut mare de fertilizani (nu n toate cazurile) i o fracie fibroas. Deeurile pot fi separate n fracii lichide i fibroase nainte de fermentare, fracia lichid fiind ndreptat ctre un filtru anaerobic cu o perioad de retenie mai scurt dect cea necesar pentru tratarea deeului brut. Separarea poate fi executat dup fermentarea deeurilor brute astfel nct fracia fibroas s poat fi recuperat pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracia fibroas tinde s fie mic n volum, dar bogat n fosfor, care este o resurs valoroas i insuficient la nivel global. c) Fermentarea separat, metoda uscat n fermentarea separat, metoda uscat, deeurile organice sunt mai nti mrunite ntr-un toctor pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deeul este apoi sitat i amestecat cu ap nainte de a fi introdus n tancurile de fermentare (coninut de substan uscat de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatur de 2555oC rezultnd n producerea de biogaz i biomas. Gazul este purificat i folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratat i, deci, separat n 40% ap i 60% fibre i reziduuri (avnd 60% substan uscat). Fracia de refuz este eliminat, de exemplu
35
ECO SIMPLEX NOVA
trimis la depozitare. Apa uzat care se produce n timpul procesului este reciclat n tancul de amestec nainte de tancul de fermentare. d) Fermentarea separat, metoda umed n fermentarea separat, metoda umed, deeurile organice sunt ncrcate ntr-un tanc unde sunt transformate ntr-o past (12% substan uscat). Pasta este mai nti supus unui proces de igienizare (70oC, pH 10) nainte de a fi deshidratat. Pasta deshidratat este apoi hidrolizat la 40oC nainte de a fi deshidratat din nou. Lichidul rezultat n treapta secundar de deshidratare este direcionat ctre un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultnd biogaz i ap uzat. Aceast ap este reutilizat pentru formarea pastei sau poate fi utilizat, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fracia fibroas din treapta secundar de deshidratare este separat n compost i fracii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesit, de obicei, o procesare ulterioar, nainte de a fi vndut. Biogazul este purificat i utilizat ntr-un motor, rezultnd electricitate, cldur i gaze de ardere. O parte din cldur poate fi utilizat pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare i de filtrare biologic. n acest proces, o ton de deeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost i 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deeu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot i K-tot) rmne n compost. e) Co-fermentarea, metoda umed n co-fermentare, metoda umed, deeul organic este mrunit i sitat nainte de tratare. Deeul mrunit este apoi amestecat fie cu nmol de la staia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecat este supus nti unui proces de igienizare(70oC) nainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuat la o temperatur de 35-55oC. Procesul genereaz biogaz i o biomas lichid, ce este stocat nainte de a fi folosit ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat i utilizat ntr-un motor rezultnd electricitate, cldur i gaze de ardere. O parte din cldur se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare i de fermentare. O ton de deeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost i 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deeu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot i K-tot) rmne n fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare i utilizare a elementelor nutritive. Totui, trebuie subliniat faptul c fertilizanii lichizi obinui din nmol de la staiile de epurare oreneti este mult mai dificil de vndut dect fertilizantul lichid obinut din gunoiul de grajd.
36
ECO SIMPLEX NOVA
Avantaje - Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substana organic (azot, fosfor i potasiu) dac materialul fermentat este nglobat imediat dup mprtiere pe terenul arabil; - Producerea unui fertilizant igienic, fr riscul rspndirii bolilor de plante sau animale. Dup fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor; - Reducerea mirosurilor, cnd este mprtiat pe terenuri arabile n comparaie cu mprtierea materialului nefermentat; - Producerea energiei neutre din punct de vedere a emisiilor de CO2, sub form de electricitate i cldur - nlocuirea fertilizanilor comerciali. Dezavantaje - Necesit separarea deeurilor la surs; - Fracia fibroas necesit o compostare adiional dac se intenioneaz folosirea n horticultur sau grdinrit; - Trebuie dezvoltat o pia a fertilizanilor lichizi nainte de stabilirea metodei de tratare, n afar de cazul n care lichidul are un coninut foarte sczut de elemente nutritive i deci poate fi evacuat n canalizarea public; - Emisiile de metan de la staie i metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de nclzire global. 3. Incinerare Prin incinerare se reduce cantitatea de deeuri organice din deeurile municipale la aproximativ 5% din volumul iniial i se sterilizeaz componentele periculoase, genernd, n acelai timp, energie termic care poate fi recuperat sub form de cldur (ap cald/abur), de electricitate sau o combinaie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca i la generarea de reziduuri din procesul de curare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau ntr-o min. n unele cazuri se genereaz i ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive i substanele organice. Avantaje: - Proces bine cunoscut, instalat n ntreaga lume, cu nalt disponibilitate i condiii stabile deoperare; - Se poate obine o recuperare energetic cu eficien nalt de pn la 85%, dac se folosetecogenerarea de cldur i electricitate, sau numai cldur - Toate deeurile municipale solide, la fel ca i unele deeuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces; - Volumul deeurilor se reduce la 5-10%, i se compune n special din zgur ce poate fi reciclat ca material de umplutur n construcia de drumuri, dac se sorteaz i se spal; - Zgura i celelalte materiale reziduale sunt sterile;
37
ECO SIMPLEX NOVA
- Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. Dezavantaje: - Investiii mari; - Sistem avansat de curare a gazelor de ardere; - Generarea de cenui zburtoare i a produselor de la curarea gazelor de ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantiti de aproximativ 2-5% din greutatea deeului de intrare); - Generarea NOx i a altor gaze i particule. 4. Piroliza Piroliza este o metod termic de pre-tratare, care poate fi aplicat pentru a transforma deeul organic ntr-un gaz mediu calorific, n lichid i o fracie carbonizat intind la separarea sau legarea compuilor chimici pentru a reduce emisiile i levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metod de tratare propriu zis, dar, de cele mai multe ori, este urmat de o treapt de combustie i, n unele cazuri, de extracia de ulei pirolitic. Avantaje - O mai bun reinere a metalelor grele n reziduurile carbonizate dect n cenua de la arderea convenional (la 600 oC, temperatura procesului, reinerea este dup cum urmeaz: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel i 70% cadmiu); - Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide; - Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de retenie mic i emisii foarte sczute; - Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; - Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale; - Acidul clorhidric poate fi reinut n sau distilat din reziduul solid; - Nu se formeaz dioxine sau furani; - Procesul este adecvat fraciilor dificile de deeuri; - Producerea de zgur i alte reziduuri sterile. Dezavantaje - Deeurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de piroliz pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare i transport; - Uleiurile/gudroanele pirolitice conin compui toxici i carcinogeni, care, n mod normal, vor fi descompui n timpul procesului; - Reziduul solid conine aproximativ 20-30% din puterea calorific a combustibilului primar (deeurile solide municipale), care, totui, poate fi utilizat ntr-o urmtoare zon de ardere (unitate de incinerare sau gazeificare);
38
ECO SIMPLEX NOVA
- Cost relativ ridicat; - Alimentarea cu combustibil de rezerv este necesar cel puin n timpul pornirii. 5 Gazeificarea Gazeificarea este o metod de tratare termic, care poate fi aplicat pentru a transforma deeurile organice ntr-un gaz mediu calorific, produse reciclabile i reziduuri. Gazeificarea este, n mod normal, urmat de combustia gazelor produse, ntr-un furnal i n motoare cu ardere intern sau n turbine simple de gaz dup o purificare corespunztoare a gazului produs. Avantaje - Grad nalt de recuperare i folosire bun a deeurilor ca resurs energetic (se poate obine o recuperare energetic de pn la 85%, dac se cogenereaz electricitate i cldur sau numai cldur, este posibil un ctig energetic de 2535%); - Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; - O mai bun reinere a metalelor grele n cenu n comparaie cu alte procese de combustie, n special pentru crom, cupru i nichel; - Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide (vitrificate); - Producerea de zgur i alte reziduuri sterile; - Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de retenie mic i emisii foarte sczute (sau poate fi curat de particulele de gudron i utilizat ntrun motor cu combustie intern); - Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale; - Sistemele de curare a gazelor de ardere pot reine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2 etc., ceea ce conduce la emisii sczute; - Procesul este adecvat lemnului contaminat. Dezavantaje - Deeurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare i transport; - Gazele conin urme de gudroane cu compui toxici i carcinogeni care pot contamina apa de rcire, conducnd la necesitatea de recirculare a apei de splare sau de tratare a acesteia ca deeu chimic; - Proces complicat de curare a gazului n cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere intern; - Arderea gazului produs genereaz NOx; - Reziduul solid poate conine carbon neprocesat n cenu; - Costuri mari; - Disponibile pe pia sunt numai puine uniti, care nu sunt prototip.
39
ECO SIMPLEX NOVA
6. Tratarea mecano-biologic Alturi de incinerarea deeurilor, tratarea mecano-biologic reprezint o tehnica important n gestionarea deeurilor municipale. Tratarea mecano-biologic (MBT Mechano-Biological Treatment) de asemenea poate avea nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanic combinat cu una manual sau se pot introduce diferite sisteme i instalaii de sortare avansat de la sortarea sticlelor pe culori, a sticlelor de plastic pe culori i pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc., pn la sortarea aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor i compozitelor uoare, etc. n instalaiile de tratare mecano-biologic sunt tratate deeurile municipale colectate n amestec printr-o combinaie de procese mecanice i biologice. n procesul de tratare mecano-biologic sunt separate mecanic deeurile valorificabile material i energetic, iar, n final, restul de deeuri sunt inertizate biologic. Deeurile inertizate biologic, care reprezint circa 40 % din cantitatea totala introdusa n proces, sunt eliminate. Analiza comparativ a tehnologiilor de tratare deeuri biodegradabile
Rezumat al tehnologiilor de tratare a deeurilor municipale biodegradabile Tehnologie cu rezultate dovedite, folosire Principiul de baz Costul tratrii Adecvare Metod biologic Metod termic
Compostare
Fermentare anaerob
Incinerare
Piroliz
Gazeificare
Da; foarte folosit Degradare prin aciunea microorganism elor aerobe Mic pn la mare Bun Numai deeuri separate la surs din cauz c doar substana i nutrienii vor fi recuperai pe ct posibil puri
Da; folosit Degradare prin aciunea microorganis melor aerobe Mediu pn la mare Bun Numai deeuri umede separate la surs din cauz c doar substana i nutrienii vor fi recuperai pe ct posibil puri
Da; foarte folosit Combustie
Parial ; puine staii Conversie termochimic anaerob
Parial ; puine staii Conversie termochimic
Mediu pn la mare Bun Toate deeurile deoarece tehnologia de curare a gazelor este bun iar reziduurile solide sunt minimizate prin reducerea
Mediu pn la Mare pn la mare foarte mare Medie In particular convenabil pentru fraciile de deeuri contaminate, bine definite Depinde de tehnologie Numai deeuri uscate separate dac nu este combinat cu o tehnologie de curare mai bun a gazelor de ardere
40
Deeuri acceptate
ECO SIMPLEX NOVA volumului
Accept deeu menajer umed? Accept deeu menajer uscat? Accept deeuri din grdini i parcuri? Accept deeuri de la hoteluri i restaurante Accept hrtie i carton?
Da Da
Da Da
Da Da
Posibil, dar n mod normal nu Da
Posibil, dar n mod normal nu Posibil
Da
Da
Da
Da
Posibil
Da
Da
Da
Da
Posibil, dar n mod normal nu Posibil
Mici cantiti de hrtie
Nu
Da
Da
Fracii de deeuri excluse
Metal, plastic, Metal, plastic, sticl, deeuri sticl (staii din fr grdini (staii o tratare fr o Nu exist avansat: nu se tratare accept avansat: nu deeuri se accept de origine deeuri animal) de origine animal)
Deeu menajer umed
Deeu menajer umed
Disponibilitate a datelor de mediu Solide Aer Ap Controlul Mirosurilor
Mare Sczut Medie - Mare Sczut - bun
Medie - Mare Medie - Mare Medie Medie - Mare Mare Mare Sczut - bun Bun Metod termic
Medie Medie Medie - Mare Mediu bun
Medie Medie - Mare Medie - Mare Bun
Metod biologic
41
ECO SIMPLEX NOVA Rezumat al Metod biologic tehnologiilor de tratare a Fermentare deeurilor Compostare anaerob municipale biodegradabile Mediu - bun Mediu de Sczut bun lucru Recuperarea energiei Nu Da;3200 MJ/t de deeu 75% n fibre/lichide 25% ca biogaz Metod termic Incinerare Bun
Piroliz Bun Aproximativ 70% din incinerare + energia coninut n produsul secundar 20-30% n solide 70-80% n aer
Gazeificare Bun
Da; 2700 MJ/t de deeu
Da; La fel ca la incinerare
Ciclul carbonului (% din greutate) Recuperarea fertilizanilor (kg fertilizant/tona de deeu la intrare) Produse pentru reciclare sau recuperare, (% din greutatea deeurilor introduse) Reziduuri ctre alt tehnic de tratare a deeurilor sau pentru depozitare (% din greutatea deeurilor introduse)
50% n compost 50% n aer
1% n solide 99% n aer
2% n solide 98% n aer
Da; 2,5-10 kg N 0,5-1 kg P 1-2 kg K
Da; 4,0-4,5 kg N 0,5-1 kg P 2,5-3 kg K
Nu
Nu
Nu
40-50% compost
30% fibre 50-65% fluide
15-25% cenu (inclusiv zgur, sticl)
30-50% produse carbonizate (inclusiv cenu, zgur, sticl) 3% metale
15-25% cenu vitrificat (inclusiv zgur, sticl) 3% metale
2-20% din sitare (plastic, metal, sticl, pietre)
2-20% din sitare (plastic, metal, sticl, pietre)
3% cenu zburtoare (inclusiv reziduuri de la curarea gazelor)
2-3% reziduuri de la curarea gazelor
2% reziduuri de la curarea gazelor
Sursa: Managementul deeurilor biodegradabile municipale, Agentia Europeana de Mediu, ianuarie 2002
42
ECO SIMPLEX NOVA
Depozitarea Amplasarea i cerinele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de ctre Directiva privind depozitarea deeurilor. n esen, un depozit ecologic este o locaie care asigur o protecie a mediului i a sntii adecvat pentru eliminarea deeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat n mod caracteristic cu : zon intermediar; Un drum bun i uor accesibil pentru camioane; cabina de paz pentru pstrarea evidenei i a controlului; Un cntar; Un mic laborator pentru controlul deeurilor; Membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil) pentru a asigura hidroizolarea i preluarea sarcinilor mecanice; Un sistem de monitorizare; Staie de colectare i tratare a levigatului (apa uzat din depozitul de deeuri); Celule speciale n care sunt depozitate deeurile (zilnic); Eliminarea i captarea gazului metan generat (cteodat colectat pentru generarea de electricitate). Operaiile speciale desfurate la un depozit ecologic includ: nregistrarea cantitilor de deeuri; controlul strict privind deeurilor permise i nepermise; acoperirea zilnic a deeurilor; compactarea suprafeelor de acoperire; asigurarea acoperirii i nchiderii; controlul apei freatice; monitorizarea regulat n timpul exploatrii i dup nchidere. 1.4.2.2. Alternative de gestionare a deseurilor municipale Descrierea alternativelor Conform angajamentelor asumate de Romnia n procesul de negociere la aderarea la UE pe teritoriul judeului Teleorman este permis realizarea i funcionarea unui singur depozit ecologic de deeuri municipale. S-a stabilit amplasarea acestuia n localitatea Mavrodin datorit faptului c aceasta permite colectarea deeurilor din toate localitile , localitatea fiind aezat n zona central a judeului. La elaborarea alternativelor s-a inut cont de urmtoarele aspecte: circa 66% din populaia judeului Teleorman locuiete n mediul rural infrastructura rutier n mediul rural este ntr-o stare precar. veniturile populaiei rurale sunt extrem de reduse datorit mbtrnirii populaiei, pensiilor reduse, numrului mare de locuitori care triesc din venitul minim garantat acordat de consiliile locale i agriculturii de subzisten practicate.
43
ECO SIMPLEX NOVA
n aceste condiii se vor avea n vedere alternativele care asigur viabilitatea sistemului din punctul de vedere al gestionrii deeurilor att din mediul rural ct i din mediul urban. Se va avea de asemenea n vedere asigurarea frecvenei colectrii i evacurii deeurilor cu coninut de deeuri biodegradabile, la cel mult 2 zile, n anotimpul cald, conform Capitolului V al Normelor de igien i recomandri privind mediul de via al populaiei, aprobate prin Ordinul nr. 536 / 1997 al ministrului sntii. ALTERNATIVA 1 Schema pentru gestionarea deeurilor Alternativa 1:
GENERARE DEEURI COLECTARE IN AMESTEC COLECTARE DEEURI COLECTARE SEPARATA RECUPERARE/RECICLARE TRATARE DEEURI COMPOSTARE
ELIMINARE DEEURI
DEPOZITARE
Etapa de colectare a deeurilor municipale: n acest caz, colectarea va fi att n amestec ct i separat. n ceea ce priveste etapa de tratare a deeurilor, pentru fracia de deeuri biodegradabile s-a prevazut tehnica compostrii. Cum aceasta presupune o anumita calitate a materialului de intrare (adica a deeurilor biodegradabile), gradul de colectare separata trebuie sa fie mai ridicat n cazul acestei alternative. Etapa de tratare a deeurilor municipale: Recuperarea i reciclarea deeurilor de ambalaje: pentru atingerea intelor stabilite pentru recuperare i reciclare a deeurilor de ambalaje: - colectarea separata - sortarea materialelor colectate. - depozitarea reziduurilor care rezulta n urma sortarii.
44
ECO SIMPLEX NOVA
Tratarea deeurilor biodegradabile: Reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile depozitate se bazeaza pe tehnica compostarii. Compostarea, respectiv tratarea biologica a deeurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice prin diverse microorganisme. Descompunerea se efectueaza n cadrul procedeului de transformare in regim aerob sau anaerob a deseului n compost. Pentru asigurarea materiei prime necesare realizarii compostului i pentru o calitate cat mai buna a acestuia este indicata o colectare separata a deeurilor verzi din gradini, parcuri i piete i o colectare selectiva a deeurilor biodegadabile de la populaie. Etapa de eliminare a deeurilor municipale: n cazul tuturor alternativelor, ca i tehnica de eliminare s-a optat pentru depozitare. Reziduurile care sunt eliminate sunt reprezentate de deeuri colectate care nu urmeaza fluxuri de sortare sau de compostare, precum i reziduurile care rezulta din aceste activitati. ALTERNATIVA 2 Schema pentru gestionarea deeurilor Alternativa 2:
GENERARE DEEURI COLECTARE IN AMESTEC COLECTARE DEEURI COLECTARE SEPARATA RECUPERARE/RECICLARE TRATARE DEEURI TRATARE MECANOBIOLOGICA
ELIMINARE DEEURI
DEPOZITARE
Etapa de colectare a deeurilor municipale: n acest caz, colectarea va fi att n amestec ct i separata. n ceea ce priveste etapa de tratare a deeurilor, pentru fractia de deeuri biodegradabile s-a prevazut tehnica tratarii mecano-biologice. Cum aceasta are ca scop doar reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile depozitate, nu exista cerinte speciale pentru calitatea materialului de intrare, ca urmare gradul de colectare separata poate fi mai redus n
45
ECO SIMPLEX NOVA
cazul acestei alternative, va fi necesar numai pentru deeurile de ambalaje recuperabile. Etapa de tratare a deeurilor municipale: Recuperarea i reciclarea deeurilor de ambalaje: pentru atingerea intelor stabilite pentru recuperare i reciclare a deeurilor de ambalaje: - colectarea separata - sortarea materialelor colectate. - depozitarea reziduurilor care rezulta n urma sortarii. Tratarea deeurilor mixte: Reducerea cantitatii de deeuri mixte depozitate se bazeaza pe tratarea mecano-biologica. Acest tip de tratare nu implica colectarea selectiva a deeurilor. Procedeul consta in tratarea termica a deeurilor ca urmare a asigurarii conditiilor de fermentare fortata, la temperaturi mai ridicate fata de sistemul de compostare, reducerea incarcaturii microbiene patogene prin temperatura ridicata si a volumului de deeuri depus ulterior in depozit. Metoda va fi implementata ulterior. Etapa de eliminare a deeurilor municipale: n cazul tuturor alternativelor, ca i tehnica de eliminare s-a optat pentru depozitare. Reziduurile care sunt eliminate sunt reprezentate de deeuri colectate care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum i reziduurile care rezulta din aceste activitati. ALTERNATIVA 3 Schema pentru gestionarea deeurilor Alternativa 3
GENERARE DEEURI COLECTARE IN AMESTEC COLECTARE DEEURI COLECTARE SEPARATA RECUPERARE/RECICLARE TRATARE DEEURI TRATARE MECANO-BIOLOGICA COMPOSTARE
ELIMINARE DEEURI
DEPOZITARE
Etapa de colectare a deeurilor municipale:

46
ECO SIMPLEX NOVA
n acest caz, colectarea va fi atat n amestec cat i separata. n ceea ce priveste etapa de tratare a deeurilor, pentru fractia de deeuri biodegradabile s-au prevazut doua metode: compostare i tratare mecano-biologica. Cum compostarea presupune o anumita calitate a materialului de intrare (adica a deeurilor biodegradabile), gradul de colectare separata trebuie sa fie mai ridicat n cazul acestei alternative, totui nu ca n cazul alternativei 1. Etapa de tratare a deeurilor municipale: Recuperarea i reciclarea deeurilor de ambalaje: pentru atingerea intelor stabilite pentru recuperare i reciclare a deeurilor de ambalaje: - colectarea selectiva, - sortarea materialelor colectate. - reziduurile care rezulta n urma sortarii urmeaza a fi depozitate. Tratarea deeurilor biodegradabile: Reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile depozitate se bazeaza ca i tehnici pe compostare i pe tratarea mecano-biologica. Compostarea, respectiv tratarea biologica a deeurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice prin diverse microorganisme. Descompunerea se efectueaza n cadrul procedeului de transformare n compost aerob sau anaerob. Tratarea mecano-biologica nu implica colectarea selectiva a deeurilor biodegradabile. Acest tip de tratare presupune doua etape: tratarea mecanica i tratarea biologica. n cadrul tratarii mecanice preliminare trebuie asigurate toate conditiile pentru tratarea ulterioara biologica. Acest lucru se realizeaza prin separarea respectiv eliminarea de materiale care sa ngreuneze tratarea biologica a deeurilor (de exemplu deeuri speciale ca baterii i acumulatori), respectiv care nu se pot trata biologic (de exemplu sticla, piatra), care se descompun greu (de exemplu materiale sintetice), sau care reprezinta un potential de materiale utile (de exemplu metale feroase). Eliminarea/separarea fluxului de deeuri, din motive de protejare a sanatatii este indicat sa se faca automat. Dupa separarea materialelor sus mentionate deeurile trebuie omogenizate n asa fel ncat sa se poata realiza o tratare biologica efectiva. Tratarea biologica se poate realiza n mai multe forme anaerob sau aerob. n cazul tratarii biologice aeroba, procedeul este identic cu compostarea, doar ca materialul rezultat va fi depozitat deoarece calitatea acestuia este inferioara datorita impuritatilor coninute n deeurile tratate. Pentru asigurarea materiei prime necesare realizarii compostului i pentru o calitate cat mai buna a acestuia este indicata o colectare separata a deeurilor verzi din gradini, parcuri i piete i o colectare selectiva a deeurilor biodegadabile de la populaie. Etapa de eliminare a deeurilor municipale: n cazul tuturor alternativelor, ca i tehnica de eliminare s-a optat pentru depozitare. Reziduurile care sunt eliminate sunt reprezentate de deeuri colectate
47
ECO SIMPLEX NOVA
care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum i reziduurile care rezulta din aceste activitati amplasamentul noului depozit a tinut cont : de centrul de generare a deeurilor din aglomerarile urbane n vederea minimizarii distantelor de transport; de depozitele neconforme care trebuie nchise, conform perioadei specificate n documentul de pozitie, pe ani de nchidere; de ponderea eliminarii deeurilor n jude; de cantitatea de deeuri care urmeaza a fi colectata x x x Fiecare alternativa descrie un sistem integrat de management al deeurilor care include metoda tehnica disponibila i aplicabila de reciclare, tratare, respectiv de eliminare a deeurilor. Principalele criterii de selectie a alternativelor pentru judeul Teleorman a avut ndeplinirea principiilor dezvoltarii durabile: a) sa aiba efecte negative minime asupra mediului nconjurator (environmentally friendly); b) sa fie acceptabil din punct de vedere social; c) sa fie fezabil din punct de vedere economic. Precizri/elemente comune ale variantelor n toate variantele se construieste un depozit zonal n apropiere de municipiul Alexandria , n zona central a judeului. Deeurile speciale (DEEE, VSU i deeurile periculoase) se vor colecta separat n punctele de colectare stabilite la nivelul municipalitilor i se vor transporta separat de celelalte deeuri la punctele de colectare puse la dispozitie de autoritatile publice locale ale oraselor. Realizarea obiectivelor de reciclare a materialelor recuperabile i de reducere a fraciei biodegradabile se asigur n toate variantele prin separarea la surs i n instalaiile de sortare i compostare. - deeurile de ambalaje: n jude exista facilitati de valorificare/reciclare pentru deeurile de hartie, carton, sticla i metal, si ca urmare aceeai metoda de atingere a intelor a fost utilizata n fiecare alternativa. Deeurile de ambalaje se regasesc n procent important n cantitatea de deeuri municipale i asimilabile din comert, industrie, etc. Deci vor fi colectate selectiv. Pentru evidentierea cantitatilor de deeuri de ambalaje din cantitatea de deeuri municipale i asimilabile din comert, industrie, etc.colectate selectiv s-au facut estimari pentru fiecare tip de material de ambalaj. Din aceste cantitati disponibile s-au estimat cantitatile posibil de tratat n functie de potentialul de tratare existent n jude.
48
ECO SIMPLEX NOVA
- deeurile biodegradabile: n vederea atingerii intelor pe termen scurt cu eforturi tehnice i investitionale minime trebuie sa ne concentram asupra acelor cantitati de deeuri care pot fi usor transferate n noul sistem de gestionare a deeurilor de exemplu: pentru reducereea cantitatii de deeuri biodegradabile depozitate se pot utiliza cantitatile de deeuri colectate separat din parcuri i gradini, piete i namoluri de la statiile de epurare orasenesti (care corespund cerinelor OM 49/2004, modificata prin OM 344/2004). Deeurile biodegradabile sunt reprezentate atat de fractia biodegradabila din deeurile municipale cat i de fractia de deeuri de hartie i carton din deeurile municipale i asimilabile din comert, industrie, etc. Dar n acelai timp deeurile de hartie i carton sunt deeuri biodegradabile i contribuie la atingerea tintei de reducere a biodegradabilului dac sunt colectate selectiv. Este nsa indicata reciclarea deeurilor de hartie i carton, nu introducerea acestora n materialul de compostat. Pentru compostare sunt utilizate acele fractii biodegradabile care sunt usor de colectat separat, adica deeurile din gradini i parcuri, deeurile din piete, i namolurile de la statiile de epurare. Partea organica compostabila din deeurile menajere este reprezentata de deeurile din gradina, livada, deeuri alimentare (exclusiv carne i oase) precum i alte deeuri de hartie de calitate foarte proasta(cum ar fi hartia igienica). Refuzul n cazul compostarii poate varia ntre 3% i 5 % daca colectarea este buna din punct de vedere calitativ. n cazul n care intele nu pot fi atinse cu cantitatile de deeuri colectate separat se recurge la completarea cantitatilor necesare atingerii intelor cu deeuri colectate de la populaie. Pentru aceasta este necesara planificarea unui sistem de colectare a deeurilor pe cel putin doua fractii: biodegradabil i restul. Avand n vedere ca trebuie colectate deeurile de ambalaje i deeurile biodegradabile separat, se recomanda, acolo unde e posibil, colectarea selectiva a deeurilor de la populaie pe trei fractii: biodegradabil, ambalaje uscate i restul. Analiza comparativa n sistemul de management integrat al deeurilor, analiza atingerii tintelor, prin compararea alternativelor s-a facut la nivel judetean, tinand cont de optiunile oferite , att in reducerea biodegradabilului, atingerea tintelor de recuperare reciclare ambalaje, ct si depozitare. Stabilirea metodei celei mai adecvate pentru gestionarea deeurilor la nivelul judeului Teleorman s-a fcut de ctre echipa de consultan tehnic pentru proiectul ISPA Sistemul integrat pentru managementul deeurilor n judeul Teleorman impreuna cu Unitatea de Implementare a Proiectului, in urma consultarii reprezentamntiilor serviciilor de salubritate de la nivelul oraselor.
49
ECO SIMPLEX NOVA
a) Criteriile de evaluare a alternativelor Avnd n vedere c toate alternativele identificate conduc la realizarea obiectivelor i intelor de reciclare material i de reducere a cantitilor de materiale biodegradabile depozitate, criteriile de evaluare a alternativelor au fost : costurile de investiii, ( construirea celulelor 2,3 si 4, inchiderea celulei 1) costuri de inchidre a depozitelor din urban si eradicarea celor din mediul rural prin transportul deseului la depozitul central Mavrodin costurile de exploatare i ntreinere ( Costurile de exploatare i ntreinere se finaneaz obligatoriu de ctre productorii de deeuri, n acest caz de populaia judeului, prin tarife stabilite de ctre autoritile publice, conform prevederilor legislative) Pentru selectia alternativelor, s-a propus metoda analizei multicriteriale. In acest sens, s-a stabilit un set de criterii si subcriterii. Subcriteriilor li s-au asociat indicatori pentru a usura cuantificarea acestora in vederea ierarhizarii alternativelor. Atat criteriile ct si subcriteriile au fost ponderate, au primit valori procentuale pana in 100% astfel nct suma ponderilor criteriilor si a subcriteriiilor din cadrul unui criteriu sa dea 100%. Indicatorilor li s-au acordat scoruri functie de importana acestora, scoruri care au fost normalizate n vederea aducerii in acelasi interval de comparatie. Modul de acordare a scorurilor a diferit functie de indicator. Astfel, au fost propuse urmatoarele criterii si subcriterii: criteriu tehnic, cu urmatoarele subcriterii: - suport tehnic necesar (care este necesarul de suport tehnic pentru tehnologiile selectate in cadrul unei alternative) - aplicabilitate (se pot aplica tehnologiile selectate in cadrul unei alternative?) - consum de resurse (consumul de resurse pe care il presupune implementarea tehnologiilor selectate in cadrul unei alernative) - suportabilitate criteriu de protecia mediului - nivelul si caracterul emisiilor - cantitati de deeuri depozitate criteriu legislativ - tinte nationale (gradul de atingere a tintelor nationale prin tehnologiile selectate in cadrul unei alernative)
50
ECO SIMPLEX NOVA
Analiza comparativ a alternativelor

CRITERII SUBCRITERII suport tehnic* ponderare 1/3 Media Aplicabilitate pondere 1/3 INDICATORI constructie i punere n functiune ntreinere gradul de instruire al personalului posibilitatea valorificarii produselor (ca materii prime secundare) condiii de intrare (calitatea colectrii selective) Suportabilitatea financiar a populaiei compozitia i caracteristicile deeurilor ** conditii locale care implica cerine suplimentare fata de tehnologia standard n implementarea tehnicii
apa (cantitativ) teren (ha) energie (kW)
Alternativa 1 Compostare 3 1 2 2 3 1 3
ALTERNATIVE Alternativa 2 Alternativa 3 Trat. Mec. Bio. combinate 2 1 2 2 1 2 2 2 3 2 3 1 2 1
Criteriu tehnic (30%)
nerelevant n acest caz (datorita similitudinii celor doua tehnologii) nerelevant n acest caz (datorita similitudinii celor doua tehnologii de tratare) 2,25 3 3 3 3 2,41 0,72 3 3 3 3 2 2,5 1,0 1,75 2 1 1 1,33 1,69 0,51 2 2 2 2 2 2,0 0,8 2 1,75 1 1 1 1 1,58 0,47 2 1 2 1,66 2 1,83 0,73 2
51
Criterii strict de protectia mediului (40%)
Media Consum de resurse pondere 1/3 Media Media suport tehnic 1 Punctaj funcie de pondere nivelul i caracterul emisiilor pondere 2/3 Media Cantitati depozitate (pondere 1/3) Media protecie mediu 2 Punctaj funcie de pondere inte legislative
30 % emisii n apa ( calitativ i cantitativ) emisii n aer (cantitativ) emisii n sol ( calitativ i cantitativ) reducere la depozitare (%)
40 % 3
Criterii legislative
ECO SIMPLEX NOVA

(30%) nationale Media 3 Punctaj funcie de pondere 3 0,9 2,62
- PJGD TELEORMAN - 20082 0,6 1,91 2 0,6 1,8
30 %
TOTAL PUNCTAJ
* Suport tehnic = Posibilitatea asigurarii locale a suportului tehnic necesar n implementarea tehnologiei ** Compozitia i caracteristicile deeurilor = compozitia dpdv al coninutului de biodegradabil i caracteristicile fizico-chimice
n urma analizei comparative Asistena Tehnic pentru proiectul ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistem integrat de management al deeurilor in judeul Teleorman a stabilit ca alternativ viabil pentru judeul Teleorman alternativa nr. 1 prin care tehnica de eliminare a deeurilor biodegradabile este compostarea. Se prevede construirea unui set nou complet de facilitati de colectare, transport, reciclare, tratare i depozitare, compuse din: Un sistem modern i eficient de colectare selectiva i transport al deeurilor bazat pe normele europene, i care ndeplinete standardele uniunii Europene; O instalaie de sortare, n care materialele reciclabile hartia, carton, plastic, sticla, metal din jude vor fi sortate, extragandu-se materialele reciclabile pentru vanzare. Instalatia de sortare va fi contruita cu o capacitate de 7.500 t/an sau 25 t/zi i va fi localizata la Mavrodin, O staie de compostare pentru deeuri biodegradabile (resturi menajere organice) i deeuri din parcuri i gradini, localizat la Mavrodin. Capacitatea staiei este de 5.000 t/an. Diseminarea in randul populatiei a compostarii in gospodaria proprie a deeurilor biodegradabile prin instalatii de compostare individuale. Un depozit central, localizat pe situl de la Mavrodin, ce va primi aproximatix 90.000 t/an sau 250 t/zi de deeu municipal solid. Depozitul va fi echipat cu un sistem de impermeabilizare a bazei acestuia, instalaii de colectare i epurare a levigatului precum i de colectare a gazului metan rezultat in urma descompunerii deeurilor din depozit. b) Propuneri pentru sisteme de gestionare a deseurilor pentru anii relevanti intele privesc colectarea separat a deeurilor din ambalaje i reducerea cantitii de deeuri biodegradabile depuse la depozitele de deeuri. Cele 3 scheme de gestionare sunt previzionate pentru anii 2008, 2010 i 2013:
Sistemul de management al deseurilor propus la nivelul anului 2008
52
ECO SIMPLEX NOVA
Cantitatea de deeuri estimat a fi generat n anul 2008 - 118 222 tone
Cantitatea de deeuri estimat a fi colectat n anul 2008 101 000 tone
Deseuri verzi 2200 tone/an din parcuri parcuri, gradini si piete
Colectare selectiva a deeurilor de ambalaje 15 000 tone
Colectare n amestec 83 800 tone
Separare, omogenizare, compostare 1100 tone
Sortare impuriti 20% - 3000 tone
Utilizator final
Reciclatori/ Valorificatori 12000 to deeuri ambalaje
Cantitatea de deeuri colectate care nu mai ajung n depozit - 13 100 tone
Eliminare prin depozitare - depozit ecologic - 87 000 tone
1. Anul 2008 prezinta fluxurile de deseuri la care trebuie sa se recurga pentru compostare si pentru colectarea selectiva sau sortarea fractiilor de deseuri din ambalaje la care trebuie sa se ajunga pentru indeplinirea tintelor la reciclarea deseurilor din ambalaje - 9 895 tone valorificarea deseurilor din ambalaje - 12 000 tone

53
ECO SIMPLEX NOVA
Cantitatea de deeuri estimat a fi generat n anul 2010 118 500 tone
Cantitatea de deeuri estimat a fi colectat 116 000 tone
Colectarea selectiva deeuri verzi 2 500 tone deseuri biodegradabile 3500 tone
Capacitate existenta de compostare 6 000 tone/an
Colectare selectiva a deeurilor de ambalaje - 21 000 tone
Sortare impuriti -20% 4 200 tone
3 000 tone Utilizator final
Total reciclat = 16 800 tone Total reciclare = 16 200 tone
Eliminare la depozitul Mavrodin 93 200 tone
2. n anul 2010 intele privind deeurile din ambalaje i cele biodegradabile vor fi n vigoare, trebuind: reciclata o cantitate de deeuri din ambalaje de 14184 tone valorificata o cantitate de 16210 tone i redusa cantitatea depus de deeuri biodegradabile eliminate prin depozitare cu 931 tone. Pn n 2010, trebuie adaptate intelor colectarea selectiva, capacitile de sortare pentru deeurile mixte i activitile de compostare.

