XII.G PROCEDURI - MANUAL POLITICI CONTABILE 2012 Var 22.05.2012

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
Bd. Magheru nr. 31, sector 1, Bucureşti, cod poştal 010325

telefon: 0040/21/ 317.10.05; fax: 0040/21/ 316.84.28
E-mail: rnp@rosilva.ro Pagina web: www.rosilva.ro
MANUAL
DE POLITICI CONTABILE SI
PROCEDURI DE APLICARE
CONFORME CU OMFP 3055/2009
Bucureşti 2012
RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 1

Prefaţă
Aceasta lucrare a fost realizată de un grup de economişti din cadrul Regiei Naţionale a
Pădurilor-Romsilva si direcţii silvice, cu sprijinul unor economisti de la parcurile naturale, cu
consultarea unora din inginerii silvici, şi având in vedere şi corespondenţa si rapoartele CCR si
MFP. Scopul ei este de a răspunde cerinţei legale ca fiecare entitate să aibă propriile principii,
norme şi politici contabile, chemate să asigure condiţiile optime şi unitare de aplicare a
raţionamentului profesional de la nivelul regiei ca întreg, pâna la ocolul silvic – ultima verigă a
structurii organizatorice a RNP - Romsilva.
Autorii s-au străduit să prezinte utilizatorilor, dar in primul rând specialiştilor din
compartimentele proprii financiar contabile, bazele teoretice si solutii practice pentru
inţelegerea si fundamentarea soluţiilor de transpunere cât mai fidelă, in situatiile financiare, a
operatiunilor economice pe care le derulează Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
Se cuvine remarcat ca aceasta iniţiativa, premisă salutară a îndeplinirii vechiului
deziderat al implementării în domeniul silvic –recunoscut prin complexitatea sa – a unui mod
de gândire şi practică economică unitare şi articulate, prin actualizarea politicilor contabile
anterioare cu prevederile OMFP 3055/2009, si tratarea unitara a regulilor contabile cu
tratamentele contabile generale si cele specifice legislatiei silvice, ca si atentionarea
asupra unor implicatii fiscale.
S-a incercat deasemenea instituirea unei monografii in aplicarea proiectelor de
cofinantare cu fonduri europene accesate de parcurile naturale si nationale, si cea
aplicabila activitatii de exploatare si ameliorare a cabalinelor, alaturi de cea folosita de
directiile silvice judetene. Deoarece economia şi relaţiile internaţionale se schimbă de multe
ori pe an, iar imperativele integrării europene a României vizează şi sectorul nostru de
activitate, domeniul economic şi al operaţiunilor financiare trebuie să devină permeabile noului
şi să promoveze adecvarea la realitate şi, implicit, eficienţa.
Am incercat, prin aceasta lucrare, să armonizam cerinţele prevăzute de standardele
internaţionale de raportare financiara si ale legislatiei in vigoare, prin elaborarea prezentelor
politici contabile, a planului de conturi la nivel de RNP, precum si a monografiei contabile
care va duce la aplicarea şi interpretarea unitară a tuturor fenomenelor economice din
cadrul Regiei Naţionale a Padurilor – Romsilva, inclusiv prin stabilirea de proceduri privind
circuitul documentelor specifice activitatii.
Multumim tuturor utilizatorilor, şi în primul rând conducerii financiar-contabile, pentru
aducerea la cunostinta a tuturor aspectelor ce par neclare sau insuficient de explicite, şi
formularea de propuneri pertinente pentru completarea şi/sau modificarea prezentei lucrări.
Rugăm colegii să trimită aceste observaţii în atenţia autorilor. Doar astfel, acestia vor putea
formula răspunsuri operative şi să tină cont de acestea, dupa caz, la revizuirea ediţiei
următoare a manualului de politici contabile si procedurilor de aplicare.
Autorii prezentei forme, elaborata pentru anul 2011, si actualizata pentru anul financiar
2012 :
1. PĂUNOIU SIMONA- șef serviciu audit R.N.P. ROMSILVA
2. FRASINA SAVA - director economic DIRECTIA SILVICA IAȘI
3. KACSO ECATERINA - director economic DIRECTIA SILVICA MUREȘ
4. RUSU VASILE - șef birou DIRECTIA SILVICA SUCEAVA
Echipa a colaborat cu 2 persoane pentru activitatea de accesare fonduri pentru
Administratiile parcurilor, si anume:
5. ANCUTA ANCA - Contabil sef Parcul National Vanatori Neamt,
6. BREBAN DANIELA - economist Directia Silvica Hunedoara,
Multumim pentru sprijin si coordonare doamnei GÂȚU GABRIELA- director economic
R.N.P. ROMSILVA
Prezenta editie a fost actualizata cu spirjinul:
7. POPA DANIELA IULIANA - economist DIRECTIA SILVICA Iași

8. BERCHEȘAN CRISTINA - contabil șef O.S. Gurghiu DIRECTIA SILVICA Mureș
9. PISLAR CONSTANTIN - contabil șef O.S. Falcau.DIRECTIA SILVICA Suceava
10. PAVEL MARIANA contabil șef O.S. Baia de Criș DIRECTIA SILVICA Hunedoara
CUPRINS
1 CADRUL GENERAL.................................................................................................6
1.1 Prevederi legislative si Glosar de termeni............................................................6
1.2 Legislaţie aplicabilă............................................................................................................ 21
1.3 Dispoziţii generale............................................................................................................... 25
1.4. Principii, reguli şi prevederi generale................................................................................29
1.4.1 Principii contabile generale................................................................................................... 29
1.4.2 Reguli generale de evaluare................................................................................................. 32
1.4.3 Controlul intern...................................................................................................................... 34
1.4.4 Auditarea situaţiilor financiare............................................................................................... 35
1.4.5 Aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale.............................................................35
1.5 Planul de conturi general................................................................................................... 36
2 FORMATUL ŞI STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE INDIVIDUALE
ANUALE................................................................................................................. 36
2.1 Bilanţul................................................................................................................................. 36
2.2 Contul de profit şi pierdere................................................................................................ 37
2.3 Situaţia modificărilor capitalului propriu..........................................................................37
2.4 Situaţia fluxurilor de numerar............................................................................................ 38
2.5 Notele explicative la situaţiile financiare...........................................................................38
2.6 Conţinutul raportului administratorilor............................................................................39
3 ACTIVE IMOBILIZATE...........................................................................................40
3.1 Reguli de bază pentru evaluare.......................................................................................... 40
3.2 Imobilizări necorporale....................................................................................................... 41
3.2.1 Obiectiv................................................................................................................................. 41
3.2.2 Recunoaşterea activelor necorporale....................................................................................41
3.2.3 Recunoaşterea şi evaluarea iniţială.......................................................................................42
3.2.4 Cheltuieli ulterioare................................................................................................................ 42
3.2.5 Amortizarea şi deprecierea................................................................................................... 42
3.2.6 Evaluarea la data bilanţului................................................................................................... 43
3.2.7 Derecunoaştere şi cedare..................................................................................................... 44
3.2.8 Reguli specifice categoriilor de imobilizări necorporale.........................................................44
3.2.8.1 Cheltuielile de constituire...................................................................................................... 44
3.2.8.2 Cheltuieli de dezvoltare......................................................................................................... 45
3.2.8.3 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare............................47
3.2.8.4 Alte active necorporale.......................................................................................................... 49
3.2.8.5 Avansuri şi imobilizările necorporale în curs.........................................................................50
3.2.9 Metodologie contabilă privind imobilizările necorporale........................................................50
3.3 Imobilizări corporale........................................................................................................... 52
3.3.1 Obiectiv................................................................................................................................. 52
3.3.2 Recunoaşterea activelor corporale........................................................................................ 59
3.3.2.1 Reguli generale de recunoaştere a activelor corporale.........................................................59
3.3.2.2 Reguli specifice investiţiilor în bunuri de natura patrimoniului public.....................................60
3.3.3 Recunoaştere şi evaluare iniţială.......................................................................................... 61
3.3.3.1 Costul de achiziţie................................................................................................................. 61
3.3.3.2 Costul de producţie............................................................................................................... 62
3.3.3.3 Valoarea justă....................................................................................................................... 62
3.3.4 Cheltuieli ulterioare................................................................................................................ 62
3.3.5 Amortizarea şi deprecierea................................................................................................... 63
3.3.5.1 Duratele normale de utilizare................................................................................................ 64
3.3.5.2 Întreruperea utilizării.............................................................................................................. 64
3.3.5.3 Amortizarea imobilizărilor reevaluate...................................................................................63

3.3.5.4 Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor asupra bunurilor de natura patrimoniului
public..................................................................................................................................... 63
3.3.5.5 Metoda de amortizare........................................................................................................... 64
3.3.5.6 Deprecierea........................................................................................................................... 65
3.3.6 Evaluare la data bilanţului..................................................................................................... 66
3.3.6.1 Evaluarea la fiecare dată a bilanţului.....................................................................................66
3.3.6.2 Reevaluarea.......................................................................................................................... 66
3.3.7 Cedări şi casări..................................................................................................................... 68
3.3.8 Subvenţiile pentru investiţii.................................................................................................... 69
3.3.9 Imobilizări achiziţionate în leasing financiar..........................................................................69
3.3.10 Reguli specifice categoriilor de imobilizări corporale.............................................................70
3.3.10.1 Terenuri şi amenajări de terenuri.......................................................................................... 70
3.3.10.2 Construcţii............................................................................................................................. 70
3.3.10.3 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport...............................................................................71
3.3.10.4 Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale...............................................................72
3.3.10.5 Imobilizări corporale în curs de execuţie şi avansuri acordate pentru imobilizări corporale. .72
3.3.11 Metodologie contabilă imobilizări corporale...........................................................................72
3.4 Imobilizări financiare........................................................................................................... 79
3.4.1 Obiectiv................................................................................................................................. 79
3.4.2 Clasificare............................................................................................................................. 80
3.4.3 Recunoaştere iniţială............................................................................................................. 80
3.4.4 Evaluarea ulterioară a activelor financiare............................................................................79
3.4.5 Metodologie contabilă imobilizări financiare..........................................................................79
4 ACTIVE CIRCULANTE...........................................................................................80
4.1 Recunoaştere şi evaluare................................................................................................... 80
4.2 Stocuri.................................................................................................................................. 81
4.2.1 Recunoaştere şi evaluare...................................................................................................... 81
4.2.1.1 Recunoaştere........................................................................................................................ 81
4.2.1.2 Evaluarea la data intrării în RNP........................................................................................... 82
4.2.1.3 Costul de achiziţie al stocurilor.............................................................................................. 83
4.2.1.4 Alte costuri............................................................................................................................ 83
4.2.1.5 Valoare justă......................................................................................................................... 83
4.2.2 Evaluarea stocurilor la inventar şi prezentarea în bilanţ........................................................83
4.2.3 Recunoaşterea drept cheltuială............................................................................................. 87
4.2.4 Metodologie contabilă privind stocurile..................................................................................87
4.3 Creanţe................................................................................................................................. 97
4.3.1 Creanţe comerciale............................................................................................................... 98
4.3.2 Avansurile acordate furnizorilor............................................................................................. 98
4.3.3 Contabilitatea creanţelor faţă de personal.............................................................................98
4.3.4 Contabilitatea creanţelor faţă de bugetul consolidat al statului..............................................98
4.3.5 Subvenţii de primit................................................................................................................. 98
4.3.6 Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului .......................................................................98
4.3.7 Debitori diverşi...................................................................................................................... 99
4.3.8 Deprecierea creanţelor.......................................................................................................... 99
4.3.9 Scoaterea din evidenţă a creanţelor....................................................................................100
4.3.10 Metodologie contabilă privind creanţele..............................................................................100
4.4 Investiţii pe termen scurt.................................................................................................. 114
4.4.1 Recunoaştere...................................................................................................................... 113
4.4.2 Evaluarea la achiziţie.......................................................................................................... 113
4.4.3 Evaluarea cu ocazia inventarierii......................................................................................... 114
4.5 Casa şi conturi la bănci.................................................................................................... 114
4.5.1 Metodologie contabilă privind disponibilităţile......................................................................115
5 CHELTUIELI ÎN AVANS.......................................................................................116
6 DATORII............................................................................................................... 117
6.1 Datorii pe termen scurt..................................................................................................... 117
6.1.1 Datorii comerciale................................................................................................................ 118
6.1.2 Efecte de comerţ de plătit.................................................................................................... 119
6.1.3 Datorii cu salariaţii şi asimilate............................................................................................ 120
6.1.4 Datorii din relaţiile cu instituţiile statului...............................................................................122
6.1.5 Alte datorii ....................................................................................................................... 122
6.2 Datorii pe termen lung...................................................................................................... 123

6.2.1 Sume datorate instituţiilor de credit.....................................................................................123
6.2.2 Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare.............................................................124
6.2.4 Datorii comerciale pe termen lung.......................................................................................124
6.3 Metodologie contabilă datorii........................................................................................... 124
7 PROVIZIOANE......................................................................................................134
7.1 Recunoaştere.................................................................................................................... 134
7.2 Prezentare în situaţiile financiare....................................................................................135
7.3 Reguli specifice categoriilor de provizioane..................................................................135
7.4 Estimarea provizioanelor.................................................................................................. 137
7.5 Monografie contabilă........................................................................................................ 138
8 VENITURI ÎN AVANS SI ALTE FONDURI SPECIFICE........................................138
9 CAPITAL şi REZERVE.........................................................................................144
9.1 Capital propriu...................................................................................................144
9.2 Rezerve.............................................................................................................................. 144
9.2.1 Rezerve din reevaluare....................................................................................................... 144
9.2.2 Alte rezerve......................................................................................................................... 145
9.3 Rezultatul perioadei.......................................................................................................... 145
9.4 Rezultatul reportat............................................................................................................. 146
9.5 Metodologie contabilă privind capitalurile proprii.........................................................147
10 MONOGRAFIE PRIVIND PARCURILE NATURALE SI NATIONALE / ALTE
SUBUNITATI CARE ACCESEAZA FONDURI EUROPENE................................151
010.1 Inregistrarea prefinanţării de încasat (POS)...................................................................150
10.2 Încasarea si utilizarea prefinanţării (POS).....................................................................151
10.3 Inregistrarea utilizării finantarii (POS).............................................................................152
10.4 Alte aspecte specifice utilizarii finanţării (POS)...........................................................157
11 CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE....................................................................158
11.1 Venituri şi cheltuieli din exploatare, rezultatul din exploatare......................................159
11.1.1 Cifra de afaceri.................................................................................................................... 159
11.1.2 Variaţia stocurilor................................................................................................................. 164
11.1.3 Producţia imobilizată........................................................................................................... 165
11.1.4 Alte venituri din exploatare.................................................................................................. 165
11.1.5 Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile şi alte cheltuieli materiale...............166
11.1.6 Cheltuieli privind mărfurile................................................................................................... 166
11.1.7 Cheltuieli cu personalul....................................................................................................... 166
11.1.8 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere
sau pierdere de valoare....................................................................................................... 166
11.1.9 Alte cheltuieli de exploatare................................................................................................ 167
11.1.10 Rezultatul din exploatare................................................................................................. 167
11.2 Venituri şi cheltuieli financiare......................................................................................... 168
11.2.1 Venituri din dobânzi............................................................................................................. 167
11.2.2 Alte venituri financiare......................................................................................................... 167
11.2.3 Ajustarea valorii imobilizărilor şi investiţiilor financiare deţinute ca active circulante...........168
11.2.4 Cheltuielile privind dobânzile............................................................................................... 168
11.2.5 Alte cheltuieli financiare....................................................................................................... 168
11.3 Venituri şi cheltuieli extraordinare...................................................................................169
11.4 Impozitul pe profit............................................................................................................. 169
12 SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU......................................169
13 SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR.............................................................170
13.1 Obiectiv. Aria de aplicabilitate......................................................................................... 170
13.2 Definiţii............................................................................................................................... 171
13.3 Activităţi de exploatare..................................................................................................... 171
13.4 Activităţi de investiţii........................................................................................................ 172
13.5 Activităţi de finanţare........................................................................................................ 172
13.6 Elemente specifice............................................................................................................ 171
14 NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE......................................172
15 ANEXE.................................................................................................................. 173
16.
CIRCUITUL DOCUMENTELOR , GRAFICUL DE CIRCULATIE A
DOCUMENTELOR CARE STAU LA BAZA INREGISTRARILOR IN

CONTABILITATE. .........................................................................................17
4
CADRUL GENERAL
1.1 Preveri legislative si glosar de termeni
Prevederi legislative privind obligativitatea elaborarii politicilor si

procedurilor contabile:
2 art. 10 din OMFP 3055/2009 prevede: "In aplicarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte
politici contabile proprii care se aproba de administratori, potrivit legii, in
cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de
persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective."
- punctul 44 alin (2) din Reglementarile contabile precizeaza ca
"Modificarea politicilor contabile se efectueaza numai pentru perioadele
viitoare, incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a luat decizia
modificarii politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi
efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar. Nu sunt permise
modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar."
- punctul 40 alin. (2), a doua liniuta se arata ca modificarea de politici
contabile poate fi determinata de initiativa entitatii pentru "obtinerea unor
informatii credibile si mai relevante."
3 punctul 23 alin. (5) - Comparabilitatea - ultima teza prevede ca "Nevoia
de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu
trebuie sa devina un impediment in introducerea de politici contabile
imbunatatite”.
Glosar de termeni
Pentru înţelegerea unitara a conceptelor de către toţi utilizatorii manualului de politici

contabile, prezentăm în continuare cei mai uzuali “termeni” utilizaţi în transpunerea şi utilizarea
manualului de politici contabile, definitii preluate in special din Codul silvic si din OMFP
3055/2009 .
Activ O resursă :
(a) controlată de RNP ca rezultat al unor evenimente trecute; şi
(b) de la care sunt aşteptate beneficii economice viitoare care

să se răsfrângă asupra entităţii.
Activ biologic Un animal viu sau o plantă.
Activ circulant a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi

vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de
exploatare al entității;

b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data

bilanțului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a

căror utilizare nu este restricționată.
Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

Activ contingent Un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente
anterioare datei bilanțului și a căror existență va fi confirmată
numai prin apariția sau neapariția unuia sau mai multor
evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub
controlul entității.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanță ce
poate rezulta dintr-un litigiu în instanță (de ex. o despăgubire), în
care este implicată entitatea și al cărui rezultat este incert.
Activ cu ciclu lung de Un activ care necesită o perioadă lungă pentru a se califica pentru
producţie utilizarea sau vânzarea sa preconizată.
Activ financiar Orice active care reprezintă:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entități;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate;

sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în
condiții care sunt potențial favorabile entității; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile

instrumente de capitaluri proprii și este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau

poate fi obligată să primească un număr variabil al propriilor
instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în

alt fel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ
financiar pentru un număr fix din instrumentele de capital ale
entității. În acest scop, instrumentele de capital ale entității nu includ
instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea
propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entității.
Activ imobilizat Un activ care nu respectă definiţia unui active circulant.
Active monetare Bani deţinuţi şi active de primit în sume fixe sau determinabile de
bani.
Activitate agricolă Administrarea de către RNP a transformării activelor biologice,
Activitate întreruptă

O componentă a unei entităţi care a fost fie cedată, fie clasificată
ca deţinută pentru vânzare şi care:
a) reprezintă un segment major al afacerii sau o

zonă geografică de operaţiuni;
b) face parte dintr-un plan coordonat unic de cedare a unui

segment major al afacerii sau al unei zone geografice de
operaţiuni .
Activităţi de Principalele activităţi producătoare de venit ale RNP, precum şi
exploatare alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţi de finanţare Activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii compoziţiei

capitalurilor proprii şi datoriilor entităţii.
Activităţi de investiţie Achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii,

care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Amenajament silvic documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut

tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic
Amenajarea pădurilor ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi

păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de
vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care
acestea le îndeplinesc
Amortizare Alocarea sistematică a valorii depreciabile (amortizabile) a unui

(Depreciere) activ pe întreaga durată de utilizare a acestuia. In cazul unei
imobilizari necorporale, termenul “amortizare” este, in general,
utilizat in loc de “depreciere”.Cei doi termeni au acelasi sens,
Corectarea valorii imobilizărilor necorporale și corporale și aducerea lor
la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de
depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare,
în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin
constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în
care se constată o depreciere reversibilă a acestora
Angajament ferm Un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificată de

resurse la un preţ specificat, la o dată sau la mai multe date
viitoare specificate.
Angajament ferm de O înţelegere cu o terţă parte irevocabilă pentru ambele părţi,

cumpărare opozabilă din punct de vedere legal, care (a) specifică toţi
termenii de referinţă incluzând preţul şi durata tranzacţiilor, şi
care (b) include o penalizare pentru nerespectarea termenilor
contractuali de o asemenea valoare încât ducerea la îndeplinire a
obligaţiilor contractuale este probalilă într-o măsură foarte
ridicată.
Asistenţă Acţiunile întreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii

guvernamentală economice specifice unei entităţi sau unei categorii de entităţi
care îndeplinesc anumite criterii.

Asociat într-o O parte într-o asociere în participaţie care are controlul comun
asociere în asupra acelei asocieri în participaţie.
participaţie
Asociere în
participaţie Înţelegere contractuală prin care două sau mai multe părţi
întreprind o activitate economică supusă controlului comun.
Administrare păduri Totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic

desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior
sau de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Naţională a
Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a
pădurilor, cu respectarea regimului silvic
Beneficii ale Toate formele de contraprestaţii acordate de RNP în schimbul

angajaţilor serviciului prestat de angajaţi.
Beneficii economice Potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de

viitoare trezorerie şi echivalente de numerar către entitate.Acest
potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de
exploatare ale entităţii.De asemenea se poate transforma în
numerar sau echivalente de numerar sau poate avea capacitatea
de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de
producţie care micşorează costurile.
Beneficii pe termen Beneficii ale angajaţilor(altele decât beneficiile pentru terminarea

scurt ale angajaţilor contractului de muncă) care sunt datorate, în totalitate, în termen
de 12 luni de la sfârşitul perioadei în care angajaţii prestează
servicii în cauză.
Beneficii pentru
terminarea Beneficii ale angajaţilor care se plătesc fie ca rezultat al:
contractului de
muncă a) deciziei RNP de a termina contractul unui angajat înainte de
data normală de pensionare; fie al
b) deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar

disponibilizarea în schimbul acelor beneficii;
Capitalizare Recunoaşterea unui cost ca parte din costul unui activ.
Interesul rezidual în activele RNP după deducerea tuturor

Capitaluri proprii datoriilor sale.
Cercetare Investigarea originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării

unor cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice sau tehnice noi.
Cheltuiala cu Valoarea globală inclusă în determinarea profitului sau a pierderii

impozitul(venit din pe perioada exerciţiului în ceea ce priveşte impozitul curent şi cel
impozit) amânat.Cheltuielile cu impozitul(venitul din impozit) cuprind
cheltuielile cu impozitul curent(venitul din impozit curent) şi
cheltuielile cu impozitul amânat(venitul din impozit amânat).
Cheltuieli Diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalurilor proprii .
Cheltuieli de Cheltuieli suportate de RNP în legătură cu exploatarea .

exploatare
Ciclu de exploatare Perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt

destinate procesării şi finalizarea lor în numerar sau echivalente
de numerar.
Clasa de active O grupare de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare,

aflate în exploatarea RNP.
Contabilitate şi Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute

angajamente atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe
măsură ce numărul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi
sunt înregistrate în evidenţele contabile şi rapoarte în situaţiile
financiare ale perioadelor aferente.
Continuitatea Situaţiile financiare sunt întocmite pe baza continuităţii activităţii

activităţii dacă nu exista intenţia conducerii de a lichida entitatea sau de a
înceta tranzacţia sau dacă nu are altă alternativă reală decât de a
face acest lucru.
Contract Un angajament între două sau mai multe părţi, cu consecinţe

economice clare astfel încât părţile au posibilitatea redusă sau nu
au deloc posibilitatea de a le evita, datorită faptului că
angajamentul are putere executorie.Contractele pot lua diverse
forma şi nu trebuie să fie sub forma scrisă.
Contract de Un contract negociat în mod particular pentru construirea unui

construcţii activ, sau a unui complex de active care se afla într-o strânsă
legătură sau interdependenţă în ceea ce priveşte proiectarea,
tehnologia şi funcţionarea sau scopul ori utilizarea lor finală.
Contract de garanţie Un contract care solicita emitentului să facă plati specificate

financiară pentru rambursarea deţinătorului pentru o pierdere pe care acesta
o suportă din cauză că un debitor specificat nu face plata la timp
în conformitate cu termenii iniţiali sau modificaţi ai instrumentului
de datorie.
Contract de închiriere Definiţia leasingului include contractele de închiriere ale unui activ
cu opţiune de ce cuprind o clauză care oferă locatarului opţiunea de a deveni
cumpărare proprietarul bunului la îndeplinirea condiţiilor convenite.Aceste
contracte sunt denumite uneori contracte de închiriere cu opţiune
de cumpărare.
Contract de leasing Un angajament prin care locatorul conferă locatarului, în schimbul

achitării unei serii de plăţi, dreptul de a utiliza un activ pentru o
perioadă de timp convenită.
Contract oneros Un contract în care costurile inevitabile implicate de îndeplinirea

obligaţiilor contractuale depăşesc beneficiile economice estimate
a se obţine din respectivul contract.

Control Autoritatea de a guverna politicile financiare şi de exploatare ale
RNP pentru a obţine beneficii din activităţile sale.
Corelarea costurilor Un proces prin care cheltuielile sunt recunoscute în contul de

cu veniturile profit şi pierdere pe baza unei asocieri directe între costurile
implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit.Acest proces
implica recunoaşterea simultana sau combinată a veniturilor şi
cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi
tranzacţii sau alte evenimente.Totuşi, aplicarea conceptului
corelării nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu
corespund definiţiei activelor sau datoriilor.
Cost curent Suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui

plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în
prezent.Suma nedecontata în numerar sau echivalente de
numerar, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.
Cost istoric O bază de evaluare conform căreia activele sunt înregistrate la

suma în numerar sau echivalente de numerar plătită la o valoare
justă a contraprestaţiei oferite în momentul cumpărării.Datoriile
sunt înregistrate la valoarea încasărilor obţinute în schimbul
obligaţiei, sau, în anumite împrejurări(de exemplu, în cazul
impozitului pe profit), la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în
numerar sau echivalente de numerar pentru a stinge datoriile, în
cursul normal al afacerii.
Costul stocurilor Toate costurile aferente achiziţiei şi conversiei, precum şi alte

costuri suportate pentru a aduce stocurile în formă şi în locurile în
care se găsesc în prezent.
Costul mediu Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea

ponderat costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor
elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul
perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare
recepție – in cadrul RNP: lunar, in baza situatiilor primite de la
compartiment tehnic. Perioada de calcul nu trebuie să
depășească durata medie de stocare. Contabilitatea stocurilor de
masa lemnoasa se ține cantitativ și valoric, pe partizi/ loturi si sortimente
industriale.
Costuri de cedare Costuri marginale, direct atribuibile cedării unui activ , cu excepţia
costurilor de finanţare şi cheltuielilor cu impozitul pe profit.
Costurile îndatorării Dobânda şi alte costuri suportate de RNP în legătură cu

împrumutarea de fonduri.
Creanţe privind
impozitul amânat Valorile impozitului pe profit, recuperabile în perioadele contabile
viitoare, în ceea ce priveşte:
a) diferenţele temporare deductibile;

b) raportarea pierderilor fiscale nefolosite;şi
c) raportarea creditelor fiscale nefolosite;

Credibilitate Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conţine
erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea
încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte
sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.
Cursul de schimb la vedere, la data întocmirii bilanţului – situatiilor

Curs de închidere financiare anuale.
Data acordării Data de la care entitatea şi altă parte (inclusiv un angajat) au

subvenţiei încheiat un acord de plată de bază de acţiuni, adică atunci când
entitatea şi partenerul acesteia accepta termenii şi condiţiile
acordului.La data acordării subvenţiei entitatea conferă
partenerului dreptul de a încasa numerar, alte active sau
instrumente de capitaluri proprii ale entităţii, doar dacă condiţiile
de intrare în drepturi sunt îndeplinite, în cazul în care există.Dacă
acel acord face obiectul unui proces de aprobare, data acordării
subvenţiei este dată la care se obţine aprobarea.
Data de raportare Sfârşitul celei mai recente perioade acoperite de situaţiile

financiare sau de un raport financiar interimar.
Data tranzacţionării Dată la care RNP se angajează să achiziţioneze sau să vândă un

activ.
Datorie O obligaţie actuală a RNP, rezultată din evenimente anterioare, a

cărei stingere se aşteaptă să determine o iesirre de resurse care
incorporeaza beneficii economice ale RNP. O datorie este
recunoscuta in contabilitate si prezentata in bilant atunci cand
este propbabil ca o iesire de resurse incorporand beneficii
economice va rezulta din decontarea unei obligatii prezzente si
cand valoarea la care se va realiza aceasta decontare poate fi
evaluata in mod credibil.
Datorie contingentă (a) O obligaţie posibilă, apăruta ca urmare a unor evenimente

trecute şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia
sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare
incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau
(b) O obligaţie curentă, apăruta ca urmare a unor evenimente
trecute, dar care nu este recunoscută, deoarece:
· Nu este sigur că vor fi necesare resurse care să
încorporeze beneficiile economice pentru stingerea
acestei obligaţii; sau
· Valoarea obligaţiei nu poate fi evaluată suficient de

credibil.
Datorii curente O datorie care satisface oricare din următoarele criterii:
a) Se aşteaptă să fie stinsă în cursul normal al ciclului de

exploatare al entităţii;
b) Este deţinută în primul rând spre a fi tranzacţionată;
c) Este exigibila în termen de 12 luni după data bilanţului; sau
d) Entitatea nu are un drept necondiţionat de a amâna
achitarea datoriei pentru cel mult 12 luni după data

bilanţului.
Toate celelalte datorii vor fi clasificate că datorii pe termen lung.
Valorile impozitului pe profit, plătibile în perioadele contabile

Datorii privind viitoare, în ceea ce priveşte diferenţele temporare impozabile.
impozitul amânat
Derecunoastere (a Derecunoasterea este înlăturarea unui activ financiar sau a unei

unui instrument datorii financiare recunoscut(e) anterior din bilanţul entităţii.
financiar)
Dezvoltare Aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoştinţe într-

un plan său proiect ce vizează producţia de materiale,,
dispozitive, produse, procese, sisteme de servicii noi sau
îmbunătăţite substanţial înainte de începerea producţiei sau
utilizării comerciale.
Diferenţa de curs Diferenţa ce rezulta din conversia unui anumit număr de unităţi al
valutar unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.
Durata de viaţa Fie:

economică a) Perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este
utilizabil economic de către unul sau mulţi utilizatori; fie
b) Numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare care

se estimează a fi obţinute prin utilizarea activului de către
unul sau mai mulţi utilizatori.
Durata de viaţă utilă Fie:
a) Perioada de timp în care se preconizează utilizarea

activului de către entitate; fie
b) Numărul de unităţi de producţie sau alte unităţi similare care

se preconizează să se obţină de către entitate, în baza
activului.
Echivalente de Investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt
numerar uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt
supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Disponibilitãţile bãneşti şi activele/datoriile de primit/de plãtit în

Elemente monetare sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţialã a unui
element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plãti un
numãr fix sau determinabil de unitãţi monetare
Elemente nemonetare Unităţi monetare deţinute, active şi datorii de primit sau de plătit
într-un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Elementele
nemonetare achiziţionate cu plata în valutã şi înregistrate la cost
istoric (imobilizãri, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile
financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data
efectuãrii tranzacţiei. Elementele nemonetare achiziţionate cu
plata în valutã şi înregistrate la valoarea justã (de exemplu,
imobilizãrile corporale reevaluate) trebuie prezentate în situaţiile
financiare anuale la aceastã valoare.

Entitate raportoare Entitatea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care
situaţiile financiare reprezintă principala sursă de informaţii
financiare despre entitate.
Erori ale perioadei

anterioare Omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale
entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând
din imposibilitatea de a utiliza sau din utilizarea greşită a
informaţiilor credibile care:
a) Erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare

pentru acele perioade erau autorizate pentru emitere; şi
b) În mod rezonabil ar fi putut fi obţinute şi luate în considerare
la pregătirea şi prezentarea acelor situaţii financiare.
Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelile în

aplicarea politicilor contabile, scăpări din vedere sau interpretări
greşite ale faptelor şi fraude.
Procesul prin care se determina valorile monetare la care

Evaluare elementele situaţiilor financiare vor fi recunoscute şi înregistrate în
bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.
Evenimente ulterioare
datei bilanţului Acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc
între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt
autorizate pentru emitere. Pot fi identificate două tipuri de
evenimente:
a) Cele care fac dovada condiţiilor existente la data

bilanţului(evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc
la ajustarea situaţiilor financiare);şi
b) Cele care oferă indicaţii despre condiţiile apărute ulterior

datei bilanţului( evenimente ulterioare datei bilanţului care
nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare).
FIFO Presupune că primele elemente de stocuri cumpărate sau
produse sunt cele care se şi vând primele şi, prin urmare,
(first-in, first-out) elementele care rămân în stoc la sfârşitul perioadei sunt cele care
au fost cumpărate sau produse cele mai recent.
Fluxuri de trezorerie Intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de numerar.
Fond comercial
Beneficii economice viitoare ce provin din active care nu pot fi
identificate individual şi recunoscute separate.
Fond forestier Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor

care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie
silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie
forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la
data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în
condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate

Grup O societate mama împreună cu toate filialele ei.
Grup de active Gruparea animalelor vii similare sau a plantelor similare.

biologice
Imobilizare Activ identificabil, nemonetar, fãrã suport material şi deţinut pentru

necorporala utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau
servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri
administrative. Anumite imobilizãri necorporale pot fi pãstrate în
sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui
software), documentaţie legalã (în cazul unei licenţe sau al unui
brevet) sau peliculã.
Impozit pe profit Valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabil) în raport cu

profitul impozabil(pierderea fiscala) pe o perioadă – trimestrial sau
anual.
Instrument financiar Orice contract ce generează simultan un active financiar pentru

RNP şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii
pentru o altă entitate.
Inteligibilitate Informaţiile furnizate de situaţiile financiare au calitatea de a fi

inteligibile când sunt uşor înţelese de utilizatori, care dispun de
cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a
activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi care au
dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligentele cuvenite.
Împrumuturi de plătit Datorii financiare, altele decât cele de plătit pe termen scurt în
condiţii normale de creditare.
Împrumuturi Împrumuturi al căror creditor se angajează să dispenseze

nerambursabile debitorul de rambursarea acestora, dacă se îndeplinesc anumite
condiţii prestabilite.
Leasing financiar Operaţiunea de leasing care transfera, în mare măsură, toate

riscurile şi avantajele neprevăzute aferente dreptului de
proprietate asupra unui activ.Titlul de proprietate poate fi
transferat, în cele din urmă, sau nu.
Leasing operaţional Operaţiunea de leasing ce nu intra în categoria leasingului

financiar.
Masă lemnoasă totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din
aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi
mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră
Materiale lemnoase lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc,

cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu secţiune
dreptunghiulară sau pătrată -, precum şi lemnul cioplit. Această
categorie cuprinde şi arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de
Crăciun, răchită şi puieţi
Metoda directă de O metodă prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi
raportare a fluxurilor încasări brute în numerar.
de trezorerie din

activităţi de
exploatare
Metoda indirectă de Prin aceasta metodă, profitul sau pierderea este ajustat(a) cu
raportare a fluxurilor efectele tranzacţiilor ce nu au natura monetară, amânările sau
de trezorerie din angajamentele de plăti sau încasări în numerar din exploatare,
activităţi de trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate
exploatare cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări.
Moneda de Monedă în care sunt prezentate situaţiile financiare.

prezentare
Note Notele conţin informaţii suplimentare faţă de cele prezentate în

bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor prezentate
în capitalurile proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie.Notele oferă
descrieri narative sau dezagregări ale elementelor prezentate în
aceste situaţii şi informaţii privind elementele care nu se califica
pentru a fi recunoscute în acele situaţii.
Numerar Disponibilităţi băneşti şi depozitele la vedere.
Obligaţie Un angajament sau o responsabilitate de a reacţiona într-un

anumit fel.Legea poate impune respectarea obligaţiilor apărute
drept consecinţă a unui contract sau a unei cerinţe legale.De
asemenea obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de
a menţine bune relaţii de afaceri sau de a se comporta într-o
manieră echitabilă.
Performanţa Relaţia dintre veniturile şi cheltuielile RNP, aşa cum sunt

reflectate în contul de profit şi pierdere.
Perioada interimara O perioadă de raportare financiară mai scurtă decât un exerciţiu

financiar complet.
Poziţie financiară Relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale entităţii,
aşa cum este reflectată în bilanţ.
Prag de semnificaţie Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau interpretarea

lor greşită ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor,
luate pe baza situaţiilor financiare.
Prevalenta Principiul conform căruia toate tranzacţiile şi alte evenimente sunt

economicului asupra contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu
juridicului realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică.
Prestaţie silvică
Lucrările cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice, pe
bază de contract, în vegetaţia forestieră din afara fondului
forestier naţional
Producţie agricolă Produsul recoltat din activele biologice ale entităţii.
Profit Valoarea reziduală care rămâne după ce cheltuielile(inclusiv

ajustările pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au

fost deduse din venituri.orice valoare în plus faţă de cea necesară
pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este
considerată profit.
Profit contabil Profitul sau pierderea pe o perioadă , înainte de scăderea
cheltuielilor cu impozitul.
Profitul (pierderea) pe perioada exerciţiului, determinat în

Profit impozabil concordanţă cu regulile stabilite de autorităţile fiscale, pe baza
cărora impozitul pe profit este plătibil(recuperabil).
(pierdere fiscala)
Provizion O datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
Prudenţa Includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor

necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de
incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie
supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate.
Raport financiar Raportul financiar care conţine fie un set complet de situaţii
interimar financiare(aşa cum se arătă în IAS 1) , fie un set de situaţii
financiare condensate (aşa cum se arătă în IAS 34) pentru o
perioadă interimara.
Recolta Separarea producţiei dintr-un activ biologic sau încetarea vieţii

activului biologic.
Recunoaştere
Procesul incorporării în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a
unui element care corespunde definiţiei unui element care
îndeplineşte următoarele criterii de recunoaştere:
a) Este probabil că orice beneficiu economic viitor asociat să

intre sau să iasă în sau din entitate;şi
b) Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a)

în mod credibil;
Reevaluare Retratarea activelor sau datoriilor
Acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante,

Regie fixă de indiferent de volumul producţiei, cum ar fi amortizarea,
producţie întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu
conducerea şi administrarea secţiilor.
Regie variabilă de Acele costuri indirecte de producţie care variază direct

producţie proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul
producţiei, cum sunt materiile prime indirecte şi forţa de muncă
indirectă.
Relevantă Informaţia are calitatea de a fi relevantă atunci când influenţează

deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să
evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, să confirme
sau să corecteze evaluările lor anterioare.
Risc valuatar Riscul că valoarea justă a viitoarelor fluxuri de trezorerie ale unui
instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de

schimb valutar.
Semnificativ Omisiunile sau declaraţiile greşite ale elementelor sunt

semnificative dacă ar putea, individual sau împreună, să
influenţeze deciziile economice ale utilizatorilor , decizii luate pe
baza situaţiilor financiare. Semnificaţia depinde de mărimea şi
natura omisiunilor sau erorilor luate în considerare în funcţie de
situaţie. Mărimea sau natura elemntelului sau o combinaţie a
acestora ar putea fi factorul determinant.
Situaţii financiare
Un set complet de situaţii financiare include:
a) un bilanţ;
b) un cont de profit şi pierdere;
c) o situatie a modificărilor în capitalurile proprii care să reflecte
fie:
(i) toate modificările capitalurilor proprii;
fie
(ii) modificările capitalurilor proprii, altele dect acelea

provenind din tranzactiide capital sau deţinătorii
de capitaluri proprii care actioneaza în
calitatea lor de deţinători de capitaluri proprii;
d) o situaţie a fluxurilor de trezorerie ; şi
e) note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile

semnificative şi alte note explicative.
Tranzacţie în valută O tranzacţie care este exprimată sau necesita decontare în
valută.
Cel mai mic grup identificabil de active, care generează intrări de

Unitate generatoare numerar, în mare măsură independente de intrările de fluxuri de
de numerar trezorerie generate de alte active sau grupuri de active.
Valoare actualizata Estimarea curentă a valorii prezente actualizate a fluxurilor de

trezorerie viitoare nete care urmează a fi generate în derularea
normală a activităţii.
Valoare de decontare Sumele neactualizate în numerar sau echivalente de numerar

care se aşteaptă să fie plătite pentru a stinge datoriile în cursul
normal al activităţii.
Valoare de utilizare Valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie estimate ce

se aşteaptă a fi realizate în utilizarea în continuarea unui activ şi
din cedarea să la sfârşitul duratei de viaţă utilă.
Valoare recuperabilă Cea mai mare valoare dintre preţul net de vânzare al unui activ şi
valoarea sa de utilizare.
Valoare reevaluata (a Valoarea jusat pe care o poate obţine în prezent RNP din cedarea
unui activ) unui activ, după deducerea costurilor estimate de cedare, dacă
activul are deja vechimea şi condiţia preconizate la sfârşitul

duratei sale de viaţă utilă.
Valoarea justa Suma pentru care ar putea fi tranzacţionat un activ sau decontata
o datorie de bunăvoie, intre părţi interesate şi în cunostinata de
cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat
obiectiv.
Valuta O monedă, alta decât moneda funcţională a entiatii.
Venit Cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, de RNP, în cursul activităţii obişnuite ale
acesteia, sub forma de intrari sau creşteri ale capitalulilor proprii,
altele decât creşterile datorate
3.1 Legislaţie aplicabilă

Organizarea şi conducerea contabilităţii REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA
(“RNP”) se efectuează în baza actelor normative in vigoare, din care enumeram:
 Legea privind societăţile comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare;
 Legea nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*), privind reorganizarea unitatilor economice
de stat ca regii autonome si societati comerciale
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene;
 OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
 OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile
 OMP 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele
prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82, republicata;
 OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri
financiar-fiscale;
 Legea 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice;
 HG 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta,circulatia si
comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor
lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund;
 LEGEA 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier national;
 LEGEA 167/2010 privind aprobarea OUG 15/2010 pentru modificarea art.13 alin (2) din
OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu;
 OMFP 766/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire
constatare, evaluare si aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice
periculoase si de alti factori vatamatori fondului forestier national, vegetatiei forestiere din
afara fondului forestier national si obiectivelor instalate in acestea.
 Hotărârea Guvernului nr. 105/31.01.2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor
fixe (M.O. nr. 103/12.02.2007).
 Hotărârea Guvernului nr. 2.139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (M.O. nr. 46/13.01.2005).
 CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*) (Legea nr. 53/2003)
 CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 ( Legea nr. 571/2003 ), Normele de aplicare,
actualizate si completate, cu toate ordinele ministrului finantelor ulterioare.