54
ECO SIMPLEX NOVA
Cantitatea de deeuri estimat a fi generat 118 500 tone Cantitatea de deeuri estimat a fi colectat n anul 2013 118 500 tone
Colectare selectiva deseuri verzi ~ 2 500 t
Colectare deseuri biodegradabile

~ 44 000 t
Colectare in amestec ~48.000 t/an
Colectare selectiva ambalaje ~ 24.000 t
Biodegradabil de la sortare 7 500 t/an
Capacitate necesara statii de sortare ~ 15.000 t ~20% deseuri din ambalaje ~50% deseuri biodegradable
Sortare/Balotare ~20% impuritati 4 000 t/an
Capacitatea existenta de compostare 60 000 t/an
Ambalaje de la sortare 3 000 t
Cantitate reciclata 3 000 t de la statiile de sortare + ~20 000 t/an Total reciclat = 23 000 t/an
~27.000 t/an compost la utilizatorul final
Tinta biod. = 26 000t/an Total biod = 54 000 t/an
Eliminare la depozitul ecologic = 33 000 t/an deseuri mixte 4 000 t/an refuz ambalaje 27 000 t/an compostare= 64 000
3. n anul 2013 intele vor fi mrite la: o reciclarea a 20 590 t de deeuri din ambalaje o valorificarea a 22 462 t deeuri din ambalaje i o reducerea cantitii de deeuri biodegradabile eliminate prin depozitare cu 25877t. ncepnd cu 2013, din punct de vedere al intelor este nevoie de o cretere a colectrii separate, a capacitilor de sortare i compostare fata de cele deja prevazute a se realiza prin investitii planificate pana in anul 2010
55
ECO SIMPLEX NOVA
1.5. Calculul capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor municipale

1.5.1 Colectare si transport Estimarea numrului de echipamentelor pentru colectare i transport al deeurilor s-a fcut n cadrul proiectului ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat al deeurilor din judeul Teleorman; obiectivul acestui proiect este acela de a pune bazele n judeul Teleorman a unui sistem eficient i modern de colectare i transportare al deeurilor, pe baza i ntrunind standardele Uniunii Europene. Colectarea i transportul deeurilor trebuie s fie flexibile i capabile s se extind i s se mbunateasc pentru a include opiuni pentru reciclare adiional n anii urmatori. Colectarea eficient este parte esenial a acestui proces de gestionare integrat a deeurilor i este important s se in cont de caracteristicile fizice ale reliefului i rutele de acces spre depozitul central la Mavrodin. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate Scopul proiectului ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat al deeurilor din judeul Teleorman , aflat n implementare la nivelul judeului Teleorman , este acela de a realiza managementul deeurilor pe ntreaga suprafa a judeului . Menionm c la ora actual exist operatori de salubritate care deservesc doar cele cinci localiti urbane . n cadrul acestui proiect se vor realiza 940 platforme de colectare acoperind i zona rural a judeului astfel nct s fie realizate intele i obiectivele propuse la nivel de jude. n urma implementrii proiectului evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubritate este redat mai jos. Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
2005 Popula ie urba deservit n a % Popula ie rural deservit a % Popula ie Tota deservit l a % 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 10431 10475 11697 12710 13706 13610 13501 13393 13286 1 5 3 1 1 0 1 1 0 73.7 0 0 75.9 0 0 83.9 0 0 91.9 99.9 100 100 100 100
12391 24637 25113 25559 26719 26505 7 4 9 9 3 5 30 90 92.5 95 97.5 100
10431 10475 11697 25101 38343 38723 39061 39430 39791 1 5 3 8 5 9 0 5 5 24.7 25.6 28.0 60.6 93.3 95.0 96.6 98.3 100
56
ECO SIMPLEX NOVA
n conformitate cu prognoza privind generarea deeurilor menajere i prognoza populaiei, s-a calculat numrul de locuitori care vor beneficia de extinderea sistemului de colectare a deeurilor. Numrul de locuitori pentru care se va extinde sistemul de colectare a deeurilor 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total populaie Populaie deservita Populaie pt care se va extinde serviciul Total populaie Populaie deservita Populaie pt care se va extinde serviciul 138304 127101 137198 137061 136100 136100 135011 135011 133931 133931 132860 132860
URBAN
11203
137
275917 123917
273709 246374
271520 251139
269348 255599
267192 267192
265055 265055
RURAL
152000
27335
20381
13749
Total 414221 410907 407620 404359 401124 397915 populaie Populaie 251018 383435 387239 390610 394305 397915 deservita TOTAL Populaie pt care se va 163203 27472 20381 13749 0 0 extinde serviciul Populaia a fost preluat din datele INS 2006 Prognoza populaiei pe medii in perioada 2004-2005,
1.5.1.1. Colectarea selectiv a materialelor reciclabile n vederea realizrii intelor propuse privind colectarea selectiv a materialelor reciclabile proiectului ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat al deeurilor din judeul Teleorman prevede un sistem de colectare dual care permite preselectarea deeurilor la surs prin montarea a dou sau mai multe recipiente pentru colectarea separat a materialelor reciclabile (hrtie, sticl, material plastic, etc.) i recipiente pentru deeuri mixte. La depozitul ecologic de la Mavrodin este amplasat o staie de sortare. Deeurile selectate sunt trecute prin staia de sortare, selectate pe categorii, balotate i valorificate ctre agenii economici specializai. Celelalte deeuri neselectate se vor depune n depozit. Deeurile necompostabile vor fi transformate n compost.
57
ECO SIMPLEX NOVA
Colectare selectiv a deeurilor (PET-uri, hrtie, carton i sticl) se va face in cele 5 centre urbane i n 14 localiti rurale incepand cu anul 2008. In total sunt 940 puncte colectare deeuri la nivel de judet, din care: 478 puncte de precolectare deeuri ( colectare selectiva) , din care: o 464 puncte de precolectare n mediul urban- care se doteaza cu: 3 containere de 1,1mc pentru deeuri mixte,deeuri biodegradabile, 3 pubele de 240 l pt.: hartie,PET, carton sticla i fier; o 14 puncte de precolectare deeuri n mediul rural care se doteaz cu: 3 containere de 1,1mc pentru deeurile biodegradabile, 3 pubele de 240 l pentru.: hartie, PET, carton, sticla i fier; 462 puncte colectare deeuri mixte (neselectate) n mediul rural dotate cu 6 containere de 1,1 mc. Colectarea deeurilor menajere n zonele urbane Se propune modificarea actualului sistem de colectare a deeurilor folosind containere de 4 mc, transportate de vehicule. Acesta va fi abandonat. Transportul deeurilor va fi fcut cu autocompactoare de colectare a deeurilor, echipate corespunzator pentru ncrcarea, compactarea i descarcarea pubelelor de gunoi de 240 l i a containerelor de 1.1mc. Proiectul ISPA, aflat n implementare i legislaia de mediu actual prevede ca starea tehnic a punctelor de colectare existente s fie mbunatatit i modernizat (platforme betonate externe) i ca numrul acestor puncte s creasc acoperind necesarul echilibrat pentru populaia fiecrei zone. Fiecare cas n parte (nu la blocuri) n fiecare din cele 5 orase i municipalitati vor fi furnizate pubele de 240 l pentru colectarea deeurilor. Contractorul va colecta deeurile din punctele de colectare ce deservesc blocurile i de la fiecare cas n parte conform legislatiei i le va transporta la depozitul de la Mavrodin. Numrul total de puncte de precolectare, numrul de case, numrul de containere de 1,100 l i numrul de pubele de 240 l este prezentat mai jos. Numarul de pubele necesar pentru colectarea deeurilor
Localitate n zona urbana 1 2 3 4 5 Alexandria Roiorii de Vede Turnu Magurele Zimnicea Videle Total urban Rural Total jude Nr. de puncte de colectare planificate 99 109 118 65 73 464 476 940 Nr. Case individuale 4,150 6,200 4,800 3,565 3,200 21,915 Nr. Cerut de cotainere de 1.100 l 297 327 354 195 219 1.392 2.108 3.500 Nr. Cerut de pubele de 240 l 4.150 6.200 4.800 3.565 3.200 21.915 1.285 23.200
58
ECO SIMPLEX NOVA
Punctele de precolectare a deeurilor sunt constituite dintr-o platforma betonat cu dimensiunile 8x2,5 m, mprejmuit pe trei laturi cu plasa din srm. mbuntirile planificate pentru punctele de precolectare cuprind: Modernizarea spaiilor existente n scopul realizrii de colectare selectiv a deeurilor; Instalaii de furnizare de apa i canalizare vor fi montate n scopuri igienice; Puncte noi de precolectare a deeurilor vor fi astfel organizate pentru a reduce distanele pana la locuine. Plan de amplasare a staiilor de transfer i puncte de precolectare
59
ECO SIMPLEX NOVA
Puncte de precolectare zona urban

Nr. crt. 1 2 3. 4 5 Localitatea Ora Alexandria Ora Roiorii de Vede Ora Videle Turnu Mgurele Zimnicea Amplasament n intravilanul municipiului Alexandria Domeniul public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Suprafaa 20 mp pentru o platform 2080 mp 1300 mp 3080 mp 2040 mp Aprobat /nr. C.U. nr. 905/16.11.2007; Aut. de construire nr. 178/07.05.2008 HCL nr. 74/31.05.2008. Aut. de construire nr. 40/24.06.2008 HCL nr. 45/29.07.2006, Aut. de construire nr. 65/16.09.2008, C.U. 191/19.11.2007 HCL nr. 45/29.07.2006, Aut. de construire nr. 80/10238/24.04.2008, C.U.38/9651/16.04.2007 Acord unic desfiinare dep. Existent nr. 77/25.03.2008 HCL nr. 20/28.02.2007 C.U.152/14.11.2007 Aut. de construire nr. 23/28.03.2008 Nr. puncte de precolectare
104 65 154 102
60
ECO SIMPLEX NOVA
Colectarea deeurilor menajere n zonele rurale n prezent nu exista puncte de colectare n zonele rurale (92 comune). Prin acest proiect se vor realiza 476 puncte de colectare pe teritoriul administrativ al localitatilor prevzute cu containere de 1,100 l . Amplasarea punctelor de pre-colectare din comune se va face n zonele comercialsociale (primrie, cmin cultural etc.). Plan de amplasare a punctelor de colectare
61
ECO SIMPLEX NOVA
Puncte de colectare zona rural

Nr. crt. 1 sat Meriani Com.Balaci Sat Balaci 2 Sat. Tecuci Sat Burdeni 3 Com.Beciu sat Beciu Sat Smrdan Sat Brseti Com. Beuca Sat Beuca Sat Plopi Com. Blejeti Sat Blejeti sat Sericu Sat Baciu Com. Bogdana Sat Bogdana Localitatea Com. Bbia Sat Bbia Amplasament Domeniul public, la inters. DJ 612 cu drum stesc Bbia Inters. DJ 506 cu drum stesc Meriani Tarlaua 16, parcela 1-DJ703 Tarlaua 33, parcela 754 - DJ 703 Tarlaua 3, parcela 1- DN 65 A Cvartal 1 si cvartal 16; Cvartal 51; Cvartal 72 CV 24, parcele P1008; Tarlaua 13, parcela 47 CV 77, parcela 560; CV 5, Parcela 142; CV 27, parcela 1126. Teren dom. public Suprafaa 20 mp HCL nr. 25/05.10.2006 20 mp 20 mp 20 mp 20 mp HCL nr. 24/31.08.2006 3 2 Aprobat /nr. Nr. puncte de colectare
80 mp 914 mp 880 mp 60 mp 80 mp
HCL nr. 24/21.09.2006
HCL nr. 63/06.10.2006
5 6
HCL nr. 33/10.10.2006 HCL nr. 27/07.10.2006
3 4
62
ECO SIMPLEX NOVA
Sat Urluiu Sat Broteanca Sat Ulmeni Com.Botoroaga Sat Botoroaga Sat Valea Cireului Sat Clugru Sat Tunari Sat Trnava Com Bragadiru Com. Brinceni Com. Bujoreni Sat Bujoreni Sat Prunaru 9 10 Com. Bujoru Com. Buzescu Com.Clineti Sat Clineti Sat Licurici Sat Antoneti Sat Copceanca Sat Maria com.Clmuiu Sat Clmuiu satCaravaneti sat Bujoru sat N.Blcescu
Tarla 7 Tarla 4, parcela 113; Tarla 50, parcela 745. Tarla 3, parcela 239/1; Tarla 45, parcela 739/; Tarla 12, parcela 462/1; Tarla 96, parcela 341/1; Tarla 22, parcela1327/1 Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public 100 mp HCL nr. 50/05.10.2006 5
20 mp 20 mp 20 mp 20 mp 20 mp 30 mp
HCL nr. 76/29.09.2006 HCL nr. 49/20.09.2006 HCL nr. 37/29.09.2006 HCL nr. 49/28.09.2006 HCL nr. 45/30.10.2006
1 1 2 1 1
11
Domeniu public
100 mp
HCL nr. 39/10.10.2006
12
Domeniu public
120 mp
HCL nr. 15/31.07.2008
2 1 1 2
63
ECO SIMPLEX NOVA
13
14
Com. Clmuiu de sus Sat Clmuiu de sus Sat Ionacu Sat Bcleti Com Cervenia Com. Ciolneti Sat Ciolneti Vale Sat Baldovineti Sat Ciolneti Deal Com. Ciuperceni Sat Ciuperceni Sat Poiana Com. Coneti Com. Cosmeti Sat Cosmet Sat Ciuperceni Com Cringeni Sat Cringeni Sat Balta Srat Sat Dorobanu Sat Stejaru Com. Crngu Sat Crngu Sat Secara Com. Crevenicu Sat Crevenicu
Domeniu public al comunei
60 mp
HCL nr. 41/10.10.2006
Domeniu public sola 36, parcela 1332 Domeniu public
20 mp
HCL nr. 20/28.07.2006
15
60 mp
HCL nr. 35/06.10.2006
16 17 18
Domeniu public Domeniul public cvartal 11 Domeniu public
40 mp 20 mp 60 mp
HCL nr. 21/31.10.2006 HCL nr. 25/31.07.2006 HCL nr. 34/31.07.2006
2 1 2
19
Domeniu public
80 mp
HCL nr. 41/16.10.2006
20 21
Domeniu public Domeniu public
40 mp 100 mp
HCL nr. 31/29.11.2006 HCL nr. 25/10.10.2006
64
ECO SIMPLEX NOVA
Sat Rduleti Com. Dideti Sat Dideti Sat Nou Sat nsurei Com. Dobroteti 23 Sat Meriani Com. Drcea Sat Drcea Sat Zlata Sat Florica Com. Drcenei Sat drcenei Sat Drcani Sat Odobeasca Sat Satul Vechi Com. Drgneti de Vede Sat Drgneti de Vede Sat Vcreti Sat Mgura cu liliac Com. Drgneti Vlasca Domeniul public Podul de ciment Piaa comunal(Ghiabaur) Pod Blnoiu Domeniu public Trg sptmnal, cmin cultural, c. Gen clasel I-VIII, sc. Gen clasele I-IV; Sc. Gen I-VII, teren sport Domeniu public Domeniul public Tarlaua 56, parcela 319 Cvartal 9, parcela 432 Cvartal 1, parcela 3 Tarlaua 60, parcela 351 60 mp fiecare platform HCL nr. 14/28.03.2006
2 1 60 mp HCL nr. 43/29.09.2006 3
22
140 mp
HCL nr. 37/29.09.2006
24
60 mp
HCL nr. 25/29.07.2005
25
26
Domeniu public
60 mp
HCL nr. 54/06.10.2006
27
Domeniu public
60 mp
HCL nr. 40/02.10.2006
3
65
ECO SIMPLEX NOVA
Sat Drgneti Vlasca Sat Vceni Sat Comoara 28 Com Frsinet Sat Frsinet Sat Clnia 29 Com Frumoasa Sat Frumoasa Sat Cervenia Sat Puleasa Com. Furculeti Sat Furculeti Sat Moteni Sat Sptrei Sat Voievoda Com. Gleni Sat Gleni Sat Bscoveni Sat Grditeanca Com. Graia Sat Graia Sat Ciurari Deal Sat Drghineti Com. Islaz Sat Islaz Sat Moldoveni Domeniu public Lacul Mare tarla24, parcela 261 Lacul Popii tarla 11, parcela 65 Domeniul public 40 mp HCL nr. 19/25.08.2006 2
60 mp
HCL nr. 45/29.09.2006
30
Domeniu public
80 mp
HCL nr. 43/30.11.2006
31
Domeniu public
80 mp
HCL nr. 27/18.10.2006
32
Domeniu public Domeniul public Cvartal 88, parcela 1- poiana Zarafu Cvartal 33, parcela 1022-zona
80 mp
HCL nr. 29/29.09.2006
33
40 mp
HCL nr. 32/24.07.2006
66
ECO SIMPLEX NOVA
34 35 36 37 38 39
Com. Izvoarele Com. Lisa Com. Lita Com. Lunca Sat Lunca Sat Prundu Com. Mgura Sat Mgura Sat Guruieni Com. Mldieni Com.Mirzneti Sat Mirzneti Sat Valea Prului Sat Cernetu Sat Teleormanu Com. Mavrodin Com. Mereni Sat Stefeni Sat Merenii de Sus Sat Merenii de Jos Com. Moteni Com. Nanov Com. Nsturelu Sat Nsturelu Sat Zimnicele Com.Neceti Sat Neceti
Ghi Gruia Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Tarlaua 42 Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public
40 mp 40 mp 20 mp 80 mp 40 mp 20 mp
HCL nr. 37/20.10.2006 HCL nr. 41/26.09.2006 HCL nr. 23/28.09.2006 HCL nr. 24/24.09.2006 HCL nr. 28/31.08.2006 HCL nr. 42/28.09.2006
2 2 1 3 1 2 1
40 41 42 43 44 45 46
160 mp 80 mp 150 mp 20 mp 40 mp 40 mp 60 mp
HCL nr. 10/10.10.2006 HCL nr. 44/22.09.2006 HCL nr. 24/04.08.2006 HCL nr. 29/05.10.2006 HCL nr. 49/09.10.2006 HCL nr. 46/29.09.2006 HCL nr. 27/05.10.2006
8 4 3 1 2 2 3
67
ECO SIMPLEX NOVA
47 48
Sat Grdeti Sat Belciug Com. Nenciuleti Sat Prul Rotund Sat Nenciuleti Com.Olteni Sat Olteni Sat Perii-Broteni Com. Orbeasca Sat Orbeasca de Jos Sat Orbeasca de Sus Sat Laceni Com.Peretu Com.Plosca Com.Pietroani Com.Plopii Slviteti Sat Brncoveanca Sat Plopii Slviteti Sat Dudu Com. Piatra Com. Poeni Sat Poeni Sat Ctunu Sat Brteti Sat Vatasi Sat Preajba
Domeniu public Domeniu public Domeniu public Cvar. 25, parcela 1360 Cvar. 12, parcela 480 Cvar. 33, parcela 1476 Dom. public, tarla 43 Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public Parcela DS 422 Tarla 1, parcela43/1 Tarla 12, parcela 285 Tarla 11, parcela 271
40 mp 80 mp
HCL nr. 30/10.10.2006 HCL nr. 24/21.07.2006
2 4
49
60 mp
HCL nr. 34/09.10.2006
50 51 52 53 54
20 mp 40 mp 20 mp 60 mp 20 mp
HCL nr. 44/29.09.2006 HCL nr. 22/06.12.2006 HCL nr. 38/30.10.2006 HCL nr. 3728.09.2006 HCL nr. 43/13.09.2006
1 2 1 3 1
140 mp
HCL nr. 32/09.10.2006
68
ECO SIMPLEX NOVA
Sat Banov Sat Tavarlau 55 56 Com Porochia Com. Purani Sat Puranii de sus Sat Puranii de jos Com. Putineiu Sat Putineiu Sat Crlomanu Sat Bduleasa Com. Radoieti Sat Radoieti Vale Sat Radoieti Deal Sat Radoieti Cetate Com.Rsmireti Sat Rsmireti Sat Ludneasca Com.Sceni Sat Butculeti Sat Sceni Sat Ciurari Com.Saele Com.Salcia Com.Sirbeni Sat Srbeni
Tarla 11, parcela 241 DS 49 Domeniu public Domeniu public 40 mp 40 mp HCL nr. 31/29.09.2006 Adres nr. 981/25.06.2008 12 puncte precolectare 2
57
Domeniu public Domeniu public Remiza Poiana la Ni Cazan Poiana la Feraru Stan
60 mp
58
60 mp
HCL nr. 6/09.03.2006
59
Domeniu public Lng fostul magazin universal Poienia fam. Gherghior Tinca Domeniu public Domeniu public Domeniu public Domeniu public
40 mp
HCL nr. 38/06.10.2006
60 61 62 63
75 mp 20 mp 60 mp 60 mp
Adres nr. 32/10.10.2006 HCL nr. 74/02.10.2006 HCL nr. 34/10.10.2006 HCL nr. 21/04.10.2006
3 1 3 3
69
ECO SIMPLEX NOVA
64
Sat Udeni Sat Srbeni de jos Com.Scrioastea Sat Scrioastea Sat Brebina Sat Cucuei Com.Scurtu Mare Sat Scurtu Sat Scurtu Slveti Sat Dreceti Sat Albeni Sat Valea Potei Sat Negrileti Com.Seaca Sat Seaca Sat Nvodari
Domeniu public Zona Cmin Cultural Zona coal Zona Cmin Cultural Domeniu public Teren in faa Primriei La trg La coal La fostul magazin La Rila La Ceauu Dumitru Domeniu public CV 26, parcela 888 CV 5, parcela 235
60 mp
HCL nr. 40/21.07.2006
65
120 mp
HCL nr. 20/26.07.2006
66
40 mp
HCL nr. 22/27.09.2006
67
Com.Segarcea Vale Sat Segarcea Vale Sat Olteanca Sat Segarceal Deal Com.Sfineti Com.Silitea Sat Silitea Sat Silitea Mic
Domeniu public T27, P48 T 18, P 835
250 mp din care: 100 mp 50 mp 100 mp
HCL nr. 24/08.08.2006
68 69
20 mp 60 mp
HCL nr. 22/28.09.2006 HCL nr. 33/30.10.2006
1 3
70
ECO SIMPLEX NOVA
70 71 72
Sat Buteti Com.SiliteaGumeti Com.Slobozia Mndra Com.Smrdioasa Com.Stejaru Sat Gresia Sat tejaru Sat Socetu
Domeniu public Domeniu public CV54, P33 Domeniu public Domeniu public T77, parcela 1-3 462 T75, P 1-3 456:35,268; T75, P 456/1; T74, P1-1-455la Rdulescu; T74, P1-1-455/3 la moar T74, P1-1-455/3 la coal; T75-58, P1-458/358/1 la Ion Bunica T75-58, P1-458/358/2 la dispensar Domeniu public T26, P710/1 T53, P1.543 Domeniu public
20 mp 20 mp 40 mp
1 1 2
73
160 mp
HCL nr. 27/30.09.2006
74 75
76
77
Sat Bratcov Com. Storobneasa Sat Storobneasa Sat Beiu Com.Suhaia Com.Talpa Sat Linia Costi Sat Talpa Ogrzile Sat Rotreti Sat Bscoveni Sat Talpa Potei Com.Ttretii de
40 mp 20 mpx6
HCL nr. 33/27.07.2006 HCL nr. 35/29.09.2006
2 6
Domeniu public
100 mp
HCL nr. 63/12.12.2006
Domeniu public
140 mp
HCL nr. 36/04.10.2006
7
71
ECO SIMPLEX NOVA
Jos Sat Zloteti Sat Trtetii de jos Sat Lada Sat Negoenii jos Sat Negrenii sus Com.Ttretii de Sus Sat Udupu Sat Trtetii de Sus Sat Dobreni Com.igneti Com.Traian Com.Trivale Moteni Sat TrivaleMoteni Sat Brtani Sat Deparai Com.Troianu Sat Troianu Sat Vatra Com.Uda Clocociov Uda Paciurea Uda Clocociov Com.Vrtoape
Cldire cablu, baz receptie Primrie, Cmin cultural coala gen. Primrie coala veche Domeniu public 60 mp HCL nr. 31/09.10.2006 7
78
79 80
20 mp 20 mp
HCL nr. 16/28.08.2006 HCL nr. 15/10.04.2006
1 1
81
Domeniu public
60 mp
HCL nr. 21/27.07.2006
82
Domeniu public
40 mp
HCL nr. 36/11.10.2006
83 84
20 mp 60 mp
HCL nr. 36/29.09.2006 HCL nr. 34/06.10.2006
2 3
72
ECO SIMPLEX NOVA
85
86 87 88
Sat Vrtoape de jos Sat Vrtoape de jos Sat Gargau Com.Vedea Sat Vedea Sat Cosoteni Sat Albeti Sat Dulceanca Sat Meri Com.Viioara Com.Vtneti Sat Schitu-Poenari Sat Vitneti Sat Purani Sat Silitea Com.Zmbreasca
Domeniu public
100 mp
HCL nr. 34/10.10.2006
Domeniu public Domeniu public Domeniu public
80 mp 80 mp 20 mp
4 4 1
73
ECO SIMPLEX NOVA
1.5.1.2. Transportul deeurilor Transportul deeurilor menajere Att colectarile urbane ct i cele rurale vor fi facute dup standarde moderne cu Vehicule de Colectare a Deeurilor (VCD-uri) etane i cu un raport de comprimare a volumului de deeu colectat de 1/5. Acestea vor elimina vechile mijloace de transport care nu mai corespund cerinelor de mediu. Proiectul ISPA cuprinde achiziionare unui numr de 37 autocompactoare de 16 mc i utilizarea lor de ctre operatorul de servicii ce va colecta i transporta deeurile de pe raza ntregului jude la depozitul ecologic, autorizat de la Mavrodin. n afar de aceste vehicule, pe raza municipalitilor vor opera pentru curarea strzilor un numr de 6 vehicule de curare cu aspirare. Transportul deeurilor voluminoase Deeurile voluminoase (lemn, paturi, saltele, frigidere, televizoare, etc) care nu pot fi ridicate de catre sistemul de colectare obisnuit vor fi colectate separat. Operatorul va colecta deeurile voluminoase de la punctele de colectare special amenajate care deservesc blocurile i de la fiecare casa n parte i le va transporta la societati specializate pentru reciclarea acestora sau la depozitul Mavrodin. Transportul deeurilor din parcuri i gradini Operatorul va colecta deeurile din parcuri i gradini produse de municipalitile judeului i le va transporta la statia de compostare din zona Mavrodin. Deeurile din parc (n principal deeuri vegetale) produse de fiecare din cele cinci municipalitati vor fi colectate i reciclate ca ngrasamant. Transportul deeurilor menajere periculoase n cadrul proiectului ISPA aflat n derulare , Asistena Tehnic a elaborat printr-un raport final emis n iunie 2007 Strategia pentru deeuri periculoase n cadrul creia obiectivul principal l constituie separarea fluxurilor de deeuri periculoase de deeurile nepericuloase. Deeurile periculoase colectate n puncte special amenajate vor fi transportate i stocate temporar nainte de tratarea i neutralizarea acestora. Transportul namolurilor rezultate de la Statia de Epurare a Apelor Uzate Managementul nmolului din staiile de epurare va fi realizat de ctre operatorul regional de ap potabil i ap uzat SC APA SERV SA, operator nfiinat la nivelul celor cinci localiti urbane i care va asigura serviciile de furnizare ap potabil i colectare/epurare ap uzat ncepnd cu data de 1 ianuarie 2008. Directiva de Depozitare (1999/31/EC) cere tuturor Statelor Membre s dezvolte strategii naionale de a reduce deeurile biodegradabile n timpul depozitrii. n conformitate cu Strategia national privind gestiunea deeurilor, nu se va mai permite depozitarea nmolurilor nestabilizate provenite de la staiile de epurare, datorit legislatiei privind depozitarea i datorit faptului c Romnia trebuie s i ndeplineasc obiectivele de reducere a cantitilor de deeuri biodegradabile depozitate. Ca urmare se ncurajeaz folosirea n agricultur a nmolurilor provenite
74
ECO SIMPLEX NOVA
de la staiile de epurare, att timp ct nu sunt puse n pericol calitatea solului i produsele agricole obinute. Responsabilittile privind folosirea nmolurilor provenite de la reeaua de canalizare n agricultur sunt stabilite n Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 344/2004, cu modificrile si completrile ulterioare. Operatorul de ap i canalizare are obligaia, conform Ordinului nr. 344/2004, s trateze nmolul , s identifice utilizatorul de nmol , s precizeze compoziia i caracteristicile nmolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a nmolurilor din ordin, s asigure transportul i mprtierea nmolului pe terenul agricol numai pe baza permisului de aplicare a namolului, emis de autoritatea de protectie a mediului. Menionm c depozitul ecologic de la Mavrodin nu are proiectat o capacitate suficient pentru compostarea nmolului nainte de a fi depozitat . Transportul deeurilor din constructii i demolari Strategia privind deeurile din constructii i demolari rezultate n judeul teleorman este descris mai sus. Transportul se va face att de ctre operator ct i de productorii de deeuri. Mturarea i curarea strzilor Datorit nevoilor importante de a mbunati situaia actuala a curarii strazilor n 5 zone urbane ale judeului , operaiune care nu este efectut astazi cu un nivel adecvat al calitatii (partial mturatul stzilor se face de manual sau deloc), beneficiarul a decis s obin urmtoarele vehicule de curare a strzilor din orae. Vehicule de curat strzi
Nr. Crt. Zona destinata
Tipul vehiculului Vehicule de curat strzi (cu mtura i aspirator) Curatarea apelor cu plug Vehicule de curat strzi (cu matura i aspirator) Curatarea apelor cu plug Vehicule de curat strzi (cu matura i aspirator) Curatarea apelor cu plug Vehicule de curat strzi (cu matura i aspirator) Curatarea apelor cu plug Vehicule de curat strzi (cu matura i aspirator) Curatarea apelor cu plug Vehicule de curat strzi (cu matura i aspirator) Curatarea apelor cu plug
Cantitatea conform Memorandumului de Finantare 2 3 1 3 1 3 1 1 1 1 6 11
Cantitatea conform Caietului de Sarcini i Oferte 2 1 1 1 1 6 75
1 2 3 4 5
Alexandria
Roiorii de Vede Turnu Mgurele Zimnicea
Videle

TOTAL
ECO SIMPLEX NOVA
Deeurile rezultate de la mturarea strzilor vor fi colectate i stocate n containere. Operatorul va colecta deeurile de la mturarea strazilor i le va transporta la depozitul Mavrodin. Frecvena de ridicare propus pentru acestea va fi n conformitate cu prevederile legislaiei romne Dou categorii de deeuri stradale vor fi precolectate dup cum urmeaz: Deeurile similare cu cele menajere vor fi precolectate n tomberoane stradale plasate n ntersectii i n cele mai aglomerate zone ale orasului, tomberoanele stradale vor fi descarcate n pubele de 240 l. Pubelele vor fi asezate n strada cu puncte de precolectare nfiintate n acest scop. Mturarea strazilor va fi realizata cu maini de curatat cu mturi de pe strazile cu pavaj bun n pubele de 240 l, sau containere de 1.1mc, n zonele unde mturatul e facut manual. Pubelele pentru deeurile stradale sunt golite periodic la maxim 2 zile vara (1 Aprilie 1 Octombrie) i o data la 3 zile iarna (1 Octombrie 1 Aprilie). Prin proiectul ISPA punctele de pre-colectare stradale vor fi mbuntite i mordernizate iar numrul lor va trebui s creasc conform tabelulului urmator. Punctele de pre-colectare stradal
Crt. No. 1 2 3 4 5 Localitatea Alexandria Roiorii de Vede Turnu Magurele Zimnicea Videle Total Numrul necesar de puncte de precolectare stradale (pcs.) 70 47 47 47 30 219 Numrul sugerat de puncte de precolectare stradale (pcs.) 50 35 35 25 20 165 Suprafaa / bucata m/bucata 10 10 10 10 10 10 Total m 500 350 350 250 200 1,650
1.5.1.3 Staii de transfer Proiectul ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat al deeurilor din judeul Teleorman nu prevede realizarea de staii de transfer n cadrul judeului Teleorman. Se propune totui, construirea a cel putin 6 staii de transfer amplasate n urmtoarele locaii:
76
ECO SIMPLEX NOVA
Amplasarea statiilor de transfer

Nr. crt. 1 2 Localitatea Municipiul Alexandria Ora Turnu Mgurele Ora Roiorii de Vede Amplasament Tarlaua 45, la drumul de centur Suprafaa 10.000 mp Aprobat /nr. Primria Municipiului Alexandria nr. 21617 din 28.11.2008 Primria oraului Direcia Tehnic, nr.28014/28.11.2008 HCL nr 134 din 13.08.2008 N- spitalul TBC V- DJ612 spre Cringeni E i S teren prop privat S FNC ,rul Pasrea V- cartier de locuine E teren agricol N- teren agricol N- De 431 Vecini
zona Spital TBC
10000 mp
Ora Zimnicea
DN 5 C Zimnicea-Giurgiu la FNC Tarlaua 37 , la DE 431 n zona fostului cazan de uic
Primria oraului Zimnicea nr. 19787 din 18.11.2008 Primria oraului Videle nr. 13216 din 19.11.2008 Primria comunei , nr. 5086 din 27.11.2008
5 6
Ora Videle Comuna Ciolnetideal
18.285 mp
Staiile de transfer pentru deeuri joac un rol important n sistemul general de management al deeurilor, servind drept legtur ntre programul comunitar de colectare a deeurilor menajere i asimilabile i locaia final pentru depozitarea deeurilor. Dac dimensiunile locaiei precum i serviciile oferite variaz ntr-o mare msur n cazul staiilor de transfer, n practic servesc aceluiai scop de baz compactarea deeurilor colectate i transportate pe distane relativ scurte de autospecialele cu volum mic i mediu n vederea ncrcrii n vehicule de mare volum. Gradul de compactare al deeurilor pentru transport crete fa de transportul de colectare, rezultnd astfel o ncrcare masic mai mare. Astfel crete eficiena economic a transportului deeurilor ctre locaiile de depozitare sau tratare. Cea mai simpl form de staie de transfer este o locaie cu zona desemnat pentru recepie unde camioanele pentru colectarea deeurilor i descarc ncrcturile. Deeurile sunt compactate, apoi sunt ncrcate n vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru transporturi grele ctre locaia final de depozitare. ntr-o staie de transfer nu se depoziteaz deeurile pe termen lung, compactarea i ncrcarea deeurilor n vehiculele mari fiind realizat n cteva ore dup descrcare.
77
ECO SIMPLEX NOVA
1.5.2 Tratare si valorificare Prin proiectul ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat al deeurilor din judeul Teleorman au fost evaluate urmtoarele niveluri de reciclare a deeurilor la nivelul judeului.
Nivelurile de reciclare asteptate pentru judetul Teleorman
An Municipalitati Orase Organic Sate Alte materiale reciclabile 2008 - 2014 2015 - 2019 2020 - 2024 2025 - 2029 2030 - 2038 25 % 35 % 40 % 45% 50 % 25 % 35 % 40 % 45 % 50 % 50% 55 % 60 % 65 % 70 % Nu au fost colectate 35 % 40 % 45 % 50 %
Staia de Sortare n vederea valorificrii deeurilor etapa urmtoare dup realizarea colectrii i transportului este cea de sortare. Sistemul sugestiv, numit dual permite ca precolectarea s se fac n dou grupe; prin montarea a dou sau mai multe pubele de deeuri marcate cu nsemnele stabilite pentru fiecare categorie (reciclabil sau nereciclabil). innd cont de natura acestor tipuri de deeuri, ele vor fi colectate n scopuri diferite, avnd n vedere destinaia fiecrei categorii. Deeurile nerecuperabile vor fi trimise la depozitul central de la Mavrodin, iar deeurile recuperabile vor fi trimise la statia de sortare de la depozitul de deeuri Mavrodin. Staia va avea o capacitate de 25 t/zi i 7 500 t/ an. Creterea capacitii poate fi facut printr-un sistem n mai multe schimburi sau prin instalarea unei linii de sortare adiionale, dac este necesar ntr-un stadiu ulterior al fazei de operare. Deeurile sunt aduse cu mainile de colectare, care ncarc deeurile n zone separate n cadrul zonei de recepie a staiei de sortare. Din aceste zone de depozitare, deeurile sunt puse cu un ncrctor pe roi n buncrul de alimentare al primului transportor al staiei, unde urmeaz un tratament de cernere ntr-o sit, pentru a separa deeurile pe dimensiuni. Dup aceast separare iniial, sortarea se va face n cabinele de sortare. Culegtorii vor lua componentele pure, dac este posibil, de la banda de alegere i le vor arunca in containerele special amplasate pentru aceste tipuri de deeuri si apoi vor fi compactate in instalatia de compactare
78
ECO SIMPLEX NOVA
Staia de Compostare Pentru a utiliza n mod eficient compostarea este necesara o colectare separata a materiei organice din deeuri. Trebuie evitat compostarea deeurilor municipale colectate n amestec, deoarece deeurile municipale amestecate au un continut ridicat de metale grele. Colectarea separata a materiei biodegradabile poate fi realizata n toate regiunile n care populatia locuieste n medii cu mare densitate de zone verzi i n gospodarii cu grdini. Cel mai mare volum de deeuri biodegradabile poate fi colectat n mediul rural, dar aici va fi incurajata compostarea la sursa (individuala). n cadrul depozitului ecologic de la Mavrodin este prevzut o staie de compostare, proiectata pentru o capacitate de 5 000 t/an (25 t/zi, 4 t/ora) care poate fi marita, daca este necesar. Statia consta in componente principale, tratament mecanic, sectia de compostare intensiva, si sectia post-compostare cu rafinarea produsului compostat. Parametrii de proiect ai statiei de compostare
Proiectul Statiei de Compostare General Capacitate Deeuri biodegradabile/ alimentare Deeuri verzi/din parcuri Timpul compostarii intensive Timpul post-compostare Satia de maruntire - Zona de Receptie - Zona de depozitare 2 zile - Zona de maruntire Compostare intensiva Depozitarea deeurilor Inaltimea randurilor Spatiu necesar Includere trafic 50 % Post-compostarea tinand cont de pierderi de 25% Cantitate depozitata Inaltime Densitate Spatiu necesar Includere spatiu trafic necesar Zona de cernere Statia Totala Inclusiv drumul imprejmuitor cu latime Latime 5,000 t/a, 25 t/day, or 4 t/h 2,850 t/a (57%) 2,150 t/a (43%) 1 month 6 months 15 x 50 m 15 x 30 m 128 m 15 x 20 m 30 x 50 m 700 t 1.5 m 1000 m 1500 m 50 x 80 m 2,500t 1.5 m 0.5 t/m 3,333 m 4,000 m 10 x 20 m 6m 50 m
Vehiculele care vin la Mavrodin, vor fi cantarite la Poarta-cntar situat la intrarea depozitului, dup care vor fi direcionate ctre staia de compostare, unde vor fi descrcare. Deeurile sunt depozitate n buncre plate sau sunt ridicate direct cu ncrcatorul pe roi i aruncate n buncrul de alimentare a morii.
79
ECO SIMPLEX NOVA
Se recomand ca timpul de sortare n buncarul plat s nu fie prea lung pentru a evita reaciile anaerobe n materialul biologic activ, pentru a evita mirosul urt. Pentru a minimiza reaciile anaerobe, deeurile organice vor fi amestecate cu deeurile verzi din parcuri si gradini. Tratare termic (incinerare, piroliz, gazeificare) n prezent, n jude nu sunt n functiune incineratoare pentru tratarea termica a deeurilor solide municipale (DSM). Compoziia i caracteristicile deeurilor menajere din Romania (ex. umiditate de cca. 50 % si putere calorifica mai mica de 8.400 kj/kg), precum i costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deeurilor menajere nu permit incinerarea la aceasta data. Bazndu-ne pe actuala situaie din Romania, se vor putea construi instalaii de incinerare fezabile din punct de vedere economic i social numai dup anul 2016, ca urmare a creterii valorilor puterii calorifice i reducerii valorilor pentru umiditate i substante organice. n ceea ce priveste incinerarea deeurilor s-a luat n considerare doar incinerarea deeurilor periculoase. 1.5.3. Depozitare deseuri Obiectivele rezultate n urma analizarii prevederilor legale sunt prezentate n tabelul de mai jos. Obiectivele rezultate n urma analizarii prevederilor legale
Depozitarea deeurilor 1. Clasificarea depozitelor de deeuri in 3 categorii: pentru deeuri periculoase, pentru deeuri nepericuloase si pentru deeuri inerte. 2. Reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile depozitate + strategia nationala pentru reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile. 3. Tratament obligatoriu al deeurilor periculoase. 4. Obligatia administratiei publice locale de a initia actiuni in cazul deswchiderii unui nou deposit de deeuri (atunci cand depozitul existent atinge 75% din capacitatea proiectata) 5. Procedura de clasificare a depozitelor de deeuri periculoase.
Depozit ecologic zonal Mavrodin, jud. Teleorman Amplasament Terenul pe care se va amenaja depozitul ecologic, se afl n extravilanul comunei Mavrodin, la 10 km nord de municipiul Alexandria. Depozitul ecologic ce se va construi, este situat n partea centrala a judetului, la aprox. 4 km NE de Mavrodin, pe drumul judetean DJ 703 Buzescu-CalinestiIzvoarele, intr-o zona agricola. Suprafaa este inconjurata de terenuri private. Nu exista nici o cladire in zona inconjuratoare, pe o arie de 3 km.
80
ECO SIMPLEX NOVA
Certificatul De Urbanism Nr. 149, din data 25.04.2005 aloca o suprafaa totala de 280 000 m2. Folosind capacitatea optima, zona depozitului va fi de 200 000 m2, prima sectiune a constructiei va fi de aprox. 100,000 m. Depozitul va avea o inaltime de 38,25 m, cu pante de 1:3 pe o suprafaa de 200 000 m2. Capacitatea noului depozit este calculata la 2,850,000 m3, ce garanteaza o durata de functionare de aprox. 35 ani. Depozitul va deservi intreg judetul Teleorman pentru stocarea deeurilor urbane care nu sunt periculoase (gunoi), deeurilor similare gunoiului casnic si deeurile stradale. Zona de depozitare va cuprinde 4 celule, din care 2 celule vor fi construite n cadrul proiectului ISPA. Accesul la depozit se va face, pe un drum special construit pentru transportul deeurilor, drum ce face legtura ntre depozit i principalele drumuri de acces spre localitatile judetului. Pentru circulaia n interiorul depozitului sunt utilizate digurile construite pentru delimitarea bazinelor. Lucrarile vor cuprinde urmatoarele elemente principale: 1. Realizarea depozitului propriu-zis : - Eliberarea suprafetelor pentru zona de constructii; - Pregtirea patului depozitului; - Hidroizolarea fundului i pereilor laterali; - Instalarea sistemului de drenajal levigatului colectat la baza depozitului ; - Construirea digului de contur, realizat n cinci trepte, fiecare avnd 1 m nlime, panta taluzului extern 1 :1 i 1 :0,5 a taluzului intern ; - Acoperirea zonelor ajunse la cota maxim de depozitare ; - Hidroizolarea acoperiului ; - Construirea sistemului de drenaj din acoperiul depozitului ; - Instalarea unui sistem pentru captarea gazului de depozit. 2. Executarea urmtoarelor construcii auxiliare : - Cabin poart i cntar ; - Staie de sortare deeuri cu capacitate de sortare 25 t/zi ; - Staie de compostare deeuri ; - Rampa de splare dezinfecie vehicule ; - Pavilion administrativ ; - Gospodria de ap potabil ; - Reeaua de canalizare ; - Staia de epurare ape uzate ; - Atelier de ntreinere-reparaii utilaje ; - Gospodria de carburani ; - Drumuri i parcaje ; - Imprejmuire i perdea vegetal.
81
ECO SIMPLEX NOVA
Procedura de acceptare a deeurilor la depozitare n ordinea desfurrii, activitile care au un rol semnificativ n controlul fluxului deeurilor n incinta depozitului sunt urmtoarele: Accesul la depozit. Acceptarea deeurilor la depozitare. Cantrirea electronic a deeurilor. Descrcarea la ramp; - n funcie de natura (tipul) deeurilor transportate, autogunoierele sunt direcionate, de personalul care acioneaz pe rampa de transfer, fie spre rampa de descrcare, dac transpotul conine exclusiv deeuri asimilabile din construcii i demolri sau sol rezultat din excavaii, fie ctre instalaia de sortare a deeurilor, dac transportul conine deeuri solide urbane i stradale; - deeurile asimilabile descrcate la rampa de transfer sunt preluate de excavatoare i transportate n dumpere pentru a fi depozitate pe celula activ a depozitului. Nivelarea i compactarea deeurilor depozitate. Acoperirea periodic. Reele n incint Reea ap - canalizare Alimentarea cu ap a depozitului se realizeaz din sursa subteran: pu forat avand h = 80 m i capacitatea de a furniza un debit de ap de 6,5 l/s. a) Debitul zilnic mediu de ap: Q zi med = 27,75 m3/zi ; b) Debitul orar max. de ap: Q orar max = 3,47 m3/zi . Gospodria de ap cuprinde : - rezervor de nmagazinare a apei cu V = 150 mc ; - staie de pompare cu hidrofor + instalaie de clorinare i grup de exploatare ; - reea de distribuie a apei n lungime de 740 m ; - zon de protecie n jurul forajului (50 x 50 m) Reea de canalizare compus din: - canalizare pentru apele uzate (menajere i tehnologice) cu descrcare n staia de epurare; - canalizare pluvial alctuit din canale i rigole carosabile, dispuse pe platforma tehnologic i colectoare pluviale dispuse perimetral pe suprafaa depozitului propriu-zis, pe msur ce acesta se creaz; - bazin de retenie de 3000 mc, cu rol de nmagazinare temporar a apelor pluviale n prul Cinelui prin intermediul unui canal n lungime de 4 km. Sistemul de colectare a levigatului alctuit din: - strat de drenare; - conducte de drenaj din PEHD perforate pe 2/3 din circumferina pentru levigat;
82
ECO SIMPLEX NOVA
- conducte de colectare a levigatului care debueaz ntr-un pu principal de colectare, de unde levigatul va fi pompat printr-o conduct de refulare n staia de epurare. Staia de epurare funcioneaz pe principiul osmozei inverse i are o capacitate de 207 mc/zi Componena staiei este urmtoarea: - pompe de nalt presiune; - membrane; - rezervor de egalizare cu capacitatea de 20 mc; - sistem de aerare. Alimentare cu energie electric a amplasamentului Energia electric va fi furnizat prin racordarea la reeaua S.C. ELECTRICA OLTENIA SA Sucursala Alexandria, printr-un post de transformare. nclzirea cldirilor administrative se va face prin intermediul Centralei termice cu funcionare pe combustibil lichid uor tip M, depozitat ntr-un rezervor ce va avea o capacitate de 20 mc , amplasat n cuv betonat.
1.6 Relatii cu alte programe relevante

Obiectivele si masurile propuse prin PJGD Teleorman sunt n concordanta cu prevederile urmatoarelor planuri: Planul National de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 3 Sud-Muntenia, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului integrarii europene nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor; Planul Regional si Planul Local de Actiune pentru Mediu. ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre Aderare). ISPA a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999 n vederea acordarii asistentei pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana a tarilor din Europa Centrala si de Est, asistenta acordata pentru realizarea coeziunii economice si sociale ntre state, n domeniul politicilor privind infrastructura de transport si de mediu. n prezent n judetul Teleorman este n derulare Proiectul ISPA 2002/RO/16/P/PE/024 Sistem de management integrat al deseurilor din judetul Teleorman, proiect ce are n vederea optimizarea serviciului public de colectare i depozitare a deeurilor la nivelul tuturor localitatilor din jude pentru ndeplinirea cerinelor de mediu impuse de aderarea la Uniunea Europena. Proiectul aflat n etapa de implementare vizeaza contructia unui depozit ecologic central n localitatea Mavrodin i de platforme de colectare selectiva n restul localitatilor.
83
ECO SIMPLEX NOVA
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI Informaiile din acest capitol sunt extrase din RAPORTUL PRIVIND STAREA FACTORLOR DE MEDIU - Jud. Teleorman pentru anul 2007. 2.1 Cadrul natural
Judeul Teleorman este situat n partea de sud a rii, n mijlocul Cmpiei Romne. Teleormanul se numr printre judeele mijlocii ca ntindere, avnd o suprafa de 5790 Km 2, ceea ce reprezint 2,4 % din suprafaa rii (locul 19). Este intersectat de paralela de 43o3707 latitudine nordic (Zimnicea reprezentnd i extremitate sudic a Romniei) i de meridianul de 25o longitudine estic. Se nvecineaz cu judeele Olt la vest, Giurgiu la est, Arge i Dmbovia la nord. Limita sudic, format de Dunre, corespunde frontierei de stat cu Bulgaria. Altimetric, teritoriul judeului se desfoar ntre 20 m n lunca Dunrii i cca. 160170m n partea de nord, la hotarul cu judeul Arge.
Relief Teritoriul judeului Teleorman aparine n ntregime Cmpiei Romne, ocupnd partea central-sudic a acesteia. Denivelrile locale sunt mici, nedepind 20-30 m. Panta general a cmpiei, de cca. 1,5 o/oo, are o orientare NNV-SSE, aceasta fiind marcat i de direcia reelei hidrografice. Dei, pe ansamblu, relieful apare relativ uniform, mai pregnant evideniindu-se lunca joas a Dunrii, totui, se relev o serie de diferenieri regionale, surprinse n cele trei subuniti ale Cmpiei Romne
84
ECO SIMPLEX NOVA
ce se interfereaz n lungul vii Vedea: cmpiile Boianu, Burnas i Gvanu-Burdea. Lunca Dunrii se detaeaz ca o unitate aparte att prin altitudinile sale mai coborte (20-24 m), ct i prin peisajul deosebit. Este constituit dintr-un ntins es aluvial. Spre nord, esul aluvial al Dunrii se continu n lungul Oltului i Vedei prin luncile joase i ntinse ale acestora. Reeaua hidrografic Principalele artere hidrografice le reprezint fluviul Dunrea, care formeaz grania de sud a teritoriului i Oltul, care dreneaz numai cu sectorul terminal partea de sud-vest a judeului. Cea mai mare parte a teritoriului este ns drenat de sistemele Vedea, Clmui (afluentul Argeului), Glavacioc i, n foarte mic msur, n partea de nord-est de Dmbovnic. Din aceste sisteme fac parte i urmtoarele ruri: Teleorman, Urlui, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cinelui, Clania, Densitatea reelei hidrografice, n general redus, variaz ntre 0,2 0,3 km/km2 n cmpiile Boianu i Gvanu Burdea i sub 0,1 km/km2 n cmpia Burnas. Lacurile sunt reprezentate att de lacuri naturale, ct i artificiale. Lacurile naturale, numeroase n trecut de-a lungul Dunrii, au fost reduse ca urmare a aciunii de ndiguire i desecare a luncii fluviului, n prezent rmnnd doar cteva. Dintre aceste, lacul Suhaia este amenajat ca heleteu. Lacurile artificiale sunt reprezentate de numeroase iazuri i heletee amenajate n luncile rurilor. Clima Judeul Teleorman aparine n ntregime sectorului cu clim continental. Regimul climatic general se caracterizeaz prin veri foarte calde cu precipitaii moderate, ce cad adesea sub form de averse i prin ierni reci cu viscole, cu frecvente intervale de nclzire, care provoac topirea stratului de zpad i, implicit, discontinuitatea lui. Radiaia solar global nregistreaz valori ntre 125 kcal/m2 * an n partea de nord a judeului i 127,5 kcal/m2 * an n partea de sud. Acestea situeaz Teleormanul printre judeele cu un ridicat potenial de energie solar. Circulaia general a atmosferei este caracterizat prin frecvena mare a adveciilor de aer termperat-oceanic din V i NV mai ales n semestrul cald i frecvena adveciilor de aer temperat-continental din NE i E, mai ales n semestrul rece. La acestea se adaug ptrunderile mai puin frecvente de aer arctic din N, de aer tropical-maritim din SV i S i ale aerului continental din SE i S. Temperatura aerului prezint diferenieri sensibile ntre parte de sud a judeului, mai joas, aparinnd cmpiei Burnas i extremitatea nordic, mai nalt, aparinnd cmpiei Gvanu-Burdea. Mediile multianuale ale temperaturii variaz ntre 10,8 la Alexandria, 10,5 oC la limita nordic a judeului i 11,5oC la Turnu Mgurele. Regimul termic mai ridicat din lunca Dunrii se datoreaz nu numai latitudinilor i altitudinilor ceva mai mici dect n jumtatea nordic a judeului ci i influenei apelor fluviului, care contribuie n mod hotrtor la crearea unui topoclimat specific.
85
ECO SIMPLEX NOVA
Precipitaiile atmosferice nregistreaz creteri uoare de la S la N, o dat cu creterea altitudinii reliefului. Cantitatea medie multianual de precipitaii este de peste 500 mm. Vnturile sunt influenate de relief mai ales n extremitatea sudic a judeului, unde valea Dunrii constituie un mare culoar de ghidare a curenilor atmosferici. Frecvenele medii anuale nregistrate la Turnu Mgurele atest aceast influen prin predominarea vnturilor dinspre V i E. O frecven relativ mare o au i vnturile din NE. Frecvena medie anual a calmului nsumeaz 20%. Vitezele medii anuale variaz ntre 1,3 i 4,4 m/s. Referitor la clima judeului Teleorman n anul 2007, nu deinem dect datele nregistrate de staiile automate de monitorizare a calitii aerului, situate n localitile Turnu Mgurele i Zimnicea. Parametrii meteorologici nregistrai la staia automate de monitorizare a calitii aerului Turnu Mgurele T1 i Zimnicea n anul 2007 Radiaie Temperatur Temperatura Temperatura Viteza maxim minim vntului global Nr. crt. medie anual 0 0 0 [ C] [ C] [m/s] [W/m2] [ C] Turnu 16,27 33,50 -10,58 13,27 61,79 Mgurele Zimnicea 13,81 40,35 -10,08 1,14 171,07 Resurse naturale Resursele naturale reprezint totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile - minerale i combustibili fosili i resurse regenerabile - ap, aer, sol, flor i faun slbatic, inclusiv cele inepuizabile: energie solar, eolian, geotermal i a valurilor. Resurse naturale neregenerabile Acestea sunt strns legate de structura geologic i de relief. n forajele de la Suhaia i Viioara au fost interceptate orizonturi subiri de lignit. Cele mai importante resurse sunt constituite din zcmintele de iei i gaze naturale situate n partea de nord a judeului: Videle, Blejeti, Silitea, Moteni, Baciu, Sericu, Preajba, Purani. Exist, de asemenea, posibilitatea a numeroase exploatri a nisipurilor i pietriurilor i folosirea lor ca materiale de construcii n zonele Turnu Mgurele, Zimnicea, Poroschia, igneti. Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judeului au fost i sunt nc exploatate i prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea unor terenuri din jude. Extracia i folosirea combustibililor fosili precum i industria chimic contribuie substanial la poluarea factorilor de mediu cu diveri poluani (dioxid de sulf, dioxid de carbon, dioxid de azot, amoniac, compui organici volatili, pulberi sedimentabile, pulberi n suspensie etc.)
86
ECO SIMPLEX NOVA
Efectul negativ al polurii asupra mediului este i un efect economic negativ, prin pierderi de materii prime utile n condiiile n care resursele naturale neregenerabile sunt foarte limitate, iar conservarea i valorificarea eficient i ecologic a acestora prezint o importan major. Resurse naturale regenerabile Resursele regenerabile sunt diversificate i foarte importante pentru dezvoltarea omului, acestea fiind: resursa de ap, aerul, solul, flora i fauna slbatic. Din suprafaa total a judeului Teleorman de 578978 hectare, ponderea principal o dein suprafeele agricole cu 86,31%, restul de 13,69% fiind ocupate de pduri, ape i bli i alte suprafee. nveliul de soluri al regiunii se remarc prin varietate. Judeul Teleorman dispune de soluri cu fertilitate natural ridicat. De la S spre N, aproape sub forma unor fii regulate, se succed cernoziomuri (pe terasele Dunrii), cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune rocate (inclusiv podzolite), vertisoluri i, cu totul local, (n bazinul superior al Clnitei, pe terasele inferioare ale Dunrii i Vedei, variantele hidromorfe ale cernoziomurilor i cernoziomurilor cambice; n partea de S i central a judeului s-au format depozite loessoide, iar n partea de N, depozite argiloase. Pe stnga Vedei, n aval de confluena cu Teleormanul, apar soluri nisipoase. O mare rspndire o au aluviunile i solurile aluviale, ce se ntlnesc de-a lungul Dunrii (local gleizate), de-a lungul Vedei i Teleormanului. Pe unele vi mai nguste au fost semnalate lcoviti, iar srturi, pe Vedea, Teleormanul, ct i n lunca Dunrii. Fertilitatea bun a solurilor din sud se diminueaz treptat spre nord, factorul limitativ fiind textura grea a solurilor, asociat cu formarea de exces temporar de ap n sol. Resursa de ap este una din bogiile vitale pentru dezvoltarea economic i social si reprezint potenialul hidrologic format din apele de suprafa i subterane, n regim natural i amenajat. n resursele de ap nu este cuprins apa din consumul n regim natural ce se efectueaz individual, n afara sistemului organizat. Rurile care dreneaz teritoriul judetului se grupeaz n alohtone: Olt, Vedea, Teleorman i autohtone: Clnitea, Clnia, Tinoasa etc. Vedea i Clmuiul sunt principalele ruri ale judeului care, mpreun cu afluenii lor, dreneaz peste 80% din suprafaa acestuia. Apele subterane sunt nmagazinate n depozitele de nisipuri i pietriuri ale stratelor de Frteti, la adncimi de cca. 20 m i n depozitele aluviale nisipoargiloase de teras i lunc, la adncimi de 0-5 m. Flora i fauna slbatic sunt foarte diversificate. Fauna este reprezentat prin specii importante ca: Apatura metis, Falco tinnunculus (Vnturel rou, vinderel), Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de ap, Pescrel negru), Panururs biarmicus (Piigoi de stuf), Grus grus (cocor), Motacilla flava (Codobatur galben), Remiz pendulinus (Piigoi pungar, Boicu), Cettia cetti (Stufrica), Locustella fluviatilis (Greluelul de zvoi), Locustella luscinioides (Greluelul de stuf), Locustella naevia (Greluelul ptat), Phoenicurus phoenicurus (Codroul de pdure), Muscicapa striata (Muscarul sur), Jynx torquilla
87
ECO SIMPLEX NOVA
(Capntortur), Upupa epops (Pupza), Lacerta praticola (oprla de lunc), Everes alcetas, Physa fontinalis. Date demografice Judeul Teleorman are un numr de 413064 locuitori, dintre care 138971 locuitori triesc n cele 5 localiti urbane ale judeului. Procesul de urbanizare n dezvoltarea unui sistem urban trebuie avut n vedere caracterul limitat al resurselor (capitalul uman, natural, financiar) care mpiedic autoritatea public s gestioneze problemele comunitii, precum i alocarea echilibrat a acestor resurse. De asemenea, autoritatea public trebuie s evalueze permanent necesitatea realizrii unei investiii, nu numai n raport cu resursele sale financiare actuale, ci i cu cele viitoare, cu opiunile populaiei, astfel nct s ncurajeze responsabilitatea comunitar i individual, parteneriatul n realizarea unui proiect de dezvoltare local. n judeul Teleorman sunt 236 aezri umane organizate n 89 de localiti, din care 5 urbane (3 municipii i 2 orae). Ponderea populaiei din mediu urban este de 33.64 %. Oraele judeului: Alexandria municipiu, reedin de jude Turnu Mgurele municipiu Roiorii de Vede municipiu Zimnicea ora Videle ora n cadrul activitilor socio-economice, care au inciden asupra elementelor de mediu, o component important se refer la evoluia aezrilor umane. n judeul Teleorman populaia din mediul urban nu s-a modificat semnificativ, reprezentnd 33,64%. Variaia numrului populaiei are influen asupra cerinelor de locuine, a infrastructurii i serviciilor, care conduc la modificri ale vieii umane. Existena i starea tehnic a infrastructurii serviciilor de utilitate public, precum i posibilitatea populaiei de a avea acces la aceste servicii sunt neadecvate att n localitile urbane, ct i n zonele rurale din judeul Teleorman. Municipiul Alexandria urbanizarea s-a desfurat sub dou forme, dup cum urmeaz: - intensiv prin identificarea unor locaii i terenuri libere care pot fi destinate construirii de locuine individuale i colective: Zona Pepinier cu o suprafa de 10.325 m2 i Zona Sere cu o suprafa de 3.4474 m2. - extensiv prin extinderea intravilanului s-a mrit teritoriul intravilanului de la 781.2 ha ct avea iniial, la 1.080,5 ha ct are n prezent.
88
ECO SIMPLEX NOVA
De asemenea, avnd n vedere politica de privatizare a dotrilor existente cu destinaie comercial, s-a pus accent pe modernizarea i redirecionarea ctre activitile cele mai solicitate n funcie de amplasarea n teritoriu. Dezvoltarea zonelor comerciale, rezideniale Dezvoltarea zonelor de locuine n localitile urbane a avut drept consecin i dezvoltarea utilitilor necesare: comer, servicii, coli etc. Activitatea comercial se desfoar preponderent n zonele rezideniale prin amenajarea unor spaii comerciale, cu predilecie la parterul blocurilor i n extinderea acestora. Dup 1990, n toate localitile urbane a avut loc o dezvoltare a comerului en-gros i en-detail, sectorul privat fiind bine reprezentat n majoritatea oraelor. Spaiile comerciale en-gros s-au dezvoltat n special la marginea localitilor. Modernizarea centrelor comerciale existente s-a realizat n conformitate cu Planurile Urbanistice Generale aprobate. n sectorul privat, centre vechi au fost extinse, modernizate i amenajate pentru comercializarea unei game largi de produse, n special alimentare, n mai multe zone ale oraului. n municipiul Roiorii de Vede in 2007 a avut loc deschiderea a dou magazine de tip supermarket i construcia a 8 spaii comerciale. comerciale. n municipiul Turnu Mgurele au fost construite 6 spaii comerciale i nfiinate 16 puncte comerciale. n oraul Zimnicea a avut loc construirea unui nou spaiu comercial, extinderea unui spaiu existent i i nfiinarea a 25 de puncte comerciale noi. Evoluia dezvoltrii zonelor comerciale n anul 2007
Nr. Crt. Oraele Modernizri Deschidere i reabilitri Amenajri de magazine de piee bazaruri de tip agroalimenta supermarket re Construcii spaii comerciale nfiinarea de noi puncte comerciale
1. 2. 3. 4. 5.
Alexandria Roiorii de Vede Turnu Mgurele Zimnicea Videle
2 -
8 6 1-extindere 1 construcie -
6 16 25 -
*Sursa:date furnizate de Primrii Concentrrile urbane Judeul Teleorman, cu o suprafa de 5790 km2, are un numr de 413064 locuitori, reprezentnd aproximativ 2% din populaia Romniei. n jude sunt 5 localitati urbane (3 municipii i 2 orae). Ponderea populaiei din mediu urban este de 33.64% ( 138971 locuitori). Se poate aprecia c oraele, raportate la numrul de
89
ECO SIMPLEX NOVA
locuitori, se situeaz n categoria localitilor cu mai puin de 20000 de locuitori Zimnicea i Videle, respectiv 3 orae cu o populaie cuprins ntre 20000 100000 de locuitori. Municipiul Alexandria se evideniaz printr-o populaie de 50847 locuitori avnd o densitate de 529,6 loc/Km2. Municipiul Roiorii de Vede are un numr de 31255 locuitori cu o densitate de 422,3 loc/Km2 fiind apropriat ca numr de locuitori de Municipiul Turnu Mgurele 29768 locuitori cu o densitate de 2706 loc/Km2. Cea mai redus populaie dintre aezrile urbane o deine Oraul Videle 11735 locuitori avnd o densitate de 148,5 loc/Km2, Oraul Zimnicea are o populaie de 15366 locuitori avnd o densitate de 144,9 loc/Km2. Concentrrile urbane
Zona urban (ha) Total jude Alexandria Roiorii de Vede Turnu Mgurele Zimnicea Videle 36482,3 9563 7355 1123,3 10577 7864 Intravilan (ha) 5075,8 1084 1152,5 1123,3 990 726 % zona urban din suprafaa judeului 6,30 1,65 1,27 0,19 1,83 1,36 Densitatea populaiei n zona urban (loc/Km2) 71,34 loc/Km2 529,6 loc/Km2 422,3 loc/Km2 2706,1 loc/Km2 144,9 loc/Km2 148,5 loc/Km2
*Date furnizate de Institutul Naional de Statistic Direcia Judeean de Statistic Teleorman i de Primrii
2.2 Starea actuala a mediului

2.2.1 Aer Pentru factorul de mediu aer, problemele actuale sunt: efectul de ser; distrugerea stratului de ozon; acidifierea; micropoluanii; producerea ozonului troposferic; particulele n suspensie.
Reeaua de supraveghere a polurii de impact a fost alctuit n anul 2007 din: 5 puncte de control la poluanii gazoi dintre care trei staii automate de monitorizare a calitii aerului (amplasate n Municipiul Turnu Mgurele si n oraul Zimnicea) si dou puncte de control dotate cu instalaii fixe de recoltat poluani gazoi (amplasate n municipiul Alexandria: sediul A.P.M. Teleorman i SE Alexandria).
90
ECO SIMPLEX NOVA
12 puncte de recoltare pentru pulberi sedimentabile 4 puncte pentru determinarea pulberilor n suspensie fraciunea PM10 3 puncte recoltare precipitaii. Punctele de control ale reelei au fost alese astfel nct datele rezultate din analizele efectuate s furnizeze informaii att asupra impactului transfrontier, ct i asupra polurii locale. Reeaua de supraveghere a calitii aerului n judeul Teleorman n anul 2007
Reeaua de supraveghere Localitatea Punctul de prelevare Tipul staiei automate Staie automat pentru supraveghere a impactului trasfrontier al polurii Staie automat pentru supraveghere a impactului trasfrontier al polurii Staie automat pentru supravegherea impactului trasfrontier al polurii prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual Tipul de poluani SO2 NO2 O3 NO NH3 CO H2S SO2 ref PM10 SO2 NO2 O3 NO NH3 PM10 SO2 NO2 O3 NO CS2 CO H2S PM10 SO2 NO2 NH3 PM10 SO2 NO2 NH3 Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Tipul probei Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii zilnice Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii zilnice Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii orare Probe medii zilnice Probe medii zilnice Probe medii zilnice Probe medii zilnice Probe medii zilnice Probe medii zilnice Probe medii zilnice Probe medii zilnice Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare Nr. analize 8155 7819 5278 3003 1717 8393 7104 941 294 7031 7198 6627 6235 6218 262 7452 7482 4977 6386 7469 8462 6446 94 198 198 197 310 176 176 176 11 10 11 11
Turnu Mgurele
TR-T1 Primrie
Turnu Mgurele
TR-T2 Criburi
Zimnicea
TR-Z1 Primrie
Alexandria
sediul A.P.M. Teleorman SE Alexandria Sediu APM Statia meteo str. H.C.C. str. M.Kogalnic eanu
Alexandria Alexandria Alexandria Alexandria Alexandria
91
ECO SIMPLEX NOVA

Alexandria Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Zimnicea Zimnicea str. Negru Voda Electroturris FNC Meteo Turnu Magurele Abator Port Turnu Mgurele Statia meteo Str. Oltului prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual prelevare manual Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile
- PJGD TELEORMAN - 2008Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare Probe medii lunare 11 11 11 11 11 11 11 10
Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot i de amoniac (SO2, NOx, NH3) cu efect acidifiant Principalii poluani cu efect acidifiant asupra factorilor de mediu sunt : - dioxidul de sulf (SO2) rezultat din arderea combustibililor, procese industriale, traficul rutier etc.; dioxidul de azot (NOX).- rezultat din traficul rutier, arderea combustibililor, procese industriale, incinerarea deeurilor etc. - amoniacul (NH3) rezultat din agricultur (creterea animalelor), procese industriale. Emisii de gaze cu efect acidifiant pe sectoare n anul 2007
Grupa 01 02 03 04 07 08 09 10 Activitatea Arderi n energetic i industrii de tranformare Instalaii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de producie Transport rutier Alte surse mobile i utilaje Tratarea i depozitarea deeurilor Agricultura Total Teleorman 2007 SO2 (mg) 49.176 30.964 18.109 76.073 71.994 56.674 0.0101 NOX (mg) 363.41 14.79 295.22 1899.9 223.24 285.07 0.0165 NH3 (mg) 0.0058 0.1096 0.3125 1413.2 0.0409 0.0397 78.205 4774.3 302.99 3081.6 6266.2
92
ECO SIMPLEX NOVA
Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) Valoarea emisiilor de SO2 a sczut de la 1447,78 t n anul 2006 la 302.99 t n anul 2007. Principalele surse de emisie au fost din procesele de productie cu o pondere de 25.10 %, din transportul rutier cu o pondere de 23.76%, din arderi in alte surse mobile i utilaje 18,70 %, precum i din celalalte activitati, dar cu o contribuie mic. Emisii anuale de SO2 (t/an)
Judetul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Teleorman Emisii anuale SO2 2756,923 2729,732 714,170 1160,300 967,185 848,683 492,568 1447,785 302,999 (t/an)
Emisii anuale de monoxid i dioxid de azot (NOx) Emisiile de NOx au sczut n perioada 2000-2004 dar au nregistrat o cretere semnificativ n perioada 2005 i 2007. Creterea emisiilor n anul 2003 a fost determinat de faptul c, ncepnd cu acest an, emisiile au fost determinate pe baza unor modele i calcule de estimare, factorii de emisie utilizai fiind mai mari fa de anii precedeni. Principalele surse generatoare de emisii de NOx au fost reprezentate de procesele de productie cu o pondere de 61.65 %, de arderi in energetica si industrii de transformare cu o pondere de 11.79 %, de arderile din industria de prelucrare cu o pondere de 9,27 %, de alte surse mobile si utilaje cu o pondere de 9.25 %, din transportul rutier cu o pondere de 7.24%, i cu o pondere nesemnificativ din instalatii de ardere neindustriale si din tratarea si depozitatrea deseurilor. Emisiile de oxizi de azot generate de toate sursele au sczut fa de anul 2006 (cu exceptia proceselor de productie care au crescut de la 1348.177 t in anul 2006 la 1846,66 t in anul 2007). Combinatul de ngrminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Mgurele (SC Turnu SA) a funcionat n anul 2007 cu instalaiile generatoare de oxizi de azot. Emisii anuale de NOx (t/an)
Judetul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Teleorman Emisii anuale NO2 19668,32 3403,120 1378,620 2070,253 1766,59 3332,82 4282,28 3081,64 (t/an)
Emisii anuale de amoniac (NH3) Emisiile anuale de amoniac, au crescut n anul 2007, comparativ cu anul 2006. Sursele generatoare de emisii de amoniac cu ponderea cea mai mare au fost reprezentate de activitile din agricultur (utilizarea ngrmintelor chimice n culturile vegetale i managementul dejeciilor) 76.19 %, respectiv de procesele de producie cu o pondere de (SC Donau Chem SRL Turnu Mgurele, combinat de obinere a ngramintelor chimice) 22.55%, arderi n industria de transformare 9,27 %, precum i de tratarea i depozitarea deeurilor 1.24%, de arderi n energetic, n industria de prelucrare, transport rutier sau instalaii de ardere neindustriale,
93
ECO SIMPLEX NOVA
totaliznd 0,02%. Referitor la industria chimic, emisiile de amoniac au sczut considerabil de la 2465.63 t n anul 2005 la 1565,04 t n anul 2006 si la 1413.185 t in anul 2007. Emisii anuale de NH3 (t/an)
Judetul 1999 2000 2001 Teleorman Emisii anuale NH3 1119,82 5411,40 3099,00 (t/an) 2002 7220,46 2003 2902,29 2004 4741,86 2005 2006 2007
3051,22 4621,69 6266,247
Emisiile de compui organici volatili nemetanici Emisiile de compui organici volatili nemetanici NMVOC, rezultate conform inventarelor de poluani atmosferici, la nivelul anului 2007, sunt prezentate n urmatorul tabel. Emisii de NMVOC pe sectoare n anul 2007
Grupa 01 02 03 04 05 06 07 08 10 Nume Arderi n energetic i industrii de tranformare Instalaii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de producie Extracia i distribuia combustibililor fosili Utilizarea solvenilor i a altor produse Transport rutier Alte surse mobile i utilaje Agricultura Total Teleorman 2006 NMVOC (t) 16.06978254 4.94705013 242.0920215 415.6407356 549.1687352 80.4138411 84.98995053 41.20170226 0.4 1434.92382
Comparativ cu anul 2006, valoarea emisiilor de COV nemetanici rezultate din activiti antropice, a scazut n anul 2007. Emisiile de NMVOC au cunoscut o scdere considerabil de la 597,117 t in anul 2006 la 84,98 t in anul 2007, la emisiile provenite din traficul rutier. Pentru toate celelalte sectoare, emisiile sunt comparabile cu cele din anul 2006 Ponderea cea mai mare a emisiilor de NMVOC o deine extractia si distributia combustibililor fosili 38.27 %, procesele de producie - 28.96 % i arderile din industria de prelucrare 16,87 %. Emisii anuale de NMVOC (t/an)
Judetul Teleorma n Emisii anuale NMVOC 199 9 2000 45,15 5 2001 321,7 9 2002 1446,2 5 2003 1228,7 4 2004 1966,88 1 2005 1516,02 1 2006 1833,26 3 2007 1434,9 2
94
ECO SIMPLEX NOVA (t/an)
Poluarea cu metale grele (mercur, plumb i cadmiu) i poluani organici persisteni (POPs) Principalele categorii de surse pentru aceti poluani n judeul Teleorman sunt reprezentate de diferite procese industriale, arderea deeurilor spitaliceti, transportul rutier i utilajele din agricultur. Romnia a ratificat, prin Legea nr. 271 din 23 iunie 2003, art. 2, Protocolul Conveniei din 1979 asupra polurii atmosferice transfrontiere pe distane lungi, referitor la metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998. Anul de referin pentru reducerea emisiilor anuale totale n atmosfera de metale grele este anul 1989. Metale grele (mercur, cadmiu, plumb) Dup datele rezultate din inventarul emisiilor de poluani atmosferici, la nivelul anului 2007 pentru judeul Teleorman, s-a nregistrat o scdere a emisiilor de metale grele comparativ cu anul 2006. - Emisiile de mercur au nregistrat o uoar scdere n anul 2007, fa de anul 2006 pe toate sectoarele de activitate, inclusiv emisiile provenite din arderi in industria de prelucrare, respectiv de la 2,90 kg in anul 2006 la 2,59 kg n anul 2007; principalele surse de emisii de mercur au fost reprezentate de arderile n industria de prelucrare (83,48 %). Emisii de metale grele pe sectoare - 2007
Grupa Nume Instalaii de ardere 02 neindustriale Arderi in industria 03 de prelucrare 04 Procese de producie 07 Transport rutier Alte surse mobile i 08 utilaje Tratarea i 09 depozitarea deeurilor Total Teleorman 2007 Hg (kg) 0.014 2.5932 0,00002574 1.4689 0.00116 21.384 0.3326 2,6E-05 0.0658 0.0567 0.4991 3.1064 0.9243 23.778 0.0924 0.5475 Pb (kg) Cd (kg)
- Emisiile de plumb s-au redus n toate sectoarele de activitate comparativ cu anii precedeni. Sursele principale de emisii de plumb au fost reprezentate de transportul rutier, cu o pondere de cca. 89,93% si de arderile n industria de prelucrare cca. 6,17% . - Activitile generatoare de emisii de cadmiu cu ponderea cea mai mare au fost reprezentate de arderile n industria de prelucrare 60,74 %, transportul rutier
95
ECO SIMPLEX NOVA
12,01 %), tratarea si depozitarea deseurilor 16,88 %, dar i alte activiti, ce au aport mai mic. Emisii anuale de metale grele (kg/an)
Judetul 1999 2000 Teleorman Emisii 0,000 anuale Hg (kg/an) Emisii 0,5 anuale Cd (kg/an) Emisii 3026,0 anuale Pb (kg/an) 2001 0,000 50,9 2748,8 2002 0,220 0,443 2003 5,777 12,239 2004 2005 2006 2007 3,10 0,54 23,7
15,168 5,571 5,925 8,314 3,051 3,506
416,10 152,20 174,26 89,82 43,36
Poluani organici persisteni (POPs) Poluanii organici persisteni sunt substane chimice foarte stabile care se pot acumula n lanurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sntaii omului i mediului nconjurtor. POP sunt compui organici de origine natural sau antropic cu urmatoarele caracteristici: - sunt rezisteni la degradarea n mediu - au solubilitate scazut in ap dar ridicat n mediile grase - pot fi transportai pe distane mari (transfrontier), depozitndu-se departe de locul de origine - se acumuleaz n sistemele terestre i acvatice - prezint efecte acute i cronice asupra sntaii umane i speciilor de animale; n vederea reducerii impactului asupra mediului nconjurtor, Programul Naiunilor Unite pentru mediu a adoptat n cadrul Conveniei de la Stockholm (mai 2001 ) un program viznd controlul i eliminarea a 12 POPs (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorurai PCB; subproduse: dioxine, furani). n ara noastr, principala surs care contribuie la emisiile de substane organice persistente este agricultura, n special prin depozitele existente cu substane neidentificate i/sau expirate. O alt surs o reprezint industria chimic productoare de pesticide precum i importul de substane comerciale. Inventarul substanelor potenial toxice i periculoase la nivelul judeului Teleorman, a pus n eviden faptul c substane interzise a se fabrica i utiliza pe teritoriul Romniei, precum aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor i HCB, nu au fost identificate n jude. Informaiile referitoare la imisiile de poluani organici persisteni sunt reduse datorit urmtoarele cauze: lipsa echipamentelor de msur, costurile ridicate ale analizelor i insuficiena surselor de finanare, lipsa metodelor standard specifice.
96
ECO SIMPLEX NOVA
Romnia a ratificat, prin Legea nr. 271 din 23 iunie 2003, art. 1, Protocolul Conveniei din 1979 asupra polurii atmosferice transfrontiere pe distane lungi, referitor la poluanii organici persisteni, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998. Anul de referin pentru reducerea emisiilor anuale totale n atmosfera de poluani organici persisteni ce fac obiectul protocolului prevzut la art. 1 este anul 1989. Principalele categorii de surse pentru aceti poluani n judeul Teleorman sunt reprezentate de arderile n industria de prelucrare i arderea deeurilor spitaliceti. n figura urmatoare. este prezentat evoluia emisiilor de HAP, dioxine i PCB comparativ cu anii precedeni. Cantiti anuale de compui organici persisteni
Judetul Teleorman Emisii anuale PAH(t/an) Emisii anuale Dioxine (g/an) Emisii anuale PCB (kg/an) 1999 2000 0 2001 0 2002 0,000001 2003 0,012668 2004 0,015530 2005 0,010798 2006 0,014486 2007 0,01429
0,050
0,001
0,000
0,000
0,000
1,510-8 0.000184
0,001
0,001
0,005
0,001
0,001
Calitatea aerului ambiental grania romno - bulgar Monitorizarea calitii aerului prin staiile automate din cadrul Sistemului de monitorizare comun a calitii aerului n oraele de la grania romno-bulgar de-a lungul Dunrii de Jos Judeul Teleorman beneficiaz de trei staii automate de monitorizare a calitii aerului i o staie meteorologic automat (n municipiul Turnu Mgurele) n cadrul Sistemului de monitorizare comun a calitii aerului n oraele de la grania romno-bulgar de-a lungul Dunrii de Jos. Acest sistem a devenit operaional ncepnd din luna noiembrie 2002. Prin staiile automate din cadrul Sitemului de monitorizare comun a calitii aerului n oraele de la grania romno-bulgar de-a lungul Dunrii de Jos, din localitile Turnu Mgurele i Zimnicea, n anul 2007 s-a efectuat un numr de 128 215 msurtori la poluanii gazoi i 650 probe medii zilnice pentru pulberi n suspensie (PM10).
97
ECO SIMPLEX NOVA
Rezultatele monitorizrii calitii aerului prin staiile automate in cursul anului 2007
Ora Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Staia TRT1 TRT1 TRT1 TRT1 TRT1 TRT1 Tipul staiei Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Tip poluant SO2 NO2 O3 NO NH3 CO UM Nr. determinri 8155 7819 6640 3003 1717 8477 Conc. medie anual 11.22 6.74 38.83 14.83 10.76 0.25 Frecvena depirii VL sau CMA 0 0,02 . 0.26 0 0.09 Mentionam ca in data de 16.11.2007 s-a scos din folosinta cuptorul de conversie termica - H2S, ramanad doar analizorul de SO2 Aceste valori sunt inregistrate de analizorul de SO2 in perioada17.11. 200731.12.2007 Obs.
g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 mg/m