 CODUL CIVIL (Legea 287/2009), actualizata
 OMMP nr. 1.540 din 3 iunie 2011, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele,
modalitãţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos
 OMMP 1545/2011 pentru aprobarea Normei metodologice privind constituirea si utilizarea
fondului de stimulare a personalului silvic/agentilor constatatori
 Legea 107/2011 privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere
 LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011,privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional
desfasurate de zilieri si normele de aplicare
 OMEF nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizarilor privind intocmirea si actualizarea
inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului);
 Legea nr. 389/2005, a calului;
 OMAAP nr. 564 / 17.08.2006, pentru aprobarea normelor de cheltuieli finanţate de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru
întreţinerea cabalinelor din categoria Herghelia Naţională;
 OMAP nr. 564 din 17 august 2006, privind aprobarea normelor de cheltuieli finanéate de la
bugetul de stat, prin bugetul , pentru intretinerea cabalinelor din categoria Herghelia Nationala
 HG nr. 759/2007 , privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul
operatiunilor finantate prin programele operationale
 OU nr. 57/ 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
Pentru desfăşurarea în condiţii legale a activităţii un impact semnificativ asupra RNP îl au şi

următoarele acte normative specifice obiectului de activitate:
Privind cadrul legislativ de funcţionare
RNP îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii reglementată de Legea nr. 46 din 18
martie 2008(actualizată) Codul silvic cu modificarile si completarile ulterioare.
Ordine şi Decizii RNP cu implicaţii asupra activităţii RNP, aplicabile începând cu 01.01.2012:
Privind rezervele constituite
 HG nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale şi stabilirea valorii de intrare

a mijloacelor fixe;
 HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordonanţa nr. 64/2001, modificată, privind repartizarea profitului la societăţile naţionale,
companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.
Privind constituirea provizioanelor pentru participarea salariaţilor la profitul realizat
 OMFP nr. 128/2005 privind unele reglementări contabile aplicabile agenţilor economici;
 OMFP nr. 144/2005 privind aprobarea Precizărilor privind determinarea sumelor care fac
obiectul repartizării profitului conform Ordonanţei nr. 64/2001 privind repartizarea profitului
la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau
majoritar de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările şi
completările ulterioare.
Privind imobilizările corporale

 HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat de CA RNP.
 Legea nr. 15/1994 republicată, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale
şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare.
Privind patrimoniul public
 HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNP;

 Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
 HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului,
cu modificările şi completările ulteriore;
 Ordin MEF nr. 428 din 11 iunie 2007 pentru aprobarea Precizărilor privind inventarierea
bunurilor din domeniul public al statului;
 OG nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi
valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale.
Privind filialele
Romsilva are în structura sa unitãţi fãrã personalitate juridicã, prevãzute în anexa nr. 2, din HG
229/2009 şi unitãţi cu personalitate juridicã, prevãzute în anexa nr. 3, ale cãror adrese pot fi
modificate prin hotãrâre a Consiliului de administraţie al Romsilva. Structurile organizatorice şi
funcţionale ale unitãţilor se aprobã de Consiliul de administraţie al Romsilva, conform
prevederilor legale în vigoare.
3.2 Dispozitii generale

Privind obiectul de activitate al Regiei Nationale a Padurilor – ROMSILVA :
 Hotararea Guvernului nr. 229 din 04/03/2009, privind reorganizarea Regiei

Nationale a Padurilor - Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si
functionare, specifica urmatoarele:
(1) Romsilva are ca scop principal gestionarea durabila si unitara a fondului forestier
proprietate publica a statului.
(2) Activitatea principala desfasurata de Romsilva este "Silvicultura si alte activitati

forestiere", clasa CAEN 0210.
(3) Prin activitatile pe care le desfasoara, Romsilva urmareste:
a) aplicarea strategiei nationale in domeniul silviculturii, actionand pentru apararea,

conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului, respectiv
a celui proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale sau proprietate privata pe care il
administreaza, precum si pentru gestionarea fondurilor de vanatoare si de pescuit atribuite,
pentru recoltarea, prelucrarea si valorificarea, prin acte si fapte de comert, a produselor
specifice fondului forestier, exercitand si atributii de serviciu public cu specific silvic;
b) efectuarea de lucrari de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si proiectare de

investitii in domeniul silviculturii si in alte domenii ale stiintelor naturale, precum si intocmirea
de documentatii topo-cadastrale;

c) administrarea prin intermediul subunitatilor cu personalitate juridica sau preluarea in
custodie, in conditiile legii, a ariilor naturale protejate in care fondul forestier proprietate publica
a statului are o pondere majoritara, asigurand conservarea biodiversitatii acestora;
d) aplicarea strategiei si implementarea programelor de ameliorare genetica a cabalinelor de

rasa, cresterea, ameliorarea, calificarea si exploatarea efectivelor de cabaline din sectiile
proprii, organizarea si desfasurarea de competitii hipice;
e) cresterea animalelor de blana si efectuarea cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice in

acest domeniu
 CODUL SILVIC, adoptat prin Legea Nr. 46 din 19 martie 2008, prevede:
Titlul II Administrarea fondului forestier naţional :
Art. 10 - (1) Sunt obligatorii administrarea, precum şi asigurarea serviciilor silvice, după caz,
la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice.
(2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice
autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care
administrează păduri proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de aceasta;
(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau
asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi, pe bază de contracte.
In Anexă sunt definite conceptele de administrare, si anume:

1. Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic
desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a
pădurilor, cu respectarea regimului silvic.
11. Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul,
depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu
legal de fond forestier sau de materiale lemnoase
19. Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării serviciilor
silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier
30. Principiul teritorialităţii - efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe bază
de contract, de către ocolul silvic care deţine majoritatea fondului forestier din raza unităţii
administrativ-teritoriale respective.
Cifra de afaceri a RNP cuprinde, prin urmare, sumele provenind din vânzarea de bunuri si
prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale regiei după scăderea
reducerilor comerciale incluse in factura, a taxei pe valoarea adaugata deductibila si a altor
impozite si taxe aferente, iar in cadrul veniturilor Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva se
cuprind, printre altele, urmatoarele :
 venituri din valorificarea Produselor specifice fondului forestier, precum şi a celorlalte
bunuri care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică de Romsilva
 venituri din prestari servicii de administrare sau prestarea de servicii silvice, pe bază
de contract sau comandă, după caz, şi pentru suprafeţe de fond forestier proprietate
privată sau aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, perdele forestiere şi vegetaţie
forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional.
Privind managementul riscului

 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management / control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control
managerial, modificat prin OMFP nr. 1389/2006 si 1649/2011;
RNP va elabora in cel mai scurt timp procedurile privind controlul intern pe fiecare activitate ,
pornind de la identificarea riscurilor, in sensul organizării corespunzătoare a controlului intern,
conform standardelor din ordinul de mai sus.
 Dispoziţii generale
RNP are obligaţia de a întocmi situaţii financiare individuale anuale complete, care cuprind:
bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de
numerar, notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei
financiare, profitului sau pierderii RNP.
Modificarea politicilor contabile se face, numai dacă intervin modificări legislative sau sunt
rezultatul unei nevoi de informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile
RNP.
Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentul Manual se dovedeşte
contrară obligaţiei de prezentare fidelă, RNP trebuie să facă abatere de la acea prevedere, în
vederea oferirii unei imagini fidele.
Orice astfel de abatere trebuie cuprinsă în variantele revizuite ale prezentului manual de
politici.
Orice astfel de abatere de la prevederile OMFP nr. 3055/2009 trebuie prezentată în notele
explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o prezentare a efectelor abaterii
asupra valorii activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
Aria de aplicabilitate
Prezentul Manual de politici contabile este aplicabil începând cu data de 01 ianuarie 2012,
fiind elaborat cu respectarea prevederilor din reglementările contabile româneşti în vigoare la
aceasta dată (Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată; Ordinul ministrului finanţelor publice
nr. 3055/2009; Ordinul ministrului finanţelor nr. 2861/2009) şi Directiva a IV-a a Comunităţii
Economice Europene.
Moneda de raportare
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor

efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. Prin valută se înţelege altă
monedă decât leul.
Situaţiile financiare anuale individuale se întocmesc în limba română şi în moneda naţională.
Utilizatorii Situaţiilor financiare anuale
Utilizatorii situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu prezentul manual includ investitorii

actuali şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte
autorităţi, precum şi publicul. Aceştia utilizează situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte
din necesităţile lor de informaţii. În funcţie de părţile interesate, necesităţile de informaţii pot
include următoarele:

 Investitorii. Reprezintă ofertanţii de capital purtător de risc şi consultanţii lor, aceştia fiind
preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie de
informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă
instrumente de capital (nu e cazul in prezent de dividende). In cazul Regiei, acţionarul este
statul roman, acesta fiind interesat de informaţii privind evaluarea capacitatii RNP de a plăti
varsaminte la bugetul statului.
 Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi de informaţii
privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii
care le permit să evalueze capacitatea RNP de a oferi remuneraţii, şi orice alte beneficii,
precum şi oportunităţi profesionale, conform CCM in vigoare la data acordarii si orice alte
reglementari legale.
 Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă
împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.
 Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care le
permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. Furnizorii
şi alţi creditori sunt, în general, interesaţi de RNP pe o perioadă mai scurtă decât creditorii,
cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii RNP, atunci când
aceasta este un client major.
 Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii RNP, în special
atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenţi de ea.
 Instituţiile statului şi alte autorităţi. Instituţiile statului şi alte autorităţi sunt interesate de
alocarea resurselor şi implicit de activitatea RNP. Acestea solicită informaţii pentru a
reglementa activitatea RNP, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul
venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari.
 Publicul. RNP poate afecta publicul în diferite moduri. RNP are o contribuţie substanţială
la economia naţională în multe moduri, mai ales gestionarea unei importante resurse
naturale – fondul forestier proprietatea publica a statutlui-, dar si prin numărul de angajaţi şi
colaborarea cu furnizorii si distribuitorii. Situaţiile financiare pot ajuta publicul furnizând
informaţii referitoare de evolutia activitatii acesteia.
Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare
Politicile contabile sunt elaborate astfel încât să asigure furnizarea, prin situaţiile financiare
anuale, a unor informaţii care să fie:
 inteligibile, in sensul de a fi uşor de înţeles de utilizatori;

 relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor;
 comparabile, pentru a compara în timp situaţiile financiare;
 credibile, în sensul că: reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a RNP, reflectă
substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică, sunt neutre,
prudente şi complete, sub aspectele semnificative.
Inteligibilitatea
Situaţiile financiare furnizate de RNP sunt întocmite astfel încât acestea sunt înţelese uşor de
către utilizatorii acestora, presupunându-se că aceştia dispun de cunoştinţe suficiente privind
desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate.
Relevanţa
Informaţiile prezentate în situaţiile financiare ale RNP sunt relevante pentru luarea deciziilor de
către utilizatori. Altfel spus, aceştia pot evalua evenimente trecute, prezente sau viitoare, pot
confirma / corecta evaluările lor anterioare.

Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite
cazuri, natura informaţiei este suficientă, prin ea însăşi, pentru a determina relevanţa sa. În
alte cazuri, atât natura, cât şi pragul de semnificaţie sunt importante.
O informaţie este semnificativă dacă omisiunea sau prezentarea sa eronată poate influenţa
deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.
Credibilitatea
Informaţiile sunt prezentate astfel încât acestea nu conţin erori semnificative, nu sunt
părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-au propus să
reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.
Ca urmare, informaţiile sunt caracterizate prin credibilitate numai dacă:
 reprezintă cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le
reprezinte, fie este de aşteptat, în mod rezonabil, să le reprezinte;
 sunt contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul şi realitatea lor economică, şi nu
doar cu forma lor juridică, în conformitate cu principiul prevalenţei economicului asupra
juridicului;
 sunt neutre, adică lipsite de influenţe;
 sunt complete, adică nu conţin omisiuni care să inducă în eroare.
Comparabilitatea
Situaţiile financiare ale RNP sunt caracterizate prin comparabilitate în timp.

Utilizatorii pot compara situaţiile financiare ale RNP în timp, pentru a identifica tendinţele în
poziţia financiară şi performanţele sale.
Astfel, măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente sunt
efectuate într-o manieră consecventă în cadrul RNP de-a lungul timpului. În acest scop, în
cazul modificării politicilor contabile se prezintă aceste modificări precum şi efectele acestor
modificări asupra situaţiilor financiare.
În evaluarea respectării caracteristicilor de prezentare a informaţiilor în situaţiile financiare
anuale individuale, RNP stabileşte un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiei
financiare. De asemenea, stabileşte şi dacă:
 informaţia este oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;
 beneficiile de pe urma informaţiei depăşesc costul acesteia.
Corectarea erorilor contabile
Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exercițiul financiar curent, fie la
exercițiile financiare precedente. Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni și declarații eronate cuprinse în situațiile
financiare ale entității pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greșeala de
a utiliza sau de a nu utiliza informații credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situațiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea
acelor situații financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greșelilor matematice, greșelilor de aplicare a politicilor contabile,
ignorării sau interpretării greșite a evenimentelor și fraudelor.
Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se efectuează pe seama contului de
profit și pierdere.

Corectarea erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente se efectuează pe
seama rezultatului reportat.
Erorile nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente se corectează, de

asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuși, pot fi corectate pe seama contului de profit
și pierdere erorile nesemnificative.
Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influențeze informațiile financiar-contabile. Se
consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influența deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este
semnificativă sau nu, se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea
individuală sau cumulată a elementelor. O eroare nesemnificativa la nivelul unei subunitati -
direcţie silvica - cumulată cu erori nesemnificative de aceeaşi natură la nivelul intregii regii,
poate deveni semnificativă.
Prin urmare, aprecierea erorilor pentru exercitiile anterioare (semnificative sau
nesemnificative), este in competenta Centralei RNP-Romsilva.
În notele la situațiile financiare trebuie prezentate informații suplimentare cu privire la erorile
constatate.
Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea
situațiilor financiare ale acelor exerciții.
În cazul erorilor aferente exercițiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune

ajustarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare. Informații comparative
referitoare la poziția financiară și performanța financiară, respectiv modificarea poziției
financiare, sunt prezentate în notele explicative.
Înregistrarea stornării unei operațiuni contabile aferente exercițiului financiar curent se

efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operațiunii inițiale (stornare în roșu), fie prin
înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcție de politica contabilă și
programele informatice utilizate, cu conditia neafectarii rulajelor pe regie.
Din punct de vedere fiscal, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva corecteaza erorile aferente
exercitilor financiare precedente, conform Codului fiscal si Normelor de aplicare in vigoare (de
regula prin declaratii rectificative - pentru impozite si taxe directe rezultate, sau prin randul de
regularizari din decontul de TVA).
Utilizarea estimarilor in contabilitate
Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, unele elemente ale situațiilor

financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu,
estimări ale: clienților incerți; uzurii morale a stocurilor; precum și a modului preconizat de
consumare a beneficilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile etc.
Procesul de estimare implică raționamente bazate pe cele mai recente informații credibile
avute la dispoziție. O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind
circumstanțele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informații sau a
unei mai bune experiențe.
O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă și nu
reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăți în a face distincție
între o modificare de politică contabilă și o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o
modificare a estimării.
Efectul modificării unei estimări contabile se va recunoaște prospectiv prin includerea sa în
rezultatul:
- perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă (de
exemplu, ajustarea pentru clienți incerți); sau

- perioadei în care are loc modificarea și al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect și
asupra acestora (de exemplu, durata de viață utilă a imobilizărilor corporale).
3.3 Principii, reguli şi prevederi generale
Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile de la punctele
36 la 63 din OMFP nr. 3055/2009.
3.3.1 Principii contabile generale

RNP întocmeşte Situaţiile financiare individuale în baza contabilităţii de angajament şi a
principiilor contabile generale.
Contabilitatea de angajament
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile

contabile generale, conform contabilităţii de angajamente.
Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi
evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau
plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor
aferente.
Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt
recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile
aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.
Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente
perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.
Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor
financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere.
Principiul continuităţii activităţii
Trebuie să se prezume că activitatea RNP se desfăşoară pe baza principiului continuităţii

activităţii, conform căruia RNP îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de
lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.
Principiul permanenţei metodelor
Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

Modificările de politici contabile pot fi determinate de:
 iniţiativa RNP, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile
financiare anuale;
 o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune RNP (modificare de reglementare),
caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menţionată în
acestea.
Modificarea de politică contabilă la iniţiativa RNP poate fi determinată de:
 o modificare excepţională intervenită în situaţia RNP sau în contextul economico-financiar
în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
 obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
Schimbarea conducătorilor RNP nu justifică modificarea politicilor contabile.
Principiul prudenţei
Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi, în special:

 în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
 trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al
unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi
data întocmirii acestuia;
 trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul
exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea
devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt
avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze
contractuale;
 trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar
este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare
se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra
contului de profit şi pierdere.
Exercitarea prudenţei nu permite constituirea de provizioane excesive, subevaluarea

deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau
cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi
credibile.
Principiul independenţei exerciţiului
Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de

data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli, în baza documentelor justificative.
Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă
factură (contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri,
datoriile pentru care nu s-a primit încă factură (contul 408 „Furnizori - facturi nesosite”). În
toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor justificative
(avize de însoţire, situaţii de lucrări etc.).
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii
Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate
separat.
Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere
Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de

închidere al exerciţiului financiar precedent.
Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare, începând cu
exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.
Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu financiar.
Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu financiar.
În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelor precedente,
nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare. Corectarea pe seama
rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, nu se
consideră încălcare a principiului intangibilităţii.
Principiul necompensării
Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi
cheltuieli este interzisă.
Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente
justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate, efectuate

cu respectarea prevederilor legale, pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi
cheltuielilor corespunzătoare.
În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare /
scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare / intrare în evidenţă, pe baza documentelor
justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor.
Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face
ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de
forma juridică a acestora.
Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă
a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în
evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.
Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum
acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza
înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai
modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea,
contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să
respecte cadrul legal existent.
În condiţii obişnuite, forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea
economică. În cazuri rare, atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a
unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, RNP va înregistra în contabilitate aceste
operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
Principiul pragului de semnificaţie
Anumite elemente din bilanţ şi contul de profit şi pierdere pot fi prezentate combinat cu condiţia
ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. De asemenea,
pragul de semnificaţie este utilizat şi în evaluarea relevanţei informaţiilor din situaţiile
financiare.
Evenimente ulterioare datei bilantului
Evenimentele ulterioare datei bilanțului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile,
care au loc între data bilanțului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru
emitere.
În accepțiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situațiilor financiare anuale se
înțelege aprobarea acestora de către un Consiliul de Administratie,
Evenimentele ulterioare datei bilanțului includ toate evenimentele ce au loc până la data la
care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au
loc după declararea publică a profitului sau a altor informații financiare selectate.
Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanțului:

a) cele care fac dovada condițiilor care au existat la data bilanțului. Aceste evenimente
ulterioare datei bilanțului conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale; și
b) cele care oferă indicații despre condiții apărute ulterior datei bilanțului. Aceste
evenimente ulterioare datei bilanțului nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale.
În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare
anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situațiile sale financiare, pentru a reflecta
evenimentele ulterioare datei bilanțului.