3
Turnu Mgurele
TRT1
Staie de fond urban
H2S
g/m3
7104
0.63
0.29
Turnu Magurele
TRT1
Statie de fond urban
SO2ref
g/m3
941
4.29
Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu
TRT1 TRT2 TR-
Staie de fond urban *Staie de fond periurba n *Staie
PM10
g/N m3 g/m3 g/m3
294
25.69
5.78
SO2 NO2
7031 7198
10.25 21.99
0 0.56
98
ECO SIMPLEX NOVA Mgurele T2 de fond periurba n *Staie de fond periurba n *Staie de fond periurba n *Staie de fond periurba n *Staie de fond periurba n Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond urban Staie de fond ur ban Staie de fond urban
Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Turnu Mgurele Zimnicea Zimnicea Zimnicea Zimnicea Zimnicea Zimnicea Zimnicea Zimnicea
TRT2 TRT2 TRT2 TRT2 TRZ TRZ TRZ TRZ TRZ TRZ TRZ TRZ
O3
g/m3
7142
38.93
NO
g/m3
6235
5.60
NH3
g/m3
6218
16.21
0,84
PM10
g/N m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 mg/m

3
262
23.64
4.58
SO2 NO2 O3 NO CS2 CO H2S PM10
7452 7482 6789 6386 7469 8511 6446 94
12.97 12.57 71.99 11.81 3.93 0.22 1.85 38.24
0 0 11.75 0.31 0 6.45 21.28
g/m3 g/N m3
99
ECO SIMPLEX NOVA
Dioxidul de sulf Msurtorile efectuate la staiile automate din cadrul Sistemului automat de monitorizare a calitii aerului nu au pus n eviden depirea valorii limit orare pentru protecia sntii umane (350 g/m3) pe tot parcusul anului 2007. Valoarea limit zilnic pentru protecia sntii umane (125 g/m3) nu a fost depit la nici una din staii n anul 2007. Valorile maxime zilnice inregistrate au fost de : statia Turnu 1- 49.47 g/ m3 , statia Turnu 2 57.65 g/ m3 , statia Zimnicea 84.62 g/ m3 . Valoarea limit pentru protecia ecosistemelor (20 g/m3 pe an calendaristic) nu a fost, depit la nici una dintre statii. Comparativ cu anul 2006, concentraia medie anual a sczut la toate cele trei staii automate. Concentraii ale dioxidului de azot n anul 2007, concentraiile medii orare pentru poluantul dioxid de azot au depit valoarea limit orar pentru protecia sntii umane (200 g/m3) la staiile automate din municipiul Turnu Mgurele, cu frecvena de 0,02 % la staia Turnu 1, respectiv 0,56 % la staia Turnu 2. La staia automat Zimnicea nu a fost depit valoarea limit orar. Valoarea limit anual pentru protecia sntii umane (40 g/m3 pe an calendaristic) i valoarea limit anual pentru protecia ecosistemelor (30 g/m3 pe an calendaristic) nu au fost depite n anul 2007 Concentraii de amoniac Indicatorul amoniac a fost determinat, prin msurtori medii orare, la cele dou staii automate de monitorizare din Turnu Mgurele. Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipuleaz o valoare maxim admisibil pentru amoniac, pentru un timp de mediere orar, concentraiile medii orare au fost raportate la o valoare limit de 250 g/mc, valoare negociat cu partea bulgar.
In cadrul statiei automate Turnu 2, se constata ca nu s-a depasit valoarea limita orara negociata in cursul anului 2007, iar la staia Turnu 2, frecven de depire a valorii limit orare este mai mare fata de anul 2006.
Valorile medii anuale sunt mai mici dect n anul 2006 la ambele statii automate din Turnu Magurele. Valoarea maxima orara a fost: 62.91 g/m3 la staia Turnu 1, 1769.06 g/m3 la staia Turnu 2. Valoarea limita zilnic, conform STAS 12574/87 (100 g/m3) a fost depit de 13 ori, reprezentnd o frecven de 3.56 % la staia Turnu 2, iar in cadrul statiei
100
ECO SIMPLEX NOVA
Turnu 1 nu a fost depasita. Precizm c valoarea limit negociat cu partea bulgar pentru amoniac probe medii zilnice este aceeai cu valoarea maxim admisibil conform STAS 12574/87. Concentraiile mari de amoniac n zona Turnu Mgurele se datoreaz emisiilor rezultate din activitatea agentului economic SC Donau Chem SRL Turnu Mgurele (SC Turnu SA Combinat de ngraminte Chimice). Amoniacul in anul 2007, in ceea ce priveste numrul de depiri ale valorii limit orare i concentraiile medii anuale: staia Turnu 1 concentraia medie anual a sczut de la 15.93 g/mc n 2006 la 10.76 g/mc n 2007; numrul de depiri ale valorii limit orare a sczut de la 10 n anul 2006 la nici o depasire in anul 2007; staia Turnu 2 concentraia medie anual a sczut de la 27,3 g/mc n 2006 la 16.21 g/mc in anul 2007; numrul depirilor valorilor limit orare a crescut de la 42 n anul 2006 la 74 in anul 2007. Ozonul troposferic (poluarea fotochimic) Ozonul devine poluant pentru atmosfer cnd se formeaz n stratul inferior al atmosferei, n troposfer, zona n care triesc majoritatea vieuitoarelor. n judeul Teleorman, monitorizarea continu a ozonului prin cele trei staii automate n zona Zimnicea i Turnu Mgurele a pus n eviden faptul c, pe parcursul anului 2007, cele mai mari valori s-au nregistrat n perioada de vara. Valorile int i obiectivele pe termen lung pentru ozon sunt stabilite prin Ordinul 592/2002. n urma validrii datelor nregistrate la cele trei staii automate de monitorizare a calitii aerului au rezultat c valoarea int pentru protecia sntii umane (120 g/mc - reprezentnd valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore calculat din medii orare) a fost depit la : staia Turnu 1 cu o frecventa de 0.26 %, staia Zimnicea cu o frecventa de 11.75%, statia Turnu 2 nu a fost depit valoarea int pentru protecia sntii umane. Concentraia medie n anul 2007 a fost uor mai ridicat dect valoarea medie anuala 2006 la staiile din Turnu Mgurele i mai sczut la staia Zimnicea Pragul de informare, conform Ordinului 592/2002 (180 g/m3 - valoare medie orar) a fost depita cu o frecventa de : 0.01 % la staia automata Turnu 2 - Turnu Mgurele, 0.88 % la statia automata Zimnicea n anul 2007 la statia automata Zimnicea, s-a nregistrat depirea pragului de alert de 240 g/m3 valoare medie orar, msurat dar nu timp de trei ore consecutiv, conform Ordinului 592/2002 pentru indicatorul ozon , frecventa de depasire a fost de 0.15%.
101
ECO SIMPLEX NOVA
Pulberi n suspensie (PM10 i PM 2,5) Pentru monitorizarea calitii aerului, A.P.M. Teleorman a efectuat n cursul anului 2007, pentru indicatorul pulberi n suspensie - fraciunea PM10, un numr de 960 determinri n 4 puncte de control: Staia Turnu 1 Primria Turnu Mgurele, Staia Turnu 2 staia de captare ap cu criburi Turnu Magurele, Staia Zimnicea Primria Zimnicea i sediul A.P.M Alexandria. Valorile limit pentru indicatorul pulberi n suspensie fraciunea PM10 sunt prevzute n Ordinul 592/2002. Se constat depirea valorii limit zilnice pentru protecia sntii umane - 50 g/mc, n toate cele 4 punctele de control: Alexandria, Zimnicea, Turnu 1, Turnu 2 (fig. 2.7.5.1): Staia Turnu 1 - pulberi n suspensie PM10 294 determinri; frecvena de depire a valorii limit: 5.78 %, cu un maxim de 86.54 g/mc Staia Turnu 2 - pulberi n suspensie PM10 - 262 determinri; frecvena de depire a valorii limit: 4.58% cu un maxim de 66.86 g/mc. Staia Zimnicea - pulberi n suspensie PM10 94determinri; frecvena de depire a valorii limit: 21.28%, cu un maxim de 148.40 g/mc A.P.M. Alexandria - pulberi in suspensie PM10 - 310 determinri; frecvena de depire a valorii limit: 60.32 %, cu un maxim de 176.07 g/mc. Concentraiile medii anuale la indicatorul pulberi n suspensie fraciunea PM10 la staiile Turnu 1 (25.69 g/mc), Turnu 2 (23.64 g/mc) din Turnu Mgurele si statia Zimnicea (38.24 g/mc) se nscriu sub valoarea limit anual pentru protecia sntii umane (40 g/mc). n punctul de control Alexandria valorile medii anuale au fost de 60.05 g/mc. De menionat este faptul ca staia unde s-a nregistrat valori ridicate la indicatorul pulberi n suspensie este situat n zona urbana, n apropierea cilor rutiere. Comparativ cu anul 2006, nivelul de impurificare cu pulberi n suspensie a nregistrat o scdere n toate cele patru puncte de control. Poluarea atmosferei cu pulberi n suspensie are mai multe cauze. n primul rnd procesele de producie (industria metalurgic, industria chimic etc.), apoi centralele termice, antierele de construcii i transportul rutier. n zona Turnu Mgurele, de pe platforma chimic se elimin n atmosfer o gam variat de pulberi: pirit, cenui de pirit, fosforit, fosfogips, carbonat de calciu, uree, NPK, calcar, azotat de amoniu. Principalele surse punctiforme care emit pulberi n atmosfer n mod controlat sunt instalaiile de uree i azotat de amoniu granulat (turnurile de granulare). Pentru indicatorul pulberi sedimentabile, n anul 2007 s-au efectuat 130 determinri medii lunare n 12 puncte de control din localitile urbane Alexandria, Turnu Mgurele i Zimnicea. S-au nregistrat 2 depiri ale concentraiei maxime admisibile (17 g/m2*lun), n conformitate cu prevederile STAS 12574/87 n localitile Alexandria (statia meteo) i Turnu Mgurele (port). Concentraia maxim
102
ECO SIMPLEX NOVA
nregistrat a fost de 19,55 g/m2*lun. Sursele de pulberi sedimentabile sunt aceleai ca n cazul pulberilor n suspensie. Metale grele A.P.M. Teleorman nu a efectuat determinri la indicatorul plumb n anul 2005 datorit lipsei de echipamente necesare aplicrii metodei de referin pentru analiza plumbului prevzut n ISO 9855/1993 Aer nconjurtor determinarea coninutului de plumb din aerosolii colectai pe filtre prin spectroscopie cu absorbie atomic. n anii precedeni: 2003, respectiv 2004, s-au efectuat determinri la indicatorul plumb din pulberi n suspensie n 4 puncte de control situate n localitile urbane Alexandria, Turnu Mgurele i Zimnicea. Metoda de analiz utilizat a fost metoda fotometric conform STAS 10816/1976. Concentraiile medii anuale nu au depit valoarea limit anual pentru protecia sntii umane (0.5 g/mc) conform Ordinului MAPM nr.592/2002. Cea mai mare valoarea medie anual s-a nregistrat n punctul de control sediul A.P.M. Alexandria. Sulfura de carbon La staia automat Zimnicea sunt monitorizai i poluanii sulfur de carbon i hidrogen sulfurat, din cauza prezenei combinatului de vscoz i celuloz, situat pe malul bulgresc, n localitatea Svitov ce constituie o potenial surs de poluare transfrontier. Pentru indicatorul sulfur de carbon, valoarea limit orar negociat cu partea bulgar (15 g/mc) a fost depit cu o frecven de 0.31%; valoarea maxim nregistrat a fost 23.91g/mc. Att valorarea medie zilnic negociat cu partea bulgar pentru sulfura de carbon probe medii zilnice de 8 g/m3, ct i concentraia maxim admisibil conform STAS 12574/87 de 5 g/m3, au fost depite cu o frecventa de: 29.04% probe medii zilnice conform STAS 12574/87, 7.95 % probe medii zilnice conform limitelor stabilite cu partea bulgar. Hidrogenul sulfurat Acest indicator a fost monitorizat la staia automata Zimnicea i la staia automatTurnu1 din Turnu Mgurele (mentionam ca statia Turnu 1, in data de 16.11.2007, s-a scos din functiune cuptorul de conversie termicaH2S, ramanand doar analizorul de SO2). Cand facem referiri la indicatorul H2S de la statia automata Turnu1, vorbim de perioada 01.01.2007-16.11.2007. valorile limit negociate cu partea bulgar sunt de 5 g/m3 pentru media orar i 3 g/m3 pentru media zilnic. concentraia admisibil zilnic, dup STAS 12574/87 este de 8 g/m3. Astfel, msurtorile efectuate la staiile automate din cadrul Sistemului automat de monitorizare a calitii aerului au pus n eviden depirea valorii limit orar cu frecvena:
103
ECO SIMPLEX NOVA
6.45% n anul 2007, la staia automat Zimnicea 0.29% la staia automata Turnu 1 Valorile maxime inregistrate de statiile automate in cursul anului 2007au fost de: 16.72 g/m3- la staia Zimnicea, 17.94 g/m3 la staia Turnu 1. Concentraiile medii zilnice nu au fost depite, dupa valorile limit conform STAS 12574/87. Concentraiile medii zilnice au fost depite dupa valorile limit negociate cu partea bulgar de 3 g/m3 pentru media zilnic cu frecvena de: 12.05 % la statia Zimnicea 0.63 % la staia Turnu 1. Monoxidul de carbon Monoxidul de carbon se monitorizeaz n cadrul staiilor automate Turnu 1 si Zimnicea din Turnu Mgurele respectiv Zimnicea. n anul 2007, concentraia medie anual a sczut la staia Zimnicea cat i la staia Turnu 1, comparativ cu anul 2006 Valoarea limit pentru protecia sntii umane (valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore 10 mg/m3) a fost depit la staia automata Turnu 1, n anul 2007. Zone afectate si zone cu risc de poluare atmosferica Zona critic sau zona fierbinte este zona pe teritoriul creia se nregistreaz depiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fa de normele standardizate, producndu-se deteriorri grave ale strii mediului cu o serie de consecine asupra sntii oamenilor, economiei i capitalului natural al rii. n judeul Teleorman, zona cea mai afectat n ceea ce privete calitatea aerului este zona de frontier Turnu Mgurele Zimnicea. Aceast situaie in municipiul Turnu Magurele este determinat de prezena agentului economic SC Donau Chem SRL Turnu Mgurele (SC Turnu SA) - combinat chimic de producere a ngrmintelor chimice cu azot i a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, ngrminte lichide, ngrminte complexe de tip N: P si N:P:K. Obiectivul este amplasat la 4 km sud de oraul Turnu Mgurele, pe malul Dunrii i din activitatea sa se emit n atmosfer gaze cu dioxid de azot, protoxid de azot, amoniac, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, fluor, pulberi. La acestea se adaug i poluarea generat de emisiile n atmosfer provenite din arderile combustibililor n procesele tehnologice, instalaii de ardere neindustriale centrale termice, mijloacele de transport. n zona Zimnicea, calitatea aerului este afectat de poluarea cu hidrogen sulfurat i sulfur de carbon, datorit prezenei fenomenului de poluare transfrontier. Sursa responsabil de aceste emisii este reprezentat de combinatul de vscoz i celuloz, situat pe malul bulgresc, n localitatea Svistov.
104
ECO SIMPLEX NOVA
Nr crt
Sursa de poluare SC CALOR SERV SRL (fosta SC TAC SA) Turnu Magurele Str. Stadionului Nr. 12 SC DONAU CHEM SRL Turnu Magurele, str. Portului nr. 1 SC SUINPROD SA Zimnicea,Str.Cam pului nr.1-Ferma Zimnicea SC SUINPROD SA , Zimnicea,Str.Cam pului nr. 1- Ferma Dracea
Tipul de activitate conform OUG 195/2005
Principalii poluantii atmosferici
Intervalul de functionare
1.
1.1Instalatii de combustie>50 MW 4.2./4.3.Instalatie compusi chimici anorganici de baza si ingrasaminte 6.6.b,c. Instalatii pentru cresterea intensiva a porcinelor > 2000 locuri >750 de locuri ptr. Scroafe 6.6.b,c. Instalatii pentru cresterea intensiva a porcinelor > 2000 locuri >750 de locuri ptr. Scroafe
SO 2, NOx, pulberi CO2, SO2, NOx, CO, pulberi, NH3, HF, HCl, Pulbere uree, N2O, Pulbere azotat amoniu, pulberi NPK
Trim. I + II
2.
8013 ore
3.
CO, NO2, SO2, CO2, Pulberi,
8760 ore
4.
CO, NO2, SO2, CO2, Pulberi,
8760 ore Prin adresa nr. 1012/12.06.07 , UVCP a informat ARPM Piteti i APM Teleorman c n conformitate cu OUG 3/07.02.2007, Consiliul de Administraie a aprobat Programul de Restructurare Total prin lichidare voluntar.
5.
S.C. U.V.C.P. S.A TurnuMagurele,St r.Libertatii nr.209
5.1Instalatii pentru eliminareasau valorificarea deseurilor periculoase,avind o capacitate mai mare de 10 tone/zi
SO2, Pulberi totale, Cu , Pb, Cl, As, NOx, NH3,
105
ECO SIMPLEX NOVA
2.2.2 Apa Resursele de ap ale judeului sunt constituite din apele de suprafa ruri, lacuri, fluviul Dunrea i ape subterane. Resursele de ap teoritice i tehnic utilizabile
Jude Teleorman Resurse de ap de suprafa [mii mc] Teoretic Utilizabil 4730000 3482558 Resurse de ap din subteran [mii mc] Teoretic Utilizabil 1834000 1666000
Sursa: S.G.A. Teleorman Ape de suprafa Totalul cursurilor de ap codificate ale judeului este de 1569 km, ns de interes major pentru economie i protecia mediului sunt cursurile mijlocii i inferioare ale rurilor pe care se organizeaz activitatea de supraveghere i control, respectiv pe o lungime de 948 km - 13 ruri interioare i 87 km fluviul Dunrea. Starea calitii rurilor interioare n cursul anului 2007, ncadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe clase de calitate n raport cu indicatorii fizico-chimici a avut urmtoarea distribuie raportat la lungimea rurilor interioare monitorizate: clasa a II-a de calitate - 166 km, reprezentnd 17.5% clasa a III-a de calitate 643 km, reprezentnd 67.8% clasa a IV-a de calitate 139 km, reprezentnd 14.7%. ncadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe clase de calitate conform Ordinului MAPM nr. 1146/2002 pentru anul 2006
BAZIN HIDROGRAFIC ARGES - 2006 CURSUL DE LUNGIMEA ( km) TRONSONUL AP Tot. I II III IV CLNITEA Izvoare Bujoreni 11 11 Moteni ieire jude 58 58 GLAVACIOC Intrare jude ieire jude 66 66 SERICU Izvor confl. Glavacioc 30 30 MILCOV Izvor confl. Glavacioc 45 45 TOTAL BAZIN 210 169 41 BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA - 2006 CURSUL DE LUNGIMEA ( km) TRONSONUL AP Tot. I II III IV VEDEA Intr. Judet Roiorii de Vede 38 38 Roiorii de Vede - Alexandria 38 38 Alexandria am. confl. 19 19 Teleorman V V 106
ECO SIMPLEX NOVA
BRATCOV BURDEA CINELUI CLNIA TELEORMAN NANOV Teleormnel TOTAL BAZIN
confl. Teleorman confl. Dunre Izvor confl. Vedea Izvor confl. Vedea Intr. judet confl. Vedea Intr. judet confl. Teleorman Intr. judet confl. Clnia Av. confl. Clnia confl. Vedea Izvor confl. Vedea Izvor confl. Teleorman
29 39 107 106 70 64 32 27 30 599
27 65
38
29 39 107 106 70 64 32 30 496
BAZIN HIDROGRAFIC CLMUI - 2006 CURSUL DE TRONSONUL AP CLMUI Izvoare Clmui Clmui confl. Dunre TOTAL BAZIN
Tot. 50 89 139
LUNGIMEA ( km) I II III IV 50 89 50 89
V -
Sursa: AN Apele Romne Direcia Apelor Arge VedeaPiteti ncadrarea tronsoanelor de ru caracteristice pe clase de calitate n raport cu indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006, pentru anul 2007
BAZIN HIDROGRAFIC ARGES - 2007 CURSUL DE TRONSONUL AP CLNITEA Izvoare Bujoreni Moteni ieire jude GLAVACIOC Intrare jude ieire jude SERICU Izvor confl. Glavacioc MILCOV Izvor confl. Glavacioc TOTAL BAZIN BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA - 2007 CURSUL DE TRONSONUL AP VEDEA Intr. Judet Roiorii de Vede Roiorii de Vede - Alexandria Alexandria am. confl. Teleorman confl. Teleorman confl. Dunre BRATCOV Izvor confl. Vedea BURDEA Izvor confl. Vedea CINELUI Intr. Judet confl. Vedea CLNIA Intr. judet confl. Teleorman TELEORMAN Intr. judet confl. Clnia Tot. 11 58 66 30 45 210 Tot. 38 38 19 29 39 107 106 70 64 LUNGIMEA ( km) I II III IV 11 58 66 30 45 210 LUNGIMEA ( km) I II III IV 38 38 107 19 29 39 106 70 64 V V 107
ECO SIMPLEX NOVA
NANOV Teleormnel TOTAL BAZIN
Av. confl. Clnia confl. Vedea Izvor confl. Vedea Izvor confl. Teleorman
32 27 30 599
32 27 166
30 433
BAZIN HIDROGRAFIC CLMUI - 2007 CURSUL DE TRONSONUL AP CLMUI Izvoare am evac. SC Suinprod SA Ferma Dracea Am evac. SC Suinprod SA Ferma Dracea am. Crngu Am. Crngu confl. Dunre TOTAL BAZIN
Tot. 103 3 33 139
LUNGIMEA ( km) I II III IV 103 3 33 139
V -
Sursa: AN Apele Romne Direcia Apelor Arge VedeaPiteti Dac se face o comparaie cu anul 2006, se constat c tendinele de evoluie pe termen scurt a calitii cursurilor de ap, pe sectoarele de ru analizate, au fost de mbuntire. Astfel, se constat creterea ponderii tronsoanelor de ap ncadrate la clasele a II-a i a III-a de calitate, respectiv scderea lungimii tronsoanelor de ap de clasa a IV-a de calitate i nu au fost tronsoane de ap ncadrate n clasa a V-a. Fa de lungimea total a rurilor interioare investigate, ponderea tronsoanelor cu ap este prezentat n urmatoarea figura: clasa a II-a de calitate a crescut de la 6.9 % din lungimea rurilor interioare monitorizate n 2006, la 17.5% (166 km) n anul 2007; clasa a III-a de calitate a crescut de la 27.1% n 2006 (257 km) la 67.8% n 2007 (643 de km); clasa a IV-a de calitate a sczut de la 66.0% n 2006 (626 km) la 14.7% n 2007 (139 km). Situaiile de mbuntire a calitii cursurilor de ap, n anul 2007 fa de anul 2006, au totalizat 537 km, din care: - 398 km au trecut de la clasa a IV-a la clasa a III-a de calitate n bazinele hidrografice Vedea (357 km) i Arge (41 km) ; - 139 km au trecut de la clasa a IV-a la clasa a II-a de calitate n bazinul hidrografic Vedea. Se constat ns i situaii de nrutire a calitii rurilor interioare: 38 km, pe rul Vedea, au trecut de la clasa a II-a la clasa a III-a de calitate; 50 km pe cursul de ap Clmui au trecut la clasa a IV-a de la clasa a III-a de calitate.
n urmatorul tabel se prezint ncadrarea seciunilor de control monitorizate pe clase de calitate conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 din punct de vedere al indicatoriilor fizico-chimici i biologici:
108
ECO SIMPLEX NOVA
Indicatorii de calitate biologici ai apelor de suprafa

Cursul de ap BH VEDEA Vedea P.H. Alexandria Av. ev. Urbis Roiorii de Vede Am. confl. Teleorman Am. cf . Dunre P.H. Ttrti Am. cf .Vedea Am. cf .Vedea Am. cf . Vedea Am. cf .Vedea Am. cf . Teleorman Am. cf . Teleorman Am. cf .Vedea III III III III III II III II III III III II III III III III IV IV IV 2.26 2.35 2.33 2.27 2.21 2.32 2.53 2.30 2.29 2.17 2.30 2.32 2.52 2.38 2.90 2.26 2.67 2.60 2.35 II III III II II III III II II II III III III III IV II III III III Clasa de calitate din Clasa de calitate conform punct de vedere Ordinului MAGA 161/2006 fizico-chimic Indicatori biologici Seciunea de control conform Ordinului Index saprob Clasa de MAGA 161/2006 MZB calitate
Teleorman
Bratcov Burdea Cinelui Clania Teleormnel Nanov BH ARGE Clnitea Am. Bujoreni Glavacioc Com. Baciu Milcov Am. cf. Glavacioc Sericu Am. cf . Glavacioc BH CLMUI Clmui Com. Clmui Clmui PH Crngu Clmui Com. Lisa
Sursa: AN Apele Romne Direcia Apelor Arge VedeaPiteti
Distribuia calitii cursurilor de ap din punct de vedere al indicatorilor biologici, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, raportat la lungimea rurilor interioare monitorizate, a fost urmtoarea: clasa a II-a de calitate - 444 km, reprezentnd 46.8 % clasa a III-a de calitate 459 km, reprezentnd 48.4% clasa a IV-a de calitate 45 km, reprezentnd 4.8%. Comparativ cu anul 2006, se constat mbuntirea calitii rurilor interioare: Evoluia calitii rurilor interioare din punct de vedere al indicatorilor biologici
Anul 2006 2007 Clasa de calitate conform Ordinului MAGA 161/2006 Indicatori biologici Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V km % km % km % km % 96 10.1 768 81.0 39 4.1 45 4.8 444 46.8 459 48.4 45 4.8 109
ECO SIMPLEX NOVA
Calitatea apelor n jude este afectat de activitaile economice preponderente specifice judeului. Principalele surse de poluare a apelor n judeul Teleorman sunt: industria chimic, industria extractiv, zootehnia i agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate epurate sunt bazinele hidrografice Vedea i Dunre. Sursele poteniale care conduc la ncrcarea apelor de suprafa cu diferii poluani pot fi surse punctiforme sau / i surse difuze. n general, cota cea mai mare din potenialul de poluare n cazul surselor de poluare punctiforme aparine unitilor din domeniile gospodriei comunale i zootehniei; urmeaz apoi, agenii economici din industria extractiv (SC PETROM SA Bucureti, Grupul de Zcminte Videle Vadu Lat i Grupul de Zcminte Preajba Nord i Sud). Poluarea difuz se refer la intrri de poluani n mediul acvatic cu o provenien mai greu de identificat i controlat. Este aici inclus n special poluarea din agricultur, datorit administrrii de fertilizatori, depunerile solide i/ au lichide din atmosfer. Sursele difuze, de asemenea, includ polurile cauzate de consumul de produse/materii prime din industrie (industria extractiv) sau populaie. Starea lacurilor Lacurile prezint modificri ale indicatorilor de calitate comparativ cu efluentul principal, datorit stagnrii apei un anumit timp, insolaiei puternice i fenomenelor de stratificare termic i mineral. Stagnarea apei n lac conduce la o decantare natural a materiilor n suspensie, apa lacurilor fiind mai limpede i mai puin sensibil la condiiile meteorologice. Apa lacurilor se caracterizeaz, n general printr-un coninut mai ridicat n substane organice, nutrieni i biomas planctonic, ce pot avea repercursiuni i asupra unor indicatori organoleptici fizici: gust, miros, culoare, turbiditate si pH. SGA Teleorman a efectuat expertize fizico-chimice i biologice privind calitatea lacurilor: Suhaia, Lacul Srat, Moteni, Acum. Roiori i Acum. Furculeti. Calitatea apei lacurilor
Nr. crt. 1 2 3 4 5 Calitatea apelor n conformitate cu Ordinului MAGA 161/2006 ncafrarea din punct de Clasa de calitate vedere al indicatorilor Indicatori fizicobiologici chimici II hipertrof III hipertrof III hipertrof II eutrof III hipertrof
Lac Lac Suhaia Acum. Roiori Acum. Furculeti Lacul Srat Lac Moteni

110
ECO SIMPLEX NOVA
Se constat depiri ale standardelor de calitate pentru clasa a II-a, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, n cazurile lacurilor: Moteni, Acum. Roiori i Acum. Furculeti. Starea lacurilor din punct de vedere biologic, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, este afectat: n anul 2007, lacurile monitorizate s-au ncadrat n gradul de trofie hipertrof, iar Lacul Srat n gradul de trofie eutrof. Starea fluviului Dunrea Dunrea este principalul colector al apelor curgtoare ale Romniei, parcurgnd n ara noastr, de la intrare pn la vrsare 1075 km. Judeul Teleorman este mrginit la sud , pe o distan de 87 km de Dunre, care constituie n acelai timp i limita natural dintre Romnia i Bulgaria. Principalul afluent al Dunrii pe sectorul romn, corespunztor judeului Teleorman este rul Vedea. Conform standardelor de calitate prevzute de Ordinul MAGA nr. 161/2006, fluviul Dunrea se ncadreaz n clasa a II-a de calitate att din punct de vedere fizico-chimic, ct i din punct de vedere al indicatorilor biologici. Calitatea apei fluviului Dunrea
Clasa de calitate conform Ordinului MAGA 161/2006 Indicatori fizicochimici II II II Clasa de calitate conform Ordinului MAGA 161/2006 Indicatori biologici Index saprob Clasa de MZB calitate 2.00 II 1.91 II 2.00 II
Cursul de ap Dunre Dunre Dunre
Seciunea de control Ostrovul Gsca Turnu Mgurele Zimnicea
Sursa: AN Apele Romne Direcia Apelor Arge VedeaPiteti Ape subterane Apele subterane reprezint una din resursele naturale ale judeului din care se asigur necesarul de ap pentru consum n scop potabil i menajer. Protecia resurselor de ap subteran mpotriva epuizrii, degradrii i polurii prezint o importan deosebit, fapt pentru care apa subteran a fost monitorizat de S.G.A. Teleorman prin intermediul a 36 foraje hidrogeologice situate n luncile rurilor. Din datele furnizate de ctre S.G.A. Teleorman, pentru anul 2007, se constat c valorile indicatorilor analizai se ncadreaz n limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991 cu excepia indicatorilor prezentai n urmatorul tabel:
111
ECO SIMPLEX NOVA
Calitatea apelor subterane - Indicatorii care au depit valorile limit conform STAS 1342/1991
Nr .cr t. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Foraj monitorizat Videle Vleni Slobozia-Trsnitu Drcani Drcani Peretu Peretu Sfineti Glavacioc Drgneti de Vede Vcreti Cervenia Angheleti Naipu Valea Cireului Turnu Mgurele Seaca Seaca Seaca Balta Srat Lisa Lisa Roiorii de Vede Alexandria Alexandria Ttrtii de Sus Ttrtii de Sus Lada Vitneti Vitneti Vitneti Moteni Est Frumoasa Lceni Albeti Piatra Corpul de ap ROGWAG-1090050 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090080 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090080 ROGWAG-1090080 ROGWAG-1090080 ROGWAG-1140100 ROGWAG-1140100 ROGWAG-1140100 ROGWAG-1140100 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 ROGWAG-1090090 Cod foraj F1 F1 F1 F1 F1A F3 F1 F1 F1 F1 F1 F3 F1 F1 F1 F6 F1 F2 F4 F1 F1 F2 F1 F1 F4 F2 F3 F2 F1 F2 F3 F1 F1 F1 F1 F1 Indicatorii de calitate care au depit limitele admise cf. STAS 1342/1991 Fe, Zn Mn Fe amoniu, Mn, Fe Fe Fe, Mn Mn Fe, Zn Fe, Mn, Zn Fe, Mn Fe, Zn Mn, Zn Mn, Zn Fe Fe
Sursa: AN Apele Romne Direcia Apelor Arge VedeaPiteti Concluzii Captrile de ap au reprezentat, n anul 2007, 77.4% din totalul cerinelor de ap programate din surse directe, datorit supraestimrii cerinelor de ap pentru anumite sectoare economice, n special pentru agricultur.
112
ECO SIMPLEX NOVA
La nivel de jude, n 2007, se constat creterea gradului de utilizare a apei la 77.4% fa de 44.5% ct s-a realizat n anul 2006. Din totalul captrilor de ap realizate n anul 2007, 9395 mii mc de ap au fost captai din surse de ape subterane (18.6%) i 40994 mii mc au fost captai din surse de ape de suprafa (81.4 %). Pe rurile interioare, fa de anul 2006, tendinele de evoluie pe termen scurt a calitii cursurilor de ap din punct de vederea fizico-chimic, pe sectoarele de ru analizate, au fost de mbuntire. Astfel, se constat creterea ponderii tronsoanelor de ap ncadrate la clasele a II-a i a III-a de calitate, respectiv scderea lungimii tronsoanelor de ap de clasa a IV-a de calitate i nu au fost tronsoane de ap ncadrate n clasa a V-a. Comparativ cu anul 2006, se constat mbuntirea calitii rurilor interioare i din punct de vedere al indicatorilor biologici, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006. Conform standardele de calitate prevzute de Ordinul MAGA nr. 161/2006, fluviul Dunrea se ncadreaz n clasa a II-a de calitate att din punct de vedere fizico-chimic, ct i din punct de vedere al indicatorilor biologici. Referitor la calitatea lacurilor monitorizate: Suhaia, Lacul Srat, Moteni, Acum. Roiori i Acum. Furculeti, se constat depiri ale standardelor de calitate pentru clasa a II-a, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, n cazurile lacurilor: Moteni, Acum. Roiori i Acum. Furculeti. Din punct de vedere biologic, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, lacurile monitorizate s-au ncadrat n gradul de trofie hipertrof, iar Lacul Srat n gradul de trofie eutrof. n ceea ce privete apele subterane, se constat c valorile indicatorilor analizai se ncadreaz n limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991, cu excepia a 16 foraje hidrogeologice indicatorilor la care s-au nregistrat depiri ale valorilor limit la unul sau mai muli indicatori (Fe, Mn,Zn). Se poate considera c activitile legate de exploatarea ieiului n zona de activitate a SC PETROM SA Bucureti, Grupul de Zcminte Videle Vadu Lat i Grupul de Zcminte Preajba Nord i Sud reprezint surse poteniale de poluare a cursurilor de suprafa, n special rurile Milcov i Sericu, precum i a calitii apelor subterane, cu produse petroliere i/sau ap srat. Din volumul total de ape uzate care necesit epurare, evacuate n surse de suprafa, 47.5% au fost insuficient epurate i 52.5% au fost epurate suficient. Referitor la aportul de ape uzate insuficient epurate repartizat pe activiti din economia naional, cota cea mai mare aparine unitilor din domeniul gospodriei comunale (96%). Principalii receptori ai apelor evacuate sunt bazinele hidrografice Dunre i Vedea, cu ponderea volumelor de 68.1 %, respectiv 28.6 % din volumul total restituit. Referitor la calitatea apei potabile distribuite n sistem centralizat n mediul urban, se constat c un numr mare de probe analizate nu au fost corespunztoare din punct de vedere al parametrilor chimici, n special n municipiul Alexandria i oraele Zimnicea i Videle; din punt de vedere al parametrilor bacteriologici numrul probelor necorespunttoare a fost redus. n
113
ECO SIMPLEX NOVA
mediul rural, calitatea apei potabile distribuite n sistem centralizat se ncadreaz, n general, n concentraiile admise pentru indicatorii chimici, dar 8.75% din probe au fost necorespunztoare din punct de vedere bacteriologic. Principala resurs de ap potabil n judeul Teleorman este apa subteran, cu excepia municipiului Turnu Mgurele unde apa potabil este asigurat din fluviul Dunre. n mediul urban, distribuia apei potabile se realizeaz n sisteme centralizate pentru n toate municipiile i oraele, dar reeaua de distribuie este, n general, subdimensionat n raport cu necesitile i, pe anumite sectoare, prezint un grad avansat de uzur. n anul 2007, lungimea reelei de distribuie a apei potabile n localitile urbane a fost de 338.57 km, asigurnd alimentarea cu ap potabil a unui numr de 90053 locuitori. Se constat c volumul de ap potabil produs dar pierdut sau furat din sistemul de distribuie este mare n toate localitile urbane. Programul de distribuie al apei potabile n localitile urbane este continuu, 24 ore/zi, 7 zile/sptmn. n mediul rural, la nivelul anului 2007, numai 27 localiti din 84 au beneficiat de reele de distribuie a apei potabile n sistem centralizat, cu o lungime total de 320.74 km. Preluarea apelor uzate urbane n localitile urbane ale judeului Teleorman este asigurat de reele de canalizare cu o lungime de 189.99 km, deservind un numr de 78718 de locuitori. Dimensiunea i starea reelelor existente sunt insuficiente i pe anumite sectoare prezint stare avansat de uzur i nu corespund standardelor moderne n acest domeniu. Pentru reeaua de canalizare existent sunt necesare att msuri de reabilitare pe anumite tronsoane, ct i msuri de extindere n toate localitile urbane. n ceea ce privete reelele de canalizare n localitile rurale, acestea sunt deficitare. Asfel, din cele 84 de localiti rurale din judeul Teleorman, numai 2 localiti dispun de reele de canalizare. Pentru prevenirea polurii mediului generat de lipsa reelelor de canalizare i a staiilor de epurare n mediul rural, pn n anul 2022, n judeul Teleorman, se va derula un program n vederea implementrii sistemelor centralizate de colectare i epurare a apelor uzate n localitile cu peste 2000 l.e.
2.2.3 Sol Prin poziia, natura i rolul su, solul este un component al biosferei i produs al interaciunii dintre mediul biotic i abiotic, reprezentnd o zon specific de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului i descompunerilor. Solurile determin producia agricol i starea pdurilor, condiioneaz nveliul vegetal, ca i calitatea apei, n special a rurilor, lacurilor i a apelor subterane, regleaz scurgerea lichid i solid n bazinele hidrografice i servesc ca o geomembran pentru diminuarea polurii aerului i a apei prin reinerea, reciclarea i neutralizarea poluanilor, cum sunt substanele chimice folosite n
114
ECO SIMPLEX NOVA
agricultur, deeurile i reziduurile organice i alte substane chimice. Solurile, prin proprietaile lor de a ntreine i a dezvolta viaa, de a se regenera, filtreaz poluanii, i absorb i i transform. Surse de poluare a solului Ingrasaminte Utilizarea neraional a ngrmintelor determin excesul unor elemente nutritive (azotai i fosfai) care poate s provoace fenomene de dezechilibrare n nutriia plantelor, ducnd la scderea produciei, mai ales n cazul folosirii unor doze foarte mari i unilaterale a ngrmintelor, avnd efect fitotoxic. Unele ngrminte chimice conin impuriti (cadmiu, crom, plumb, nichel, vanadiu, zinc i altele) care se pot acumula n orizonturile superficiale ale solului. Acest fenomen prezint riscul de contaminare a solurilor i implicit al produselor alimentare. Excesul de ngrminte chimice duce, de asemenea, la dereglarea ciclului natural al azotului. Cantitile de azot introduse artificial n sol nu pot fi preluate integral de plante, conducnd la un exces de nitrai, care, prin levigare pot ajunge n circuitul apei i pot polua astfel i apele subterane sau de suprafa. Situaia utilizrii ngrmintelor n anul 2007
Anul 2007 Nr. crt. 1 2 Tip ngrmnt Suprafaa fertilizat ( ha) Cantitate ( to/an) 6628 17828 12735 4980 113 24456 % din suprafaa arabil 0.19 74.50 N+P2O5+K2O (Kg/ha) Arabil Agricol 14.6 13 39.21 35.71 28.01 25.51 10.95 9.97 0.25 0.23
Organice Amendamente 858 Chimice total 338738 - azotoase 221265 3 - fosfatice 113982 - potasice 3491 Total 339596 (Sursa: D.A.D.R. Teleorman)
74.69
Raportat la anul 2000, se remarc creterea moderat att a cantitilor de fertilizatori chimici, ct i a dozelor aplicate pe terenurile arabile cu un maxim n perioada 2004 2005. Astfel, n anul 2000 s-au aplicat 35.67 kg/ha, ajungnd n 2004 la 45.90 kg/ha, urmat de scderea dozelor la 39.21kg/ha n anul 2007. Referitor la fertilizarea cu ngrminte chimice fosfatice, att cantitile utilizate, ct i suprafeele fertilizate sunt cu mult mai reduse comparativ cu ngrmintele azotoase. Evoluia utilizrii ngrmintelor chimice n perioada 2000-2007
Anul 2000 2001 2002 2003 Cantitate ngrminte chimice (tone substan activ) Azotoase Fosfatice Potasice Total 10 396 5 240 519 16 155 11 481 5 102 402 16 985 11 506 6 350 512 18 368 11 636 5 515 186 17 337 N+P2O5+K2O (kg/ha) Arabil Agricol 35.67 32.56 37.46 34.14 40.45 36.92 38.22 34.71
115
ECO SIMPLEX NOVA 2004 2005 2006 2007 15284 14 900 13 360 12735 5 456 5 712 3 455 4980 56 229 46 113 20 796 20 841 16 861 17828
- PJGD TELEORMAN - 200845.90 45.73 36.95 39.21 41.68 41.77 33.73 35.71
(Sursa: D.A.D.R. Teleorman) In mod asemntor, n perioada 2000 2007, terenurile pe care s-au executat fertilizri au fost, n general, mai mari fa de anul 2000 cu excepia perioadei 2002 2003. Suprafeele fertilizate au atins un maxim n anul 2005, n urmtorii doi ani reducndu-se att suprafeele fertilizate, ct i dozele de ngrminte chimice aplicate pe unitatea de teren arabil. Din totalul terenurilor agricole pe care s-au aplicat fertilizatori, ponderea o dein terenurile fertilizate cu ngrminte chimice azotoase, urmate de suprafeele pe care s.au aplicat ngrminte fosfatice, respectiv potasice. Evoluia suprafeelor fertilizate cu ngrminte chimice n perioada 2000-2007
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Azotoase 193170 234018 193320 163419 212100 322482 264425 221265 Suprafee fertilizate (ha) Fosfatice Potasice 95724 16220 123467 19649 95874 6370 108221 2762 100775 3585 99658 3954 100703 1316 113928 3491 Total 305114 377134 295564 274402 316460 426094 366444 338738 Suprafee fertilizate (%) Arabil Agricol 67.37 61.50 83.18 75.79 65.10 59.40 60.50 54.94 69.85 63.42 93.49 85.39 80.30 73.31 74.50 67.86
(Sursa: D.A.D.R. Teleorman) Substante fitosanitare n categoria substanelor fitosanitare sunt incluse substanele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor erbicide, pentru combaterea insectelor duntoare insecticide i pentru combaterea diferitelor boli criptogamice fungicide, bactericide i virucidele. Pesticidele sunt n cea mai mare parte substane organice de sintez. Funcie de caracteristicile fizico-chimice, pesticidele aparin mai multor grupe, ca de exemplu: erbicidele pot fi din grupa triazine, triazinone, toluidine; insecticidele pot fi organoclorurate, organofosforice, organometalice. Printre pericolele folosirii neraionale a pesticidelor, se enumer: - toxicitatea ridicat a unora dintre ele; - efectele secundare provocate de aciunea lor biologic, care pot distruge i alte vieti, n afara organismelor int; - persistena n mediu i ptrunderea lor n lanurile trofice; - ptrunderea lor n apele subterane i transportul la distane mari fa de surs. La concentraii ridicate ale acestor substane n sol sunt posibile reduceri semnificative ale populaiilor de microorganisme, care pot avea efecte directe asupra
116
ECO SIMPLEX NOVA
descompunerii materiei organice, humificrii i implicit pot duce la scderea fertilitii naturale a solului. Prevenirea polurii solului prin acumularea de pesticide implic att utilizarea lor controlat n funcie de condiiile de degradare, ct i aplicarea de tratamente adecvate care s reduc remanena acestor substane n sol. n judeul Teleorman, consumul mediu de produse fitosanitare la hectarul de teren cultivat este, n general, redus. Cantitatea total de pesticide aplicat n anul 2007 reprezint circa 73.7% din cantitatea de pesticide utilizat n 2006, datorit scderii consumului la toate categoriile de produse fitosanitare. Evoluia utilizrii pedticidelor n perioada 2000-2007
Cantitate pesticide ( kg substan activ) Anul Erbicide 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 391 437 179 394 226 150 140 079 157304 328 000 306 395 234493 Fungicide 137 160 183 169 79 240 33 413 28115 44000 47967 26485 Insecticid e i acaricide 11 536 9 659 25 528 22 799 15956 14000 19637 14556 Total 540 133 372 222 330 918 196 291 201375 386000 373999 275534 Cantitatea ce revine la 1 ha teren cultivat: arabil+vii+livezi (kg/ha) Insectici Total Erbicide Fungicide de i acaricide 1.16 0.84 0.30 0.02 0.80 0.39 0.39 0.02 0.71 0.49 0.17 0.05 0.42 0.30 0.07 0.05 0.43 0.34 0.06 0.03 0.83 0.71 0.09 0.03 0.80 0.66 0.10 0.04 0.60 0.51 0.06 0.03
(Sursa: D.A.D.R. Teleorman) Reziduuri zootehnice Dejeciile provenite de la porci i psri, precum i nmolul provenit din staiile de epurare, rspndite pe sol fr o tratare prealabil adecvat, constitue o surs potanial de poluare a solului i pot prejudicia buna exploatere a acestuia. n vederea prevenirii impactului negativ asupra calitii solului i a apelor subterane, prin autorizaiile integrate de mediu, s-au impus msuri de monitorizare a calitii solurilor, monitorizarea calitii apelor uzate, precum i monitorizarea calitii apelor subterane.
117
ECO SIMPLEX NOVA
Evolutia septelului n perioada 1999-200

Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Categ. de animale Bovine total Vaci lapte Alte bovine Ovine total Caprine Porcine Psri [mii capete] Gini outoare [mii capete] Cabaline Animale blan Efective ( nrumr de capete) 1999 67721 42802 1184 169880 32662 166351 3115 2000 63727 42331 1142 154674 31148 134697 3828 2001 51517 37574 700 120041 27701 124428 2923 2002 53859 37504 839 129481 26558 134781 3173 2003 53792 36907 796 129295 31238 202246 3789 2004 56842 37689 809 134014 31122 116414 3138.6 2005 57384 37578 880 134620 38805 109750 3110.7 2006 57667 36658 897 134657 38023 119207 2655 2007 56241 36354 888 142075 43605 82989 2473.9
8. 9. 10 .
1286 27596 5243
1245 27108 5203
1256 26558 4063
1424 26988 3200
1427 27308 2173
1423 28517 3028
1615 27534 2099
1232 27858 2661
1083.3 28552 Nu deine m date
Amenajari de imbunatatiri funciare Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificrile i completrile ulterioare. Raportat la suprafaa total a judeului, cca. 86% reprezint terenurile agricole, 5% pdurile i alte terenuri cu vegetaie forestier, 2.7% ape de suprafa, iar 6% reprezint alte terenurile neagricole. Situaia statistic a fondul funciar n judeul Teleorman, la data de 31.12.2006
Suprafaa judeului (ha) 578978 % din suprafaa judeului Total agricol (ha) 499184 86.2 Pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier (ha) 29735 5.1 Ape de suprafa (ha) 15538 2.7 Alte suprafee (ha) 34521 6.0
Sursa: Direcia Judeean de Statistic Teleorman Amenajrile de mbuntiri funciare din judeul Teleorman sunt amenajri simple sau executate n complex (irigaii cu desecri i lucrri de combatere a eroziunii solului, lucrri de irigaii cu lucrri de desecare). *Suprafaa total cu amenajri agricole este rezultatul nsumrii suprafeelor avnd n vedere modul de structurare al acestora.
118
ECO SIMPLEX NOVA
Situaia amenajrilor agricole existente n judeul Teleorman n anul 2007

Anul 2007 Suprafaa amenajat cu lucrri de desecare ha 76617 Suprafaa amenajat cu lucrri de combatere a eroziunii solului ha 5809 Suprafaa amenajat cu lucrri de irigaii ha 184921 Suprafaa total cu amenajri agricole ha 200401*
(Sursa: ANIF Bucureti-Sucursala Olt Arge-UA Teleorman) Suprafeele amenajate cu lucrri la nivelul anului 2007 sunt comparabile cu suprafeele corespunztoare anului 2006. Fa de perioada 1996 2003, se constat reducerea suprafeelor cu amenajri agricole pentru toate tipurile de lucrri, cu un minim n perioada 2004 2005. Evoluia amenajrilor agricole executate n judeul Teleorman n perioada 1996 - 2007
Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Suprafaa amenajat Suprafaa amenajat cu lucrri de cu lucrri de desecare combatere a eroziunii solului ha ha 99041 6382 99041 6382 99041 6382 99041 6382 99041 6382 99041 6382 99041 6382 99041 6382 70822 4312 70822 4312 76618 5809 76617 5809 Suprafaa amenajat cu lucrri de irigaii ha 231902 231902 231902 231902 231902 231902 231902 231902 152666 152666 184923 184921
(Sursa: ANIF Bucureti-Sucursala Olt Arge-UA Teleorman) Din totalul suprafeelor cu amenajri agricole, ponderea cea mai mare o dein suprafeele amenajate cu lucrri de irigaii, urmate de suprafeele cu lucrri de desecare, n timp ce lucrrile pentru combaterea eroziunii solului sunt executate pe suprafee mici. Activitatile din sectorul industrial Principalele surse poteniale de poluare a solului n jude sunt: industria extractiv este reprezentat de Schelele de petrol Videle i Poeni ce aparin SC PETROM SA Bucureti, Grupului de Zcminte Videle Vadu Lat i Grupul de Zcminte Preajba Nord i Sud, industria chimic reprezentat de combinatul de ngrminte chimice
119
ECO SIMPLEX NOVA
SC Donau Chem SRL Turnu Mgurele (SC Turnu SA), complexele zootehnice pentru creterea psrilor i a suinelor, depozite necontrolate de deeuri menajere. Prin specificul activitii lor, schelele de petrol au dispersate sursele de poluare n ntreaga zon n care sunt amplasate instalaiile tehnologice i, prin condiiile de exploatare i fiabilitate a conductelor i instalatiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact att asupra aerului atmosferic, ct i asupra solului i apelor de suprafa, respectiv subterane. SC Donau Chem SRL Turnu Mgurele i SC U.V.C.P. SA Turnu Mgurele, prin depozitele de cenu de pirit, respectiv prin activitatea de prelucrare a cenuilor de pirit, precum i prin emisiile de poluani gazoi i pulberi cu coninut de metale grele rezultate din procesele tehnologice i arderea combustibililor reprezint surse poteniale de poluare a factorilor de mediu. n ceea ce privete centralele termice, oxizi de sulf i oxizi de azot din gazele reziduale, rezultate din procesul de ardere a combustibililor, sunt principalii poluani cu efect acidifiant asupra calitii factorilor de mediu. Ajuni n atmosfera liber, aceti poluani pot fi transportai la distane mari de surs, unde, prin intermediul precipitaiilor se depun pe sol sau n ap. De asemenea, centralele termice, reprezint una din cele mai importante surse de poluare cu particule n suspensie. n mod similar, emisiile de pulberi din gazele de ardere ajung pe sol sau n apele de suprafa i chiar n cele subterane. Pe termen scurt sau lung, n funcie de sursa lor i, implicit, de substanele pe care le conin, pulberile n suspensie pot avea efecte negative asupra mediului, respectiv asupra sntii umane, n principal. Pulberile rezultate de la instalaiile de ardere pot conine nichel, plumb, crom, cadmiu, arsen, cupru, mercur, zinc. n ceea ce privete coninutul de cupru, plumb, nichel, cadmiu i zinc din sol, n zona unitilor menionate mai sus, se constat situaii de depire a pragurilor de alert sau de intervenie conform Ordinului MAPPM nr.756/1997 n imediata vecintate a haldelor de cenu de pirit ce aparin SC DONAU CHEM SRL n zona de activitate a celorlalte uniti industriale, concentraiile de metale nu au depit pragurile de alert, respectiv pragurile de intervenie. Pentru expertiza calitii solurilor din punct de vedere al polurii cu metale datorat traficului rutier, A.P.M. Teleorman a efectuat determinri n zona arterelor de circulaie rutiere DE 70 Alexandria Roiorii de Vede, pe DN 51 Alexandria Zimnicea i pe DN 52 Alexandria Turnu Mgurele. Ca indicatori ce caracterizeaz fenomenele care afecteaz calitatea solului s-au avut n vedere: Cu, Ni, Pb, Zn i Cd. Pentru a evalua nivelul de impurificare cu metale grele s-au recoltata probe medii n 4 puncte, de pe suprafee de 250 m2, la distana de 5 m de marginea arterei rutiere, pe cele doua sensuri de circulatie.
120
ECO SIMPLEX NOVA
Expertizele efectuate nu au pus n eviden un impact al traficului rutier asupra calitii solului, concentraiile de metale n sol situndu-se sub valorile pragurilor de alert, respectiv de intervenie conform Ordinului MAPPM nr.756/1997. Poluarea solului datorat deseurilor din activitati economice Suprafaa depozitelor de deeuri rezultate din activitile economice specifice judeului Teleorman
Ramura economic Substana poluant Total, din care Cenu de pirit Deeuri Industria extractiv Denumire depozit ha 1.325 Depozit cenu de pirit Depozit fosfogips Depozit carbonat de calciu Depozit orenesc Zimnicea Depozit orenesc Videle Depozit mixt deeuri ind. i menajere Alexandria Depozit mixt deeuri ind. i menajere Roiorii de Vede Depozit orenesc Turnu Mgurele Depozite deeuri meajere - 313 depozite rurale Depozit nmol tratare Nmoluri rezultate din epurarea apelor uzate din zootehnie (paturi de uscare) Iazuri biologice Depozit lam petrolier Schela de petrol Poeni Batal lam Poeni Industria chimic ha 120.1 52.9 62 1.2 1.5 1.8 2.8 Agicultura ha 12.3 Gospodria comunal ha 182.87
Deeuri menajere
3.5 6 167.27 4 1.3 11 1.2 0.125
Nmoluri Dejecii Slamuri Nmoluri de la staii de epurare Noroaie miniere Steril Zgur TOTAL
316.595 ha
121
ECO SIMPLEX NOVA
Zone critice sub aspectul degradrii solurilor Oficiul de Studii Pedologice i Agrochimice Teleorman, pe baza studiilor de cartare agrochimic, a ntocmit sinteza cu privire la principalii indici agrochimici caracteristici unitilor agricole de producie. n judeul Teleorman, situaia terenurilor degradate se prezint astfel: - terenuri cu textur grea, terenuri tasate care necesit scarificri; - soluri afectate de eroziune - soluri cu exces periodic de umiditate - soluri srturate - soluri acide - soluri poluate cu ap srat, iei sau poluare mixt (ap srat i iei) - soluri gleizate - soluri pseudogleizate - soluri cu asigurare slab sau foarte slab cu fosfor mobil - soluri cu asigurare slab cu azot - soluri cu asigurare slab cu potasiu mobil Zonele critice sub aspectul degradrii solurilor din punct de vedere calitativ, n judeul Teleorman sunt: - zona de nord, unde s-a accentuat acidifierea solului; - zona Zimnicea Turnu Mgurele, unde s-a accentuat srturarea solurilor; - zona Videle Poieni, unde i desfoar activitatea schelele de petrol, iar terenurile au un grad ridicat de tasare. Referitor la inventarul siturilor contaminate n zona de activitate a schelelor de petrol ce aparin SC PETROM SA Bucureti, Grupului de Zcminte Videle Vadu Lat i Grupul de Zcminte Preajba Nord i Sud, n cursul anului 2007 nu au fost puse n eviden zone poluate pe amplasamente noi. n conformitate cu prevederile H.G. nr. 1408/2007, este n curs reevaluarea siturilor posibil contaminate, date ce vor fi transmise autoritii de mediu. Solurile poluate sunt afectate n mod diferit, att n ceea ce privete natura poluantului ct i intensitatea lui. Suprafeele poluate sunt dispersate n jurul careurilor de sonde, pe traseul conductelor de transport a produselor petroliere i apei srate, de-a lungul vilor, n jurul parcurilor de separatoare, afectnd teritoriile localitilor: Blejeti, Silitea, Ciolneti, Cosmeti, Gratia, Izvoru, Poeni, Popeti, Purani, Srbeni, Scurtu, Slobozia, Talpa, Ttrti, Valea Potei, Videle. Suprafeele de teren afectate de poluarea cu iei, ap srat sau poluare mixt au fost evaluate n anii anteriori la aproximativ 220.96 ha. 2.2.4 Contributia la schimbarile climatice Schimbrile climatice sunt cauzate n mod direct sau indirect de activitile umane, i constituie o problem major a politicii Uniunii Europene, prioritizat pe urmtoarele domenii cheie: utilizarea raional a energiei i utilizarea formelor neconvenionale, dezvoltarea unui transport durabil, aplicarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, n vederea abordrii eficiente a costurilor generate de
122
ECO SIMPLEX NOVA
efectele ireversibile ale sistemului climatic asupra ecosistemelor i umanitii, respectnd principiul precauiei. Strategia naional a Romniei privind schimbrile climatice definete politicile aplicabile pentru respectarea obligaiilor internaionale prevzute n Convenia cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor climatice i de Potocolul de la Kyoto, precum i direciile prioritare de aciune n domeniul schimbrilor climatice. Promotorul implementrii direciilor de aciune ale Strategiei naionale a Romniei n domeniul schimbrilor climatice este Planul Naional de Aciune al crui scop const n evaluarea ntr-o manier obiectiv i transparent a informaiilor tiintifice, tehnice i socio-economice relevante n vederea nelegerii bazelor tiintifice ale riscului schimbrii climei datorit activitii umane, efectelor poteniale induse de schimbarea climei i opiuni de adaptare i diminuare ale acestor efecte ireversibile a acestui fenomen care comport i o arter antropic. La nivelul judeului Teleorman a fost identificat un numr de 5 obiective economice care dein instalaii aflate sub incidena Directivei 2003/87/CE, Anexa 1 i care au obinut autorizaie privind emisiile de gaze cu efect de ser. ncadrarea s-a realizat n funcie de tipul / categoria de instalaie i activitatea desfurat care genereaz emisii de CO2 n atmosfer, de ctre urmtorii operatori economici : domeniul energetic instalaii de ardere cu o putere nominal >20 MW SC DONAU CHEM SRL Turnu Mgurele obiectiv IPPC SC TERMA SERV SRL Alexandria obiectiv IPPC SC CALOR SERV SRL Turnu Mgurele obiectiv IPPC SC KOYO ROMANIA SA Alexandria obiectiv non IPPC domeniu producia i prelucrarea metalelor feroase SC UVCP SA Turnu Mgurele - obiectiv IPPC Conform Planului Naional de Alocare, aprobat prin Hotarrea 60/16.01.2008, s-a repartizat urmtorul numr de certificate de emisii gaze cu efect de ser pentru anul 2007 i pentru perioada 2008-2012 : Instalaii care au alocate certificate de emisii gaze cu efect de ser pentru anul 2007 i pentru perioada 2008-2012
Nr. Denumire operator crt. 1. SC KOYO ROMANIA SA 2. SC DONAU CHEM SRL 3. SC TERMA SERV SRL 4. 5. SC CALOR SERV SRL SC UVCP SA Sector de activitate energetic energetic energetic energetic Producie i prelucrare metale feroase Alocare 2007 22998 436651 12732 9136 22228 Alocare 20081012 60448 1922365 55365 Din 01.01.2008 a ieit din schema EU-ETS Din 01.01.2008 a ieit din schema EU-ETS
123
ECO SIMPLEX NOVA
n judeul Teleorman principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de ser sunt: sectoarele arderi n energetic i industrii de tranformare, arderi n industria de prelucrare i transportul rutier, dar i agricultura. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser Din calculele efectuate pe baza inventarului de emisii n atmosfer pentru anul 2007, emisiile totale nete de gaze cu efect de ser n judeul Teleorman au sczut de la 1345,17 mii tone n 2006, la 1198,88 mii tone echivalent CO2, n anul 2007. Categoriile de surse care emit gaze cu efect de ser au fost n principal arderile n industria de prelucrare i arderile n energie i industrii de transformare pentru emisiile de dioxid de carbon, respectiv industria chimic anorganic pentru emisiile de N2O i agricultura pentru emisiile de metan. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser CO2 eq
Judeul Teleorman Emisii totale (mii tone CO2 eq) 1999 294.30 2000 1443.19 2001 708.55 2002 622 2003 903.48 2004 866.37 2005 1149.85 2006 1345.17 2007 1198.88
Emisii de gaze cu efect de ser pe sectoare de activiti produse n anul 2007 n judeul Teleorman
Grupa 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 Sector de activitate Arderi in energetica si industrii de tranformare Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de productie Extractia si distributia combustibililor fosili Utilizarea solventilor si a altor produse Transport rutier Alte surse mobile si utilaje Tratarea si depozitarea deseurilor Agricultura Alte surse Total Teleorman CH4 (tone) 8.537843843 3.426259894 233.3138879 2184.620796 CO2 (mii tone) 195.2207726 14.9487013 283.1068552 0.1018844 N2O (tone) 9.430470209 1.795992989 31.5856238 1246.488
1.897734585 0.963451084 30.22858 9486.38914 11949.37769
21.00564584 17.78417355 2.25856232
534.4265952
0.863314915 7.310893523 1.64712 34.82455 0 1333.945965
124
ECO SIMPLEX NOVA
2.2.5 Biodiversitate La nivelul judeului Teleorman au fost identificate un numr de 7 situri Natura 2000 (4 situri SPA i 3 situri SCI), a cror suprafaa total este de 43098,69 ha, reprezentnd 7,44 % din suprafaa judeului: 4 situri SPA (arii de protecie special avifaunistic) a cror suprafa total este de 35708,76 ha, reprezentnd 6,17% din suprafaa judeului: Vedea Dunre IBA - suprafaa de 9470 ha Confluen Olt-Dunre IBA - suprafaa de 14984,92 ha Suhaia IBA- suprafaa de 1250 ha Valea Oltului Inferior- suprafaa de 10003,84 ha
125
ECO SIMPLEX NOVA
3 situri de interes comunitar(SCI), a cror suprafa total este de 7389,93 ha, reprezentnd 1,28 % din suprafaa judeului: Corabia Turnu Mgurele - suprafaa de 4706,08 ha Gura Vedei aica Slobozia - suprafaa de 2615,85 ha Pdurea Troianu - suprafaa de 68 ha
Din totalul de 7 situri Natura 2000, peste ariile naturale protejate ale judeului se suprapun un nr. 6 situri Natura 2000 (3 situri SPA i 3 situri SCI). Habitatele naturale. Flora i fauna slbatic din Romnia
Habitatele naturale de interes naional care se regsesc pe teritoriul judeului sunt n numr de 5, cu o suprafa de 1782 ha, reprezentnd 0,30 % din suprafaa judeului (n cretere cu 0,03% fa de anul 2006) i anume: Balta Suhaia (ecosistem acvatic reprezentat prin lac eutrof naturalsuprafaa de 1455 ha) Ostrovul Gsca (zvoaie de Salix alba i Populus alba suprafaa de 58 ha) Pdurea Troianu (ecosistem forestier reprezentat prin pdure de cer i grni - suprafaa de 71 ha) Ostrovul Mare (ecosistem forestier n care asociaia vegetal este de Populetum nigra -suprafaa de 140 ha)
126
ECO SIMPLEX NOVA
Pdurea Pojortele (ecosistem forestier n care tipul natural fundamental este reprezentat de speciile: Quercus robus, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior -suprafaa de 58 ha) Habitatele naturale de interes comunitar (un nr. de 7) identificate pe teritoriul judeului, conform anexei nr. 2 a OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice sunt urmtoarele: Habitate de pajiti i tufriuri : pajiti aluviale cu Cnidion dubii - cod Natura 2000 - 6440 (ce se regsete n situl SCI Corabia Turnu Mgurele) tufriuri de foioase ponto-sarmatice - cod Natura 2000 - 40C0 (ce se regsete n situl SCI Pdurea Troianu) Habitate de pdure pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cod Natura 2000 - 91E0 (ce se regsete n situl SCI Corabia Turnu Mgurele) pduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii - Ulmenion minoris) cod Natura 2000 - 91F0 (ce se regsete n situl SCI Corabia Turnu Mgurele) galerii cu Salix alba i Populus alba - cod Natura 2000 - 92A0 (ce se regsete n siturile SCI Corabia Turnu - Mgurele i Gura Vedei aica-Slobozia) pduri estice de stejar alb - cod Natura 2000 - 91AA (ce se regsete n situl SCI Pdurea Troianu) pduri panonice - balcanice de stejar turcesc - cod Natura 2000 91M0 (ce se regsete n situl SCI Pdurea Troianu) Starea ariilor naturale protejate Pe teritoriul judeului Teleorman exist un numr de 5 arii naturale protejate de interes naional declarate prin Hotrrea de Guvern nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone i Hotrrea de Guvern nr.1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate i 10 monumente ale naturii, declarate prin HCL Zimnicea nr.35/2002. n judeul Teleorman nu exist arii naturale protejate de interes judeean. Cele 5 arii naturale protejate de interes naional au o suprafa total de 1782 ha, reprezentnd 0,30 % din suprafaa judeului (n cretere cu 0,03% fa de anul 2006), clasificate conform I.U.C.N n urmtoarele categorii: -categoria III: 10 -categoria IV: 4 -arie de protecie special avifaunistic: 1
127
ECO SIMPLEX NOVA
Din cele 5 arii naturale protejate ale judeului, 3 arii naturale protejate (Balta Suhaia, Pdurea Troianu i Ostrovul Gsca) sunt atribuite n custodie de ctre Agenia pentru Protecia Mediului Teleorman, n urma ncheierii conveniilor de custodie. n anul 2007, au fost efectuate 13 verificri n ariile naturale protejate ale judeului, si 7 verificri n siturile Natura 2000, unde nu au fost constatate nerespectri ale legislaiei n vigoare din domeniul proteciei naturii. Indicatorii de dezvoltare durabil pentru evaluarea protejrii resurselor naturale, n ceea ce privete ariile naturale protejate sunt: indicator de nivel II: arii protejate pe tipuri (acest indicator exprim ponderea fiecrui tip de arie protejat n numrul total de arii protejate). Arii naturale protejate pe tipuri
Tipuri Rezervaii naturale Arii de protecie special avifaunistic Monumente ale naturii 1999 Arii protejate pe tipuri 2000 2001 2002 2003 100 100 2004 40 2005 40 2006 40 2007 28.60 Unitate de msur: %
20 40
20 40
20 40
14.20 57.20
indicator de nivel II: ponderea ariilor protejate n suprafaa total (acest indicator exprim raportul ntre suprafaa ariilor protejate de un anumit tip i suprafaa total a fondului funciar al judeului). Ponderea ariilor protejate n suprafaa total a fondului funciar
Unitate de 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 msur: 0,000058 0,000058 0,273644 0,273644 0,273644 0,307783 %
* n perioada 1999-2001, n judeul Teleorman nu au fost declarate arii naturale protejate Starea de sntate a pdurilor n urma aciunilor privind evaluarea strii de sntate a pdurilor s-a constatat c este bun, numai la foioase existnd suprafee afectate de incendii i secet. Starea i evoluia pdurilor este redat n tabelul de mai jos:
128
ECO SIMPLEX NOVA
Starea i evoluia pdurilor

Categorii 1 Suprafee afectate de diverse cauze 2 Incendii Inundaii Secet rinoase foioase rinoase foioase rinoase foioase rinoase Poluare foioase Alte cauze incipient medie avansat incipient medie avansat 3 Suprafee (ha) 4 4,3 93 Estimare pagube (mil. lei) 5 280
rinoase foioase rinoase Total foioase Suprafee tratate pentru combaterea insectelor i paraziilor vegetali Suprafee regenerate Suprafee mpdurite i rempdurite
97,3 1465 1465
280
Concluzii n anul 2007, prin msurile impuse de ctre autoritatea teritorial pentru protecia mediului s-a realizat meninerea unei stri de conservare a florei i faunei slbatice, ct i a ecosistemelor naturale, reducndu-se astfel presiunile antropice exercitate asupra biodiversitii. Totodat prin emiterea unui nr. de 20 autorizaii de mediu s-a realizat evitarea supraexploatrii resurselor biologice ale florei i faunei slbatice. Extinderea suprafeei totale a fondului forestier al judeului cu 16 ha, fa de anul 2006, a condus la conservarea mediului natural din ecosistemele forestiere. 2.2.6 Managementul riscurilor Principalele riscuri naturale la nivelul judetului Teleorman, sunt repreyentate de inundaii ;I alunec[rile de teren, riscuri care cunosc o larga raspndire la nivelul tarii si o tendinta de crestere a efectelor n ultimele doua decenii.
129
ECO SIMPLEX NOVA
Riscurile asociate inundatiilor sunt cele ale izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A), dar si alunecarile de teren sau cedarea barajelor si a digurilor. Zonele cu risc hidrologic, predispuse la inundatii, se afla n lungul rului Vedea si principalilor afluenti ai acestuia. Alunecarile de teren reprezinta un alt fenomen care afecteaza judetul Teleorman. Inventarul alunecrilor de teren
Unitatea Tipul Nr. administrativ- alunecrii crt. teritorial de teren Cauzele Suprafaa afectat (ha) Efecte produse Tipul 1. Lia * Plopii Slavitesti * Segarcea Vale * Slobozia Mndra * Beciu ** Fntnele ** Suhaia Uda Clocociov ** activ PA, EAC, AS, /D PA, EAC, AC, /D PA, EAC, AS, /D PA, EAC, AS, /D PA, EAC, AS, /D PA, EAC, /D PA, EAC, /D PA, EAC, AS, /D 11,00 RTE, C, Po, D, SA RTE, C, Po, D, SA RTE, C, Po, D, SA RTE, C, Po, D, SA RTE, C, Po, D, SA RTE, C, Po, D, SA RTE, C, Po, D, SA RTE, C, Po, D, SA Gradul mediu Msuri aplicate pentru stabilizarea terenurilor Tipul Realizat **** lucrari de sustinere **** **** lucrari de sustinere **** **** **** **** ****
2.
activ
62,5
mediu
****
3.
activ
10,0
mediu
4.
activ
80,00
mediu
***
5. 6. 7. 8.
activ activ activ activ
mediu mediu mediu mediu
Not: PA precipitaii atmosferice; EAC eroziunea apelor curgtoare; AS apa subteran; /D nghe/dezghe; RTE daune asupra reelelor tehnico-edilitare ; C daune asupra cldirilor ; Po daune asupra podeelor ; D daune asupra drumurilor ; SA daune asupra suprafeelor agricole. * n anul 1998 urmare Ordinului comun M.L.P.A.T M.A.P.P.M- D.A.P.L. nr. 62/N-19.0/288-1.955/1998 privind delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale au fost identificate zonele din jude expuse la riscuri naturale, fiind declarate conform anexei nr. 7 prevazut de Legea nr. 575/ 2001.
130
ECO SIMPLEX NOVA
** Identificarea zonelor cu alunecri de teren s-a facut prin constatri vizuale pe teren. *** Lucrri de prevenire i atenuare a riscului la alunecri de teren realizate parial, din fonduri de la bugetul de stat n anul 2003. **** Tipul msurilor se vor evidenia n urma ntocmirii hrilor de risc natural i a documentaiilor tehnice. Alte riscuri naturale, cu manifestare locala si redusa ca efect si durata sunt reprezentate de incendii si nzapeziri. Concluzii Existenta riscurilor naturale poate amplifica efectul negativ asupra mediului al depozitarii neconforme a deseurilor. Este necesara identificarea unor locatii adecvate pentru viitoarele facilitati de colectare /depozitare temporara si finala a deseurilor, n zone cu riscuri naturale minore. 2.2.7 Peisajul si mostenirea culturala Judetul Teleorman prezinta un peisaj diversificat, n mare parte rezultat din organizarea topografica si geologica a teritoriului. Se disting ca peisaj caracteristic padurile, zonele mlastinoase si zonele cultivate. Principalele trasaturi care dau valoare peisajului sunt: - Valoarea estetica (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice); - Valoarea traditionala (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natura culturala) Zone urbanizate Aezrile urbane reprezint o categorie special de ecosisteme create de om care se manifest ca i organismele vii ( primesc energie, ap, hran, i alte materii prime, le transform i apoi elibereaz produse finite i deeuri). Prin aceste procese aezrile umane produc impact asupra mediului nconjurtor, diferit ca tip i mrime. n cadrul activitilor socio-economice, care au inciden asupra elementelor de mediu, o component important se refer la evoluia i micarea populaiei, la construirea i utilizarea spaiilor de locuit. Amenajarea teritoriului are drept scop armonizarea la nivelul ntregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice i culturale stabilite la nivel naional i local n vederea asigurrii echilibrului n dezvoltarea diferitelor zone ale rii, urmrindu-se creterea coeziunii i eficienei economice dintre acestea. Pn n anul 1990, construciile de locuine se executau cu preponderen pe vertical, n scopul meninerii suprafeelor delimitate prin planurile de sistematizare aprobate. Dup anul 1990 a fost agreat construcia de locuine cu unul-dou etaje,
131
ECO SIMPLEX NOVA
opiune care asigur mbuntirea indicatorilor de confort ai populaiei, creterea suprafeei zonelor verzii i a luciilor de ap pe cap de locuitor, precum i creterea gradului de siguran a cldirilor i locuitorilor. n acest context s-au elaborat Planurile de Urbanism General adaptate la necesitatea rezolvrii prezente i viitoare a nevoilor fiecrei localiti. Obiectivele principale ale amenajrii teritoriului sunt urmtoarele: a) dezvoltarea economic i social echilibrat a regiunilor i zonelor, cu respectarea specificului acestora; b) mbuntirea calitii vieii oamenilor i colectivitilor umane; c) gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului; d) utilizarea raional a teritoriului. Extinderea zonelor de locuit, a zonelor pentru uniti economice, a zonelor de agreement, rezervele de teren prevzute n zonele existente conduc la reglementarea destinaiei terenurilor sub forma zonrii funcionale. Tendina este de introducere a unor suprafee n intravilan, pentru satisfacerea nevoilor urbane. Aa cum s-a precizat anterior, dezvoltarea sistemului urban n judeul Teleorman se realizeaz cu respectarea principiilor i obiectivelor principale. Dezvoltarea sau regenerarea unei aezri urbane este determinat n mod semnificativ de schimbrile care se produc n structura economiei locale, n structura populaiei i n cultura comunitar. Dezvoltarea unui sistem urban impune aplicarea unui management adecvat, axat pe patru inte principale: dezvoltare infrastructurii i asigurarea accesului la acest infrastructur; asigurarea accesului la locuin; protecia mediului ambiant; diminuarea srciei. Spatii verzi i zone de agrement Judeul Teleorman este aezat n plin es, cu veri foarte clduroase i ierni geroase, care suprasolicit organismul uman. Din aceast cauz sunt necesare zone verzi care amelioreaz climatul, crete umiditatea, reduc radiaiile, modernd variaiile de temperatur i au rol protector fa de impuritile atmosferice (reinerea pulberilor, micorarea concentraiei gazelor nocive i atenuarea zgomotelor). Spaiile verzi din ecosistemul urban reprezint principalele habitate pentru diverse specii de faun slbatic. De aceea, n activitatea de amenajare a teritoriului, se pune un accent deosebit pe extinderea acestora i pe evitarea fenomenului de insularizare. Zonele verzi reprezint o condiie indispensabil a unei viei urbane normale. Ele au n primul rnd un rol estetic, dar contribuie n mod esenial la atenuarea polurii atmosferice: neutralizeaz unii poluani, filtreaz praful, ofer protecie mpotriva zgomotului. De asemenea, au rol n regularizarea umiditii aerului i a temperaturii.
132
ECO SIMPLEX NOVA
Vegetaia constituie elementul dominant ce se asociaz cu diverse dotri ce pot contribui la ndeplinirea funciilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihn i agrement, social culturale, estetice. Cea mai mare suprafa ocupat cu spaii verzi se gsete n municipiul Alexandria reprezentnd 100 ha, cea mai mic parte o deine Zimnicea cca. 17,95 ha. n municipiul Turnu Mgurele suprafaa total a spaiilor verzii este de cca. 27,2 ha, iar n municipiul Roiorii de Vede suprafaa spaiilor verzi reprezint 69,9 ha. Situaia spaiilor verzi la nivelul judeului Teleorman n anul 2007
Municipiul/ oraul Alexandria Roiorii de Vede Turnu Mgurele Zimnicea Videle Suprafaa total spaii verzii (ha) 100 69,9 27,2 17,95 90,68 Suprafaa spaiu verde mp/locuitor 8,29 21,87 9 10,7 75,5 Zone de agrement 3 7 5
* Date furnizate de Primrii Referitor la suprafaa de spaii verzi ce revine fiecrui locuitor din mediul urban, aceasta nu este uniform distribuit n oraele judeului. Cele mai mari suprafee se constat n Videle (75,5 m2/loc.), iar cea mai redus suprafa se remarc n Alexandria (8,29 m2/loc.). Prelucrrile statistice s-au realizat pe baza datelor (numr de locutori, suprafaa zonelor verzi) furnizate de Primriile localitilor urbane. n localitile rurale suprafaa spatiilor verzi organizate special este foarte mic, dar aici cldirile fr etaj sau cu puine etaje sunt protejate printr-o zon verde proprie fiecrei locuine. n centrul unor comune s-au creat parcuri cu suprafee mici cu rol mai mult estetic, deoarece n vecintatea acestora se gsesc pajiti ntinse precum i terenuri arabile cultivate, care au rolul de a nlocui proprietile zonelor verzi. Parcuri Parcurile reprezin o zon verde important pentru localitile urbane. Vegetaia este constituit din flori, arbori, arbuti decorativi, gazon. n municipiul Turnu Mgurele, exist 5 parcuri( Parcul Independenei, Parcul Tudoric Dorobanu, Parcul D. Praporgescu, Parcul Anotimpuri, Parcul Mircea cel Btn, Parcul Gara), ce ocup o suprafa de 4,86 ha. n municipiul Roiorii de Vede exist 5 parcuri care se ntind pe o suprafa de 17,24 ha. n municipiul Alexandria, parcurile ocup o suprafa de 10550 m2. n oraul Videle sunt dou parcuri: Parcul Orenesc, cu o suprafa de 85.480 2 m i Parcul Videle, cu o suprafa de 3.700 mp.
133
ECO SIMPLEX NOVA
Scuaruri n municipiul Roiorii de Vede exist 10 scuaruri care se ntind pe o suprafa de 0.33 ha. n munucipiul Turnu Mgurele, Scuarul Financiar ocup o suprafa de 0,42 ha. n oraul Videle exist 4 scuaruri situate astfel: - pe os. Giurgiului rond Grup tehnic colar, cu o suprafa de 300 m2; - pe os. Giurgiului intersecie cu Florilor, cu o suprafa de 400 m2; - pe os. Republicii, cu o suprafa de 300 m2; - strada Piteti intersecie cu strada Primverii, cu o suprafa de 200 m2. Obiective i msuri privind situaia spaiilor verzi i a zonelor de agrement Zona verde reprezint o condiie indispensabil a vieii urbane normale. Ele au n primul rnd un rol estetic, dar au i rol n regularizarea umiditii aerului i temperaturii. Din aceste motive, autoritile locale au ca obiective extinderea i reabilitarea spaiilor verzi. Primria municipiului Alexandria, n colaborare cu Administraia domeniului public Alexandria a propus urmatorul program de asigurare a spaiilor verzi ce se va desfura n perioada 2008-2010: - realizarea unor scuaruri n cartierele de blocuri: a) cartierul Peco; b) zona blocurilor I; c) zona blocurilor V. - plantarea unui numr de 3.000 de arbori, pn n anul 2010, n cartierele de locuine din municipiul Alexandria - reabilitarea i inventarierea ca suprafee de spaii verzi a unor terenuri ce aparin domeniului public aferente cartierelor - reabilitarea i inventarierea ca suprafee de spaii verzi a unor terenuri ce aparin domeniului public aferente strzilor: - reamenajare, reabilitare peisagistic i extindere Parc Pdurea Vedea i reamenajarea parcurilor municipiului Alexandria; - reamenajare, extindere i reabilitare scuaruri i parcuri din municipiul Alexandria. Primria municipiului Roiorii de Vede are ca obiectiv reabilitarea i extinderea spaiilor verzi n vederea asigurrii unei suprafee de spaiu verde de minimum 20 m2/locuitor pn n anul 2010 i de minimum 26 m2/locuitor pn n anul 2013. Pentru localitatea Videle a fost elaborat un plan de ntreinerea a spaiilor verzi, care const n curire, supransmnare cu diverse plante perene, fertilizare, plantare flori anuale i arbuti decorativi. n zona central a oraului vor fi amenajate spaiile verzi din jurul blocurilor, concomitent cu crearea de locuri de parcare. De asemenea, parcul de odihn Videle va fi amenajat i reabilitat prin pavarea aleilor, construirea fntnii arteziene, defriri, toaletri, plantri, amplasri bncue, reabilitare loc de joac.
134
ECO SIMPLEX NOVA
Fond forestier Suprafaa total a fondului forestier a judeului este de 29829 ha, nregistrndu-se o cretere cu 16 ha fa de anul 2006. Fondul forestier
Esena 1 Rinoase Forma de proprietate 2 Proprietate de stat Proprietate privat n afara fondului forestier Total Proprietate de stat Proprietate privat n afara fondului forestier Total Proprietate de stat Proprietate privat n afara fondului forestier Total 3 217 55 272 21098 5812 26910 21315 5867 27182 Suprafa (ha) Mas lemnoas brut (mii mc) 4 17 4 21 2616 700 3316 2633 704 3337
Foioase
TOTAL
Indicatorii de dezvoltare durabil pentru evaluarea protejrii resurselor naturale din domeniul forestier sunt: indicator de nivel II: suprafaa mpdurit (acest indicator exprim ponderea suprafeei mpdurite n suprafaa total a Romniei). Suprafaa mpdurit
1999 0,0010 5 2000 0,0010 4 2001 0,0015 4 Suprafaa mpdurit 2002 2003 2004 0,0009 9 0,0011 8 0,0007 6 2005 0,0012 9 2006 0,0009 9 2007 0,0012 5 Unitat e de msur : %
indicator de nivel II: rempduririle (acest indicator exprim suprafeele rempdurite n raport cu suprafaa total a pdurilor din jude). Rempduriri
1999 0,0039 8 2000 0,0039 3 2001 0,0058 4 Rempduriri 2002 2003 2004 0,0037 8 0,0044 8 0,0028 7 2005 0,0048 9 2006 0,0037 5 2007 0,0047 3 Unitat e de msur : %
135
ECO SIMPLEX NOVA
Zone umede Zonele umede din judetul Teleorman sunt importante din punct de vedere ecologic (divesitate biologica si regim hidrologic) si vor fi cel mai bine puse n valoare prin conservare. 2.2.8 Conservarea resurselor naturale Energia este un factor esenial n dezvoltarea economic i social. Producerea i consumul de energie exercit presiuni considerabile asupra mediului, contribuind la schimbrile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit , dar i efecte adverse asupra sntii umane. Conservarea i valorificarea eficient i ecologic a resurselor energetice prezint importan major. Categoriile de surse din sectorul energetic sunt reprezentate de: arderea combustibililor (arderi n energie i industrii de transformare, arderi n industria de prelucrare), extracia i distribuia combustibililor fosili, transportul rutier. Din punct de vedere al produciei, transportului i stocrii de energie, n judeul Teleorman se desfoar urmtoarele tipuri de activiti: - producerea energiei termice; - prospectarea, explorarea i exploatarea petrolului i gazelor naturale (gaz de sond); - transportul prin conducte al combustibililor sau carburanilor lichizi sau gazoi; - rezervoare destinate stocrilor de gaz, de combustibili sau de carburani; - linii aeriene i cabluri de nalt tensiune ngropate. Producia de iei i gaze naturale la nivelul judeului Teleorman n anul 2007 este repartizat ntre Grup de zcminte Preajba Nord i Sud i Grup de Zcminte Videle Vadu Lat. Producia de iei i gaze naturale la nivelul judeului, n anul 2007
Denumire iei (t) Gaze naturale (Nmc) Grup de Zcminte Preajba Nord i Sud 204124 47305 Grup de Zcminte Videle Vadu Lat 285620,4 25548,5 Total 489744,4 72853,5
Evoluia resurselor naturale de iei i gaze totale exploatate n perioada 2000 2007 de S.C. Petrom SA este prezentat n tabelele urmtoare: Producia de iei la nivelul judeului, n perioada 2000-2007
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
136
ECO SIMPLEX NOVA