Exemple de evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare
și care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situațiile sale financiare sau
recunoașterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt următoarele:
a) soluționarea ulterioară datei bilanțului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligație
prezentă la data bilanțului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de
acest litigiu, sau recunoaște un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie
contingentă;
b) falimentul unui client, apărut ulterior datei bilanțului, confirmă de obicei că la data bilanțului
exista o pierdere aferentă unei creanțe comerciale și, în consecință, entitatea trebuie să
ajusteze valoarea contabilă a creanței comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situațiile financiare anuale sunt incorecte.
3.3.2 Reguli generale de evaluare
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza
principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie, cu excepţia imobilizărilor corporale
prezentate la valoare reevaluată.
Evaluarea la data intrării în RNP
La data intrării în RNP, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de

intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în RNP;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se
substituie costului de achiziţie.
Valoare justă
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între
părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Valoarea justă a activelor se determină în baza datelor de evidenţă de pe piaţă, printr-o
evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.
În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a
activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte
metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.
Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ
În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, RNP trebuie să procedeze la inventarierea şi

evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se
reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
Valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc
amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau
pierdere de valoare.

Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii se face potrivit normelor interne elaborate în conformitate cu OMFP 3055/2009 şi
normelor specifice emise de Ministerul Finanţelor Publice.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va

ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus între
valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de
ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.
Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la
perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale
nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare,
dacă informaţiile respective se referă la condiţii (evenimente, operaţiuni etc.) care au existat la
data bilanţului.
Evaluarea la data ieşirii din RNP
La data ieşirii din RNP sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune
la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate. De asemenea,
se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora,
cu respectarea prevederilor legale.
Documentele financiar contabile
Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei

intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de
document justificativ (art.6 alin 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata).
Documentele financiar contabile au la baza Normele metodologice de intocmire si utilizare a
documentelor financiar contabile, aprobate prin ORDIN MFP nr. 3.512/2008
privind documentele financiar-contabile, cu specificarea ca unitatile silvice intocmesc „Nota de
receptie si constatare de diferente (Cod 14-3-1A)”, semnata de comisia de receptie, document
pentru recepţia bunurilor aprovizionate, încărcare în gestiune, act de probă în litigiile cu
cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie, document justificativ de
înregistrare în contabilitate, doar in cazul in care:
- bunurilor materiale cuprinse într-o facturã sau aviz de însoţire a mãrfii, care fac parte din
gestiuni diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în pãstrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
-bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare care insoteste
transportul (factura, aviz, s.a.);
- bunurilor materiale care prezintã diferenţe la recepţie;
- mãrfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare.
Formularele financiar contabile prevazute de ordinul de mai sus cuprind continutul minimal
de adaptat, prin adaugare de noi informatii, specifice regiei, si anume:
Documentele justificative trebuie sã cuprindã urmãtoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea/numele şi prenumele şi, dupã caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
întocmeşte documentul;
- numãrul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea pãrţilor care participã la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când
este cazul);

- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuãrii acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, dupã caz;
- numele şi prenumele, precum şi semnãturile persoanelor care rãspund de efectuarea
operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi
ale persoanelor în drept sã aprobe operaţiunile respective, dupã caz;
- alte elemente menite sã asigure consemnarea completã a operaţiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza înregistrãrilor în contabilitate pot dobândi calitatea de
document justificativ numai în condiţiile în care furnizeazã toate informaţiile prevãzute de
normele legale în vigoare.
3.3.3 Controlul intern

OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management / control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control
managerial, modificat prin OMFP nr. 1389/2006 si 1649/2011.
OMFP nr. 3055/2009 cuprinde şi prevederi specifice pentru organizarea controlului intern. În
prezentul Manual de politici contabile amintim rolul şi atribuţiile generale ale controlului intern,
urmând ca acestea sa facă obiectul unei proceduri interne specifice.
Controlul intern al RNP vizează asigurarea:

 conformităţii cu legislaţia în vigoare;
 aplicării deciziilor luate de conducerea RNP;
 bunei funcţionări a activităţii interne a RNP;
 fiabilităţii informaţiilor financiare;
 eficacităţii operaţiunilor RNP;
 utilizării eficiente a resurselor;
 prevenirii şi controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
 pe de o parte, urmărirea înscrierii activităţii RNP şi a comportamentului personalului în
cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale RNP;
 pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune
comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia RNP.
Controlul intern contabil şi financiar al RNP se aplică în vederea asigurării unei gestiuni
contabile şi a unei urmăriri financiare a activităţilor sale, pentru a răspunde obiectivelor
definite.
Controlul intern contabil şi financiar vizează asigurarea:
 conformităţii informaţiilor contabile şi financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
 aplicării instrucţiunilor elaborate de conducere în legătură cu aceste informaţii;
 protejării activelor;
 prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor contabile şi financiare;
 fiabilităţii informaţiilor difuzate şi utilizate la nivel intern în scop de control, în măsura în care
ele contribuie la elaborarea de informaţii contabile şi financiare publicate;
 fiabilităţii situaţiilor financiare anuale publicate şi a altor informaţii comunicate pieţei.
Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:
 existenţa unui manual de politici contabile;
 existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual;
 existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului;
 cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile şi fiscale;
 efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
 identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor;
 adaptarea programelor informatice la nevoile RNP;
 conformitatea cu regulile contabile;
 asigurarea exactităţii şi exhaustivităţii înregistrărilor contabile;
 respectarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare, astfel
încât să satisfacă nevoile utilizatorilor;
 pregătirea informaţiilor necesare consolidării grupului;
 definirea şi distribuirea procedurilor de elaborare a situaţiilor financiare consolidate, către
toate entităţile de consolidat.
3.3.4 Auditarea situaţiilor financiare
Situaţiile financiare anuale ale RNP se auditează de persoane autorizate în condiţiile legii.
Auditorii statutari îşi exprimă un punct de vedere referitor la gradul de conformitate a raportului
administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.
Raportul auditorilor statutari cuprinde:
 o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare anuale care fac obiectul auditului
statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea
acestora;
 o descriere a ariei auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform
cărora a fost efectuat auditul statutar;
 o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor statutari, potrivit căreia situaţiile
financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară
şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale; opinia de audit este
fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii statutari nu au fost în măsură
să exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimării unei opinii;
 o referire la aspectele asupra cărora auditorii statutari atrag atenţia, printr-un paragraf
distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;
 un punct de vedere privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile
financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.
Raportul se semnează de către auditori statutari persoane fizice, în numele acestora sau al
auditorilor persoane juridice autorizate după caz, şi se datează.
3.3.5 Aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale

Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională.
Situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în
cauză şi de raportul de audit semnat de persoana responsabilă, potrivit legii sunt supuse
aprobării Consiliului de Administratie al RNP , potrivit legislaţiei în vigoare.
Ori de câte ori situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor se publică în întregime,
acestea trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorii statutari şi-au
întocmit raportul lor. Acestea trebuie să fie însoţite de textul complet al raportului de audit.
Dacă situaţiile financiare anuale nu se publică în întregime, trebuie să se indice faptul că
versiunea publicată este o formă prescurtată şi trebuie să se facă trimitere la oficiul registrului
comerţului la care au fost depuse situaţiile financiare anuale.
Împreună cu situaţiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a profitului

sau de acoperire a pierderii contabile. Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile
se prezintă în notele explicative.
Direcţiile silvice întocmesc situaţii financiare anuale proprii, care cuprind, pe langa
formularele prevazute de prevederile legale, si situatii analitice solicitate de Centrala RNP,

care, după analiza în Comitele Directoare ale Direcţiilor, se înaintează la Centrala RNP-
Romsilva, pentru centralizare.
3.4 Planul de conturi general

Planul general de conturi este întocmit în baza prevederilor punctului 329 din OMFP nr.
3055/2009 şi este anexat la prezentul manual.
Transpunerea soldurilor conturilor existente la 31.12.2011 s-a efectuat în baza prevederilor din
Capitolul V din OMFP nr. 3055/2009.
4 FORMATUL ŞI STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE
INDIVIDUALE ANUALE
Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile Directivei a IV-a
a CEE preluată în Capitolul VI al OMFP nr. 3055/2009. Componentele sunt detaliate incepand
cu pct. 11.
4.1 Bilanţul
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi
capital propriu ale RNP la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute
de lege.
În bilanţ, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură
şi exigibilitate.
Active
Un activ reprezintă o resursă controlată de către RNP ca rezultat al unor evenimente trecute,
de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru RNP. Un activ este
recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui
beneficiu economic viitor de către RNP şi activul are un cost sau o valoare care poate fi
evaluat(ă) în mod credibil.
De exemplu un activ poate fi:
 utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de
bunuri destinate vânzării de către RNP;
 schimbat cu alte active;
 utilizat pentru stingerea unei datorii;
Datorii
O datorie reprezintă o obligaţie actuală a RNP ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii
economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este
probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei
obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în
mod credibil.
Capitaluri proprii
Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al statului în activele RNP după deducerea
tuturor datoriilor sale.
Beneficiile economice
Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de
numerar sau echivalente de numerar către RNP. Această contribuţie se reflectă fie sub forma
creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin
reducerea costurilor de producţie. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul
este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea
de bunuri destinate vânzării de către RNP. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma
convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.
OMFP nr. 3055/2009 prezintă formatul bilanţului în conformitate cu directivele europene. În
conformitate cu punctul 17 „Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din

contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care
natura specifică a unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci
când sunt cerute prin reglementări speciale emise de Ministerul Finanţelor Publice şi alte
autorităţi de reglementare.”
.
4.2 Contul de profit şi pierdere

Contul de profit şi pierdere este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de venituri şi cheltuieli ale RNP efectuate în cursul exerciţiului financiar.
Veniturile
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor (statului).
Cheltuielile
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii.
În contul de profit şi pierdere elementele de venituri şi cheltuieli sunt grupate după activităţi şi
natură, respectiv în activitatea curentă defalcată pe activitate din exploatare, activitate
financiară şi activitate extraordinară.
Activităţile curente reprezintă toate activităţile desfăşurate de RNP, aşa cum sunt definite în
Actele constitutive la obiectul activităţii, precum şi activităţile conexe în care RNP se angajează
şi care sunt o continuare a activităţilor statutare, incidente acestora sau care rezultă din
acestea.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau
tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale RNP şi care, prin urmare, nu se
aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.
Aceste elemente trebuie prezentate la „Venituri extraordinare” şi „Cheltuieli extraordinare”.
Pentru stabilirea evenimentelor extraordinare se are in vedere în principal, natura
evenimentului şi apoi frecvenţa acestuia.
RNP recunoaşte la cheltuieli extraordinare costurile generate de cutremure, inundaţii,
alunecări de teren care sunt consemnate actele normative, în Certificate de forţă majoră
emise de organele in drept (Prefecturile locale, in baza avizului reprezentantului entitatii
locale, s.a.) în conformitate cu legislaţia în vigoare.
4.3 Situaţia modificărilor capitalului propriu

Situaţia modificărilor capitalului propriu prezentată în Nota la bilant este documentul contabil
de sinteză prin care se prezintă evoluţia elementelor de capitaluri proprii şi sursa modificărilor.
În situaţia modificărilor capitalului propriu, elementele de capital sunt grupate după natură,
după cum urmează:
 Patrimoniul regiei;
 Patrimoniul public;
 Rezerve din reevaluare;
 Rezerve legale;
 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare;
 Alte rezerve;
 Rezultatul reportat defalcat pe profitul / pierderea nerepartizat(ă), corectarea erorilor
contabile şi modificarea cadrului de raportare (Directive Europene, IAS);
 Rezultatul exerciţiului curent;
 Repartizarea profitului (pentru repartizări implicite prevăzute în legislaţia în vigoare).
Prezentările cifrice sunt completate şi de informaţii referitoare la:

 natura modificărilor;
 tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
 natura şi scopul pentru care au fost constituite rezervele;
 orice alte informaţii semnificative.
4.4 Situaţia fluxurilor de numerar

Situaţia fluxurilor de numerar prezentată în OMFP 3055/2009 este documentul contabil de
sinteză prin care se prezintă modul în care RNP a generat şi utilizat numerarul şi echivalentele
de numerar în perioadele raportate.
În situaţia fluxurilor de numerar, intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de numerar sunt
grupate pe trei activităţi:
 Activităţi de exploatare, care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar din activitatea de exploatare care nu sunt considerate fluxuri de investiţie sau de
finanţare;
 Activităţi de investiţie care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar din achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate;
 Activităţi de finanţare care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar din activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor
proprii şi împrumuturilor RNP.
RNP prezintă situaţia fluxurilor de numerar întocmită prin metoda indirectă care prezintă
fluxurile din activităţile de investiţii şi financiare prin metoda directă, iar fluxul de numerar
generat de exploatare este determinat pornind de la profitul brut ajustat cu următoarele
elemente:
 Venituri şi cheltuieli nemonetare;
 Venituri şi cheltuieli aferente fluxurilor din activităţile de investiţii şi financiare;
 Variaţia capitalului circulant;
Plăţile de impozit pe profit sunt evidenţiate distinct în fluxul de exploatare. De asemenea,
plăţile de dobânzi şi de varsaminte la buget sunt prezentate distinct în fluxul de exploatare.
4.5 Notele explicative la situaţiile financiare

Notele explicative fac parte integrantă din situaţiile financiare anuale şi contribuie la
respectarea obligaţiilor referitoare la caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare şi la
prezentarea fidelă a poziţiei şi performanţei RNP.
Notele explicative cuprind:
 informaţii despre politicile contabile folosite;
 informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după
caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de numerar, dar sunt
relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.
RNP are definite următoarele note explicative:
1. Active imobilizate;
2. Provizioane;
3. Repartizarea profitului;
4. Analiza rezultatului din exploatare;
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor;
6. Principii, politici şi metode contabile;
7. Participaţii şi surse de finanţare;- nu e cazul la RNP
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de
supraveghere;
9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari;
10. Alte informaţii;
11. Nota cu privire la situatia terenurilor cu vegetatie forestiera

4.6 Conţinutul raportului administratorilor
Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit în
continuare raportul administratorilor, care cuprinde o prezentare generală a RNP respectiv:
 o sinteză privind volumul masei lemnoase exploatate, cifra de afaceri, rezultatul
operaţional, valoarea investiţiilor, şi valoarea varsamintelor din profit;
 datele de identificare ale RNP;
 declaraţia persoanelor responsabile cu privire la conformitatea, corectitudinea şi realitatea
situaţiilor financiare anuale;
 declaraţia privind transparenţa tranzacţiilor trecute şi de perspectivă ale RNP;
 auditarea situaţiilor financiare.
De asemenea, raportul cuprinde o prezentare detaliată a activităţii cu referire la:
 contextul macroeconomic general;
 cadrul legal aplicabil;
 tarifele practicate;
 organizarea şi, după caz, reorganizarea RNP;
 evaluarea generală a RNP, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în
situaţiile financiare anuale, necesare pentru a înţelege dezvoltarea RNP, performanţa sau
poziţia sa financiară;
 activele RNP şi anume: infrastructura şi dreptul de proprietate, investiţiile realizate, evoluţia
activelor circulante;
 date privind personalul salariat;
 aspecte legate de mediu;
 prezentarea acţiunilor planificate şi nerealizate în anul financiar de raportare.
În conformitate cu prevederile punctului 306 din OMFP nr. 3055/2009, raportul va cuprinde un
capitol distinct referitor la managementul riscurilor pe baza Registrului de risc cu referire la:
 politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacţie
previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor;
 riscul de piaţă provenind din riscul de preţ asociat cadrului de reglementare, din riscul
valutar şi din riscul de rată a dobânzii;
 riscul de finanţare provenit din riscul de contrapartidă; şi
 riscul investiţional.
Totodată, raportul va aborda şi următoarele aspecte:
 informaţii referitoare la respectarea condiţiilor de capital propriu potrivit legislaţiei aplicabile
societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;
 analiza indicatorilor financiari;
 evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
 dezvoltarea previzibilă a entităţii;
 activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; şi
 activitatea directiilor silvice RNP.
Potrivit punctului 307 din ordinul susmenţionat, raportul va prezenta detalii privind:
 restricţiile legate de transferul valorilor mobiliare;
 deţinerile semnificative directe sau indirecte de acţiuni;
 sistemul de control al modalităţilor de acordare de acţiuni salariaţilor;
 restricţiile privind drepturile de vot;
 regulile de desemnare a membrilor Consiliului de Administraţie şi de modificare a Actului
Constitutiv; şi
 orice alte informaţii care pot influenţa comportamentul utilizatorilor.
De asemenea, în cadrul raportului se vor prezenta detalii referitoare la guvernanţa corporativă
cu referire la:
 codul de guvernanţă aplicat;

 informaţii relevante privind practicile care exced cerinţele legislaţiei naţionale;
 organizarea şi rezultatele controlului intern, şi a sistemelor de gestionare a riscurilor vizavi
de raportarea financiară;
 modul de desfăşurare a adunărilor generale a CA al RNP, principalele atribuţii ale acestora
dar şi o descriere explicită a drepturilor acestora;
 structura şi modul de operare a conducerii RNP respectiv prezentarea componenţei şi
atribuţiilor Consiliului de Administraţie, a conducerii Centralei RNP şi a conducerii directiilor.
Potrivit punctului 308 din ordinul mai sus citat, raportul administratorilor se aprobă de consiliul
de administraţie şi se semnează de preşedinte, în numele acestuia.
5 ACTIVE IMOBILIZATE
Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile Directivei a IV-a
a CEE preluată în punctele 64 la 146 din Capitolul II, Secţiunea 8, Subsecţiunea 8.2, din
OMFP nr. 3055/2009.
5.1 Reguli de bază pentru evaluare

Scop
Activele imobilizate ca parte importantă în activele RNP au implicaţii importante în prezentarea

poziţiei financiare datorită faptului că sunt principalele generatoare de beneficii economice, ele
fiind deţinute pentru desfăşurarea activităţii pe o perioadă mai mare de un an. Decizia de
investire într-un activ imobilizat este foarte importantă şi are implicaţii în fluxurile de numerar
ale RNP şi în cheltuielile viitoare cu deprecierea activului.
Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentele contabile pentru toate categoriile de
active imobilizate, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în
situaţiile financiare individuale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare anuale să
poată înţelege cu uşurinţă informaţiile privind imobilizările acesteia. Aspectele principale
urmărite în contabilizarea şi prezentarea imobilizărilor sunt:
 recunoaşterea şi evaluarea activelor;

 determinarea valorii contabile a activelor, a cheltuielilor cu amortizarea şi a pierderilor din
depreciere care trebuie recunoscute în raport cu acestea;
 asigurarea transparenţei în prezentarea informaţiilor astfel încât utilizatorii să-şi poată
asuma responsabilitatea deciziilor şi a efectelor acestora;
 informarea adecvată a diverselor categorii de utilizatori ai situaţiilor financiare.
Caracteristici generale
Un factor esenţial pentru recunoaşterea unui activ imobilizat îl reprezintă generarea de

beneficii economice viitoare şi existenţa unui grad de certitudine ridicat că respectivele
beneficii revin RNP şi că riscurile aferente neprimirii sumei sunt suportate de aceasta.
Un activ este clasificat ca activ imobilizat atunci când acesta:

 nu este deţinut pentru vânzare sau consum sau nu se aşteaptă să fie realizat în cursul
normal al ciclului de exploatare al RNP;
 nu este deţinut, în principal, pe termen scurt sau în scopul comercializării şi nu se aşteaptă
a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
 nu reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată
pentru o durată mai mare de 12 luni.

La rândul lor, activele imobilizate se împart în:
 imobilizări necorporale;
 imobilizări corporale;
 imobilizări financiare.
5.2 Imobilizări necorporale
5.2.1 Obiectiv
Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentul contabil aplicabil imobilizărilor
necorporale, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile
financiare ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu uşurinţă
informaţiile privind activele de natura imobilizărilor necorporale. Baza pentru prezentarea
acestui capitol o reprezintă prevederile de la punctele 72 la 91 din OMFP nr. 3055/2009
(Capitolul II, Secţiunea 8, Subsecţiunea 8.2.2 – Imobilizări necorporale).
5.2.2 Recunoaşterea activelor necorporale

RNP, ca parte a activităţii curente operează doar cu imobilizări necorporale achiziţionate
separat, neexistând cazuri în care să trebuiască să recunoască imobilizări necorporale
rezultate ca urmare a achiziţiei sau a combinării de întreprinderi, inclusiv fond comercial. Ca
urmare, acest subcapitol se referă doar la imobilizările necorporale achiziţionate separat. De
asemenea, RNP nu deţine imobilizări necorporale generate intern, cu unele exceptii posibile
(cum ar fi programe informatice ale informaticienilor proprii sau ale acestora în colaborare cu
terţi).
Imobilizările necorporale sunt active nefinanciare identificabile, nemonetare, fără suport

material, deţinute pentru utilizare în procesul producţiei sau furnizării de bunuri şi servicii,
pentru a fi închiriate terţilor, sau în scopuri administrative.
Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în
cazul unui software), documentație legală (în cazul unei licențe sau al unui brevet) sau peliculă. .
Identificare
O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:

 este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de RNP şi vândută, transferată,
autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract
corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau
 decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi
sunt transferabile sau separabile de RNP sau de alte drepturi şi obligaţii.
Dacă o imobilizare încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale, se evaluează

care element este mai semnificativ pentru a stabili încadrarea în imobilizări corporale sau în
imobilizări necorporale.
O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanț dacă se estimează că va genera

beneficii economice pentru entitate și costul său poate fi evaluat în mod credibil.
Control
RNP controlează un activ dacă are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare ce
decurg din resursa respectivă, şi poate restricţiona accesul altora la beneficiile pe care le
generează. Controlul beneficiilor se face prin dreptul legal pe care RNP îl are asupra activului.