Cantitatea de iei (t/an) 606768 620129 577231 550250 542060
- PJGD TELEORMAN - 2008537416.5 536408 489744,4
Producia de gaze de sond la nivelul judeului, n perioada 2000-2007

Anul Cantitatea de gaze de sond (miiNmc/a n) 2000 54114.6 2001 49783.0 2002 45193.2 2003 42882.4 2004 79395.7 2005 78341.8 2006 33458.65 2007 72853,5
Cantitatea de gaze naturale extrase n anul 2007 a crescut fa de anul trecut, n timp ce cantitatea de iei extras a sczut fa de ultimii ani. Pentru protejarea mediului i asigurarea unei dezvoltri durabile, se impune promovarea tehnologiilor curate, creterea performanelor instalaiilor la valorile de proiect n vederea conservrii i valorificarii eficiente i ecologice a resurselor energetice. Energii neconvenionale Datorit impactului considerabil asupra mediului pe care l are producerea i consumul de energie obinut din resurse epuizabile (combustibili fosili solizi i lichizi) omenirea a cutat i perfecionat obinerea de energie din surse noi, care s fie regenerabile i mult mai curate. Energia obinut din alte surse dect cele clasice este energie neconvenional. Sursele regenerabile de energie sunt surse de energie din categoria nefosile, cum sunt: sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare al nmolurilor n instalaii de epurare a apelor uzate. Sursele regenerabile dein un potenial energetic important i ofer disponibiliti nelimitate de utilizare pe plan local i naional. Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaz pe baza a trei premise importante conferite de acestea, i anume accesibilitate, disponibilitate i acceptabilitate. Aceste surse de energie asigur creterea siguranei n alimentarea cu energie i limitarea importului de resurse energetice, n condiiile unei dezvoltri economice durabile. Aceste cerine se realizeaz n context naional, prin implementarea unor politici de conservare a energiei, creterea eficienei energetice i valorificarea superioar a surselor regenerabile. S-a constatat c pentru Romnia, cele mai pretabile forme de energie neconvenional sunt biomasa, energia geotermal, energia eolian i cea solar fotovoltaic. 2.2.9 Sanatatea umana
137
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea strii de sntate a populaiei const n identificarea factorilor de risc care in de: - calitatea aerului citadin; - alimentarea cu ap potabil; - colectarea i ndeprtarea reziduurilor lichide i solide de orice natur; - zgomotul urban; - habitatul condiii impropii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaional ). Cunoaterea i determinarea acestor factori de mediu considerai de risc au o deosebit importan i constituie, poate, cea mai valoroas activitate pentru promovarea i pstrarea strii de sntate a populaiei. Efectele polurii aerului asupra strii de sntate Din punct de vedere al aciunii poluanilor atmosferici asupra strii de sntate a populaiei se pot distinge: efecte directe (modificrile care apar n starea de sntate a populaiei); efecte indirecte (rezultate din aciunea asupra mediului). n funcie de impactul asupra sntii umane, se disting urmtoarele tipuri de poluani: - poluani iritani sunt rezultatul polurii aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid de azot, clor, amoniac, substane oxidante etc. Poluanii irizani sunt cei mai rspndii n mediu, afectnd populaia uman prin modificri la nivelul cilor respiratorii, producnd hipersecreie de mucus i alterarea activitii cililor vibrani, precum i afectarea alveolelor pulmonare. - poluani asfixiani sunt rezultatul emisiilor n aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre acetia, cel mai periculos este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor i carburanilor folosii n sursele staionare i mobile, procese industriale etc. Impactul CO poate fi acut sau cronic. - poluani toxici specifici aceti poluani acioneaz fiecare numai asupra anumitor organe i sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent ntlnii sunt plumbul, fluorul, mercurul i cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, n timp, n organismul uman. - poluani alergizani pot fi naturali (polenul, fungii, produi volatili rezultai din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin n special din industria chimic. Impactul acestor poluani este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. Pentru evaluarea efectelor asupra strii de sntate trebuie luai n considerare urmtorii parametrii: distribuia expunerii n populaie (grupurile de risc), relaia expunere-rspuns (variaia rspunsului, grupurile susceptibile), cumularea riscului (cumularea geografica a factorilor de risc).
138
ECO SIMPLEX NOVA
De cele mai multe ori, aciunea direct a polurii aerului este rezultanta interaciunii mai multor poluani prezeni concomitent n atmosfer (aciune complex i nespecific). Autoritatea de Sntate Public Teleorman nu deine date referitoare la efectele polurii aerului asupra strii de sntate a populaiei Efectele polurii apei asupra strii de sntate n funcie de impactul asupra sntii umane, se disting urmtoarele tipuri de poluanii: - compui organohalogenai i substane care pot forma astfel de compui n mediu acvatic; - compui organofosforici - compui organostanici - substane i preparate sau produi de degradare ai acestora, care s-a dovedit c au proprieti cancerigene sau mutagene sau proprieti care pot afecta tiroida, reproducia sau alte funcii endocrine n sau prin mediu acvatic - hidrocarburi persistente i substane toxice organice persistente sau care se pot bioacumula - cianuri - metale i compuii lor - arsenic i compuii lor - biocide i produse de protecia plantelor - materii n suspensie - substane care contribuie la eutrofizare (nitrai i fosfai) - substane care au o influena nefavorabil asupra bilanului de oxigen (care poate fi msurat folosind parametri ca CBO5, CCO ). Sursele de poluare a apei pot genera maladii infecioase i maladii neinfecioase datorit prezenei n ap a unor poluani biologici, respectiv poluani chimici: - maladiile infecioase transmise prin ap de bacterii pot fi: holera, febra tifoid, dizenteria etc. - maladii infecioase transmise de virui: poliomielita, hepatita viral, conjunctivita de bazine de mbiere etc. - parazii care genereaz amibiaza, cea mai rspndit parazitoz de natur hidric, lambliaza, tricomoniaza etc. Referitor la maladiile datorate unor substane chimice din ap (minerale, toxice, radioactive etc.), menionm: - gua endemic, ntlnit n regiunile submontane i care d natere la complicaii nervoase i endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu i magneziu din apa potabil;
139
ECO SIMPLEX NOVA
intoxicarea cu nitrai i nitrii prezeni n ap din ce n ce mai mult datorit industrializrii i chimizrii agriculturii; nitriii ptrund n snge i n combinaie cu hemoglobina formeaz methemoglobina, rezultnd un deficit de oxigen. Maladia, cunoscut sub numele de cianoz infantil este des ntlnit la copii. alte substane toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra sntii umane.
Din datele furnizate de Autoritatea de Sntate Public Teleroman reiese c, n cursul anului 2007 au fost recoltate i analizate din punct de vedere chimic i bacteriologic mai multe probe de ap potabil distribui n sistem centralizat: Calitatea apelor distribuite n sistem centralizat n mediul urban
Alexandria Nr. probe recoltate Nr. probe necorespunztoare chimic Nr. probe necorespunztoare bacteriologic 1641 668 0 Roiorii de Vede 1107 0 0 Turnu Mgurel e 300 29 10 Videle 140 58 4 Zimnicea 22 12 2
De asemenea, n mediul rural au fost recoltate 160 de probe, din care 14 au fost necorespunztoare pentru parametrii bacteriologici i una pentru parametrii fizicochimici. Din fntnile publice de pe raza judeului Teleorman au fost recoltate 180 de probe, din care 163 au fost necorespunztoare din punct de vedere bacteriologic i 140 au fost necorespunztoare din punct de vedere fizico-chimic. Nu deinem date referitoare la cazuri de mbonviri provocate de consumul de ape necorespunztoare din punct de vederea chimic sau bacteriologic. Efectele gestionrii deeurilor asupra strii de sntate Impactul depozitrii deeurilor urbane sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresai fiind solul, aerul, apele (de suprafa i subterane). Gospodrirea deeurilor n general i a deeurilor menajere n special, este una din problemele majore de mediu cu care se confrunt autoritile locale. Deeurile pot fi vectori importani n rspndirea infeciilor. Deeurile provenite din diferite surse conin foarte des o gam variat de microorganisme printre care i ageni patogeni rspnditori de boli infecioase (virui, bacterii, oule diverilor helmini etc.). n condiii prielnice, agenii patogeni pot tri n deeuri timp ndelungat (zile, luni) de unde ptrund n sol, ap, putnd provoca astfel infecii i prin contact direct.
140
ECO SIMPLEX NOVA
n condiii naturale, fr o neutralizare, unii ageni patogeni din deeuri rmn n via timp ndelungat (luni i chiar peste un an) n special oule diverilor helmini i sporozoare. Agenii patogeni semnaleaz n deeuri numai posibilitatea infeciilor, iar deeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infeciilor. Pentru apariia mbolnvirilor i n special a epidemiilor, n afara ptrunderii n organismului uman a agenilor patogeni, sunt necesari i ali factori cum ar fi receptivitatea organismului, numrul suficient al agenilor patogeni. Deeurile, n special cele industriale, constituie surse de risc pentru sntate i mediu datorit coninutului lor n substane toxice precum i metale grele (plumb,cadmiu), pesticide, solveni, uleiuri uzate. De asemenea, incendiile provocate la depozitele de deeuri pot avea efect negativ asupra strii de sntate a populaiei gazele eliberate din arderea deeurilor pot provoca iritarea cilor respiratorii, fumul provoac dificulti n respiraie. Se consider c impactul asupra sntii umane este semnificativ datorit pericolului de producere a unor boli infecioase prin consumul de ap potabil provenit din stratul freatic afectat de infiltrri ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologic a factorilor de mediu: ap, aer, sol n zona depozitelor de deeuri genereazo riscuri pentru sntatea uman, cu precdere n cazul celor amplasate n zona limitrof localitilor i cursurilor de ap. Efectele polurii sonore asupra sntii populaiei Zgomotul poate fi definit ca un ansamblu de sunete neateptate i nedorite, sursa fiind activitatea uman n legtur cu procesul de urbanizare, de dezvoltare industrial, transporturi, etc. Zgomotul are aciune complex asupra organismului n funcie de frecven, trie i poziia surselor. Efectele zgomotului pot varia de la un individ la altul, de la tulburri auditive sau psihologice, pn la perturbri ale somnului. Obiective i msuri privind poluarea sonor Pentru reducerea impactului nivelului ridicat de zgomot asupra populatiei se impun urmtoarele msuri: - redirectionarea traficului, stabilirea de sensuri unice, restrictii de vitez; - interzicerea totala a unor categorii de vehicule n intervalele orare cnd se nregistreaz un nivel ridicat al indicatorilor de zgomot peste limitele admise; - amplasarea locala de panouri fonoabsorbente. Animale abandonate i influena asupra strii de sntate a populaiei nmulirea excesiv a numrului de animale fr stpn, ndeosebi cini i pisici n zonele urbane, poate reprezenta un risc pentru sntatea populaiei.
141
ECO SIMPLEX NOVA
Cinii pot fi o surs de infecie i de infestaie parazitar pentru om. Exist peste 100 de boli infecioase i parazitare care sunt comune omului i cinelui, fcnd parte din categoria zoonozelor. Dintre toate bolile, cea mai periculoas pentru condiiile din ara noastr este turbarea, numit i rabie. Se caracterizeaz clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburri senzoriale, furie, tendina de a muca, paralizii etc.). Este produs de ctre virusul rabic, care se gsete n cantitate mare n creier i n saliva animalelor turbate. Saliva acestor animale poate conine virusul turbrii chiar cu 10 zile nainte de apariia primelor semne clinice de boal. Obiective i msuri Sensul dezvoltrii durabile al aezrilor umane l constituie asigurarea unui mediu sntos i coerent sub raport funcional i cultural, la nivelul localitilor urbane i rurale, precum i al reelei de localiti n teritoriu, n condiiile pstrrii echilibrului fa de complexul de resurse ale capitalului natural. Responsabilitatea pentru calitatea mediului n zone urbane i pentru luarea msurilor necesare remedierii sau mbuntirii calitii acestui mediu revine autoritilor locale. Problema cheie a dezvoltrii durabile o constituie reconcilierea ntre dou aspiraii umane: necesitatea dezvoltrii economice i sociale, dar i protecia i mbuntirea strii mediului, ca singura cale pentru bunstarea att a generaiilor prezente, ct i a celor viitoare. 2.2.10 Transport durabil Printre sursele importante cu impact asupra mediului se afl i transporturile, care constituie o surs major de poluare a aerului. Poluanii emii din transporturi se gsesc n aer n stare gazoas, lichid sau solid n aerul pe care l respirm i contribuie la efectul de ser, la acidifiere, avnd efecte nocive asupra sntii populaiei i asupra ecosistemelor. La nivel global, emisiile din transporturi contribuie cu 40% din ncrctura de pulberi n suspensie n mediul urban. De asemenea, pulberile i metalele grele rezultate din arderea motorinei i benzinei n motoarele autovehicululor, pot afecta starea de calitate a solurilor i apelor de suprafa. Transporturile produc o cantitate uria de poluani care sunt foarte duntori sntii populaiei sau ecosistemelor. Monoxidul de carbon este produs de combustia rapid i incomplet. n atmosfer se combin cu oxigenul i formeaz dioxidul de carbon. Este emis n cantiti mari n trficul auto (aproximativ 64% - la nivel global). Oxizii de azot rezult din combinarea oxidului de azot, la temperaturi ridicate, aa cum sunt n motoarelor aotovehiculelor. Provin n special din combustibilii fosili (petrol, gaze naturale i crbune).Polueaz n forma ploilor acide i contribuie la formarea smogului. Din transporturi rezult aproximativ 69% din cantiatea total de oxizi de azot (la nivel global).
142
ECO SIMPLEX NOVA
Dioxidul de carbon este provocat de orice ardere. Se gsete n cantiti mici n aer n condiii naturale i are un rol important n procesul de fotosintez. n prezent este produs de activitile umane n procent mult mai mare dect pot consuma plantele, astfel c devine poluant, fiind cauza principal a efectului de ser. Tansporturile produc 33% (la nivel global). Hidrocarburile rezult din combustia incomplet a produselor petroliere i uleiurilor de motor, n special n motoarele diesel. Plumbul (metal greu) provine din aditivii prezeni n produsele petroliere pentru motoare. Cantitatea emis este n scdere n condiiile creterii utilizrii catalizatoarelor i combustibiliilor fr plumb. Benzenul este produs de motoarele autovehiculelor. Particulele n suspensie sunt compuse din hidrocarburi compui cu sulf, diferite componente minerale de dimensiuni foarte mici care rmn suspendate n aer un timp mai lung. Se datorez n special motoarelor diesel, iar transporturile contribuie cu apoximativ 33% din totalul lor (la nivel global). Ozonul troposferic este un poluant secundar care depinde de numeroi poluani, enumerai anterior, n prezena luminii solare. Utilizarea combustibillor prietenoi pentru mediu Folosirea combustibililor fosili este cauza principal a polurii din transporturi, astfel c reducerea emisiilor se poate face n primul rnd prin folosirea pe scar mai larg a combustibililor pritenoi pentru mediu: LPG, NGV, electricitatea, biogazul etc. Orientarea spre soluii de transport mai durabile necesit moduri de transport mai eficiente din punct de vedere energetic i mai puin duntor pentru mediu i sntate public. Evoluia transporturilor i aciuni desfurate n scopul reducerii emisiilor din transporturi n perioada 01 iulie 31 decembrie 2007 un numr de 8.033 autovehicule au fost verificate de ctre reprezentanii Registrului Auto Romn - Reprezentana Teleorman, din punct de vedere a emisiilor poluante. Dintre acestea, 1.719 au fost neconforme. n municipiul Roiorii de Vede s-au luat urmtoarele msuri pentru reducerea emisiilor din transport: reabilitarea a 0,628 Km ci de circulaie rutier, restricionarea autovehiculelor cu greutatea mai mare de 3,5 t n zona central a localitii. Pentru reducerea impactului transportului asupra mediului se impun o serie de msuri: - utilizarea mijloacelor de transport mai puin poluante i care presupun un consum redus de combustibil; - interzicerea traficului n unele zone ale oraelor; - ncurajarea utilizrii mijloacelor de transport ecologice;
143
ECO SIMPLEX NOVA
- msuri administrative de fluidizare a traficului rutier prin crearea de sensuri unice pe unele artere de circulaie. Situaia parcului auto la nivelul judeului Situaia parcului auto la nivelul judeului Teleormann este prezentat n tabelul urmtor: Tabel nr. Numrul de autovehicule nscrise n circulaie
Denumire Autovehicule U.M. Nr. 2004 68.916 2005 71.863 2006 76.711
*Date furnizate de Direcia Judeean de statistic Teleorman Se observ o continu cretere de la un an la altul a numrului de autovehicule nscrise nscrise n judeul Teleorman. 2.2.11 Turismul Sub aspect economic i social, turismul reprezint o activitate aparte cu numeroase implicaii asupra mediului. Problema de baz care se pune n legtur cu protecia mediului, ca urmare a dezvoltrii turismului, este respectarea principiului esenial al echilibrului ntre solicitarea turistic i capacitatea de absorbie a acesteia de ctre mediu; factorii naturali ai mediului sunt aceia care creeaz atracia pentru turiti; dac ns pdurile, parcurile i rezervaiile naturale, plajele, parcurile zoologice, oglinzile de ap i chiar centrele culturale, monumentele istorice i de arhitectur sunt depite n ceea ce privete capacitatea maxim de vizitare, calitatea turistic dar i nsuirile lor naturale care genereaz atracia sunt deteriorate.
144
ECO SIMPLEX NOVA
Dinamica numrului de turiti 1999 2007

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Numrul locuitori aferent teritorului administrativ 459529 456831 453453 437862 432856 427745 422314 417183 413064 Densitatea populaiei (loc/Km) 79,4 78,9 78,3 75,6 74,7 73,9 72,9 72,1 71,34 Numr de turiti cazai n teritorului administrativ 12957 9853 11294 10627 10035 12839 12049 -
Potenialul turistic al judeului Turismul reprezint o activitate profitabil, cu un impact benefic major n economia comunitilor locale. Poziia geografic a localitilor Zimnicea i Turnu Mgurele ofer un potenial turistic important nevalorificat ns prin oportunitile oferite de fondul
145
ECO SIMPLEX NOVA
piscicol, de peisajul pitoresc, flora i fauna deosebit de bogate. Nu exist preocupare pentru realizarea unor programe variate n vederea atragerii turitilor. Serviciile locale nu sunt suficient dezvoltate i diversificate conform tendinelor mondiale n domeniu (turism cultural, ecoturism, agroturism, turismul vinului, pescuit, vntoare, plimbri pe Dunre, etc.) Celelalte localiti ale judeului Teleorman nu beneficiaz de potenial turistic, totui unele elemente naturale specifice zonelor de lunc i cmpie ofer condiii favorabile de agrement i petrecerea timpului liber de scurt durat i week-end. Impactul turismului asupra mediului Deoarece turismul este slab dezvoltat n judeul Teleorman, impactul asupra mediului nu este semnificativ. Principalii factori de stres legai de practicarea agrementului sunt determinai de poluarea rezultat din transport, managementul deeurilor i educaia ecologic. Turismul nu reprezint o presiune asupra localitilor urbane.
2.3 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PJGD

Analiza starii mediului in conditiile neimplementarii planului reprezinta o cerinta atat a Directivei SEA cat si a Hotararii de Guvern nr. 1076/2004. Scopul acestei analize este de a evalua modul in care planul judetean de gestiune a deseurilor raspunde nevoilor si cerintelor starii mediului din teritoriul analizat si a tendintelor sale de evolutie. Analiza alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual de cunoastere si a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului si tendintele evolutiei sale, analiza fiind structurata pe baza aspectelor de mediu relevante. Alternativa 0 presupune posibilitatea neimplementarii Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, situaie n care sunt necesare precizrile:: Neimplementarea prevederilor PJGD, nu scuteste autoritatile responsabile de aplicarea prevederilor legislative privind atingerea tintelor asumate sau conformarea cu bunele practici de gestiune a deseurilor. n acest sens PJGD are rol de document programator PJGD asigura viziunea integrata la nivel de judet si realizeaza o anumita ierarhizare a masurilor ce trebuie adoptate pentru conformarea gestiunii deseurilor.
146
ECO SIMPLEX NOVA
Lipsa acestui document ar putea avea ca efect o cheltuire ineficienta a fondurilor prin: - Suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivele locale; Dimesionarea sistemelor locale de gestiune a deseurilor pe baza unor viziuni locale care nu tin cont de nevoile de ansamblu ale judetului.
Neimplementarea PJGD duce la pierderea cadrului adecvat de dezbatere si consultare publica asupra optiunilor privind managementul deseurilor (inclusiv intre factorii interesati).
Neimplementarea PJGD inseamna, in primul rand, o limitare a posibilitatilor de finantare care ar avea drept consecinte si o mentinere sau imbunatatire lenta a starii actuale mediului (o lipsa a investitiilor de mediu in domeniul gestiunii deseurilor).
Evolutia posibila a mediului in situatia neimplementarii PJGD (alternativa 0)

Aspecte de mediu relevante Evolutia posibila in situatia neimplementarii PJGD Lipsa unui sistem conform de colectare si depozitare a deseurilor va duce la cresterea emisiilor atmosferice ca urmare a cresterii cantitatilor de deseuri generate si depozitate. Lipsa unei viziuni integrate care sa permita eficientizarea modului de colectare si transport a deseurilor va avea ca efect indirect si mentinerea /cresterea emisiilor din surse mobile (un transport ineficient al deseurilor). Lipsa facilitatilor conforme pentru colectarea si depozitarea deseurilor va contribui la mentinerea practicilor de depozitare necontrolata a deseurilor si astfel la mentinerea /cresterea emisiilor in apele subterane si de suprafata.
147
Aer
Apa
ECO SIMPLEX NOVA
Lipsa facilitatilor conforme pentru colectarea si depozitarea deseurilor va contribui la mentinerea practicilor de depozitare necontrolata a deseurilor si astfel la mentinerea /cresterea emisiilor in apele subterane si de suprafata. Lipsa masurilor privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, precum si a valorificarii materialelor reciclabile va contribui direct la mentinerea unor suprafete mari de teren necesare depozitarii deseurilor. Se pierde o contributie importanta la imbunatatirea calitatii solurilor, aceea de utilizare a compostului rezultat din compostarea materialelor biodegradabile (este necesara o viziune si un efort la nivel regional). Aspecte de mediu relevante Modificari climatice Evolutia posibila in situatia neimplementarii PJGD Gestiunea inadecvata a deseurilor va contribui la mentinerea actualelor rate de emisie pentru CO2 si CH4.
Sol
Aspecte de mediu relevante
Evolutia posibila in situatia neimplementarii PJGD Lipsa unei gestiuni adecvate si coordonate a deseurilor are efecte directe si indirecte asupra diversitatii biologice. Efectele directe sunt legate de depozitarea necontrolata sau amplasarea unor facilitati de colectare si depozitare temporara a deseurilor in interiorul sau vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale (efecte potentiale: scaderea diversitatii biologice, periclitarea populatiilor cu statut de conservare). Efectele indirecte sunt legate de mentinerea fenomenelor de poluare in zonele naturale. Lipsa imbunatatirii practicilor actuale legate de gestiunea deseurilor gospodaresti si a celor din agricultura va conduce la cresterea / mentinerea incidentei bolilor datorate acestor factori. Gestiunea inadecvata a deseurilor poate conduce la maximizarea efectelor negative asociate cu producerea unor riscuri naturale (cutremure, alunecari de teren,
148
Biodiversitate
Sanatatea umana Managementul riscurilor de mediu
ECO SIMPLEX NOVA
Conservarea/utilizarea eficienta a resurselor naturale Peisajul si mostenirea culturala
inundatii). Este bine stiut de exemplu situatia apelor mari pe rauri in care pot fi antrenate deseurile depozitate necontrolat in vecinatatea albiei acestor cursuri. In prezent nu se utilizeaza energia biogazului produs de statiile de epurare, si nici nu se recupereaza si valorifica energetic biogazul produs in depozitele de deseuri menajere. Continuarea acestor practici nu va permite o reducere a gradului de utilizare a resurselor naturale. Lipsa unui sistem controlat si eficient de gestiune a deseurilor va duce la mentinerea practicilor de depozitare necontrolata a deseurilor cu un impact negativ major asupra peisajelor naturale si a celor din zonele locuite. Prin lipsa colectarii controlate a deseurilor, patrimoniul cultural al judetului va cunoaste o degradare in timp atat a zonelor urbane cat si a celor peisagistice Se va mentine situatia actuala: utilaje auto neadecvate (nivele ridicate de emisii, fara sau cu o slaba compactare) trasee de colectare ineficiente (transportul dus-intors al deseurilor pe acelasi sector de drum). Lipsa infrastructurii de colectare a deseurilor in zonele cu potential turistic ale judetului Teleorman va continua sa reprezinte o limita majora in ceea ce priveste realizarea unui turism durabil. Evolutia posibila in situatia neimplementarii PJGD Lipsa programelor de informare si sensibilizare a populatiei va face in continuare ca aceasta sa fie in egala masura expusa direct riscurilor legate de getiunea inadecvata a deseurilor menajere, dar si sa reprezinte un factor important de presiune asupra mediului inconjurator (prin depozitare necontrolata, neparticiparea la programele de colectare selectiva etc).
Patrimoniul cultural
Transport durabil
Turism durabil
Aspecte de mediu relevante
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu
Alternativa neimplementarii Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, judetul Teleorman este defavorabila majoritatii aspectelor relevante de mediu analizate anterior.
149
ECO SIMPLEX NOVA
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PJGD
Scara la care se realizeaza evaluarea PJGD Teleorman este una judeteana. Analiza obiectivelor si a masurilor propuse nu a dus la identificarea unor situatii de afectare semnificativa a componentelor de mediu (vezi capitolul 8). Facem nsa precizarea ca pentru fiecare dintre proiectele ulterioare care vizeaza investitii n activitati cu impact potential asupra mediului (n ntelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor realiza studii de evaluare a impactului asupra mediului. Numai aceste evaluari vor fi n masura sa identifice, la o scara spatio-temporala adecvata si pentru proiecte concrete, caracteristicile de mediu ce pot fi afectate semnificativ.
150
ECO SIMPLEX NOVA
4.
PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PJGD
In capitolul 4 al prezentei lucrari a fost prezentata analiza efectuata asupra starii actuale a mediului in judetul Teleorman. In acest capitol au fost selectate problemele de mediu cu relevan directa pentru Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor. Probleme de mediu relevante pentru PJGD- Teleorman
Aspecte de mediu Aer Probleme de mediu relevante pentru PJGD Nivele ridicate ale emisiilor atmosferice datorate colectarii, transportului si depozitarii neconforme a deseurilor. Infiltrarile de ape uzate (levigat) din depozitele de deseuri necontrolate contribuie la poluarea apelor subterane cu substante organice si poluanti periculosi. Deseurile necolectate/depozitate necontrolat reprezinta o sursa importanta de poluare a apelor de suprafata Atat exfiltratiile din zonele necontrolate de deseuri, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru spatiile de depozitare a deseurilor este un ffect considerat temporar, dar care poate avea efecte ireversibile asupra calitatii solurilor. Raportat la numarul populatiei deservite, terenul ocupat in ffect cu activitati de depozitare a deseurilor este foarte mare. Modificari climatice Arderea deseurilor/emisiile din depozitele necontrolate reprezinta surse importante de emisii a gazelor cu ffect de sera
Apa
Sol
151
ECO SIMPLEX NOVA
Biodiversitate
Depozitarea necontrolata a deseurilor reprezinta un factor important de reducere a diversitatii biologice, indeosebi in zonele rurale cu potential natural ridicat.
Aspecte de mediu
Probleme de mediu relevante pentru PJGD Necolectarea, depozitarea necontrolata si practicile neconforme de gestiune a deseurilor au un impact negativ direct asupra sanatatii umane si indirect prin poluarea solului, apelor subterane si apelor de suprafata. Lipsa colectarii si depozitarii controlate a deseurilor provoaca poluarea celorlalti factori de mediu, prin intermediul alunecarilor de teren sau a inundatiilor, ambele procese antrenand cantitatile de deseuri depozitate necontrolat, fie de pe cornisele dealurilor, fie de pe albiile minore/majore ale raurilor. Depozitarea necontrolata a deseurilor pe terenurile agricole, pe pajisti si fanete alpine are ca efect degradarea acestora. Este necesara cresterea gradului de valorificare a materialelor reciclabile pentru o reducere a presiunii asupra resurselor naturale. Degradarea peisajului urban si a zonelor de interes cultural peisagistic sau de agrement din cauza lipsei colectarii controlate a deseurilor Lipsa autovehiculelor specializate pentru transportul eficient al deseurilor. Este necesara o buna exprimare a viziunii privind gestiunea deseurilor care sa identifice cele mai eficiente trasee de colectare si transport a deseurilor Lipsa unui management adecvat al deseurilor duce implicit la limitarea dezvoltarii turismului durabil. Lipsa programelor de informare in randul populatiei face ca aceasta sa nu cunoasca avantajele colectarii selective si depozitarii controlate si sa ramana la conceptia actuala de colectare la comun, fara reciclare sau valorificarea deseurilor. Constientizarea populatiei privind gestiunea deseurilor in asa maniera incat acestia sa nu recurga la colectarea deseurilor din poarta in poarta, ci la amenajarea unui punct comun de colectare selectiva a deseurilor.
152
Sanatatea umana
Managementul riscurilor de mediu
Conservarea/utilizarea eficienta a resurselor naturale Peisajul si mostenirea culturala
Transport durabil
Turism durabil
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu
ECO SIMPLEX NOVA
Concluzii Avand in vedere faptul ca gestionarea necorespunzatoare a deseurilor provoaca efecte pe termen lung, este afectata nu numai calitate vietii generatiilor prezente ci si a celor care vor veni. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii, daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-30 ani). Populatia suporta impactul deseurilor prin intermediul factorilor de mediu, fiind si sursa generatoare si receptor final. Efectele asupra omului, sunt directe in cazul depozitarii deseurilor menajere, din cauza continutului mare de microorganisme printre care si agentii patogeni care, prin intermediul apei, aerului si solului ajung in organismul uman. Gazele nocive rezultate in urma descompunerii substantelor organice sau a autoaprinderii deseurilor, constituie de asemenea, o sursa de afectare majora pentru sanatatea omului. In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30- 300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca: - in asociatiile vegetale, devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; - unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori). Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp (la durata exploatarii depozitului), reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata.
153
ECO SIMPLEX NOVA
5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGD
Obiectivele de mediu relevante in domeniul gestionarii deseurilor sunt stabilite in concordan cu politica de mediu a Uniunii Europene si cu Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Obiectivele SNGD au fost stabilite pe baza principiilor generale de protectie a mediului: conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; dezvoltarea durabila; evitarea poluarii prin masuri preventive; conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate; conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; principiul poluatorul plateste; stimularea activitatii de redresare a mediului. pe baza urmatoarelor criterii : mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale; apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor; respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost; integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana Este greu de apreciat masura in care obiectivele si tintele din SNGD sunt corelate cu alte strategii majore de mediu sau din alte domenii, dar in ideea celor declarate in SNGD: In conformitate cu Directiva Cadru si Directiva 1996/61/EC (IPPC) s-a realizat o prima Strategie Nationala de Gestionare a Deseurilor ce a inglobat
154
ECO SIMPLEX NOVA
strategiile sectoriale ale ministerelor implicate, SNGD s-a elaborat in spiritul integrarii politicilor de mediu in strategiile sectoriale relevante pentru gestionarea deseurilor.
Pe baza SNGD SI PNGD s-au elaborat Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor pe cele 8 regiuni de dezvoltare, aprobate prin Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 (MO nr. 232/04.04.2007) al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Integrarii Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor. Strategii relevante pentru PJGD - Teleorman: Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice (SNSC) Strategia Nationala privind Protectia Atmosferei Strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor Strategia nationala in domeniul eficientei energetice. Obiectivele si tintele sectoriale din domeniul energetic pot fi si ar trebui corelate cu cele legate de incinerarea/coincinerarea deseurilor, avand in vedere faptul ca deseurile sunt considerate ca fiind sursa de energie alternativa. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor; Planul National de Gestionare a Deseurilor; Planul Regional de Actiune pentru Mediu; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 3 Sud Muntenia; Raportul de mediu pentru PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia; PJGD Teleorman; Ghidul practic pentru elaborarea PRGD; Raport privind starea mediului in judetul Teleorman, 2006.
In principal s-au avut in vedere obiective si tinte privind: Colectarea selectiva Tratarea deseurilor: sortare si/sau compostare Depozitarea deseurilor Inchiderea depozitelor istorice
155
ECO SIMPLEX NOVA
Obiective de mediu relevante pentru evaluarea strategica a PJGD Teleorman

Elemente de mediu Obiectiv general privind poluarea mediului inconjurator Obiective de mediu relevante OG. Limitarea poluarii mediului inconjurator, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale sau sanatatea umana, prin crearea de facilitati adecvate pentru gestionarea deseurilor, corespunzatoare standardelor si normelor europene pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor muncipale O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate de inflitratrea levigatului si inchiderea si monitorizarea facilitatilor existente care nu corespund normelor nationale si care polueaza mediul inconjurator. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la scaderea emisiilor de poluanti in apele subterane si de suprafata O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana. O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate (inclusiv implementarea sistemelor de colectare si stocare a biogazului produs in depozitele de deseuri). Indeplinirea acestor obiective va conduce la scaderea emisiilor atmosferice asociate sectorului de gestionare a deseurilor.
Poluarea apelor subterane si de suprafata
Poluarea aerului si schimbari climatice
156
ECO SIMPLEX NOVA
Elemente de mediu
Poluarea solului si subsolului
Biodiversitatea, flora si fauna Arii protejate
Sanatatea umana
Obiective de mediu relevante O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor prin reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, valorificarea materialelor reciclabile si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale care sa asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor la nivelul intregului judet. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la scaderea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor precum si la scaderea gradului de poluare a subsolului datorat infiltratiilor poluantilor (levigat) proveniti de la depozitele neconforme. O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la conservarea diversitatii biologice si protejarea populatiilor cu statut de conservare. De asemenea, se va crea un impact vizual pozitiv si va fi sporit gradul de confort al mediului inconjurator prin evitarea depozitarii necontrolate sau amplasarea unor facilitati de colectare si depozitare temporara a deseurilor in interiorul sau in vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale. O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea conforma a deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor de infiltratii, stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in spatii neamenajate). Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la cresterea gradului de sanatate a populatiei si implicit la imbunatatirea calitatii vietii mai ales in zonele dens populate.
157
ECO SIMPLEX NOVA
Elemente de mediu
Peisaj si patrimoniu cultural
Transport durabil
Turism durabil
Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale
Obiective de mediu relevante O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la stabilirea unui serviciu de salubrizare care sa asigure colectarea si transportul deseurilor in mod corespunzator si va stopa practicile de depozitare necontrolata a deseurilor in spatii neamenajate acesta fiind unul din factorii importanti care duc la degradarea peisajelor naturale, a mediului si a zonelor locuite. Imbunatatirea facilitatilor existente pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor si organizarea eficienta a acestora vor contribi la stoparea degradarii peisajului din judet. O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier prin modernizarea sistemului actual de transport si colectare a deseurilor, dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente si optimizarea traseelor de colectare. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce atat la imbunatatirea traficului rutier cat si la reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor. O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la cresterea/mentinerea numarului de vizitatori in zona vizata. De asemenea, indeplinirea acestui obiectiv va contribui la dezvoltarea si promovarea turismului durabil. O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la conservarea si utilizarea mai eficienta a resurselor naturale.
158
ECO SIMPLEX NOVA
Elemente de mediu
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor
Obiective de mediu relevante O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la cresterea gradului de constientizare a publicului asupra problemelor de mediu generate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. De asemenea, gradul de implicare/participare a publicului, in programele initiate de autoritatile responsabile cu gestionarea deseurilor, va creste.
6. EFECTE POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. METODOLOGIA DE EVALUARE

Sistemul de evaluare a potentialui impact asupra factorilor de mediu ce poate aparea prin implementarea planului judetean de gestionare a deseurilor s-a realizat pe baza urmatorului punctaj: +2: +1: 0: -1: -2: impact pozitiv substantial asupra obiectivului de mediu impact pozitiv asupra obiectivului de mediu nici un impact/impactul nu poate fi evaluat impact negativ asupra obiectivului de mediu impact negativ substantial asupra obiectivului de mediu
159
ECO SIMPLEX NOVA
Pentru punctajul acordat fiecarui obiectiv din PJGD relativ la obiectivele de mediu este prezentata o justificare a motivelor care au condus la alegerea facuta.
6.1. Ealuarea efectelor pe obiective relevante de mediu Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generat de Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor
Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui ffect integrat de gestionare a deseurilor Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare +1 Crearea sistemului integrat de gestiune a Imbunatatirea calitatii deseurilor va permite controlul si componentelor de mediu prin gestiunea eficienta a deseurilor la nivel reducerea emisiilor generate din judetean. O gestiune eficienta inseamna activitatile de gestiune a
160
ECO SIMPLEX NOVA
deseurilor
Scaderea emisiilor de gaze cu ffect de sera prin renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor din gospodarie in schimbul colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor.
+1
o mai buna colectare a deseurilor generate, reducerea suprafetelor afectate de depozitare, reducerea emisiilor atmosferice si a infiltratiilor de levigat. Sistemul integrat permite considerarea cerintelor particulare ale zonei rurale. Extinderea colectarii in mediul rural va permite reducerea / eliminarea practicii incinerarii deseurilor in gospodarii. Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare si asumarea acesteia de catre populatie va conduce la protectia si reducerea presiunii exercitate asupra habitatelor naturale. Proiectele ce urmeaza a fi implementate vor trebui sa respecte cerintele privind distantele minime de amplasare a facilitatilor proiectate precum si cele privind prevenirea infiltrarii apelor uzate in freatic. Sistemul integrat propune un management conform al deseurilor insa fara a face o analiza la nivelul amplasamentelor propuse.
+1
+1
+1
+1
Cresterea gradului de colectare si a gradului de valorificare a deseurilor reprezinta doua dintre coordonatele principale ale sistemului integrat judetean. Obiectivul poate contribui prin reducerea cantitatilor depozitate necontrolat insa nu si la refacerea zonelor degradate. La proiectarea capacitatilor necesare transportului deseurilor au fost considerate cele mai noi si eficiente mijloace disponibile, dar nu au fost analizate traseele.
161
+1
ECO SIMPLEX NOVA
Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
+1 0
Zonele turistice nu sunt tratate independent insa vor beneficia direct de implementarea sistemului integrat. Implementarea acestui obiectiv nu va contribui direct la imbunatatirea comportamentului publicului. Trebuie insa sa facem precizarea ca proiectele in implementare precum si cele dezvoltate pe baza noului PJGD vor trebui sa prevada programe de constientizare si campanii de informare.
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor
Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Pentru ca acest obiectiv sa genereze Imbunatatirea calitatii efecte pozitive va trebui asigurata componentelor de mediu prin respectarea termenelor privind sistarea reducerea emisiilor generate din +1 depozitarii in depozitele necontrolate activitatile de gestiune a precum si a tintelor prevazute de deseurilor legislatie. Instruirea Consiliilor Locale pentru Scaderea emisiilor de gaze cu imbunatatirea regulilor de gestionare a efect de sera prin renuntarea la deseurilor la nivel local va contribui +1 arderea direct la eliminarea practicilor de ardere necontrolata a deseurilor din a deseurilor menajere. gospodarie in schimbul colectarii
162
ECO SIMPLEX NOVA
selective si a depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a
+1
Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor (in pricipal a repectarii termenelor pentru sistarea depozitarii si reabilitarea spatiilor de depozitare) va permite reducerea presiunii asupra habitatelor naturale. Obiectivul din PJGD Teleorman se adreseaza direct obiectivului relevant de mediu.
+2
+2
Implementarea obiectivului PJGD este esentiala pentru atingerea obiectivului relevant de mediu.
Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu Prin instruirea Consiliilor Locale pentru imbunatatirea regulilor de gestionare a deseurilor la nivel local obiectivul poate contribui prin reducerea cantitatilor depozitate necontrolat insa nu si la refacerea zonelor degradate. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu
+1
Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
163
ECO SIMPLEX NOVA
publicului.
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de depozitarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului
Depozitarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Obiectivul din PJGD Teleorman se Imbunatatirea calitatii adreseaza direct obiectivului relevant de componentelor de mediu prin mediu. Depozitarea conforma presupune reducerea emisiilor generate din +2 diminuarea emisiilor atmosferice si activitatile de gestiune a eliminarea infiltrarilor de levigat in deseurilor panza freatica. Scaderea emisiilor de gaze cu Obiectivul va avea efecte ositive ositi de sera prin renuntarea la +2 directe in etapa de functionare a arderea necontrolata a deseurilor viitoarelor depozite conforme. din gospodarie in schimbul
164
ECO SIMPLEX NOVA
colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
+1
Obiectivul va contribui direct la imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor.
Obiectivul din PJGD Teleorman se adreseaza direct obiectivului relevant de mediu.
+1
Existenta facilitatilor controlate de depozitare este o prima cerinta pentru eliminarea depozitarii necontrolate.
Obiectivul PJGD nu contribuie la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu Depozitarea controlata este principala optiune si in aceelasi timp cerinta pentru reducerea presiunii asupra peisajului natural si cultural.
+1
Depozitarea controlata si conforma a deseurilor nu reprezinta o garantie a utilizarii unor mijloace de transport adecvate. Obiectivul PJGD nu se adreseaza direct cerintelor acestui obiectiv relevant de mediu.
Obiectivul PJGD nu se adreseaza direct cerintelor acestui obiectiv relevant de mediu.
165
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de depozitarea reducere a cantitatilor de deseuri biodegradabile la depozitare
Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile la depozitare Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Reducerea cantitatii de deseuri Imbunatatirea calitatii municipale biodegradabile depozitate va componentelor de mediu prin 1 duce implicit si la reducerea emisiilor de reducerea emisiilor generate din poluanti generati de activitatea de activitatile de gestiune a depozitare. deseurilor Scaderea emisiilor de gaze cu Evaluarea negativa a fost acordata pentru efect de sera prin renuntarea la imposibilitatea retinerii/ tratarii/ arderea necontrolata a deseurilor -1 valorificarii emisiilor eferente din gospodarie in schimbul compostarii. colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora.
166
ECO SIMPLEX NOVA
Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
Acest obiectiv este evaluat pozitiv deoarece: Reducerea cantitatii de deseuri depozitate va duce la reducerea suprafetei necesare depozitarii; Compostul va reprezenta o resursa utila necesara lucrarilor de reabilitare a spatiilor de depozitare sau pentru alte lucrari de reabilitare. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
Obiectivul PJGD nu contribuie la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul se adreseaza direct acestei problematici si implicit va avea ca efect scaderea presiunii asupra resurselor naturale. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
Reducerea deseurilor biodegradabile nu se poate realiza fara sensibilizarea si implicarea publicului.
167
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de extinderea sistemului de colectare a deseurilor menajere in mediu urban si rural
Extinderea sistemului de colectare a deseurilor menajere in mediu urban si rural Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Cresterea gradului de colectare a Imbunatatirea calitatii deseurilor va avea ca efect direct componentelor de mediu prin reducerea surselor difuze de poluare a reducerea emisiilor generate din +2 mediului. Notarea a fost facuta pentru activitatile de gestiune a situatia viitoare a depozitarii conforme a deseurilor deseurilor colectate. Scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera prin renuntarea la Obiectivul va contribui pozitiv la arderea necontrolata a deseurilor +1 eliminarea practicii arderii deseurilor. din gospodarie in schimbul colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de +1 Asigurarea infrastructurii necesare si
168
ECO SIMPLEX NOVA
conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. +1
modernizarea sistemelor de colectare si transport vor avea ca raspuns imbunatatirea starii habitatelor naturale .
In paralel cu asigurarea de capacitati de colectare adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate se vor respecta si normele de amplasare a acestora fata de zonele de locuit pentru a nu periclita sanatatea populatiei. Practic, o buna colectare a deseurilor va duce la indepartarea unei surse de poluare /disconfort din zonele de locuit Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor
Obiectivul PJGD se adreseaza direct cerintelor acestui obiectiv relevant de mediu.
Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor
Conditia primordiala pentru reducerea depozitarii necontrolate este tocmai existenta sistemelor de colectare a deseurilor. Extinderea colectarii nu reprezinta o garantie a utilizarii unor mijloace de transport adecvate. PJGD Teleorman propune practic o extindere uniforma a serviciilor de salubrizare pe intreg teritoriul judetului O conditie primordiala in sensul schimbarii comportamentului cetatenilor este existenta sistemelor de colectare a deseurilor.
169
ECO SIMPLEX NOVA
care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de valorificarea potentialului util din deseurile municipale
Valorificarea potentialului util din deseurile municipale Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Imbunatatirea calitatii Efectul direct este dat de reducerea componentelor de mediu prin +1 antitatilor de deseuri care necesita reducerea emisiilor generate din depozitare. activitatile de gestiune a deseurilor Scaderea emisiilor de gaze cu Efectul pozitiv asupra acestui obiectiv efect de sera prin renuntarea la relevant de mediu se va inregistra in arderea necontrolata a deseurilor mediul rural unde in prezent solutiile de +1 din gospodarie in schimbul eliminare a deseurilor de ambalaje sunt colectarii selective si a depozitarea neconforma si arderea. depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de 0 Obiectivul PJGD nu contribuie direct la
170
ECO SIMPLEX NOVA
conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor.
atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul se adreseaza direct problematicii privind reducerea presiunii asupra resurselor naturale prin cresterea gradului de valorificare materiala. Obiectivul va avea un efect pozitiv indeosebi in mediul rural prin reducerea cantitatilor de ambalaje care se depoziteaza necontrolat.
+2
+1
Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
+1
Colectarea deseurilor de ambalaje presupune existenta sistemelor de colectare si transport adecvate. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
+1
Obiectivul se adreseaza in mod direct modificarii comportamentului cetatenilor privind colectarea selectiva a deseurilor valorificabile.
171
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de minimizarea cantitatii de deseuri de echipamente electrice si electronice depozitate
Minimizarea cantitatii de deseuri de echipamente electrice si electronice depozitate Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Obiectivul va reduce practica eliminarii Imbunatatirea calitatii necontrolate ale acestor deseuri si astfel componentelor de mediu prin a riscului eliminarii in mediu a unor reducerea emisiilor generate din +1 substante periculoase prin colectare activitatile de gestiune a separata, reutilizare, reciclare si deseurilor valorificare. Scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera prin renuntarea la Obiectivul PJGD nu contribuie direct la arderea necontrolata a deseurilor 0 atingerea acestui obiectiv relevant de din gospodarie in schimbul mediu. colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de 0 Obiectivul PJGD nu contribuie direct la
172
ECO SIMPLEX NOVA
conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
Obiectivul PJGD nu contribuie la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD se adreseaza direct cresterii gradului de valorificare a unor deseuri ce fac obiectul unui flux special de gestionare. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Minimizarea cantitatii de deseuri de echipamente electrice si electronice depozitate nu se poate realiza fara implicarea publicului. Recomandam utilizarea in paralele a solutiei existentei unor centre permanente de colectare a DEE precum si organizarea unor campanii ocazionale.
+1
173
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz la nivelul populatiei
Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz la nivelul populatiei Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Imbunatatirea calitatii Obiectivul va reduce practica eliminarii componentelor de mediu prin necontrolate a acestor deseuri si astfel a +1 reducerea emisiilor generate din riscului eliminarii in mediu a unor activitatile de gestiune a potentiale substante periculoase. deseurilor Scaderea emisiilor de gaze cu ffect de sera prin renuntarea la Obiectivul PJGD nu contribuie direct la arderea necontrolata a deseurilor 0 atingerea acestui obiectiv relevant de din gospodarie in schimbul mediu. colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de 0 Obiectivul PJGD nu contribuie direct la
174
ECO SIMPLEX NOVA
conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor.
Obiectivul PJGD nu contribuie la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul contribuie la cresterea gradului de valorificare al materialelor si implicit la reducerea presiunii asupra resurselor naturale Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
+1
Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
+1
Obiectivul poate contribui la o mai buna constientizare a publicului asupra necesitatii valorificarii acestui tip de deseuri.
175
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statiile de epurare
Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statiile de epurare Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Obiectivul vizeaza prevenirea depozitarii Imbunatatirea calitatii ilegale si a deversarii namolului in apele componentelor de mediu prin de suprafata avandca efect pozitiv direct reducerea emisiilor generate din reducerea emisiilor de poluanti in mediu. activitatile de gestiune a +1 Un aspect particular este reprezentat de deseurilor utilizarea namolului in agricultura (acolo unde calitatea namolului permite acest lucru). Scaderea emisiilor de gaze cu Obiectivul PJGD nu contribuie direct la efect de sera prin renuntarea la 0 atingerea acestui obiectiv relevant de arderea necontrolata a deseurilor mediu. din gospodarie in schimbul colectarii selective si a
176
ECO SIMPLEX NOVA
depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
+1
+1
Contributia pozitiva a fost apreciata pentru limitarea practicilor privind depozitarea neconforma si evacuarea in mediu a namolurilor de la statiile de epurare
+1
+1
Obiectivul va contribui la cresterea gradului de valorificare a namolurilor (in agricultura sau coincinerare) Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
177
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de gestionarea deseurilor din constructii si demolari
Gestionarea deseurilor din constructii si demolari Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Imbunatatirea calitatii Efectele pozitive rezida in principal din componentelor de mediu prin eliminarea depozitarii necontrolate a 1 reducerea emisiilor generate din deseurilor din constructii (care pot activitatile de gestiune a contine si deseuri periculoase). deseurilor Scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera prin renuntarea la Obiectivul PJGD nu contribuie direct la arderea necontrolata a deseurilor 0 atingerea acestui obiectiv relevant de din gospodarie in schimbul mediu. colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de Depozitarea necontrolata a deseurilor din conservare a habitatelor si 1 constructii reprezinta in prezent un factor speciilor de flora si fauna important de degradare a habitatelor
178
ECO SIMPLEX NOVA
salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor.
naturale din vecinatatea zonelor locuite. Eliminarea acestei practici poate avea un efect pozitiv asupra refacerii habitatelor in aceste zone. Gestionarea conforma a desseurilor de constructii va duce la eliminarea unor importante surse de praf din vecinatatea zonelor locuite. Obiectivul PJGD nu contribuie la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Se ofera solutia unei mai bune colectari a deseurilor de constructii, cerinta importanta in analiza unor optiuni privind valorificarea acestui flux special de deseuri. O buna colectare a deseurilor din constructii va contribuii la reducerea practicii depozitarii neconforme a acestor deseuri cu efecte pozitive asupra protectiei peisajului natural. Masura trebuie corelata cu eforturile privind reabilitarea spatiilor neconforme de depozitare. Colectarea deseurilor din constructii si demolari presupune existenta sistemelor de colectare si transport adecvate. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
+1
+1
179
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de implementarea unui sistem de colectare a deseurilor voluminoase provenite de la populatie
Implementarea unui sistem de colectare a deseurilor voluminoase provenite de la populatie Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Valorificarea deseurilor prin Imbunatatirea calitatii implementarea unui sistem de colectare a componentelor de mediu prin deseurilor voluminoase provenite de la reducerea emisiilor generate din populatie va reduce practica eliminarii activitatile de gestiune a +1 necontrolate ale acestor deseuri si astfel deseurilor a riscului eliminarii in mediu a unor substante periculoase. Scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera prin renuntarea la Obiectivul PJGD nu contribuie direct la arderea necontrolata a deseurilor 0 atingerea acestui obiectiv relevant de din gospodarie in schimbul mediu. colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora.
180
ECO SIMPLEX NOVA
Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiuneacorespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. nbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
Obiectivul PJGD nu contribuie la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD se adreseaza direct cresterii gradului de valorificare a deseurilor ce fac obiectul unui flux special de gestionare. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
+1
+1
Valorificarea deseurilor prin implementarea unui sistem de colectare a deseurilor voluminoase provenite de la populatie nu se poate realiza fara implicarea publicului.
181
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de gestionarea deseurilor periculoase provenite de la populatie
Gestionarea deseurilor periculoase provenite de la populatie Obiective relevante de mediu Nota Justificarea notei de evaluare Imbunatatirea calitatii Implementarea acestui obiectiv va componentelor de mediu prin reduce riscul eliminarii in mediu a unor +1 reducerea emisiilor generate din deseuri periculoase din deseurile activitatile de gestiune a menajere. deseurilor Scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera prin renuntarea la Obiectivul PJGD nu contribuie direct la ardereanecontrolata a deseurilor 0 atingerea acestui obiectiv relevant de din gospodarie in schimbul mediu. colectarii selective si a depozitarii controlate a acestora. Implementarea acestui obiectiv va Imbunatatirea starii favorabile de reduce riscul eliminarii in mediu a unor conservare a habitatelor si +1 deseuri periculoase din deseurile speciilor de flora si fauna
182
ECO SIMPLEX NOVA
salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiuneacorespunzatoate a deseurilor.
menajere. +1
Obiectivul PJGD nu contribuie la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
+1
Se propune practic introducerea unui flux de deseuri pentru care nu exista solutii implementate in prezent. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu.
Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Obiectivul PJGD nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv relevant de mediu. Exitenta unui sistem de colectare si valorificare a deseurilor periculoase va reprezenta un bun instrument de constientizare si implicare a publicului, in special a tinerilor.
+1
183
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru populatie
Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru populatie Obiective relevante de mediu Evaluare Justificarea notei de evaluare Prin informarea corecta si Imbunatatirea calitatii constientizarea populatiei asupra componentelor de mediu prin gestionarii corespunzatoare a deseurilor reducerea emisiilor generate din +1 se va asigura succesul implementarii activitatile de gestiune a sistemului integrat cu efecte pozitive deseurilor indirecte asupra reducerii emisiilor poluante. Scaderea emisiilor de gaze cu Informarea cetatenilor alaturi de efect de sera prin renuntarea la existenta unui sistem conform de arderea necontrolata a deseurilor colectare a deseurilor va contribui direct +1 din gospodarie in schimbul la eliminarea practicilor de ardere a colectarii selective si a deseurilor menajere. depozitarii controlate a acestora. Imbunatatirea starii favorabile de +1 Obiectivul poate avea ca efect reducerea
184
ECO SIMPLEX NOVA
conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor. Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare. Considerarea riscurilor de mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor. Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai eficiente trasee de transport a deseurilor. Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
practicii depozitarii necontrolate a deseurilor. Protectia naturii trebuie sa reprezinte una din principalele motivatii pentru atragerea sustineirii sistemului integrat propus in PJGD. Se poate atinge direct cerinta obiectivului relevant de mediu in privinta gestionarii deseurilor la nivelul gospodariilor individuale
+1
Neaplicabil. Cerintele obiectivlui relevant de mediu cad in sarcina autoritatilor.
+2
Obiectivul se adreseaza direct principalei surse de generare a deseurilor: gospododarile individuale. Obiectivul poate contribui prin reducerea cantitatilor depozitate necontrolat insa nu si la refacerea zonelor degradate.
Neaplicabil
Neaplicabil
+2
Obiectivul din PJGD Teleorman se adreseaza direct obiectivului relevant de mediu.
185
ECO SIMPLEX NOVA
6.2. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PJGD Teleorman asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea PJGD Teleorman s-a realizat prin insumarea notelor de evaluare acordate in cadrul sectiunii anterioare. Concluzia acestei evaluari cumulative este aceea ca exista premizele ca implementarea PJGD sa contribuie la atingerea majoritatii obiectivelor relevante de mediu propuse. Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Obiective relevante Reducerea emisiilor Reducerea generrii deeurilor Sntatea populaiei Conservarea habitatelor Implicarea Peisaje naturale Scderea emisiilor GES Riscuri de mediu Turism durabil Transport durabil Evaluare cumulativ 13 13 10 9 9 7 6 4 2 2
Din analiza rezultatelor obtinute se evidentiaza faptul ca toate obiectivele de mediu au valori pozitive si prin urmare proiectarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor tine cont de elementele de mediu si contribuie la imbunatatirea calitatii mediului inconjurator. Astfel, masurile si obiectivele propuse in PJGD, in special cele referitoare la extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, tratarea, valorificarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor contribuie in primul rand la diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor si implicit la limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata. Un element pozitiv de o importanta deosebita il reprezinta conservarea/utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor si cresterea gradului de colectare si valorificare a deseurilor. Contributia principala a PJGD Teleorman este asupra obiectivului relevant privind reducerea emisiilor. Secundar, planul are o contributie importanta la reducerea generarii deseurilor, sanatatea populatiei si conservarea habitatelor naturale. Concluzii
186
ECO SIMPLEX NOVA
Evaluarea facuta a dus la identificarea urmatoarelor aspecte principale: Tot continutul planului reflecta o viziune durabila asupra planificarii gestiunii deseurilor; PJGD Teleorman reuseste sa creeze acel cadru general care sa stea la baza proiectarii ulterioare a sistemelor de gestionare a deseurilor. Sunt oferite acele elemente necesare atingerii obiectivelor si tintelor asumate la nivel national, regional si judetean, dar in aceeasi masura este oferit un anumit grad de libertate care sa permita desfasurarea de proiecte pe baza unor viziuni locale; Au fost considerate toate aspectele privind protectia mediului in cadrul fiecarui obiectiv al planului; Nu au fost identificate potentiale efecte negative asupra mediului. Exista o singura nota negativa, dar aprecierea acesteia este fata de obiectivul formulat si nu fata de impactul asupra mediului.
Prin sistarea depozitarii si ecologizarea actualelor depozite neconforme si a spatiilor de depozitare neautorizate si ilegale din mediu rural factorii de mediu (apa, aer, sol, subsol, biodiversitate) din zonele respective vor fi afectati in mod pozitiv, prin imbunatatirea calitatii lor. La fel prin modernizarea parcului auto al imbunatatirii serviciilor de salubrizare, calitatea aerului va fi mai buna. Amenajarea unor puncte de colectare conforme va contribui la imbunatatirea semnificativa a aspectului urbanistic precum si la diminuarea sau chiar eliminarea pericolelor potentiale privind sanatatea oamenilor
Impactul implementarii PJGD asupra mediului si a calitatii vietii comunitatii Impactul pe care il are implementarea PJGD asupra mediului si al calitatii vietii comunitatii vizate de PJGD este prezentat in partea introductiva a PJGD, astfel: Implementarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor va genera schimbari semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor. In cele ce urmeaza se prezinta cateva exemple referitoare la impactul implementarii PJGD asupra comunitatii. In ceea ce priveste deseurile municipale si cele asimilate cu acestea din institutii, comert si industrie, vor fi intalnite urmatoarele aspecte: - inchiderea depozitelor neconforme si amenajarea la nivel judetean a unui depozit conform cu standardele UE; - amenajarea statiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport si va conduce la aparitia unor masini de transport de capacitate mare pentru transportul deseurilor la distantas
187
ECO SIMPLEX NOVA
extinderea colectarii deseurilor in zona rurala va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolata a deseurilor si va ridica standardul serviciilor in zona rurala; - noile reglementari si cerinte cu privire la colectare, sortare, valorificare si eliminare pentru diferite categorii de deseuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deseurilor in fiecare gospodarie in parte, necesitand implicarea populatiei; - implicarea activa a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin cresterea responsabilitatii angajatilor, dar si la echilibrarea costurilor cutarifele incasate sau taxele percepute; - crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionari integrate a deseurilor, va asigura un nivel corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.
In ceea ce priveste precolectarea diferentiata, punctele de colectare si activitatile de reciclare a deseurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, se mentioneaza urmatoarele aspecte : sortarea la generator in containere speciale si transport separat pentru hartie/sticla/metale/plastic/deseuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deseurilor in fiecare gospodarie, aceasta ducand la implicarea populatiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localitatilor intrucat containerele respecta un cod al culorilor; vor apare containere speciale pentru colectarea hartiei/cartonului, a recipientelor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile si sticlei, pentru deseurile provenite din comert, parcuri si institutii publice; centrele pentru sortarea deseurilor de ambalaje si alte deseuri reciclabile din deseurile municipale creeaza noi locuri de munca si schimba destinatia unor fluxuri de deseuri; incurajarea compostarii deseurilor vegetale in propria gospodarie in zonele rurale, precum si in centrele de compostare va conduce la cresterea cantitatilor de compost disponibile pentru agricultura; colectarea diferentiata a deseurilor vegetale din zonele urbane determina schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orasenesti de intretinere a spatiilor verzi; amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separata a deseurilor voluminoase faciliteaza eliminarea acestora fara sa fie depozitate necontrolat; utilizarea unor instrumente economice pentru incurajarea reutilizarii/reciclarii materialelor provenite din deseuri poate determina cresterea cantitatilor colectate.
188
ECO SIMPLEX NOVA
In ceea ce priveste fluxurile speciale de deseuri: puncte de colectare, centre de tratare (tocare, maruntire) sau sisteme de preluare de catre distribuitori vor fi intalnite urmatoarele aspecte: deseurile din constructii si demolari (caramizi, beton, tencuieli, tigle, lemn s.a.m.d.) vor fi sortate si prelucrate in vederea valorificarii, ramanand ca fractiile nevalorificabile sa fie eliminate controlat: - se va intari controlul si inaspri din punct de vedere legal autorizarea societatilor de constructii; - se vor aplica tarife speciale la eliminarea deseurilor din constructii si demolari; - populatia va trebui sa fie informata si sa se conformeze noilor practici, chiar daca acestea vor presupune cheltuieli suplimentare. deseurile menajere periculoase, deseurile de echipamente electrice si electronice si vehiculele scoase din uz: - vor fi colectate in puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitand populatiei eliminarea acestor tipuri de deseuri; - pentru a se putea atinge tintele de recuperare si reciclare agentii economici vor fi incurajati sa investeasca in instalatii nepoluante de tratare/reciclare a deseurilor periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deseurile de echipamente electrice si electronice creandu-se in acest fel noi locuri de munca, noi surse de materii prime secundare; - se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului preluarii acestor deseuri de catre distribuitori la vanzarea unui produs nou din aceeasi categorie.
In ceea ce priveste informarea/consultarea publicului: Cetenii vor fi informati asupra practicilor legate de colectareatratarea sau eliminarea deseurilor. Ei vor fi consultati inaintea amenajarii oricarei instalatii de gestionare a deseurilor, fiind de asteptat ca in timp, gradul de implicare si constientizare sa creasca. In perioada imediat urmatoare este foarte importanta constientizarea cetatenilor in ceea ce priveste sistemul de colectare selectiva. Pentru aceasta este necesar ca: - sa se desfasoare campanii, simpozioane de informare; - sa fie facute publice, in mod regulat, rapoarte privind cantitatile, investitiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare; - sa aiba loc consultari publice sistematice in cadrul procedurilor de Evaluare Strategica de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevazute in cadrul emiterii autorizatiilor de mediu.
189
ECO SIMPLEX NOVA
Efecte posibile in cazul implementarii PJGD Teleorman