Beneficii economice viitoare
RNP va evalua probabilitatea beneficiilor economice viitoare folosind prezumţiile rezonabile şi

justificate care reprezintă cea mai bună evaluare realizată de către conducere a factorilor care
apar. Beneficiile economice viitoare pot include venituri din vânzarea produselor sau serviciilor,
reduceri de costuri, alte beneficii rezultate din folosirea activului de către RNP.
5.2.3 Recunoaşterea şi evaluarea iniţială

Evidenţiere şi evaluare
Dacă activul este achiziţionat separat atunci va fi evidenţiat la costul de achiziţie, denumit
valoare de intrare.
Costul activului conţine:

 preţul de cumpărare incluzând taxele de import, impozite şi taxe nereturnabile; şi
 orice cheltuială direct atribuibilă pregătirii activului pentru folosirea sa (onorariile
profesionale, costurile testării funcţionării corespunzătoare a activului inclusiv costurile de
instruire iniţială a personalului).
Dacă un activ de natura acestora este achiziţionat în schimbul unui alt activ, costul acestuia
este evidenţiat la valoarea justă a activului primit.
Exemple de cheltuieli care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:

 costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de
publicitate şi activităţi promoţionale);
 costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un nou loc sau cu o nouă clasă de clienţi; şi
 costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie.
Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează când
activul se află în starea necesară pentru a putea funcţiona în parametrii proiectaţi.
5.2.4 Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare, efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa, se
înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când acestea sunt efectuate.
Un element raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din
costul unei imobilizări necorporale.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizării necorporale doar atunci când este previzibil
că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste
performanţa stabilita iniţial şi când acestea pot fi evaluate credibil.
Costurile privind actualizarea / adaptarea programelor informatice la legislaţia în

vigoare nu reprezintă o majorare a performanţei prevăzută iniţial.
3.2.5 Amortizarea şi deprecierea

Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate necorporale cu durate
limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustări calculate pentru a diminua valoarea
unor astfel de active în mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economică
(amortizare).

Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă
alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare
economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie
costul (de exemplu valoarea justă).
Durata de utilizare economică / durata de viaţă utilă reprezentă:
 perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către RNP; sau
 numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de
entitate prin folosirea activului respectiv.
Imobilizările necorporale trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele
lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai
mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii
acestora este permanentă.
Dacă activele imobilizate necorporale fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv
în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care
acestea au fost efectuate.
Un activ este afectat atunci când valoarea sa contabilă nu va fi recuperată de la utilizarea

continuă a acestuia sau din vânzarea acestuia. Ori de câte ori există indicii, o testare pentru
depreciere va fi efectuată.
Indiciile pentru efectuarea testelor de depreciere sunt:

 scădere semnificativă a valorii de piaţă a activului;
 modificări în tehnologie, pieţe, economie;
 planuri de întrerupere sau de restructurare a activităţii; sau
 dovezi evidente de uzura morală.
În cazul în care, la data bilanţului, un activ necorporal are o valoare recuperabilă mai mică
decât valoarea contabilă, se va înregistra o ajustare pentru depreciere până la această
valoare.
3.2.6 Evaluarea la data bilanţului

Un activ necorporal va fi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi
ajustările cumulate de valoare stabilite cu ocazia inventarierii.
Evaluarea imobilizărilor necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar,

stabilită în funcţie de utilitatea lor, starea acestora şi preţul pieţei. Fac obiectul evaluării şi
imobilizările în curs de execuţie.
Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se

efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, astfel:
 prin înregistrarea unei amortizări suplimentare – în cazul în care se constată o depreciere
ireversibilă;
 prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere – în cazul în care se
constată o depreciere reversibilă a acestora.
Imobilizările necorporale vor fi evaluate de către evaluatori independenţi sau de personalul

RNP prin metoda valorii juste şi prin alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe
fluxuri de numerar sau cost de înlocuire).

Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări trebuie să fie luate
la propunerea comisiei de inventariere, în baza indiciilor că o pierdere din depreciere
recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală nu mai există sau s-a
redus, functie de prevederile stabilite de catre Comisia centrala de inventariere si
specificul silvic.
Inventarierea va tine cont de prevederile OMFP Nr. 2.861/ 2009, pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, care specifica, la Art. 6. –„ Inventarierea elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de către comisii de inventariere,
numite prin decizie scrisă. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de
inventariere, în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare
tehnică şi economică, care să asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii elementelor
de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform
reglementărilor contabile aplicabile” In cazul directiilor silvice, presedintele comisiei de
inventariere va fi, de regula, directorul tehnic sau alta persoana desemnata, in cazul in care nu
exista postul de director tehnic.
5.2.5 Derecunoaştere şi cedare
O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când nici un
beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sau cedarea sa.
Scoaterea din evidenţă a unei imobilizări necorporale, se efectuează prin evidenţierea distinctă
a veniturilor din vânzare, a cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi a
altor cheltuieli legate de cedarea acesteia.
În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile care apar o dată
cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între
veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile
ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau
cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere, la indicatorul “Alte venituri din exploatare”,
respectiv “Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.
Principalele documente financiar-contabile pe baza carora se inregistreaza imobilizarile

si miscarea acestora: facturi emise de terti, deconturi de cheltuieli care atesta cheltuielile
efectuate, bonuri de consum, state de salatii, contracte de concesiune, procese verbale de
receptie, procese verbale de predare-primire sau de receptie finala a bunurilor care fac
obiectul concesiunii sau a aportului la patrimoniul privat al regiei sau la patrimoniul public al
statului, documentatii intocmite de evaluator sau situatii de reevaluare folosind metoda
indiciilor si a surselor interne si externe, documente ce insotesc reorganizari (fuziuni, infiintari,
transformari), plan de amortizare, Registrul numerelor de inventar, bonuri de mişcare, proces
verbal de scoatere din funcţiune s.a.
5.2.6 Reguli specifice categoriilor de imobilizări necorporale

5.2.6.1 Cheltuielile de constituire
Cheltuielile de constituire sunt ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea activităţii RNP (taxe şi
alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi
obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de această natură
legate de înfiinţarea şi modificarea activităţii RNP).

RNP include cheltuielile de constituire la „Active”. Cheltuielile de constituire sunt amortizate pe
o perioadă de 1 an. Acestea trebuie prezentate în notele explicative la situaţiile financiare
anuale (Nota nr. 1 „Active imobilizate”).
În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, se analizează

înaintea distribuirii din profituri, dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a
profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Tratamentul contabil:
201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizări

6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
amortizarea imobilizărilor
La finele perioadei, după ce se amortizează integral cheltuielile de constituire, se va reflecta

scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire, prin articolul contabil:
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire
5.2.6.2 Cheltuieli de dezvoltare

Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor
cercetării sau a altor cunoştinţe într-un plan sau proiect ce vizează producţia de materiale,
dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi îmbunătăţite substanţial, înaintea de
începerea producţiei sau utilizării comerciale.
Proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, procesele,

sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite sunt considerate activităţi de dezvoltare. Nu
reprezintă imobilizări necorporale de natura activelor de explorare şi de evaluare acele active
care sunt în mod clar corporale (vehicule şi echipamente).
O imobilizare necorporală generată de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern)
se recunoaşte dacă, şi numai dacă, RNP poate demonstra toate elementele următoare:
 fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie
disponibilă pentru utilizare sau vânzare;
 intenţia sa de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o utiliza sau vinde;
 capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;
 modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile;
 disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare şi de altă natură adecvate pentru a
completa dezvoltarea şi pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;
 capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe
perioada dezvoltării sale.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,

după caz (pct 80. - (1))
În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio

distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru
distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Întrucât legislaţia naţională nu defineşte rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele
care pot fi utilizate, potrivit legii.

Conform Codului Silvic, art. 75, Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul
silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care se reorganizează,
prin hotărâre a Guvernului, în Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice "Marin Drăcea", în
coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ca institut naţional cu
personalitate juridică, precum şi prin alte instituţii de drept public şi privat care au ca obiect de
activitate cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu.
Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern îndeplinește criteriile de

recunoaștere, o entitate clasifică generarea imobilizării într-o fază de cercetare și o fază de
dezvoltare. Dacă o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare
ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează cheltuielile
cu acel proiect ca și cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.
Nicio imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui
proiect intern) nu se recunoaște. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a
unui proiect intern) se recunosc drept cheltuială atunci când sunt generate, deoarece, în faza
de cercetare a unui proiect intern, RNP nu poate demonstra că o imobilizare necorporală
există și că aceasta va genera beneficii economice viitoare.
Cercetarea este investigația originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor

cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi, celelalte fiind considerate dezvoltare, si se
evidentiaza ca imobilizare necorporala; aceste teme apreciate ca fiind de dezvoltare de catre
inginerii silvici, respectiv de catre cercetatorii din ICAS, se vor amortiza pe perioada de
aplicare, dar nu mai mult de 5 ani.
In cazul RNP, toate contractele si facturile primite de la ICAS sau de la alte institutii care au ca
obiect cercetarea sau dezvoltarea in domeniu, vor contine obligatoriu viza de bun de plata cu
specificarea stadiului de cercetare sau de dezvoltare, ca si perioada contractului sau a
perioadei de aplicare, din partea tehnica, in vederea aprecierii că sunt îndeplinite criteriile
pentru recunoaşterea acestor cheltuieli ca imobilizare necorporala si pentru a definii perioada
de amortizare.
Exemple de activități de cercetare sunt:

a) activitățile al căror scop este acela de a obține cunoștințe noi;
b) identificarea, evaluarea și selecția finală a aplicațiilor descoperirilor făcute prin cercetare
sau a altor cunoștințe;
c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau
servicii; și
d) formularea, elaborarea, evaluarea și selecția finală a alternativelor posibile pentru materiale,
instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite.
Cheltuielile de amenajare a padurilor au caracterul cheltuielilor curente ale perioadei,

reprezentand cheltuieli de expolatare, fiind asimilate unor cheltuieli cadastrale (conform
ordinelor interne, RNP-Romsilva constituie centralizat fondul necesar pentru
decontarea chletuielilor de amenajare pentru ocoalele silvice „in rand de amenajare”,
functie de cheltuielile anuale de amenajare a unui hectar de fond forestier si de marimea
fondului forestier domeniu public al statului administrat de fiecare directie silvica; Atat
valoarea obligatiei financiare necesare constituirii sursei centralizate, care se face prin virarea
de catre directiile silvice a unor transe lunare stabilite, precum si modul de decontare a
lucrarilor de amenajare, sunt stabilite prin ordine interne.
Tratamente contabile:
Exemplu

Faza de cercetare
Pentru reflectarea în contabilitate a consumurilor ocazionate în activitatea de cercetare, se
efectuează înregistrările:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 281 Amortizări privind imobilizările corporale
amortizarea imobilizărilor
Faza de dezvoltare
Înregistrarea în contabilitate a achiziţiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizări
Inregistrarea imobilizarilor de natura cheltuielilor de dezvoltare primite cu titlul gratuit sau

constate plusuri la inventar (studii, proiecte, prototipuri)
203 Cheltuieli de dezvoltare = 475 Subventii pentru investitii
Inregistrarea cheltuielii de dezvoltare, la care se adaugă cheltuielile aferente brevetării

205 Concesiuni, brevete, licenţe mărci = %
203 Cheltuieli de dezvoltare
404 Furnizori de imobilizări comerciale, drepturi şi
active similare
Inregistrarea amortizarii activelor de natura cheltuielilor de dezvoltare
6811 = 2803
Inregistrarea scoaterii din evidenta a activelor de natura cheltuielilor de dezvoltare

- amortizate integral 2803 = 203
- neamortizate integral
% = 203
2803
6583
5.2.6.3 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi

active similare
Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizică sau juridică dobândeşte dreptul de
utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar.
Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de

concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea
concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit
contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei redevențe/chirii, și nu o valoare
amortizabilă, în contabilitatea entității care primește concesiunea, se reflectă cheltuiala
reprezentând redevența/chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.
Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare, se amortizează pe

durata prevăzută pentru utilizarea lor de către RNP/DS/Parc care le deţine.
Tratamente contabile:
A. Situaţia în care concesiunea nu se poate recunoaşte ca activ
a) Conform contractului, înregistrarea sumelor reprezentând redevenţele datorate pe

toată perioada concesionării atunci cand

Debit cont 8036
b) Înregistrarea redevenţei aferente
612 = 401
şi concomitent,
se înregistrează sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune,

chirii şi alte datorii asimilate”
Credit cont 8036
c) Achitarea datoriei faţă de furnizori:
401 = 5121
Soldul contului 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” la data de
31.12.20... reprezintă contravaloarea redevenţelor pe care entitatea le are de achitat până la

încheierea contractului de concesiune.
Înregistrările se efectuează similar până la încheierea contractului. La încheierea perioadei de

concesionare, odată cu plata ultimei redevenţe, contul 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune,
chirii şi alte datorii asimilate” se soldează.
B. Situaţia în care concesiunea se poate recunoaşte ca activ
O subunitate primeşte în concesiune un imobil, împreună cu terenul aferent, aparţinând

domeniului public al statului. Prin contractul de concesiune s-a stabilit că valoarea totală a
concesiunii primite, si valoarea redevenţei trimestriale datorate.
La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreună cu
terenul aferent. Plata redevenţelor se va face trimestrial. Amortizarea concesiunii se
efectuează pe durata de folosire a acesteia, prevăzută în contractul de concesionare, prin
utilizarea metodei liniare.
a) Se înregistrează în contabilitate valoarea totală a concesiunii primite:
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci = 167
şi concomitent se înregistrează în afara bilanţului activul primit în concesiune, în debitul

contului 8038 ”Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie ”
b) Înregistrarea amortizării lunare a concesiunii:
6811 = 2805
Această înregistrare contabilă se repetă în fiecare lună, pe durata concesionării.
c) Achitarea redevenţei datorate pentru trimestrul I al anului, conform contractului:
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 5121 Conturi la bănci în lei

Notă: Redevenţele facturate de proprietarul bunului cedat în concesiune şi plătite acestuia se
înregistrează prin articolele contabile 167 = 404 şi 404 = 5121, iar taxa pe valoarea adăugată
are regimul stabilit de Codul fiscal.
In cazul in care RNP concesioneaza bunuri administrate, catre terti, conform legii:
4111 = %706/4427, cu notificare pentru TVA la ANAF
5.2.6.4 Alte active necorporale

Alte active necorporale cuprind, în principal, licenţele de utilizare a programelor informatice
achiziţionate de la terţi pentru nevoile proprii de utilizare. Achiziţionarea se poate efectua sub
diverse forme: contract de lucrări pentru realizarea unui program informatic specific RNP,
contract de licenţă sau contract de vânzare – cumpărare (achiziţie).
Programele informatice vor fi privite, în principiu, ca un activ necorporal. Excepţie de la

această regulă: software-ul nu poate fi evaluat independent dacă, de exemplu, el este integrat
în hardware (sistem de operare). În astfel de cazuri, programul respectiv este tratat împreună
cu hardware-ul ca un singur articol mobil al activului corporal, cu exceptia hardware-urilor de
natura obiectelor de inventar.
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice ale
activului sunt consumate de către întreprindere. Dacă acesta nu poate fi determinat fidel se
utilizează metoda liniară.
Programele informatice se amortizează liniar pe o perioadă de 3 ani, dacă licenţa de utilizare

nu prevede o perioadă mai mică. Acestea vor fi amortizate din luna următoare începerii
utilizării.
Costurile ulterioare, aferente modificării sistemelor software existente, se recunosc drept

cheltuieli în momentul înregistrării lor, în afara cazului în care:
 este probabil ca aceste costuri să permită sistemelor software să genereze beneficii

economice viitoare mai mari decât cele pe care le implicau standardele de performanţă
anterior evaluate, iar acest surplus de beneficii poate fi atribuit direct modificărilor
efectuate;
 aceste costuri pot fi evaluate în mod rezonabil şi pot fi atribuite activului respectiv.
Această interpretare nu se referă la achiziţia software-ului destinat înlocuirii celui existent,

modernizarea sistemului peste ceea ce este necesar pentru a se permite sistemelor să
funcţioneze în continuare aşa cum se aştepta, şi recunoaşterea pierderilor din depreciere
survenite în software-ul existent.
Cheltuielile ulterioare reprezentând abonamente de service şi asistenţă de specialitate vor fi

recunoscute în contul de profit şi pierdere în momentul efectuării cu respectarea repartizării
temporare a cheltuielilor.
De ex, o DS achiziţionează un program de contabilitate în sumă de 30.000 lei , care urmează

a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economică este de trei ani. Odată cu
achiziţia programului pentru necesităţi proprii, DS achiziţionează şi licenţa în valoare de 38.000
lei, respectiv dreptul de a multiplica şi vinde terţilor acest program, pe o perioadă de doi ani.

Deoarece se poate efectua o separare clară între cele două componente, în contabilitate ele
vor fi urmărite separat:
% = 404 Furnizori de imobilizări 68.000 lei
205 38.000 lei
208 Alte imobilizări necorporale 30.000 lei
În aceste condiţii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesităţi proprii se va

efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licenţei va fi amortizat pe o
perioadă de 1 an, sau perioada valabilitatii acesteia.
5.2.6.5 Avansuri şi imobilizările necorporale în curs

Imobilizările necorporale în curs cuprind, în principal, programe informatice complexe care
presupun perioade mari de implementare.
Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări, (de exemplu plăţile făcute în avans ca parte a
unui contract neterminat) sunt tratate şi prezentate ca active necorporale la valoarea nominală.
Acest tratament se aplică atât timp cât activul necorporal nu a fost furnizat, total sau parţial, de
către terţi.
5.2.7 Metodologie contabilă privind imobilizările necorporale

În continuare, este prezentată monografia contabilă aplicabilă imobilizărilor necorporale fără a
include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura o prezentare
concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
1. Achiziţia de imobilizări necorporale:

% = 404ad Se utilizează contul analitic distinct pentru tipul de furnizor.
233ad Pentru imobilizări cu punere în funcţiune ulterioară datei
documentului de achiziţie sau pentru imobilizări care sunt
furnizate de mai mulţi terţi (de ex. Software + training)
20xad Pentru imobilizări cu punere în funcţiune / utilizare la data
documentului de achiziţie
20xad = 233ad Punerea în funcţiune / utilizarea imobilizării
2. Cheltuieli ulterioare capitalizabile:
233ad = 404ad Înregistrarea valorii costurilor ulterioare capitalizabile
20xad = 233ad Punerea în funcţiune / utilizarea îmbunătăţirilor aduse la
imobilizări
3. Cheltuieli ulterioare de exploatare necapitalizate:
% = 401 Înregistrarea valorii costurilor ulterioare necapitalizabile
611
628
4. Amortizarea imobilizărilor necorporale:
6811 = % Analitic distinct pentru imobilizări necorporale
2801ad Amortizarea lunară distinct pe fiecare analitic de imobilizări
2803ad corporale
2805ad
2808ad

5. Deprecierea imobilizărilor necorporale:
 pentru imobilizări necorporale în cazul în care deprecierile sunt reversibile:
6813 = % Valoarea deprecierii (valoare intrare - valoare inventar)
2903ad Valoarea deprecierii reversibile distinct pe fiecare analitic de
2905ad imobilizări necorporale, respectiv Ajutari pentru deprecierea
2933 imobilizarilor necorporale in curs de executie
 reluarea la venituri a deprecierilor reversibile:

% = 7813
290xad Valoarea deprecierii reversibile distinct pe fiecare obiect de
2933ad evidenţă de natura imobilizărilor necorporale
 pentru imobilizări necorporale în cazul în care deprecierile sunt ireversibile:
6811 = % Analitic distinct pentru imobilizări necorporale

2801ad Valoarea deprecierii ireversibile distinct pe fiecare analitic de
2803ad imobilizări necorporale
2805ad
2808ad
6. Transferul imobilizărilor necorporale între directii silvice RNP:
% = 481ad/ Valoare în roşu a imobilizărilor transferate, la directii silvice /

482ad CENTRALA RNP care predă imobilizările
20xad
233ad
481ad/ = % Valoare în roşu la directii silvice / CENTRALA RNP care

482ad predă imobilizările
280xad Valoarea amortizării cumulate
290xad Valoarea ajustărilor de depreciere
475xad Valoarea subvenţiilor pentru investiţii
% = 481ad/ Valoare în negru a imobilizărilor transferate, la directii

482ad silvice / CENTRALA RNP care preia imobilizările
20xad
233ad
a481ad/ = % Valoare în negru la directii silvice care preia imobilizările
482ad
7. Cedarea sau scoaterea din folosinţă a imobilizărilor necorporale:
 scoaterea din folosinţă:
% = 20xad Valoare de intrare a imobilizării
280xad Valoarea amortizată
6583 Valoarea neamortizată
 cedarea imobilizărilor:
461ad = 7583 Vânzarea drepturilor asupra imobilizărilor necorporale
% = 20xad Valoare de intrare a imobilizării


6583 Valoarea neamortizată după caz
8. Înregistrarea avansurilor acordate pentru achiziţia de imobilizări necorporale:
234 = 404ad Înregistrarea facturii de avans

404ad = 512ad Înregistrarea plăţii efective a avansului
233ad = 404ad Înregistrarea facturii de imobilizări, inclusiv avansul
404ad = 234 Înregistrarea facturii de imobilizări de închidere avans
Inregistrarea si evidenta amortizarii imobilizarilor
Nota: necorporale se face in programul specific MFNET
5.3 Imobilizări corporale
5.3.1 Obiectiv
corporale, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile
financiare generale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu
uşurinţă informaţiile privind imobilizările corporale ale RNP. Baza pentru prezentarea acestui
capitol o reprezintă, în principal, prevederile de la punctele 92 la 116 şi 121 la 126 din OMFP
nr. 3055/2009.
Potrivit OMFP nr. 3055/2009, imobilizările corporale sunt grupate în patru conturi sintetice de
gradul I, şi anume:
 terenuri şi amenajări de terenuri;

 construcţii;
 instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
 mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale.
LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*)privind bunurile proprietate

publică**),(aplicabilă începând cu data de 1 octombrie 2011*), defineste domeniul public si
privat al statului, dupa cum urmeaza:
Art. 3 (1) Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din
Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din prezenta lege si din orice
alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt
dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege.
(2) Domeniul public al statului este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din
Constitutie, din cele prevazute la pct. I din anexa, precum si din alte bunuri de uz sau de
interes public national, declarate ca atare prin lege.
Art. 4 Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri
aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public.
Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au drept de proprietate
privata.
CAP. 2
Regimul juridic al proprietatii publice
ART. 8 (1) Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului ... in domeniul public al
acestora, potrivit art. 7 lit. e), se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului...
ART. 9
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati
administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General
al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului.
ART. 10 (2) Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare
a Guvernului, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.

RNP administreaza fondul forestier national proprietatea publica a statului, conform
Codului silvic, Art. 11:
(1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a

Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu excepţia
terenurilor aferente activelor vândute de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva
(4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate să desfăşoare, în fondul forestier
proprietate publică a statului pe care îl administrează, activităţi nespecifice administrării
acestuia, numai în condiţiile legii.
(6) Terenurile achiziţionate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva din fonduri
publice şi din fondul de conservare şi regenerare devin fond forestier proprietate
publică a statului şi se intabulează ca atare.”
Fondul forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în
condiţiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-
mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun,
arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei
vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane,
fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de
transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele
silvice;
i) perdelele forestiere de protecţie;
j) jnepenişurile;
k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru
suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.
(3) Toate terenurile incluse în fondul forestier naţional sunt terenuri cu destinaţie forestieră.
Imobilizările corporale reprezintă active care:

a) sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Teren fără clădiri reprezintă terenul achizitionat de RNP pentru exploatare pe

termen lung si pe care nu exista clădiri sau alte structuri similare. Terenul va fi capitalizat
imediat ce dreptul de proprietate a fost transferat si cel mai târziu la data la care dreptul de
proprietate a fost înscris la biroul de carte funciara si/sau in amenajamentele silvice.

Terenul fără clădiri include si următoarele cazuri speciale:
 teren concesionat (arendat) pe care au fost ridicate clădiri de către arendaş, cu

condiţia ca un transfer ulterior al clădirilor sa nu fie nici prevăzut, nici aşteptat la
sfârşitul termenului de arendare;
 teren pe care au fost construite clădiri de terţi, ca urmare a unui contract de
arendare pe termen lung;
 teren cu clădiri ale terţei părţi, daca s-a stabilit prin contract ca acestea vor fi
mutate mai târziu.
6 Terenurile achiziţionate din fondul de conservare si regenerare a padurilor se

evidenţiază în patrimoniul public al statului pe baza contractului de vănzare cumparare
autentificate notarial
7 Terenurile preluate conform Codului Silvic precum si cele primite prin donatii se
inregistreaza in contabilitate la valoarea de piata stabilita de preferinta, de un evaluator
independent, evidentiindu-se in conturi in afara bilantului, in contul 8038” Bunuri
publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie ‘, Conform Ord 3055, punctul
242. –
Terenul cu vegetatie forestiera , conform Legii 213/1998, art.3, Lista anexa, constituie
bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului, astfel :
“LISTA cuprinzand unele bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale
I. Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele bunuri*):
4. padurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de
productie ori de administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile
neproductive incluse in amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier national si
nu sunt proprietate privata;
5. terenurile care au apartinut domeniului public al statului inainte de 6 martie 1945;
terenurile obtinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de combatere a eroziunii solului;
terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamant agricol si
silvic, destinate cercetarii si producerii de seminte si de material saditor din categoriile
biologice si de animale de rasa;
6. parcurile nationale;
7. rezervatiile naturale si monumentele naturii”.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor (altele decat cele
impadurite )si pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea
in cheltuielile de exploatare intr-o perioada de maximum 10 ani.
Terenul cu clădiri este terenul care este deţinut de regie pe termen lung pentru utilizarea lui
in activitatea curenta si are clădiri pe el. Asemenea clădiri pot fi:
1. Clădiri productive:secţii pentru prelucrarea lemnului; spatii pentru prelucrarea fructelor de
pădure si ciupercilor comestibile;ateliere pentru împletituri;spatii de incubaţie, depozite de
hrana si alte clădiri in păstrăvarii şi fazanerii;spatii pentru cresterea cabalinelor si alte spatii cu
caracter similar;spatii comerciale;alte spaţii cu destinaţie productivă.

2.Sedii administrative;sediul RNP; sedii direcţii silvice; sedii parcuri naturale, nationale si
muzeu; sedii ICAS;
 sedii ocoale silvice;
 sedii secţii de producţie;
 sedii cantoane silvice;
 sedii cabane muncitori;
 sedii cabane vânătoare;
 alte clădiri accesorii.

3. Clădiri rezidentiale
 locuinţe de intervenţie;
 case de oaspeţi;
 case de odihna;
 alte clădiri cu destinaţie rezidenţială.
Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci când
sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu
afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.
Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri.
Clădirile rezidenţiale includ construcţiile care sunt destinate pe termen lung in scopuri
rezidenţiale, cum ar fi: locuinte de interventie pentru angajati, cantoane silvice, case de
oaspeţi, case de odihna, grădiniţe de copii si clădiri folosite pentru servicii sociale similare.
Pentru definirea clădirilor si pentru clasificarea la categoria “Clădiri” a părţilor din clădiri,
atunci când exista un dubiu privind destinaţia lor, se va tine cont de faptul daca acestea pot fi
văzute din punct de vedere economic ca parte a unei clădiri si vor fi incluse in bilanţ la
categoria “Construcţii” (de exemplu: instalaţiile electrice si de apa, echipamentul de încălzire si
aclimatizare, cand nu poate fi detasat de cladire, lifturi de personal si altele).
Cladire este orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de
denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe încaperi ce pot servi la
adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele
asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent
de materialele din care sunt construite. Încaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri.
Cladirile sunt atat cele intrate prin achizitie – cumparare, cat si cele construite cu terti sau
realizate prin efort propriu, de catre ocolul silvic sau de catre padurar, prin munca voluntara.
Mijloacele care nu au o utilizare uniforma si nici o relaţie funcţionala cu clădirea, dar servesc
direct procesul de producţie vor fi tratate ca active fixe mobile (echipamentul din atelierele de
producţie) si vor fi prezentate la “Instalaţii tehnice”. Sunt incluse aici: generatoarele de energie,
încălzirea si aclimatizarea care servesc procesul productiv, lifturi de mărfuri etc.
Daca este cumpărat un teren pe care au fost construite clădiri, costul de achiziţie va fi împărţit
in costul terenului si cel al clădirii, fie din faza de achiziţie sau ulterior prin evaluare de preferat,
de catre un evaluator independent autorizat.
În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea
sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a
amplasamentului. Același tratament contabil se aplică și cheltuielilor reprezentând valoarea
neamortizată a clădirii demolate.
Clădiri pe teren concesionat. Clădirile rezidenţiale, pentru birouri, secţii de producţie si alte
clădiri care sunt ridicate ca urmare a unui aranjament contractual (de ex. contract de
închiriere) vor fi înregistrate ca si “Construcţii”. Aceste clădiri vor fi înregistrate la preţul de
achiziţie sau de construcţie.

Daca dreptul de proprietate asupra clădirilor este transferat la finele termenului de închiriere
către proprietarul terenului conform legii civile (contractului), amortizarea calculata pana la
sfârşitul contractului trebuie făcuta cel puţin pana la valoarea pe care proprietarul terenului
trebuie sa o plătească pentru clădirea transferata lui, in condiţiile stabilite in contractele de
închiriere.
Daca proprietatea clădirilor nu este transferata proprietarului terenului (unde terenul si

clădirile sunt numai temporar legate) si daca nu exista intenţia de a transfera proprietatea
clădirilor către proprietarul terenului, clădirea trebuie sa fie amortizata pe durata perioadei de
închiriere, incluzând in valoare si costurile demolării, cu exceptia cazului in care se poate
constitui dreptul de servitute, prin care sa se poata folosi in continuare cladirea . Respectiv,
daca exista un angajament de restituire a terenului la starea sa de dinainte de închiriere, este
necesara constituirea unui provizion pentru costurile legate de acest angajament. Aceste
cheltueli vor fi recunoscute prin intermediul amortizării pe toata durata de funcţionare a
mijlocului fix.
Constructiile proprietate publica cuprind:

- drumurile auto forestiere si CFF;
- corectii torenti si poduri;
- constructii aferente hergheliilor, depozite de Cabaline, alte anexe aferente.
Drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru:
gospodărirea pădurilor, desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii
în caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu excepţia
activităţilor sportive, de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul
proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul
administratorului acestora (Art. 83 Cod silvic).
Acestea sunt utilizate pentru activitatea curenta de productie, cu influenta directa

asupra realizarii de venituri (implicit a cifrei de afaceri si a veniturilor structurii care le
administreaza) specifice activitatii silvice.
Echipamente tehnologice ( maşinile, utilajele si instalaţiile de lucru). Sunt reprezentate de

toate echipamentele utilizate in procesul de execuţie a lucrărilor, serviciilor si produselor regiei.
Momentul la care echipamentul tehnic si maşinile vor fi capitalizate este cel la care riscurile si
beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate – la achiziţie (data punerii in funcţiune) si, in
cazul producerii in cadrul regiei, la data când utilajul este complet terminat si recepţionat.
Plăţile in avans către furnizori vor fi înregistrate ca “Avansuri acordate pentru imobilizări
corporale”, iar costurile de producţie in curs de execuţie vor fi repartizate la “Imobilizări
corporale in curs de executie”

În unele cazuri, când componenetele unui activ au durate de viaţă diferite, (impunându-se rate
şi metode de amortizare diferite) sau aduc beneficii regiei în mod diferit, ele vor fi contabilizate
în mod separat, iar cheltuielile totale privind activul se pot aloca asupra părţilor sale
componente.
Piesele de schimb si echipamentul de interes major, se pot considera in categoria imobilizarilor

corporale, atunci cand Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se asteapta a le folosi pe mai
multe perioade. Durata lor de amortizare nu poate depasi durata de viata utila a respectivului
activ imobilizat.
Software-ul cumpărat contra echivalent bănesc care va fi utilizat pentru funcţionarea utilajului
tehnic sau al maşinilor este din punct de vedere economic parte a activului fix corporal folosit
de entitate. El va fi deci înregistrat ca o componenta a utilajului sau maşinilor din activele fixe
corporale
Aparate si instalaţii de măsurare, control si reglare. Imobilizarile înregistrate in acest

capitol din bilanţ includ mijloacele fixe necesare si existente intr-o entitate care nu sunt folosite
direct pentru realizarea producţiei, lucrărilor sau execuţiei serviciilor avand destinatia
controlului si mentinerii parametrilor tehnici ai instalatilor productive si a verificarii produselor
realizate
Mijloace de transport. Sunt acele active de natura imobilizărilor corporale utilizate la

transportul bunurilor materiale si a persoanelor. Mijloace de transport se pot regăsi sub forma:
 bunurilor care asigura transportul in secţiile de producţie (poduri rulante,

încărcătoare, multicare, etc.)
 bunuri pentru transportul produselor si a materialelor (autobasculante, remorci,
tractoare, autoplatforme etc.)
 mijloace de transport persoane (autoturisme, microbuze, remorci special
amenajate, etc.
Animale si plantaţii. Cuprind animalele de munca şi pază, precum ar fi zimbrii, cabaline,

plantaţii de pomi fructiferi, plantaţii de răchita etc.
Mobilier, aparatura, birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si

alte active corporale. Sunt bunurile care asigura de regula desfăşurarea proceselor
manageriale dar si condiţiile desfăşurării proceselor economice cu respectarea normelor de
protecţie a valorilor umane si materiale.
Nu sunt considerate imobilizări corporale bunurile menţionate la art. 6 din Legea nr.15/1994:
 motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, destinate înlocuirii

componentelor uzate, sau in scopul efectuării unor mici modernizări in cadrul
lucrărilor de reparaţii.Cheltuielile privind reparaţiile de orice fel, ce se fac la
mijloacele fixe, care au ca scop restabilirea stării tehnice iniţiale prin înlocuirea
componentelor uzate. Recuperarea acestor cheltuieli in unităţile Regiei Naţionale
a Padurilor - Romsilva se face prin includerea in cheltuielile de exploatare integral,
la momentul efectuări;
 sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea
anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de
valoarea si durata lor de funcţionare normala;

 construcţiile si instalaţiile provizorii executate din fondurile de investiţii;
 animale care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte,
animale la îngrăşat, pasările si coloniile de albine;
 pădurile;
 investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor de foraj pentru alimentarea cu apa
care nu a dat rezultate, dar care, din motive geologo-tehnice si economice
obiective, nu pot fi exploatate;
 prototipurile, atât timp cat servesc ca model de executarea producţiei de serie,
inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercărilor in vederea omologării la
producător;
 echipamentul de protecţie si de lucru, îmbrăcămintea speciala, precum si
accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.
7.1.1 Recunoaşterea activelor corporale

7.1.1.1 Reguli generale de recunoaştere a activelor corporale
Imobilizările corporale sunt activele deţinute de RNP pentru a fi utilizate în producţia de bunuri
sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative şi sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.
Imobilizările corporale sunt recunoscute ca activ atunci când se respectă, cumulativ, cele două
criterii de mai jos:
 este posibilă generarea către RNP de beneficii economice viitoare provenite din utilizarea
activului pentru o perioadă mai mare de un an; şi
 costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
Pentru a stabili dacă un element satisface primul criteriu de recunoaştere, RNP va determina
gradul de certitudine al fluxului beneficiilor economice viitoare pe baza datelor disponibile în
momentul recunoaşterii iniţiale a acestuia. Dacă această certitudine există, premiza că
aceasta va primi avantajele cuvenite din utilizarea activului, respectiv va suporta şi riscurile
aferente nerealizării.
În cazul în care există active care sunt utilizate pentru sporirea gradului de siguranţă sau de
protecţie a mediului şi care nu duc la obţinerea de beneficii economice viitoare ele sunt
considerate active pentru că funcţionează împreună cu alte active pentru care produc beneficii.
Al doilea criteriu de recunoaştere este de obicei satisfăcut întrucât tranzacţia de schimb,

evidenţiind cumpărarea activului, identifică astfel costul acestuia. În cazul unui activ imobilizat
construit de RNP, o măsurare obiectivă a costului poate fi făcută prin intermediul tranzacţiilor
cu terţii pentru achiziţionarea de materiale, forţă de muncă folosită şi alte intrări utilizate în
procesul de realizare a activului.
Intrările de active care îndeplinesc aceste criterii de recunoaştere sunt tratate de RNP ca
imobilizări corporale, dacă valoarea lor de intrare este mai mare decât limita stabilită prin
decizia Consiliului de Administraţie. La data adoptării prezentului manual activele cu o durata
de utilizare mai mare de un an şi cu o valoare mai mică de 1800 lei (valoare fiscală) sunt
recunoscute pe cost, la momentul dării în folosinţă.
Nu se supun acestui tratament activele care indiferent de valoarea de intrare sunt considerate
imobilizări corporale:
cum ar fi:

 clădiri;
 construcţii;
 echipamente tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru);
 mijloace de transport de orice fel;
 animale si plantaţii;
 arme de foc: pistoale, arme de paza, arme de vânătoare etc
.
Acestea rămân in evidenta ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar si urmează
regimul de scoatere din folosinţa si de casare a mijloacelor fixe.
In cazul imobilizarilor cedate ca efect al legilor de reconstituire a proprietatii,

neamortizate integral, valoarea ramasa neamortizata constituie cheltuiala a perioadei.
Costurile suportate de RNP în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract
de închiriere sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea RNP la imobilizări
corporale, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.
7.1.1.2 Reguli specifice investiţiilor în bunuri de natura

patrimoniului public
RNP evidenţiază în conturi bilanţiere, în baza legislaţiei în vigoare, următoarele:
 Bunurile finanţate din fonduri speciale pentru care nu s-au finalizat procedurile de
actualizare a inventarului bunurilor aparţinând domeniului public şi a contractului de
concesiune;
 Terenurile achiziţionate din surse proprii din fondul de conservare si regenerare conform
prevederilor codului silvic care sunt inregistrate atat in amenajamente silvice, cat si la oficiul
de cadastru imobiliar.
 Bunurile prevăzute la alineatul precedent, se vor evidenţia în conturi analitice distincte şi se
vor aplica tratamentele contabile generale, cu excepţia aspectelor în care prezentul Manual
specifică alt tratament contabil.
 Fondul forestier, definit prin Legea 46/2008 Codul silvic, cuprins in amenajamentele silvice,
ca si in HG 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului, se va evidentia in Notele explicative anexe al Situatiile
financiare anuale, ca suprafata si valoare, conform amenajamentelor silvice, raportate in
SILV1, respectiv valoarea din contul 8038.
Imobilizările corporale de natura bunurilor de domeniului public sunt cuprinse în inventarul

public (conform OMEF nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizarilor privind intocmirea si
actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului), după
cum urmează:
 imobilizări finanţate din surse proprii în bunurile publice, după recuperarea valorii investiţiei
prin intermediul amortizării;
 imobilizări finanţate din surse bugetare în bunurile publice, după data punerii în funcţiune
(nu sunt supuse amortizării);
 imobilizări finanţate din surse asimilate subvenţiilor, după recuperarea valorii investiţiei prin
intermediul amortizării (simultan valoarea subvenţiilor aferentă amortizării este recunoscută
la venituri).