Factor de mediu Impactul actual asupra factorului de mediu Prognoza in cazul implementarii PJGD Construirea unui depozit conform cu respectarea Ordinului 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deseurilor completata si modificata prin Ordinul nr. 1230/2005, adica cu baza izolata cu geomembrana, prevazut cu sistem de drenare, colectare si epurare levigat Impact potential asupra factorului de mediu Posibilitatea infiltrarii levigatului in sol respectiv in apele subterane este foarte putin probabil
Ape de Necolectarea levigatului din suprafata si depozitele neconforme ape subterane reprezinta unul dintre mecanismele de poluare principale a apelor de suprafata si subterane. Apele meteorice antreneaza compusii proveniti din fermentarea deseurilor organice, se ransforma in levigat si se infiltreaza in solul si subsolul depozitelor, fiind posibila astfel poluarea panzei freatice. Existenta depozitelor neconforme poate provoca poluarea apelor de suprafata aflate in apropierea depozitelor Calitatea Emisiilor din gaze de aerului depozit Cresterea cantitatilor de pulberi si praf Emisii de dioxine datorate arderilor necontrolate Emisii datorate vehiculelor si utilajelor uzate Miros neplacut Calitate solului si subsolului Suprafete necontrolabile ocupate de deseuri Contaminarea solului provocata de levigat Depasiri datorate metalelor grele
Crearea de depozite construite pe celule, inchiderea celulelor pline, captarea biogazului rezultat si valorificarea corespunzatoare al acestuia Reinnoirea parcului de utilaje Reabilitarea drumurilor de acces inchiderea depozitelor neconforme izolarea bazei depozitului
Emisii mult diminuate Inexistenta arderilor necontrolate Emisii mai scazute cauzate de vehicule si utilaje Diminuarea mirosului neplacut Scaderea cantitatilor de praf si pulberi Se micsoreaza suprafata ocupata de depozitele de deseuri Contaminarea solului provocata de levigat este putin probabila Contaminarea solului cu metale grele se diminueaza Scade efectul negativ asupra biodiversitatii
Biodiversitate , arii protejate
Aparitia cazurilor necontrolabile cu efecte posibile negative asupra biodiversitatii, disparitia unor specii de flora si fauna
La amplasarea noilor facilitati de gestionare a deseurilor se iau in considerare toate aspectele care vizeaza
190
ECO SIMPLEX NOVA Aparitia si inmultirea rozatoarelor, ciorilor si insectelor zone Disconfort ambiental accentuat
- PJGD TELEORMAN - 2008flora si fauna potential afectata Ecologizarea spatiilor de depozitare inchise Realizarea de perdea de protectie in jurul depozitelor si a instalatiilor de tratare Luarea masurilor de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse in perioada de constructie si operare Dispare disconfortul provocat de depozitarea necontrolata a deseurilor Scade posibilitatea imbolnavirilor provocate de gestionarea deseurilor
Peisaj, locuite
Sanatatea umana
Posibile imbolnaviri provocate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor Aparitia de noi surse si cai de transmitere a infectiilor datorate bacteriilor, rozatoarelor si insectelor prin crearea de mediu favorabil modului de viata al acestora.
Deoarece scopul PJGD este de a stabili cadrul institutional pentru crearea infrastructurii de mediu privind gestionarea deseurilor municipale si de a asigura un sistem durabil de gestionare a deseurilor menit sa asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor, nu este cazul sa se analizeze in detaliu impactul de mediu al componentelor sistemului prevazut a fi realizat. Aceste aspecte urmeaza sa fie analizate in cadrul procedurii de obtinere a acordului/autorizatiei de mediu pentru fiecare proiect de amplasament sau proiect tehnic in parte. Aceasta cu atat mai mult incat elemente ca:
Studiile de Fezabilitate; Proiectele tehnice, stabilirea numarului si locului amplasamentelor, sau Calculul costurilor de executie; Evaluarea Impactului asupra Mediului; Detaliile procedurilor de operare, nu fac obiectul PJGD
191
ECO SIMPLEX NOVA
7. EFECTE TRANSFRONTALIERE Masurile propuse in cadrul PJGD Teleorman au aplicabilitate la nivel judetean. Nu au fost identificate potentiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sanatatii umane in context transfrontiera. Pe baza datelor disponibile si a metodelor de calcul din literatura de specialitate s-a determinat ca implementarea PJGD va permite reducerea substanial de levigat infiltrat anual in panza freatica si preluat in reteaua hidrografica. Apreciem ca, la finalul prerioadei de planificare, efectul pozitiv al implementarii noului sistem integrat de gestiune a deseurilor va putea fi resimtit la o scara spatiala mai mare decat cea a judetului (cu un efect pozitiv direct asupra calitatii apelor de suprafata).
192
ECO SIMPLEX NOVA
8. MASURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECTE ADEVERSE
In PJGD Teleorman sunt prezentate pe larg masurile de implementare ale planului. Obiectivele prevazute sunt sustinute de masuri specifice fiecarui obiectiv, avand trasate responsabilitati si termene de realizare astfel incat toate obiectivele si tintele asociate sa fie realizabile. Masurile sunt stabilite pe baza obiectivelor strategice principale care vizeaza atat aspecte institutionale (politica, cadrul organizatoric si legislativ al beneficiarului ), aspecte de constientizare a populatiei cat si cele tehnice. Din analiza masurilor de implementare propuse rezulta, ca acestea sunt capabile sa previna, reduca si compensa efectele adverse asupra mediului de implementarea PJGD.
193
ECO SIMPLEX NOVA
Principiul prevenirii stabileste o ierarhie in activitatile de gestionare a deseurilor, ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generarii deseurilor, minimizarea cantitatilor depozitate, tratarea in vederea valorificarii si in vederea eliminarii in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei. Masurile propuse in cadrul obiectivelor PJGD analizate, nu genereaza efecte negative. Proiectele de investiii ns sunt de regul associate cu riscuri privind poluarea mediului. Orice proiect ce vizeaza inchiderea unui depozit neconform sau deschiderea unui depozit conform sau unor facilitati de depozitare temporara a deseurilor, implica o suma de riscuri asupra mediului inconjurator si al sanatatii umane. Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in toate etapele de pregatire si implementare a planului. Proiectele de investitii propuse a fi realizate pe teritoriul judetului, cu impact potential asupra mediului (in intelesul dat de Ordinul 863/2002), trebuie sa fie insotite de studii de evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarile de impact se vor intocmi in conformitate cu cerintele legislatiei nationale in vigoare si vor putea permite identificarea: Efectelor potentiale asupra mediului in aria de proiect; Celor mai bune tehnici si solutii disponibile pentru activitatile propuse; Setului de masuri necesar prevenirii, reducerii si compensarii efectelor negative asupra mediului generat de proiectul in cauza; Setului de masuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului a implementarii proiectelor. La finalizarea proiectelor de investitii, titularii acestora vor demara procedura de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului (acolo unde este necesar, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu), in cadrul careia exista de asemenea posibilitatea suplimentara a identificarii eventualelor aspecte de impact si a conformarii cu prevederile legislatiei de mediu. In continuare sunt prezentate o serie de masuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea si compensarea oricarui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate in cadrul evaluarii. Aer
194
ECO SIMPLEX NOVA
PJGD Teleorman propune practic infiintarea de noi sisteme de colectare, transport, valorificare si depozitare finala a deseurilor. Desi controlate, activitatile de transport, valorificare si depozitare a deseurilor pot reprezenta surse de impurificare a atmosferei (ex: deschiderea unui depozit presupune executarea unor lucrari de manevrare a pamanturilor, utilizarea de utilaje, existenta unor viitoare surse fixe de ardere etc). La promovarea investitiilor se va acorda o atentie deosebita respectarii distantelor de securitate fata de asezarile umane, precum si utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru asigurarea respectarii cerintelolor privind nivelul emisiilor si calitatea aerului ambiental. Pentru protectia calitatii aerului se vor lua urmatoarele masuri generale: Se va evita transportul deseurilor dus-intors pe aceelasi traseu; Se vor utilize tehnologii moderne, cu potential redus de poluare, precum si asigurarea unor masuri tehnologice de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici rezultati (acolo unde este cazul); Utilizarea de sisteme de incalzire moderne cu randamente si eficienta ridicata in scopul respectarii standardelor de calitate pentru aerul ambiental; Utilizarea energiilor alternative si a echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic; Adoptarea unor masuri de limitare/reducere a emisiilor de praf in aerul atmosferic pe durata executarii lucrarilor de constructie; Existenta zonelor verzi si a perdelelor de protectie. La eliberarea autorizatiilor de construire se va impune si respectarea suprafetelor minime de spatii verzi; Asigurarea de masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomote si vibratii, astfel incat sa se respecte limitele prevazute de legislatia in vigoare. Apa O atentie deosebita trebuie acordata inchiderii spatiilor actuale de depozitare neconforma a deseurilor. Proiectele de inchidere vor trebui sa prevada desfasurarea lucrarilor cu reducerea la minim a riscului aparitiei unor poluari accidentale. De asemenea se vor asigura toate masurile pentru eliminarea riscurilor privind aparitia ulterioara a unor poluari (eliminarea tuturor surselor potentiale de contaminare). La amplasarea viitoarelor facilitati de depozitare temporara si finala a deseurilor se vor evita: Zonele cu potential ridicat de inundabilitatea (aflate in imediata vecinatate a cursurilor de ape);
195
ECO SIMPLEX NOVA
Zonele in care nivelul apei freatice se gaseste la mica adancime. Pentru protectia calitatii apelor subterane si de suprafata se vor lua urmatoarele masuri generale: - Facilitatile de colectare a deseurilor vor fi prevazute cu platforme betonate care sa impiedice raspandirea deseurilor si patrunderea eventualelor scurgeri in sol. - Toate facilitatile pentru depozitarea temporara a deseurilor vor fi prevazute cu platforme betonate si instalatii pentru captarea si depozitarea eventualelor scurgeri accidentale de ape uzate. Viitoarele depozite de deseuri vor fi prevazute cu instalatii de colectare si epurare a exfiltratiilor (levigatului) si a apelor accidentale din perimetrul depozitelor. Aceste facilitati vor trebui prevazute cu foraje de monitorizare a calitatii apelor subterane. De asemenea va trebui monitorizata calitatea apelor de suprafata in care se va face evacuarea efluentului statiei de epurare. Vor fi prevazute aparate de contorizare a debitelor de apa captate, precum si a debitelor de apa uzata epurate. In cazul evacuarii in receptori naturali, limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie sa caracterizeze apele uzate la iesirea din statiile de epurare a depozitelor sunt cele prevazute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane la evacuarea in receptorii naturali. In perioada executiei lucrarilor de constructii se interzice depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor in albiile si pe malul cursurilor de apa, precum si evacuarea de ape neepurate pe sol sau in apele de suprafata. Se vor lua masurile necesare de aparare impotriva inundatiilor si se vor respecta zonele cu interdictii de construire.
Sol Inchiderea spatiilor actuale de depozitare se va face cu reabilitarea suprafetelor. Stratul exterior de sol fertil va trebui sa permita cel putin infiintarea si dezvoltarea unui covor vegetal ierbos. Deschiderea noilor depozite se va face cu decopertarea prealabila a stratului de sol fertil urmata de valorificarea acestuia in cadrul unor lucrari de reabilitare. Se va interzice orice depozitare direct pe sol a deseurilor (in toate etapele: colectare, transport, depozitare). Biodiversitate La amplasarea facilitatilor de depozitare a deseurilor municipale se va tine cont de proximitatea ariilor protejate.
196
ECO SIMPLEX NOVA
Chiar daca in legislatia actuala nu sunt precizate limite privind amplasarea unor obiective cu impact potential in vecinatatea ariilor naturale protejate va trebui realizata (in faza de evaluare a impactului) o dimensionare a distantelor de securitate fata de aceste zone. O etapa critica in cadrul evaluarilor de impact va fi aceea de evaluare a solutiilor tehnice propuse pentru exploatarea depozitului. In acest sens se va urmari in principal: Evitarea amplasarii depozitelor in vecinatatea albiilor apelor curgatoare; Asigurarea tuturor mijloacelor de evitare a producerii unor poluari accidentale ( in principal asupra apelor de suprafata si subterane); O evaluare corecta si de detaliu a biodiversitatii din zona proiectelor. Reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale; Evitarea depozitarii necontrolate sau amplasarea unor facilitati de colectare si depozitare temporara a deseurilor in interiorul sau in vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale; Respectarea regimului de construire si a distantelor minime de protectie fata de ecosistemele forestiere si ariile protejate (reteaua Natura 2000). Sanatatea umana Se va asigura extinderea serviciilor de colectare selectiva a deseurilor de la populatie si agentii economici prin intermediul unor operatori specializati si autorizati, cu respectarea reglementarilor specifice activitatilor de colectare si transport al deseurilor. Se va asigura delimitarea zonelor de protectie sanitara pentru sursele de apa si statiile de epurare si se va realiza urmarirea respectarii acestora. Se vor realiza perdele vegetale de protectie intre facilitatile de depozitare temporara si finala a deseurilor si zonele de locuit. Managementul riscurilor de mediu Se va interzice realizarea de facilitati pentru gestiunea deseurilor in albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile. Se va evita executarea de lucrari ce ar putea duce la declansarea de alunecari de teren. Peisajul si patrimoniu cultural Se va interzice realizarea de constructii care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural depreciaza valoarea peisajului. Se va asigura derularea lucrarilor de rabilitare a celulelor de depozitare a caror capacitate a fost epuizata. Se va evita amplasarea oricaror facilitati de gestiune a deseurilor in zone protejate, in interiorul zonelor de protectie a monumentelor istorice etc.
197
ECO SIMPLEX NOVA
Revitalizarea zonelor degradate.
9. EXPUNERE MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE PROPUNERI PENTRU SISTEME DE GESTIONARE A DEEURILOR PENTRU ANII RELEVANI
n procesul de elaborare a PJGD Teleorman , au fost analizate mai multe alternative tehnice privind gestionarea deeurilor. Elaborarea, dezvoltarea i evaluarea alternativelor de atingere a obiectivelor sa fcut prin prisma condiiilor existente privind: Caracteristicile socio-economice ale judeului ; Infrastructura existent la nivelul judeului ;
198
ECO SIMPLEX NOVA
Situaia existent a gestionrii deeurilor la nivelul judeului; Proiectele existente; Obiectivele i intele care trebuie atinse 9.1. Identificarea alternativelor pentru atingerea intelor Conform angajamentelor asumate de Romnia n procesul de negociere la aderarea la UE pe teritoriul judeului Teleorman este permis realizarea i funcionarea unui singur depozit ecologic de deeuri municipale. S-a stabilit amplasarea acestuia n localitatea Mavrodin datorit faptului c aceasta permite colectarea deeurilor din toate localitile , localitatea fiind aezat n zona central a judeului. La elaborarea alternativelor s-a inut cont de urmtoarele aspecte: circa 66% din populaia judeului Teleorman locuiete n mediul rural infrastructura rutier n mediul rural este ntr-o stare precar. veniturile populaiei rurale sunt extrem de reduse datorit mbtrnirii populaiei, pensiilor reduse, numrului mare de locuitori care triesc din venitul minim garantat acordat de consiliile locale i agriculturii de subzisten practicate. n aceste condiii se vor avea n vedere alternativele care asigur viabilitatea sistemului din punctul de vedere al gestionrii deeurilor att din mediul rural ct i din mediul urban. Se va avea de asemenea n vedere asigurarea frecvenei colectrii i evacurii deeurilor cu coninut de deeuri biodegradabile, la cel mult 2 zile, n anotimpul cald, conform Capitolului V al Normelor de igien i recomandri privind mediul de via al populaiei, aprobate prin Ordinul nr. 536 / 1997 al ministrului sntii.
9.2. Selectarea alternativelor S-a fcut pe baza unei analize multicriteriale care a inut cont de : msura atingerii obiectivelor i intelor existena unei cerine legislative; gradul de aplicare n mediul urban/rural; impactul asupra mediului; costuri; sigurana cetenilor i confortul; implicarea cetenilor. Sintetic principalele criterii de selecie a alternativelor pentru judeul Teleorman au fost ndeplinirea principiilor dezvoltarii durabile: a) sa aiba efecte negative minime asupra mediului nconjurator (environmentally friendly); b) sa fie acceptabil din punct de vedere social;
199
ECO SIMPLEX NOVA
c) sa fie fezabil din punct de vedere economic. Elemente comune ale variantelor n toate variantele se construieste un depozit zonal n apropiere de municipiul Alexandria , n zona central a judeului. Deeurile speciale se vor colecta separat n punctele de colectare stabilite la nivelul municipalitilor i se vor transporta separat de celelalte deeuri la punctele de colectare puse la dispozitie de autoritatile publice locale ale oraselor. Realizarea obiectivelor de reciclare a materialelor recuperabile i de reducere a fraciei biodegradabile se asigur n toate variantele prin separarea la surs i n instalaiile de sortare i compostare. Pentru deeurile de ambalaje: n jude exista facilitati de valorificare/reciclare pentru deeurile de hartie, carton, sticla i metal, si ca urmare aceeai metoda de atingere a intelor a fost utilizata n fiecare alternativa. Deeurile de ambalaje se regasesc n procent important n cantitatea de deeuri municipale i asimilabile din comert, industrie, etc. Deci vor fi colectate selectiv. Pentru deeurile biodegradabile: n vederea atingerii intelor pe termen scurt cu eforturi tehnice i investitionale minime accentul se va pune asupra acelor cantitati de deeuri care pot fi usor transferate n noul sistem de gestionare a deeurilor de exemplu: pentru reducereea cantitatii de deeuri biodegradabile depozitate se pot utiliza cantitatile de deeuri colectate separat din parcuri i gradini, piete i namoluri de la statiile de epurare orasenesti (care corespund cerinelor OM 49/2004, modificata prin OM 344/2004). Deeurile biodegradabile sunt reprezentate atat de fractia biodegradabila din deeurile municipale cat i de fractia de deeuri de hartie i carton din deeurile municipale i asimilabile din comert, industrie, etc. Dar n acelai timp deeurile de hartie i carton sunt deeuri biodegradabile i contribuie la atingerea tintei de reducere a biodegradabilului dac sunt colectate selectiv. Este nsa indicata reciclarea deeurilor de hartie i carton, nu introducerea acestora n materialul de compostat. Pentru compostare sunt utilizate acele fractii biodegradabile care sunt usor de colectat separat, adica deeurile din gradini i parcuri, deeurile din piete, i namolurile de la statiile de epurare. Partea organica compostabila din deeurile menajere este reprezentata de deeurile din gradina, livada, deeuri alimentare (exclusiv carne i oase) precum i alte deeuri de hartie de calitate foarte proasta(cum ar fi hartia igienica). 9.3. Criteriile de evaluare a alternativelor Avnd n vedere c toate alternativele identificate conduc la realizarea obiectivelor i intelor de reciclare material i de reducere a cantitilor de materiale biodegradabile depozitate, criteriile de evaluare a alternativelor au fost :
200
ECO SIMPLEX NOVA
costurile de investiii, ( construirea celulelor 2,3 si 4, inchiderea celulei 1) costuri de inchidre a depozitelor din mediul urban si eradicarea celor din mediul rural prin transportul deseului la depozitul central Mavrodin costurile de exploatare i ntreinere ( Costurile de exploatare i ntreinere se finaneaz obligatoriu de ctre productorii de deeuri, n acest caz de populaia judeului, prin tarife stabilite de ctre autoritile publice, conform prevederilor legislative) Pentru selectia alternativelor, s-a propus metoda analizei multicriteriale. In acest sens, s-a stabilit un set de criterii si subcriterii. Subcriteriilor li s-au asociat indicatori pentru a usura cuantificarea acestora in vederea ierarhizarii alternativelor. Atat criteriile ct si subcriteriile au fost ponderate, au primit valori procentuale pana in 100% astfel nct suma ponderilor criteriilor si a subcriteriiilor din cadrul unui criteriu sa dea 100%. Indicatorilor li s-au acordat scoruri functie de importana acestora, scoruri care au fost normalizate n vederea aducerii in acelasi interval de comparatie. Modul de acordare a scorurilor a diferit functie de indicator. Astfel, au fost propuse urmatoarele criterii si subcriterii: criteriu tehnic, cu urmatoarele subcriterii: - suport tehnic necesar (care este necesarul de suport tehnic pentru tehnologiile selectate in cadrul unei alternative) - aplicabilitate (se pot aplica tehnologiile selectate in cadrul unei alternative?) - consum de resurse (consumul de resurse pe care il presupune implementarea tehnologiilor selectate in cadrul unei alernative) - suportabilitate criteriu de protecia mediului - nivelul si caracterul emisiilor - cantitati de deeuri depozitate criteriu legislativ - tinte nationale (gradul de atingere a tintelor nationale prin tehnologiile selectate in cadrul unei alernative) NOTE de la 1 la 3 Maxim -3 Mediu -2 Mic -1
201
ECO SIMPLEX NOVA
Criterii de evaluare a alternativelor PJGD - Teleorman

CRITERI I SUBCRITERII suport tehnic* ponderare 1/3 Media Aplicabilitate pondere 1/3 INDICATORI constructie i punere n functiune ntreinere ALTERNATIVE Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3 Compostare Trat. Mec. combinate Bio. 3 2 1 1 2 2 2 2 1 2 3 2 3 1
gradul de instruire al personalului posibilitatea 3 valorificarii produselor (ca materii prime secundare) condiii de intrare 1 (calitatea colectrii
2
202
ECO SIMPLEX NOVA Criteriu tehnic (30%) selective) Suportabilitatea financiar a populaiei compozitia i caracteristicile deeurilor ** conditii locale care implica cerine suplimentare fata de tehnologia standard n implementarea tehnicii Media Consum de resurse pondere 1/3 Media Media suport tehnic 1 Punctaj funcie de pondere nivelul i caracterul emisiilor pondere 2/3 apa (cantitativ) teren (ha) energie (kW) 3
- PJGD TELEORMAN - 20082 1
nerelevant n acest caz (datorita similitudinii celor doua tehnologii) nerelevant n acest caz (datorita similitudinii celor doua tehnologii de tratare)
2,25 3 3 3 3 2,41 0,72 3 3 3
1,75 2 1 1 1,33 1,69 0,51 2 2 2 2 2 2,0 0,8 2 2 0,6 1,91
1,75 1 1 1 1 1,58 0,47 2 1 2 1,66 2 1,83 0,73 2 2 0,6 1,8
30 % emisii n apa ( calitativ i cantitativ) emisii n aer (cantitativ) emisii n sol ( calitativ i cantitativ)
Criterii strict de protectia mediului (40%)
Criterii legislative (30%)
Media Cantitati depozitate (pondere 1/3) Media protecie mediu 2 Punctaj funcie de pondere inte legislative nationale Media 3 Punctaj funcie de pondere
3 reducere la depozitare 2 (%) 2,5 1,0 40 % 3 3 0,9 2,62
30 %
TOTAL PUNCTA J
203
ECO SIMPLEX NOVA
* Suport tehnic = Posibilitatea asigurarii locale a suportului tehnic necesar n implementarea tehnologiei ** Compozitia i caracteristicile deeurilor = compozitia dpdv al coninutului de biodegradabil i caracteristicile fizico-chimice n urma analizei comparative Asistena Tehnic pentru proiectul ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistem integrat de management al deeurilor in judeul Teleorman a stabilit ca alternativ viabil pentru judeul Teleorman alternativa nr . 1 prin care tehnica de eliminare a deeurilor biodegradabile este compostarea. Se prevede construirea unui set nou complet de facilitati de colectare, transport, reciclare, tratare i depozitare, compuse din: Un sistem modern i eficient de colectare selectiva i transport al deeurilor bazat pe normele europene, i care ndeplinete standardele uniunii Europene; O instalaie de sortare, n care materialele reciclabile hartia, carton, plastic, sticla, metal din jude vor fi sortate, extragandu-se materialele reciclabile pentru vanzare. Instalatia de sortare va fi contruita cu o capacitate de 7.500 t/an sau 25 t/zi i va fi localizata la Mavrodin, O staie de compostare pentru deeuri biodegradabile (resturi menajere organice) i deeuri din parcuri i gradini, localizat la Mavrodin. Capacitatea staiei este de 5.000 t/an. Diseminarea in randul populatiei a compostarii in gospodaria proprie a deeurilor biodegradabile prin instalatii de compostare individuale. Un depozit central, localizat pe situl de la Mavrodin, ce va primi aproximatix 90.000 t/an sau 250 t/zi de deeu municipal solid. Depozitul va fi echipat cu un sistem de impermeabilizare a bazei acestuia, instalaii de colectare i epurare a levigatului precum i de colectare a gazului metan rezultat in urma descompunerii deeurilor din depozit. 9.4. Propuneri pentru sisteme de gestionare a deseurilor pentru anii relevanti intele privesc colectarea separat a deeurilor din ambalaje i reducerea cantitii de deeuri biodegradabile depuse la depozitele de deeuri. Cele 3 scheme de gestionare sunt previzionate pentru anii 2008, 2010 i 2013: Anul 2008
204
ECO SIMPLEX NOVA
Cantitatea de deeuri estimat a fi generat n anul 2008 - 118 222 tone
Deseuri verzi 2200 tone/an din parcuri parcuri, gradini si piete
Colectare selectiva a deeurilor de ambalaje 15 000 tone
Separare, omogenizare, compostare 1100 tone
Sortare impuriti 20% - 3000 tone
Utilizator final
Reciclatori/ Valorificatori 12000 to deeuri ambalaje
Cantitatea de deeuri colectate care nu mai ajung n depozit - 13 100 tone
Eliminare prin depozitare - depozit ecologic - 87 000 tone
Anul 2008 prezinta fluxurile de deseuri la care trebuie sa se recurga pentru compostare si pentru colectarea selectiva sau sortarea fractiilor de deseuri din ambalaje la care trebuie sa se ajunga pentru indeplinirea tintelor la reciclarea deseurilor din ambalaje - 9 895 tone valorificarea deseurilor din ambalaje - 12 000 tone Pentru atingerea acestor inte privind deeurile de ambalaje Operatorul va lua msuri n consecin.
Anul 2010
205
ECO SIMPLEX NOVA
Cantitatea de de deeuri estimatfiagenerat n anul 2010 Cantitatea deeuri estimat a fi generat n anul 2010 - 118 500 tone 118 500 tone
Cantitatea de deeuri estimat a a fi colectat anul Cantitatea de deeuri estimat fi colectat n 2010 -000 tone tone 116 116 000
Colectarea deeurilor Colectarea selectiva deeuri verzi 2 500 tone verzi - 5000 tone deseuri biodegradabile 3500 tone
Capacitate existenta de Compost rezultat compostare - 2 000 tone 6 000 tone/an
Colectare selectiva a deeurilor de ambalaje - 21 000 tone
Colectare n amestec -89 000 tone 90 000 tone
Sortare impuriti -20% 4 200 tone
3 000 tone Utilizator final
Total reciclat = 16 ambalaje Reciclare deeuri 800 tone Total reciclare = 16 200 tone 16 800 tone
Eliminare la depozitul Mavrodin 93 94 200 tone
Anul 2010 intele privind deeurile din ambalaje i cele biodegradabile vor fi n vigoare, trebuind: reciclata o cantitate de deeuri din ambalaje de 14184 tone valorificata o cantitate de 16210 tone i redusa cantitatea depus de deeuri biodegradabile eliminate prin depozitare cu 931 tone. Pn n 2010, trebuie adaptate intelor colectarea selectiva, capacitile de sortare pentru deeurile mixte i activitile de compostare. Anul 2013
Cantitatea de deeuri estimat a fi generat 118 500 tone
206
ECO SIMPLEX NOVA

Colectare selectiva deseuri verzi ~ 2 500 t
Colectare deseuri biodegradabile

~ 44 000 t
Colectare in amestec ~48.000 t/an
Colectare selectiva ambalaje ~ 24.000 t
Biodegradabil de la sortare 7 500 t/an
Capacitate necesara statii de sortare ~ 15.000 t ~20% deseuri din ambalaje ~50% deseuri biodegradable
Sortare/Balotare ~20% impuritati 4 000 t/an
Capacitatea existenta de compostare 60 000 t/an
Ambalaje de la sortare 3 000 t
Cantitate reciclata 3 000 t de la statiile de sortare + ~20 000 t/an Total reciclat = 23 000 t/an
~27.000 t/an compost la utilizatorul final
Tinta biod. = 26 000t/an Total biod = 54 000 t/an
Eliminare la depozitul ecologic = 33 000 t/an deseuri mixte 4 000 t/an refuz ambalaje 27 000 t/an compostare= 64 000
n anul 2013 intele vor fi mrite la: o reciclarea a 20 590 t de deeuri din ambalaje o valorificarea a 22 462 t deeuri din ambalaje i o reducerea cantitii de deeuri biodegradabile eliminate prin depozitare cu 25877t. ncepnd cu 2013, din punct de vedere al intelor este nevoie de o cretere a colectrii separate, a capacitilor de sortare i compostare fata de cele deja prevazute a se realiza prin investitii planificate pana in anul 2010
207
ECO SIMPLEX NOVA
10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

Din punct de vedere al cerintelor HG 1076/2004, aceasta sectiune trebuie sa descrie masurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea PJGD Teleorman. Asa cum a fost prezentat planul, implementarea lui nu va genera efecte semnificative negative asupra mediului.
208
ECO SIMPLEX NOVA
Monitorizarea Planului Judeean de Gestionarea Deeurilor include, n principal: monitorizarea anual a obiectivelor i intelor din PJGD; evaluri asupra progresului nregistrat n atingerea obiectivelor i intelor cuantificabile din PJGD; identificarea ntrzierilor, piedicilor i deficienelor din calea implementrii PJGD; stabilirea cadrului instituional prin formarea grupului de monitorizare responsabil de evaluarea indictorilor urmrii i ntocmirea raportului anual de monitorizare; monitorizarea factorilor relevani pentru prognoz. Monitorizarea fiecrui Plan de Gestionare a Deeurilor este o competent oficial i o responsabilitate a Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului (ANPM), a fiecrei Agenii Regionale pentru Protecia Mediului (ARPM) i a fiecrei Agenii locale pentru Protecia Mediului (APM). Rezultatele monitorizrii Planului vor fi raportate anual ctre Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, ANPM, ageniile judeene i regionale pentru protecia mediului, consiliilor judeene, publicului i altor organizaii interesate. Monitorizarea implementarii PJGD Teleorman are in vedere identificarea inca de la inceput, intr-o faza initiala, a efectelor semnificative asupra mediului, precum si a efectelor adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. Monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Teleorman se bazeaza pe informatiile privind starea mediului, problemele de mediu existente, obiectivele de protectie a mediului, potentialele efecte semnificative asupra mediului, precum si pe informatiile prezentate in PJGD Teleorman. Monitorizarea se refera la toate tipurile de efecte semnificative asupra mediului, respectiv efecte pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute. Efectele probabile ale implementarii PJGD Teleorman au fost identificate si descrise in raportul de mediu, iar monitorizarea se axeaza asupra acestora. Trebuie mentionat de asemenea ca este dificil de stabilit o relatie de tip cauza-efect la nivelul PJGD, avand in vedere domeniul mai larg de cuprindere al PJGD comparativ cu un proiect izolat. In general exista doua tipuri de instrumente de monitorizare: studii calitative/cantitative de specialitate (instrumente adecvate pentru situatii complexe si atunci cand nu exista suficiente informatii pe baza carora sa se stabileasca indicatori) si indicatori. In cazul PJGD Teleorman s-a optat pentru efectuarea unuei monitorizari bazata pe indicI cuantificabili dar nu este exclus ca, la data revizuirii PJGD sau oricand va fi considerat necesar, sa se apeleze si la studii calitative/cantitative de specialitate.
209
ECO SIMPLEX NOVA
Trebuie remarcat c n cadrul PJGD Teleorman s-au stabilit att msurile de monitorizare ct i indicatorii cuantificabili pe obiective i inte pentru situaia implementrii planului analizat.
In tabelul umator sunt prezentati indicatorii propusi pentru monitorizarea efectelor PJGD Teleorman asupra mediului.
210
ECO SIMPLEX NOVA
Indicatorii msuri propuse pentru monitorizarea efectelor PJGD Teleorman

Obiective relevante de mediu Indicatori propusi A. Raportul dintre cantitatea anuala de deseuri colectate (anul curent) si cea aferenta anului 2007 Descriere Cantitate deseuri municipale colectate in anul curent (t/an) /cantitate deseuri municipale colectate in anul 2007 (t/an) Se va calcula pentru fiecare an tinand cont de suprafata operativa a depozitelor aflate in functiune si numarul de locuitori acoperiti de serviciile de salubritate Conventional vom considera aceste cantitati ca fiind echivalente cu efortul de reducere al poluarii apelor subterane (in conditiile absentei epurarii aceste ape s-ar infiltra liber in sol si apa subterana). Observatii Responsabilitate
Exprima cantitatea de deseuri ce nu mai este Consiliul Judetean depozitata neconform Teleorman si APM sau eliberata direct in Teleorman mediu
B. Raportul dintre suprafata afectata de O.R. 1 Imbunatatirea depozitarea deseurilor si calitatii componentelor de numarul de locuitori mediu prin reducerea deserviti emisiilor generate din activitatile de gestionare a deseurilor
Consiliul Judetean Teleorman si APM Teleorman
Cantitatile anuale de levigat ce sunt epurate in C. Cantitatea anuala de statiile apartinand levigat epurat viitoarelor depozite conforme
Consiliul Judetean Teleorman si APM Teleorman date furnizate de operatorii depozitelor conforme
D. Cantitatea anuala de Cantitatile anuale de gaze Aplicabila gaze de depozit colectate de depozit ce vor fi
Consiliul Judetean viitoarelor Teleorman si APM

211
ECO SIMPLEX NOVA
si tratate
colectate viitoarelor conforme
la
nivelul depozite conforme. depozite
Teleorman date furnizate de operatorii depozitelor conforme
O.R. 2 Scaderea emisiilor Vezi indicatorul D mai de gaze cu efect de sera sus Obiective relevante de mediu O.R. 3 Imbunatatirea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a actualelor zone de depozitare Indicatori propusi Descriere Observatii Responsabilitate
E. Raportul dintre km2 reabilitati / km2 suprafata reabilitata din ocupati cu depozitare totalul suprafetei afectate deseuri municipale cu depozitarea deseurilor
Se refera atat la Consiliul Judetean depozitele in functiune Teleorman si APM cat si la cele a caror Teleorman activitate a fost sistata
O.R. 4 Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor Vezi indicatorul A de (colectarea conforma a mai sus deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si
Contributia modului de gestionare a deseurilor la rata imbolnavirilor este imposibil de decelat la acest moment.
212
ECO SIMPLEX NOVA
epurarea infiltratii)
apelor
de
O.R. 5 Eliminarea depozitelor necontrolate din albiile minore si zonele cu risc de alunecare.
Vezi indicatorul E mai Considerarea riscurilor de sus mediu in alegerea noilor amplasamente pentru managementul conform al deseurilor Obiective relevante de mediu O.R. 6 Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor O.R. 7 Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor O.R. 8 Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente. Selectarea celor mai Indicatori propusi Descriere Observatii Responsabilitate
F. Raportul dintre total deseuri colectate selectiv si total deseuri colectate
Vezi indicatorul E mai sus G. Raportul dintre capacitatea totala a mijloacelor de transport deseuri si cantitatea Capacitate utilaje de transport (t/an) / cantitate deseuri municipale colectata (t/an) Este un indicator ce reflecta direct eficienta colectarii deseurilor municipale
213
ECO SIMPLEX NOVA
eficiente trasee de transport al deseurilor O.R. 9 Acoperirea cu servicii de salubrizare a zonelor cu potential turistic O.R. 10 Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Selectarea acelor practici de gestiune a deseurilor care permit cresterea gradului de implicare a publicului.
totala de deseuri municipale colectata Vezi indicatorul G de mai sus Vezi indicatorul G de mai sus
H. Raportul dintre cantitatea totala de deseuri colectate selectiv si numarul de locuitori deserviti.
Este un indicator ce reflecta direct gradul de implicare al cetatenilor (eficienta programelor de informare / sensibilizare).
214
ECO SIMPLEX NOVA
Scopul monitorizarii : Verifica daca PJGD Teleorman este implementat cu succes; Verifica daca prognozele si ipotezele, pe baza carora este elaborat raportul de mediu si PJGD, sunt corecte si daca este necesara ajustarea sau actualizarea acestora; Verifica daca, pe parcursul implementarii PJGD, au aparut efecte adverse/neprevazute asupra mediului; Initia din timp masurile de remediere necesare in cazul identificarii de efecte adverse/neprevazute asupra mediului, generate de implementarea PJGD. Pe baza obiectivelor de mediu relevante, n cadrul raportului de mediu, si a obiectivelor PJGD Teleorman au fost definiti indicatorii si criteriile de evaluare a impactului asupra mediului. Indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati se refera la tinte existente care permit evaluarea impactului si stabilirea de repere pentru monitorizare. Indicatorii de mediu relevanti, selectati pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Teleorman, sunt prezentati in tabelul urmator.
215
ECO SIMPLEX NOVA
. Propunere privind indicatorii de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Teleorman asupra mediului
Obiectiv de mediu relevant Indicatori
Cantitati generate de deseuri municipale (tone/an) Cantitatea de deseuri generata pe locuitor (kg/loc/an) Cantitati generate de deseuri asimilabile din comert si industrie (tone/an) Deseuri colectate selectiv (tone/an) Deseuri reciclate (tone/an) Obiectiv general privind Deseuri recuperate pentru folosire ulterioara poluarea mediului (tone/an) inconjurator Aria de acoperire cu servicii de salubrizare pondere numar de locuitori, suprafata Rata de conectare a populatiei la serviciile sanitare (urbane si rurale, %) Raportul dintre cantitatea anuala de deseuri colectate (anul curent) si cea aferenta anului 2007 (t/an) Exprima cantitatea de deseuri ce nu mai este depozitata neconform sau eliberata direct in mediu Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei poluari accidentale (numar de evenimente) Indicatori de calitate ce caracterizeaza apele Poluarea apelor subterane si uzate la iesirea din statiile de epurare a depozitelor, conform normativului NTPA-001 privind stabilirea de suprafata limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane la evacuarea in receptorii naturali Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare Incidente legate de gestionarea deseurilor cu Poluarea aerului si efecte negative asupra calitatii aerului (ex.: schimbari climatice numar de incendii necontrolate) Numarul de plangeri datorate exclusiv disconfortului olfactiv Cantitatea anuala de gaze de depozit colectate si tratate (depozite conforme)
216
ECO SIMPLEX NOVA
Obiectiv de mediu relevant
Indicatori
Emisi de gaze cu efect de sera (tone CO2 echivalent): - CO2 - CH4 - N2O Emisii atmosferice de: - oxizi de azot (NOx) - SO2 - VOC - compusi organici volatili - PM10 Descriere: Emisiile de poluanti pe durata unei anumite perioade de timp si pe unitate de teren (tone/an/km2). Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului poluari Poluarea solului si accidentale (numar de evenimente) subsolului Suprafata de teren reabilitata/ecologizata (ha) Numar depozite neconforme reabilitate Numar situri poluate istoric reabilitate Raportul dintre suprafata reabilitata din totalul Biodiversitatea, flora si suprafetei afectate cu depozitarea fauna necontrolata/ilegala a deseurilor (km2 reabilitati Arii protejate / km2 ocupati cu depozitare necontrolata/ilegala) Numarul total de incidente, clarificate sau investigate, la nivelul judetului Numarul de plangeri vis-a-vis de operarea Sanatatea umana amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de disconfort) Indicatori privind contributia modului de gestionare al deseurilor la rata imbolnavirilor Suprafata vechilor zone contaminate istoric Peisaj si patrimoniu cultural ecologizata, revitalizata sau recuperata pentru a fi refolosita (ha) Raportul dintre capacitatea totala a mijloacelor de transport deseuri si cantitatea totala de deseuri municipale colectata Transport durabil Indicatorul reflecta direct eficienta colectarii deseurilor municipale. Numar vehicule/utilaje de transport deseuri care respecta normele de poluare in vigoare Numar de zone cu potential turistic acoperite cu Turism durabil servicii de salubrizare adecvate
217
ECO SIMPLEX NOVA
Obiectiv de mediu relevant
Indicatori Raportul dintre total deseuri colectate selectiv si total deseuri colectate (tone deseuri colectate selectiv/tone deseuri colectate); Acest indicator nu tine cont de gradul de acoperire cu servicii, ci de randamentul colectarii selective Raportul dintre total deseuri valorificate/reciclate si total deseuri colectate separat Co-generare de energie din deseuri Numar de proiecte care implica stimularea comportamentului responsabil in privinta protectiei mediului. (ex. campanii de constientizare) Numar comunicate de presa Numar conferinte de presa Numar intalniri anuale cu administatia publica locala si cetateni Numar materiale informative (pliante, brosuri etc.)
Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor
Responsabilitatea evaluarii indicatorilor urmariti si a intocmirii raportului anual de monitorizare revine Grupului de monitorizare, ce va fi format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Teleorman, Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Pitesti, Agentiei pentru Protectia Mediului Alexandria si ai Garzii Nationale de Mediu Comisariatul Judetean Teleorman. Raportul de monitorizare se va intocmi anual, in primul trimestru al anului. Primul raport de monitorizare va fi realizat in anul 2010. Pentru fiecare indicator vor fi specificate atat valoarea cat si tendinta. In stabilirea sistemului de monitorizare s-au avut in vedere urmatoarele principii, reguli si ipoteze: Efectele asupra mediului generate prin implementarea PJGD Teleorman trebuie sa fie monitorizate si inregistrate; Programul de monitorizare propus in raportul de mediu se axeaza pe componente de mediu si sanatate publica si pe domeniile care ar putea fi influentate de implementarea PJGD; Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului a fost dezvoltat pe baza programului general de monitorizare a implementarii PJGD Teleorman.
218
ECO SIMPLEX NOVA
Daca pe parcursul implementarii PJGD Teleorman sunt identificate efecte adverse semnificative, trebuie intreprinse actiuni de remediere sau atenuare corespunzatoare. Sistemul de monitorizare propus in prezentul raport de mediu va sta la baza monitorizarii efectelor semnificative asupra mediului ale implementarii PJGD Teleorman. Informatiile referitoare la starea mediului, disponibile la data elaborarii prezentului document si relevante pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Teleorman, sunt prezentate in raportul de mediu. In eventualitatea schimbarilor semnificative ale starii mediului in - Judetul Teleorman, se recomanda revizuirea programului de monitorizare si, dupa caz, initierea de studii/analize in vederea completarii lipsurilor de cunostinte; Avizul de mediu va cuprinde masuri de monitorizare a efectelor asupra mediului (cele prevazute in raportul de mediu si altele in plus, daca este cazul) precum masuri de atenuare a acestora; Datele obtinute din monitorizare vor fi utilizate la intocmirea raportului de monitorizare a PJGD Teleorman. In acest sens, poate fi necesara si colectarea unor date suplimentare care nu sunt colectate in mod obisnuit si care, la momentul elaborarii raportului de mediu, nu au fost identificate ca fiind necesare sau relevante; Corelarea monitorizarii PJGD Teleorman cu monitorizarea proiectelor individuale, adica sintetizarea rezultatelor monitorizarii de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele globale ale PJGD asupra obiectivelor de mediu relevante; Publicarea periodica a rezultatelor monitorizarii; Includerea ONG-urilor de mediu in procesul de monitorizare.
219
ECO SIMPLEX NOVA
11. REZUMAT NETEHNIC

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Teleorman. Raportul de mediu a fost ntocmit n conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr. 2 a Hotarrii de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. PJGD Teleorman este promovat de catre Consiliul Judetean, n calitate de titular al planului, si prevede obiectivele, actiunile si masurile de gestionare corespunzatoare a deseurilor pentru ntreg judetul Teleorman, att n mediu urban ct si n mediul rural. Scopul Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor este de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor, care sa asigure ndeplinirea obiectivelor si tintelor n conformitate cu obiectivele si tintele Planului National de Gestionare a Deseurilor, ale Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 3 Sud-Muntenia si ale legislatiei nationale si europene n domeniu. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul Teleorman abordeaza toate aspectele legate de gestionarea deseurilor municipale la nivel judetean si va servi ca baza pentru politica n acest domeniu, pentru stabilirea necesarului de investitii si pentru elaborarea proiectelor n vederea obtinerii finantarilor necesare. Deseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cteva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. Tipurile de deseuri care fac obiectul planificarii au fost stabilite de catre MMDD si ANPM. Principalele obiective ale PJGD Teleorman sunt: Depozitarea deseurilor n conformitate cu cerintele legislatiei n domeniul gestionarii deseurilor n scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului; Extinderea colectarii selective a deseurilor n vederea recuperarii materialelor ce pot fi valorificate; nchiderea actualelor spatii de depozitare din mediul rural si urban care nu ndeplinesc cerintele legislatiei de protectia mediului; Deschiderea unui depozit municipal ecologic n zona central a Judeului, la Mavrodin; Crearea facilitatilor necesare colectarii separate a deseurilor speciale: deseuri de
220
ECO SIMPLEX NOVA
echipamente electrice si electronice, deseuri din constructii si demolari, vehicule scoase din uz, namoluri de la statiile de epurare; Realizarea unor facilitati de depozitare temporara a deseurilor pentru eficientizarea transportului acestora; Compostarea deseurilor biodegradabile n vederea reducerii cantitatilor depozitate si valorificarii acestor deseuri. Metodologia de evaluare strategica de mediu a PJGD Teleorman a presupus parcurgerea mai multor pasi. Un prim pas a fost reprezentat de analiza starii actuale a mediului la nivelul judetului. n urma acestei analize a fost identificat un set de probleme de mediu pentru care au fost formulate obiective de mediu relevante. Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului n care PJGD contribuie la atingerea acestor obiective relevante de mediu. Au fost notate contributiile pozitive si negative la atingerea acestor obiective si au fost identificate situatiile n care planul nu aduce contributii sau aduce contributii reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite. n final, pe baza nsumarii notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare cumulativa a efectelor PJGD asupra mediului. Rezultatele evaluarii indica un efect majoritar pozitiv. Implementarea PJGD Teleorman nu va genera efecte negative cu potential transfrontier. n scopul reducerii riscurilor aparitiei unor potentiale efecte negative generate de implementarea planului a fost propus un set de recomandari care vizeaza proiectele ce urmeaza a se desfasura n urma implementarii planului. n privinta monitorizarii efectelor asupra mediului a implementarii PJGD Teleorman a fost recomandat un set de indicatori care sa permita o evaluare completa a impactului proiectelor si actiunilor ce se vor desfasura n cadrul acestui plan. n concluzie, apreciem ca implementarea PJGD Teleorman va avea un efect pozitiv asupra mediului, cu o contributie importanta la dezvoltarea durabila a judetului.
221

Depozit Mavrodin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Depozit Mavrodin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL JUDEEAN TELEORMAN ANUN

Grup Monitorizare PJGD Teleorman

eXteV7/\.f .... t:(!,"VAJ/IJ

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

www.ecosimplexnova.ro e mail: office@ecosimplexnova.ro ecosimplexnova@yahoo.com

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

Director, Stela Capra

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................... 5 1. PREZENTAREA PJGD TELEORMAN ............................................6

1.5. Calculul capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor municipale...... 56

1.5.3. Depozitare deseuri.................................................................................... 80 1.6 Relatii cu alte programe relevante .................................................................... 83

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI..................... 84

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

2.3 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PJGD ............................ 146

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

1. PREZENTAREA PJGD TELEORMAN 1.1 Contextul actual

1.2. Structura Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

1.3. Principalele obiective propuse prin PJGD Teleorman

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

Obiective judetene si tinte Obiective i inte pentru gestionarea deeurilor

Consiliul Judeean ANPM APM

Consiliul judeean, Consiliul local Garda de Mediu, APM

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

Responsabiliti APM, ADR, Consiliul judeean, Consilii locale

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

3. Finanarea sectorului de gestionare al deeurilor

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

Responsabiliti juridice care preiau responsabilitatea de la producatori/ importatori

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

Responsabiliti APM, Garda de Mediu, sub coordonarea ARPM

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

7.Valorificarea potenialului util din deeuri

7.2. Sprijinirea dezvoltrii activitilor de valorificare material i energetic.

ECO SIMPLEX NOVA

- PJGD TELEORMAN - 2008-

Operatori ai Consiliilor Locale Operatori ai Consiliilor Locale

ECO SIMPLEX NOVA

Obiective secundare 2 kg/locuitor an 3 kg/ locuitor an 4 kg/ locuitor * an