In inventarul bunurilor din domeniul public al statului nu sunt cuprinse bunurile şi valorile
aferente, efectuate din surse proprii de finanţare, decât dupã recuperarea amortizarii
investiţiei, astfel:
- investiţiile efectuate din surse proprii de finanţare la bunurile date în concesiune, cu chirie,
sau date în folosinta gratuita;
- investiţiile efectuate din surse proprii la bunurile din domeniul public al statului, date în
concesiune sau atribuite sub orice forma societãţilor/companiilor naţionale ori societãţilor
comerciale, dupã caz;
- investiţiile efectuate din surse proprii la bunurile din domeniul public al statului, date în
administrare regiilor autonome;
- orice alte investiţii din surse proprii efectuate la bunurile din domeniul public al statului,
conform prevederilor legale în vigoare.
7.1.2 Recunoaştere şi evaluare iniţială

Evaluarea imobilizărilor corporale se realizează atât la intrarea mijlocului fix în patrimoniu, cât
şi anual la încheierea fiecărui exerciţiu financiar în cadrul procedurii de inventariere.
Bunurile de natura activelor fixe vor fi evaluate la intrarea în patrimoniu conform principiului
costului istoric la:
 costul de achiziţie;
 costul de producţie;
 valoarea justă.
7.1.2.1 Costul de achiziţie
Costul unei imobilizări corporale este format din:
 preţul de cumpărare;
 costuri suplimentare de achiziţie direct legate de punerea în funcţiune a imobilizării;
 costuri dezafectare şi restaurare a amplasamentului.
Toate reducerile comerciale obţinute de entitate sunt scăzute pentru calculul costului de
achiziţie.
Preţul de cumpărare
Reprezintă suma care va fi plătită, în numerar sau echivalente ale numerarului, pentru
cumpărarea unui anumit activ. Preţul este suma netă (exclusiv TVA) înscrisă în documentele
de achiziţie (factură, contract de vânzare – cumpărare etc.).
Costuri suplimentare de achiziţie
Sunt reprezentate de toate cheltuielile adiţionale pentru un activ apărute la punerea lui în stare
de funcţionare (costuri suplimentare de achiziţie) sunt parte a costului de achiziţie adăugate la
preţul de achiziţie. Acestea cuprind:
 taxele vamale;
 taxele nerecuperabile;
 cheltuielile legate de punerea în funcţiune;
 costuri de amenajare a amplasamentului;
 costuri de montaj;
 costuri iniţiale de livrare şi manipulare;
 cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor de funcţionare;

 onorariile profesionale plătite arhitecţilor, experţilor etc.;
 costurile îndatorării direct atribuibile, numai în cazul investiţiilor cu ciclu lung de producţie
(peste un an), de la data începerii efectuării investiţiei până la punerea acesteia în
funcţiune;
 costuri de testare a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete
provenite din vânzarea bunurilor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi
condiţia de funcţionare.
Nu sunt recunoscute în costurile de achiziţie a unei construcţii cheltuielile cu

demolarea şi cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a altei construcţii aflată pe
amplasamentul celei noi.
Costuri privind dezafectarea şi restaurarea amplasamentului
RNP nu include în costul unei imobilizări corporale şi costurile estimate iniţial cu demontarea
şi/sau mutarea acesteia la scoaterea din evidenţă, precum şi cu restaurarea amplasamentului
pe care este poziţionată imobilizarea. Costurile efective cu demontarea şi mutarea imobilizării
corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc ca si cheltuiala a
perioadei.
7.1.2.2 Costul de productie

Costurile pentru bunurile produse în regie proprie sunt determinate folosind aceleaşi principii
ca şi pentru un activ achiziţionat. Costurile istorice de producţie pentru toate activele
capitalizate la începutul anului fiscal vor fi redate aici. Cheltuielile reprezentând rebuturile,
manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care
au apărut nu sunt incluse în costul activului.
Costul de producţie al imobilizărilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei şi anume:

materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli
directe de producţie, costul proiectării produselor şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
Exemple de cheltuieli încadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt: costurile de amenajare a
amplasamentului; costurile iniţiale de livrare şi manipulare; costurile de instalare şi asamblare;
costurile de testare a funcţionării corecte a activului; onorarii profesionale şi comisioane
achitate în legătură cu activul etc.
7.1.2.3 Valoarea justă

Bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere sunt înregistrate iniţial la
valoarea justă în corespondenţă cu contul 4753 „Donaţii pentru investiţii”, respectiv 4754
„Plusuri de inventar de natura imobilizărilor corporale”.
7.1.3 Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale vor fi recunoscute, de regulă, drept
cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
Cheltuieli privind reparaţiile sau întreţinerea imobilizărilor corporale sunt făcute cu scopul de a
obţine sau de a păstra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care RNP se aşteaptă să le
obţină pe baza performanţelor estimate iniţial. Aceste cheltuieli sunt recunoscute în contul de
profit şi pierdere atunci când ele se efectuează.

Cheltuielile ulterioare, aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a fost deja
recunoscut, vor fi adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că se
vor obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de performantele estimate iniţial sau
că se prelungeşte durata de utilizare a acestuia. Cheltuielile ulterioare privind imobilizările
corporale vor fi recunoscute ca şi activ numai când acea cheltuială îmbunătăţeşte starea
activului.
Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin
reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.
Îmbunătăţiri care duc la creşterea de beneficii economice:
 modificarea unei imobilizări corporale pentru a extinde durata sa de viaţă utilă, incluzând
sporirea capacităţii acesteia;
 modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe, în vederea îmbunătăţirii calităţii
producţiei, creşterii randamentului etc.;
 modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe pentru reducerea substanţială a
costurilor de exploatare estimate iniţial.
Cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizările corporale, care au componente cu durate

de viaţă diferite şi pentru care nu s-a efectuat înregistrarea distinctă în funcţie de durata
estimată de utilizare, vor fi tratate astfel:
 valoarea componentei înlocuite prin programul de investiţii şi amortizarea aferentă vor fi

eliminate din valoarea contabilă a imobilizării principale, dacă se dispune de informaţiile
necesare;
 costul de achiziţie al componentei noi va majora valoarea imobilizării corporale principale,
dacă durata rămasă de viaţă a imobilizării corporale principale coincide cu durata de viaţă a
componentei noi, achiziţionată prin programul de investiţii;
 costul de achiziţie al componentei noi se va înregistra ca imobilizare corporală distinctă
(număr inventar nou) dacă durata rămasă a imobilizării corporale principale diferă de cea a
componentei înlocuite prin programul de investiţii.
Dacă componenta înlocuită mai poate fi utilizată după repararea acesteia, aceasta se
evidenţiază în conturi de stocuri la valoarea rămasă la care se adaugă costurile de transport şi
reparaţii facturate de terţi.
Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate de RNP în baza

unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, concesiune sau alte contracte similare se
evidenţiază în contabilitatea RNP, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
Modernizări ale activelor de natura patrimoniului public
Investiţiile făcute de RNP, din surse proprii asupra bunurilor care fac obiectul contractului de
concesiune, si/sau finantare nerambursabila, sunt capitalizate şi se amortizează pe durata
rămasă de viaţă a activului, dar care să nu depăşească perioada de valabilitate a contractului
de concesiune si/sau finantare, respectiv reîntregind valoarea bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului după amortizarea integrală a acestora.

7.1.4 Amortizarea si deprecierea
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează din luna următoare punerii în funcţiune a
acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare
economică şi condiţiilor de utilizare a acestora.
Valoarea amortizabilă este valoarea de intrare sau o altă valoare substituită acesteia în
situaţiile financiare.
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă

alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare
economică.
7.1.4.1 Duratele normale de utilizare

RNP utilizează un catalog propriu de clasificare a activelor imobilizate corporale, transmise de
RNP cu adresa nr. 13399/05.12.2005, care reprezintă un extras din catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe stabilit prin legislaţia
românească (HG nr. 2139/2004), duratele fiind stabilite de o comisie tehnică numită la nivelul
RNP. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în grupe, subgrupe, clase şi subclase.
Duratele stabilite în catalogul propriu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Duratele de viaţă şi metoda amortizării pot fi revizuite periodic de către managementul RNP.
7.1.4.2 Întreruperea utilizării

Conservarea
Atunci când imobilizările corporale sunt trecute în conservare, durata de amortizare va fi

revizuită în mod corespunzător, iar amortizarea va fi întreruptă pe toată perioada conservării,
cu respectarea legislatiei in vigoare, pentru respectarea alocării sistematice a valorii
amortizabile pe întreaga durată de utilizare economică.
Recuperarea amortizării se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normală de

utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.
Întreruperea utilizării datorată modernizărilor
Atunci când o imobilizare corporală nu este utilizată datorită efectuării unor lucrări de
modernizare, amortizarea nu va fi întreruptă, iar recuperarea valorii rămase la care se adaugă
valoarea costurilor de modernizare se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata
normală de utilizare rămasă, sau pe noua durată de viaţă rămasă estimată de „Comisia de
înregistrare a mijloacelor fixe”, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.
7.1.4.3 Amortizarea imobilizărilor reevaluate

Valoarea amortizabilă a imobilizărilor reevaluate este reprezentată de valoarea reevaluată.
Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării
acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică,
corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare (pct. 121, alin. 3 din OMFP nr.
3055/2009).

7.1.4.4 Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor asupra
bunurilor de natura patrimoniului public
Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor efectuate asupra bunurilor de natura
patrimoniului public finanţate din surse proprii se efectuează pe durata de viaţă utilă (conform
catalogului propriu de clasificare), dar, ca exceptie aprobata, să nu depăşească perioada de
valabilitate a contractului de concesiune si/sau finantare din fonduri nerambursabile, cu
respectarea legislatiei fiscale( se coreleaza cu prevederile de la capitolul 3.3.2.2 Reguli
specifice investiţiilor în bunuri de natura patrimoniului public).
7.1.4.5 Metoda de amortizare

RNP utilizează metoda amortizării liniare care împarte valoarea de intrare în sume egale de-a
lungul duratei de viaţă probabile a activelor în cauză, începând cu luna următoare punerii în
funcţiune.
Având in vedere structura activelor corporale din unităţile Regiei Naţionale a Padurilor -
Romsilva, metoda de amortizare care se va utiliza va fi cea liniara iar valoarea reziduală este
considerată „zero”.
Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade este recunoscută ca o cheltuială,

inclusiv în cazul în care ea este inclusă în valoarea contabilă a unui activ prin utilizarea
conturilor de venituri din producţia de imobilizări.
In unităţile Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva valoarea rămasa neamortizată se va

recupera prin includerea in cheltuielile de exploatare pe perioada exercitiului financiar curent
7.1.4.6 Deprecierea
Ajustarea pentru depreciere, se va recunoaşte, de regulă, cu ocazia inventarierii, în contul de
profit şi pierdere atunci când valoarea contabilă a unui activ depăşeşte valoarea utilă sau de
inventar.
Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale şi necorporale, în afara
constatării faptice făcute de experţii tehnici sau de specialiştii RNP cu ocazia inventarierii, pot fi
luate în considerare surse externe şi interne de informaţii.
Sursele externe de informaţii evidenţiază aspecte precum:
 scăderea semnificativă a valorii de piaţă a activului mai mult decât ar fi fost de aşteptat ca
rezultat al trecerii timpului sau utilizării;
 modificări semnificative, cu efect negativ asupra RNP, asupra mediului tehnologic,
comercial, economic sau juridic în care RNP îşi desfăşoară activitatea.
Sursele interne de informaţii evidenţiază aspecte precum:
 uzură fizică sau morală a imobilizării;

 modificări semnificative, cu efect negativ asupra RNP, ale gradului sau modului în care
imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată (restructurare, întreruperea
activităţii, neutilizare etc.);
 numerarul necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau
întreţinerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut iniţial în buget;

 rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget.
Ajustările de depreciere sunt înregistrate în contabilitate, astfel:
 reducerea rezervei din reevaluare înregistrată pentru respectivul activ, în limita constituirii
acesteia;
 cheltuială suplimentară cu amortizarea pentru deprecieri ireversibile; sau
 cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierile considerate
reversibile.
O pierdere de natură tehnică apare dacă există o pierdere mare de valoare din anumite cauze
(ex. avarierea sau distrugerea activului) şi se înregistrează pe cheltuieli la data constatării.
O deteriorare de natură economică temporară apare dacă posibilităţile economice de folosire a

unui activ fix sunt influenţate negativ din cauza unor împrejurări excepţionale (de ex.:
tehnologii noi, închiderea unui producător de energie etc.).
Ajustările de depreciere vor fi reluate la venituri pe măsura ce costurile de remediere vor fi

recunoscute în contul de profit şi pierdere.
Deciziile privind reluarea deprecierilor înregistrate în conturile de ajustări au la bază, de regulă,

constatările comisiei de inventariere. Pot exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere
recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai
există sau s-a redus. La această evaluare se va ţine cont de sursele externe şi interne de
informaţii.
7.1.5 Evaluare la data bilanţului

7.1.5.1 Evaluarea la fiecare dată a bilanţului
Evaluarea imobilizărilor corporale se efectuează la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar cu
ocazia inventarierii efectuate potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice, în scopul
prezentării în situaţiile financiare.
Imobilizările sunt prezentate în bilanţ la valoarea de intrare din care se scad ajustările
cumulate de valoare. Ajustările cumulate de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în
continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru
depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al
ajustării activelor.
Pentru imobilizările corporale la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere
întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri de înregistrare a acestora pe seama
unei amortizări suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile),
sau pe seama contului de depreciere (pentru deprecierile considerate reversibile) arătând
cauzele care au determinat aceste deprecieri. Înregistrarea in contabilitate a acestora se va
efectua numai după aprobarea de Directorul general sau Consiliul de Administratie, a
Procesului verbal întocmit de Comisia Centrala de inventariere, functie de limitele de
competente in vigoare.
7.1.5.2 Reevaluarea
RNP a optat pentru prezentarea imobilizărilor corporale la valoarea reevaluată care se
substituie valorii de intrare a imobilizărilor.

Evaluarea imobilizărilor după intrarea acestuia în patrimoniu se realizează de către o persoană
independentă, un evaluator independent care trebuie să stabilească valoarea justă a acestuia.
sau prin folosirea de indici statistici sau alte criterii conform deciziei anuale a conducerii RNP.
Reevaluările se efectuează, de regulă, de experţi evaluatori independenţi, cu suficientă

regularitate astfel încât valoarea contabilă să nu difere în mod semnificativ de valoarea care
poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului.
Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita

reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. Dacă un activ imobilizat este reevaluat,
toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei
când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ.
Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă
pentru acel activ, activul va fi prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare.
Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării
acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică,
corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare (pct. 121, alin. 3 din OMFP nr.
3055/2009).
În accepţiunea RNP, o piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
 elementele comercializate sunt omogene;

 pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi
 preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi.
Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o
piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data
ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.
Frecventa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a imobilizărilor corporale in cauza. In

cazul in care valoarea justa a unui activ reevaluat diferă semnificativ de valoarea contabila,
atunci este necesara o noua reevaluare. Unele imobilizari corporale pot suferi modificări
semnificative si fluctuante ale valorii juste, necesitând, prin urmare, reevaluări anuale. Pentru
imobilizările corporale ale căror valori juste nu suferă modificări semnificative, nu este necesar
sa se facă reevaluări. Pentru acestea, reevaluările trebuie făcute la 3 ani
Înregistrarea reevaluării
La reevaluarea unei imobilizări corporale si/sau necorporale, amortizarea cumulată la data

reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:
 recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât

valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată.
Această metodă este folosită în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui
indice; sau
 eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma
corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului.
Această metodă este folosită pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se
tratează astfel:
 ca un venit în limita cheltuielilor cu descreşterea recunoscute la reevaluările anteriore

pentru acel activ; sau
 ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi
rezerve”, cu valoarea creşterii din reevaluare diminuată cu eventualele sume recunoscute
ca venit.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează
astfel:
 ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve”,

cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii; sau
 ca o cheltuială cu valoarea descreşterii rămasă neacoperită de rezerva din reevaluare
înregistrată la reevaluările anteriore pentru acel activ.
Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare

trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere prin intermediul conturilor dedicate
ajustărilor de depreciere.
Înregistrarea rezultatelor reevaluării se efectuează la nivelul fiecărui activ.
Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct
în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. Câştigul se consideră
realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.
7.1.6 Cedări şi casări

Un element de natura imobilizărilor corporale trebuie scos din evidenţă la cedare sau casare,
atunci când nici un beneficiu economic viitor nu se mai aşteaptă prin utilizarea sa ulterioară.
Prin excepţie, faţă de regula generală, imobilizările corporale de natura bunurilor de

domeniului public sunt scoase din evidenţa bilanţieră la data semnării actului adiţional la
contractul de concesiune si/sau prin acte normative.
Actualizarea inventarului public se efectuează în conformitate cu OMEF nr. 1718/2011.
Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unui element de imobilizări
corporale trebuie determinate ca diferenţă între încasările nete obţinute din cedare şi valoarea
contabilă a activului, şi trebuie recunoscute ca venit sau ca şi cheltuială în contul de profit şi
pierdere.
Cedarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:
 suma obţinută din vânzare ca venit din exploatare;

 valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.
Casarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:
 valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.

 eventualele bunuri recuperate în urma casării se înregistrează ca active de natura
stocurilor, pe seama veniturilor din exploatare la valoarea realizabilă netă.
În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma
casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile
generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile
ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după
caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare”, respectiv „Alte
cheltuieli de exploatare”, după caz.
7.1.7 Subvenţiile pentru investiţii

Acest subcapitol se prezintă în baza prevederilor Directivei a IV-a a CEE, preluată în punctele
233 la 238 din Secţiunea 8 a Capitolului II din OMFP nr. 3055/2009.
Subvenţiile aferente activelor pot fi primite de la: Guvernul României, agenţii guvernamentale
şi alte instituţii similare naţionale şi/sau internaţionale.
În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:
 subvenţii guvernamentale;
 împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;
 alte sume primite cu caracter de subvenţii.
Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie
este ca RNP beneficiară să cumpere, să construiască sau achiziţioneze active imobilizate.
În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum

şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.
O subvenţie poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subvenţia şi
activul sunt contabilizate la valoarea justă.
Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în

contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul
amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu
amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului

venitului amânat cu suma rambursabilă.
În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un
asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o
cheltuială.
7.1.8 Imobilizări achiziţionate în leasing financiar

Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
 leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei
contractului de leasing;

 locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în
comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la
începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi
exercitată;
 durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a
bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
 valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat
bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie;
 bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât
numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.
Reflectarea în contabilitate a contractelor de leasing financiar se bazează pe principiul

prevalenţei economicului asupra juridicului.
Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiţii,
fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri
similare.
Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se

înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilităţii de angajamente, în
contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se
evidenţiază în conturi în afara bilanţului (contul 8051 „Dobânzi de plătit”).
Bunurile care fac obiectul contractelor de leasing financiar sunt recunoscute ca active
imobilizate şi ca datorii pe termen lung, la data contractului, la valoarea justă (preţul de
achiziţie) a bunului. Costurile iniţiale direct atribuibile activităţilor efectuate de locatar pentru
achiziţionarea bunului în regim de leasing financiar sunt incluse în valoarea activului imobilizat
ce face obiectul contractului.
7.1.9 Reguli specifice categoriilor de imobilizări corporale

7.1.9.1 Terenuri şi amenajări de terenuri
Terenurile şi clădirile sunt active individuale şi sunt tratate, din punct de vedere contabil în mod
distinct, chiar dacă sunt achiziţionate împreună.
Terenuri
Reprezintă terenul deţinut de RNP pentru exploatare pe termen lung.
Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul de proprietate a fost transferat (transfer de

oportunităţi şi riscuri), cel târziu la data la care certificatul de atestare a dreptului de proprietate
sau contractul de vânzare – cumpărare a fost înscris în registrul terenurilor sau în alt registru
similar.
Terenurile care sunt cuprinse în contractul de concesiune vor fi evidenţiate în contul special în
afara bilanţului 8038 „Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie”.
Terenurile de natura patrimoniului public, dobândite din surse proprii şi pentru care RNP deţine
titlu de proprietate obţinut în condiţiile legii, se evidenţiază în contabilitate la costul de achiziţie,
inclusiv cheltuieli aferente achizitiei/ intabularii.

Cheltuielile efectuate şi atribuite direct terenurilor (lucrări de amenajare, restaurări, desecări,
taxe etc.) se capitalizează şi se amortizează liniar pe o perioadă de 10 ani.
7.1.9.2 Construcţii
Transferul imobilizărilor corporale în curs de natura construcţiilor în imobilizări corporale (în
funcţiune) se efectuează la data efectuării recepţiei şi punerii în funcţiune parţiale sau integrale
a obiectivului.
Costul de achiziţie a construcţiilor este format din preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile,
precum şi toate celelalte cheltuieli direct legate de utilizarea construcţiei (costuri cu
amenajarea amplasamentului, onorariile arhitecţilor şi inginerilor, costuri iniţiale de manipulare
şi livrare, costuri de montaj şi finisare, costurile estimate pentru demontarea şi mutarea
activului etc.). Toate reducerile comerciale obţinute de RNP sunt scăzute pentru calculul
costului de achiziţie.
În cazul în care construcţiile cuprind module, echipamente tehnice şi instalaţii, care pot fi
văzute din punct de vedere tehnic ca părţi integrante ale construcţiei dar care au o durată de
utilizare diferită de ansamblul construcţiei, acestea vor fi înregistrate ca imobilizări distincte în
grupa „Construcţii” în măsura în care se poate evalua în mod credibil costul de achiziţie. (de
ex.: branşamente, instalaţii electrice şi de apă, echipament de încălzire şi climatizare, lifturi de
personal etc.).
Instalaţiile şi echipamentele care nu au o utilizare uniformă şi relaţie funcţională cu clădirea,

dar servesc direct procesul de exploatare sau procesul administrativ vor fi tratate ca active fixe
mobile (de ex. echipamentul din secţie de producţie). Sunt incluse aici: generatoarele de
energie, încălzirea sau climatizarea care servesc procesul exploatare şi/sau administrativ.
Dacă RNP achiziţionează un activ compus dintr-o construcţie şi terenul aferent acesteia, va
solicita vânzătorului să factureze separat preţurile celor două active, iar dacă acest lucru nu
este posibil, costul de achiziţie va fi stabilit în baza unei expertize tehnice.
Deprecierea construcţiilor
Amortizarea construcţiilor noi se face aplicând metoda liniară asupra valorii amortizabile şi
duratele normate de utilizare stabilite în baza catalogului propriu al RNP.
Din punct de vedere contabil nu există o limită valorică de la care activele se încadrează în
categoria imobilizărilor corporale.
Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix reprezintă orice imobilizare corporală, care
este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de
servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative , dacă are o durată normală
de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului.
Prin urmare, există posibilitatea ca în contabilitate să se înregistreze imobilizări corporale care

să îndeplinească din punct de vedere contabil cele două condiţii (de a fi utilizate în producţie
de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scop
uri administrative şi de a avea o durată de utilizare economică mai mare de un an), dar să aibă
o valoare mai mică decât plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.

În funcţie de caracteristicile şi modul de utilizare a imobilizărilor corporale, pentru
încadrarea acestora în grupele şi clasele corespunzătoare se poate utiliza Catalogul
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004.
7.1.9.3 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport

Sunt reprezentate de toate echipamentele utilizate pentru realizarea obiectului de activitate,
inclusiv pentru administrarea generală a RNP. Echipamentul tehnic şi maşinile conţin toate
tipurile de maşini pentru producţie inclusiv.
Echipamentele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la data în care se îndeplinesc condiţiile:
 riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate RNP la achiziţie;

 este utilizabil şi produce beneficii RNP (data punerii în funcţiune).
Utilajele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la costul lor de achiziţie sau de producţie. Nu se
capitalizează costurile de reamplasare (reasamblare) ale utilajelor tehnice şi maşinilor
existente când ele sunt deplasate în interiorul RNP.
Dacă odată cu achiziţionarea unui utilaj tehnic specific se achiziţionează şi piese de schimb
speciale, piese de rezervă speciale şi echipamentul de service care pot să fie folosite numai
pentru utilajul tehnic respectiv, adică nu pot avea altă utilizare separată, ele vor fi capitalizate
împreună cu utilajul tehnic respectiv şi înregistrate ca imobilizări corporale şi amortizate pe
durata de viaţă utilă a respectivului activ imobilizat. Alte piese de schimb vor fi incluse în active
de natura stocurilor.
Programele informatice achiziţionate odată cu o instalaţie sau aparat tehnic şi care sunt
necesare pentru funcţionarea instalaţiei sau aparatului tehnic sunt tratate ca parte a activului
fix corporal folosit de RNP. Cheltuielile ulterioare care îndeplinesc criteriile de capitalizare se
vor amortiza pe durata rămasă a activului imobilizat respectiv.
7.1.9.4 Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

Elementele înregistrate în această grupă de active corporale imobilizate includ, în principal,
activele de uz comun din directii silvice RNP si din sediile administrative care nu sunt direct
folosite pentru realizarea activităţii de exploatare.
Imobilizările din această grupă se înregistrează la cost de achiziţie.
7.1.9.5 Imobilizări corporale în curs de execuţie şi avansuri

acordate pentru imobilizări corporale
Toate achiziţiile de imobilizări corporale, cu excepţia terenurilor, pentru care termenul de
recepţie diferă de termenul de punere în funcţiune vor fi incluse la „Imobilizări corporale în
curs”. În această categorie intră şi echipamentele facturate care necesită montaj (efectuat de
furnizorul echipamentelor sau de altă societate), indiferent de forma în care sunt puse la
dispoziţie pentru montaj.
Avansurile acordate pentru achiziţia de imobilizări corporale sunt înregistrate ca active

imobilizate (232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”), la data emiterii facturilor
întocmite de furnizorii de imobilizări.

Imobilizările achiziţionate al căror preţ de cumpărare este exprimat în valută şi pentru care se
efectuează plăţi în avans, cursul de schimb utilizat pentru partea achitată în avans este cel de
la data emiterii facturii.
7.1.10 Metodologie contabilă imobilizări corporale ale RNP

Conturi utilizate – conform Anexei 1”Plan de conturi utilizate de catre Regia Nationala a
Padurilor-Romsilva”
În continuare este prezentată monografia contabilă aplicabilă imobilizărilor corporale, fără a

include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura o prezentare
concisă şi o utilizare facilă a acesteia, respectiv in prima parte inregistrari specifice RNP:
Tip document in
baza caruia se Operatiuni
Explicatie operatiune observatii
efectueaza Contabile
operatiunea
PATRIMONIU,ALOCATII BUGETARE, INVESTITII IN CURS, INTRARI MIJLOACE FIXE

Înregistrarea în patrimoniul
se inreg.si la M.F.
PVReceptie/ punere public de DAF sau corectari de
2122= 23116
în funcţiune torenti din alocatii bugetare 4751 = 1016
se inreg.si la M.F.
public de DAF din fond de
2122= 23114
PVReceptie accesibilizare 47586 = 1016
se inreg.si la M.F.
public de DAF in contapartida
2122= 23115
PVReceptie cu masa lemnoasa 47583 = 1016
se inreg.si la M.F.
public de DAF din credite
2122= 23112
externe (BDCE) 47521 = 1016
Cabaline primiti prin transfer de
se inreg.si la M.F.
Nota la alte directii silvice repartizate
21342 = 4813
debitare/creditare de R.N.P. 4813 = 1016
daca au fost
H.G. Protocol 1016 = 2122 cu valoarea amortiz. 2812
predare/primire DAF predate neamortizată =2122
dif.de reevaluare
10582 = 2122
Pr-vb promovare
cabaline in Trecerea cabalinelor din La pretul stabilit
categoria Herghelia categoria dresaj in categoria prin O.M.
Nationala Herghelia Nationala 21342=7589
Decont valoric
46151=47595
47595=1016
Cheltuieli intretinere cai din In limita sumelor
categoria Herghelia Nationala 46152=7589 incasate
Cabaline declasati iesiti din

21343 = %
Proces verbal de patrimoniul public si trecuti la
clasare patrimoniul regie % = 21342
De avut in vedere şi rezervele
1015
aprobat de R.N.P. din reevaluari daca e cazul 1016

28135 28136

Proces verbal de Trecerea tineretului cabalin in in rosu cu
trecere a tineretului categoria adulti, altii decat cei valoarea
cabalin in trecuti in Herghelia Nationala, 361 = 711 inregistrata pe
patrimoniu privat al adulti care devin patrimoniu fiecare in parte
RNP – la varsta regiei, la aceleasi varste, cf inregistrarea in
adulta OMADRP nr. 718 din 25 Registrul
octombrie 2006 213X = 1015 mijloacelor fixe
(MFNET), cu nr.
de inventar
Cheltuielile ulterioare cu adultii
patrimoniul regiei se
inregistreaza ca si cheltuiala a
perioadei (Cls. 6)
Dosar de
Scoaterea cailor morti din dif.de reevaluare
mortalitate aprobat
patrimoniul public 10582 = 21342
de MPADR 1016 = 21342
daca au fost
amortiz.
28135=21342
Idem, cu
Scoaterea cailor morti din
Dosar de 1015 = 21343 analiticele
patrimoniul regiei
mortalitate aprobat respective

R.N.P. 28136 = 21343
Dosar de clasare
Scoaterea Cabalinelor moarte 461 = %
aprobat % = 21343
din patrimoniul regiei
Aprobare RNP lista 1015 4481
Cabalinelor ce se
4427
vand 28136
4481 = 7582
Cheltuiel intre
data scoaterii din
patrimoniu si
Factura de vanzare vanzare
4481 = 51211 dif.

de virat la buget
Inregistrare in
rosu la
Transfer cabaline din categoria subunitatea care
Pr-vb transfer Herghelia Nationala 21342=482 preda
in cadrul directiei silvice 482= % Inregistrare in
1016 negru subunitatea
care preia
28135
Transfer cabaline din categoria Inregistrare in

cabaline adulte proprietate rosu la
regie la alte directii silvice subunitatea care
Pr-vb transfer 21343=4812 preda
4812= % Inregistrare in
1015 negru
subunitatea care
preia
28136
Factura vanzare Vanzare cabaline scoase din 461= % La pretul de
categ.H.N. vanzare
4481
4427
4481=7588 Reprezinta
valoarea

cheltuielilor cu
intretinerea
cabalinelor din
momentul
scoaterii pina in
momentul vanzarii
Descarcarea
% = 21343 gestiunii la
28136 valoarea de inv.
1015
Numai in cazul in
care venitul din
vanzare este mai
mare decat
cheltuiala cu
Ordin de plata Plata datoriei catre buget 4481 =51211 intretinerea
Pr-vb transfer Herghelia 21342 =4822 rosu
Nationala in cadrul directiei
Inregistrare in
silvice 4822 = %
rosu
1016

28135
Pr-vb transfer Herghelia 21342=4821 rosu
Nationala la alte directii silvice 4821= % Inregistrare in
1016 rosu
28135
Contravaloare
Subventii pentru terenuri subventii APIA,
Subventii APIA agricole 4451=7419 s.a
Incasare 5121=4451
Proces verbal de Inregistrarea diferentelor din

revaluare apr. reevaluare la mijloacelor fixe
patrimoniul public 2xxx = 10582
Inregistrarea diferentelor din
Proces verbal de reevaluare a amortizarii
revaluare apr. patrimoniu public 10582 = 28xx
Nota
Repartizarea profitului pentru
debiare/creditare
investitii
RNP 4812 = 10685
Nota
Repartizarea profitului pentru
debiare/creditare
rezerve legale
RNP 4812 = 1061
inchiderea conturilor de

cheltuieli 121 = 6xxx
Nota debiare Avizarea catre RNP al
4812 = 121
/creditare RNP rezultatelor nete Profit/pierdere 121 = 4812
inchiderea conturilor de venituri 7xxx = 121
Nota 404 = 4812 , 167
Facturi achitate de RNP din
debiare/creditare = 4812 gar.buna
alocatii bugetare
RNP 4812 = 4751 exec.
Nota 404 = 4812 , 167
Facturi achitate de RNP din
debiare/creditare = 4812 gar.buna
fond de accesibilizare
RNP 4812 =47586 exec.
Reluarea provozionului pentru

NC impozitul amanat 1516 = 78121
Constituirea provizionului ptr.

NC Impozit amanat 6912 = 1516
Nota Constiturea provizionului ptr. 4812 = 15182

debiare/creditare
Fondul de participare
RNP
Reluarea provozionului pentru

NC fondul de participare 15182 = 78122
Factura Investitii din surse proprii % = 4041
-amenajari de terenuri si
213x = 23111
constructii din fonduri
P.V.R.
proprii(denumire obiectiv) 23111
-instalatii tehnice si 213x = 2312
masini(denumire obiectiv) 2312 P.V.R.
44261
Factura -garantia de buna executie 4041 = 167 +TVA
4812 = 4751
Factura Investitii din alocatii bugetare % = 4041 N.D/C. RNP
-denumire obiectiv (CT sau 2122 = 23112
DAF) 23112 P.V.R.
4751 = 1016
P.V.R.
44261 Inreg.patrim.
cf.HG.34/2009
TVA se inreg. In
23112=44261 23112
Factura -garantia de buna executie 4041 = 167
Factura 4812 = 5121ad la
plata factura de catre RNP 4041 = 4812 la ds RNP
47521 = 4812 la
4812 = 47521 la ds RNP
Investitii din surse 4812 = 47586

accesibilizare % = 4041 N.D/C la RNP
-denumire obiectiv( DAF) - la 2122 = 23114
DS 23114 P.V.R. - la DS
47586 = 1016
44261 P.V.R. - la DS
TVA aferent lucrarii - la DS 23114 = 44261
-garantia de buna executie 4041 = 167
Factura Investitii din credite externe 4812 = 4721 la
DAF % = 4041 DS
2122 = 23112
-denumire obiectiv 23112 P.V.R. la DS
4721 = 1016 la
44261 DS
Plata TVA se face
TVA aferent lucrare la DS 23112 = 44261 din fond acces.
-garantia de buna executie 4041 = 167
Factura Investitii din credite externe 4812 = 47521 la

CORECTII TORENTI % = 4041 DS
-denumire obiectiv 23112 2122 = 23112

TVA aferent P.V.R. la DS
44261
23112=44261

4041 = 167 Inregistrare
10685= 1016 valabila pentru
-garantia de buna executie TVA inregistrat
- finalizarea ob inv val pana la data de
patrimoniului public se va 31.12.2011,
majora prin diminuarea rez pt pentru investitii in
inv fd proprii cu TVA achitat de curs
ds
Casari studii SF, Casare proiect 6583 = 2311 Pentru investitii
proiecte SF, alte Anulare fond 475xx = 7583 din surse proprii
investitii in curs din evidentiate in
alte surse (credite 23111 (taxe,
externe, surse proiecte, avize)
bugetare, 6583=23111
accesibilizare)
Contract vanzare- Valoarea terenurilor achiz. in

cumparare vederea impaduririi 2111 = 4622
Ordin de plata Achitare terenuri 4622 = 51211/5311
Contract vanzare-
cumparare Consum fond conservare si

inreg.in patrimoniu 47211=1016
proces verbal de plus de inventar de natura 21xx = 4754
inventariere imobilizarilor
Aviz insotire puieti DS (OS) care pune la 461 = 7011 Livrarea puieti
forestieri pentru dispozitie puierii catre DS/OS care
lucrari de executa lucrari
reconstructie reconstructie
ecologica finantate ecologica
de la bugetul 711 = 3312 Scaderea din
statului gestiune
5121x = 461 Incasarea de la
BS a cval
puietiilor
DS (OS) care utilizeaza puietii 3025 = 4622 ds puieti Receptionare
23112=3025 puieti
4812 RNP = 4751/4722 Utilizare puieti in

4622 = 4812 RNP cadrul lucrarilor
de reconstructie
ecologica
Centrala RNP 5121x = 4751/4722 Incasarea sume
de la BS sau fd
ameliorare
4812 = 5121 x
Plata lucrari catre
ds rec ec
DS care au pus la
dispozitie puieti
4751/4722 = 4812 ds
reconstructie ecol.
Receptie finala 4751/4722=1016
2112=23112/23113 Functie de sursa
de finantare
Inregistrarea stare masiv Concomitent cu

2111=2112 intabulare

Amortizarea investiţiei realizate din fondurile proprii ale regiei
Conform prevederilor art. 5 alin. (3) din HG 1705/2006 “în cazul bunurilor reprezentând
imobilizari finalizate, efectuate din surse proprii de finanţare, acestea vor fi cuprinse în
inventarul bunurilor din domeniul public al statului după recuperarea amortizarii investiţiei,
respectiv la expirarea duratei normale de utilizarea, a contractului de concesiune sau de
închiriere, potrivit prevederilor legale în vigoare, în baza unui act normativ adoptat în acest
sens.”
6811 Cheltuieli privind amortizarea = 28121 Amortizare construcţii proprietate

privata (pentru TVA aferent suportat de RNP pana la data de 31.12.2011)
Inregistrarea investiţiei efectuate din fonduri proprii în patrimoniul public (la finalizarea
perioadei de amortizare sau după caz a perioadei normale de utilizare în baza unui act
normativ adoptat în acest sens).
2122 Construcţii proprietatea publică = 2121 Construcţii proprietate privata
28121 Amortizare construcţii proprietatea privata = 1016 Patrimoniu public
Prezenta monografie contabilă se utilizează pentru investiţiile de natura corecţiilor de

torenţi finanţate din credite externe ale RNP – Romsilva.
Inregistrari generale:
1. Transferul imobilizărilor între structurile RNP:
% = 481ad/ Valoare în roşu a imobilizărilor transferate, la directii silvice

482ad care predă imobilizările
21xxad
23xad
481ad/ = % Valoare în roşu la directii silvice care predă imobilizările

482ad
105ad Valoarea rezervei din reevaluare
% = 481ad/ Valoare în negru a imobilizărilor transferate, la directii silvice

482ad care preia imobilizările
21xxad
23xad
481ad/ = % Valoare în negru la directii silvice care preia imobilizările

482ad
105ad Valoarea rezervei din reevaluare

2. Cedarea sau scoaterea din folosinţă a imobilizărilor corporale:
 Scoaterea din folosinţă (totală sau parţială):
% = 21xxad Valoarea de intrare integrală a imobilizării sau parţială a unei

componente
281xxad Valoarea amortizată
În cazul în care se efectuează dezmembrarea imobilizărilor şi se obţin bunuri de natura

stocurilor:
30xxad = 7588ad Valoarea stocurilor obţinute din dezmembrare

 Cedarea imobilizărilor:
461ad = 7583 Vânzarea imobilizărilor corporale
% = 21xxad Valoare de intrare a imobilizării

3. Transferul surplusului din reevaluare realizat (la cedare sau casare):
105ad = 1065 Soldul diferenţelor pozitive aferente imobilizărilor cedate sau
casate
4. Înregistrare avansurilor acordate pentru achiziţia de imobilizări corporale:
232ad = 404ad Înregistrarea facturii de avans
404ad = 512xad Înregistrarea plăţii efective a avansului
404ad = 232ad Înregistrarea facturii de închidere avans
5. Înregistrarea trecerii imobilizărilor din domeniul public în domeniu privat al statului
8038ad Eliminarea imobilizărilor din patrimoniu public
concesionat
21xxad = 281xad Înregistrarea imobilizărilor la valoare din
inventarul bunurilor din patrimoniu public
6. Înregistrarea veniturilor din productia proprie de imobilizari corporale ( infiintare de rachitarii,
tamplarie pentru constructii, imprejmuiri care se inregistreaza ca imobilizari, masa lemnoasa prelucrata
pentru constructii noi sau modernizari in regie proprie, etc), ca si costul amenajarilor de terenuri realizate
de subunitati
6xxx = % (3x, 4x, Înregistrarea lunar cheltuieli investitilor in regie

5x) proprie
23111 = 722 Înregistrarea lunar investitii in regie proprie
212 = 23111 Înregistrarea mijloace fixe productie proprie
7.2 Imobilizări financiare
7.2.1 Obiectiv
financiare, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile
financiare generale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu
uşurinţă informaţiile privind imobilizările financiare ale RNP.

7.2.2 Clasificare
Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate
entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care RNP este
legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte
împrumuturi.
La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de RNP la

terţi.
În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele

acordate terţilor în baza unor contracte pentru care RNP percepe dobânzi, potrivit legii.
În bilanţ sunt prezentate la imobilizări financiare numai partea cu scadenţa mai mare de un an
din creanţe imobilizate, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe.
7.2.3 Recunoaştere iniţială

RNP recunoaşte un activ financiar atunci şi numai atunci când acesta devine parte la
prevederile contractuale ale instrumentului, ca urmare RNP are dreptul legal de a primi
numerar sau are obligaţia de a plăti.
7.2.4 Evaluarea ulterioară a activelor financiare

Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate
pentru pierdere de valoare.
7.2.5 Metodologie contabilă imobilizări financiare
267 Creanţe imobilizate

1. Acordarea de împrumuturi pe termen lung:
267xad = 512xad Înregistrarea plăţilor reprezentând împrumuturi pe termen
lung
2. Înregistrarea garanţiilor depuse la terţi sau imobilizate în conturi bancare colaterale:
267xad = %
4111ad Valoarea sumelor reţinute
512xad Valoarea depozitelor colaterale
3. Înregistrarea garanţiilor depuse de terţi sau imobilizate în conturi bancare colaterale:
512xad = 267 Valoarea creantelor imobilizate incasate
4. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere:
6863 = 296xad Valoarea sumelor reţinute

296xad = 7863 Valoarea depozitelor colaterale
8 ACTIVE CIRCULANTE
8.1 Recunoaştere şi evaluare
Recunoaştere

Un activ este clasificat ca activ circulant atunci când:
 se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al
ciclului de exploatare al întreprinderii;
 este deţinut în principal în scopul tranzacţionării;
 se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
 reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată peste
termenul de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte active se vor clasifica ca active imobilizate şi vor fi utilizate pe termen lung.
Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi
sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate ale RNP.
Clasificarea activelor RNP, în active curente şi active imobilizate, oferă informaţii utile în
legătură cu lichiditatea şi nevoia de capital circulant.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide,

care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.
În categoria activelor circulante se cuprind:
 stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;
 creanţe;
 investiţii pe termen scurt;
 casa şi conturi la bănci.
Evaluare
Activele circulante se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie. Ajustările de

valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică
valoare dintre cost şi valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului.
8.2 Stocuri
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric, prin folosirea inventarului permanent. În
contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi
cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
8.2.1 Recunoaştere şi evaluare

8.2.1.1 Recunoaştere
Stocurile sunt active circulante:
 deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

 în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus;
 sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
În cadrul stocurilor se cuprind:

 materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese
de schimb şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de exploatare
fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
 materialele de natura obiectelor de inventar;
 mărfurile, şi anume bunurile pe care RNP le cumpără în vederea revânzării;
 ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, care în mod temporar pot fi păstrate de
RNP, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;
 avansuri pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor;
 bunurile aflate în custodie la terţi pentru prelucrare care se înregistrează distinct în
contabilitate, pe categorii de stocuri.
De asemenea, sunt reflectate distinct în contabilitate (în grupa 32 „Stocuri în curs de

aprovizionare”) stocurile cumpărate pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente,
dar care sunt în curs de aprovizionare.
Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi

beneficiilor.
În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid, însă

pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
 bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, se vor înregistrata în activele
RNP (30x=408);
 bunuri cumpărate şi nerecepţionate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii
(32x=401).
În aplicarea celor de mai sus este necesar să se asigure:
 recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în RNP şi înregistrarea acestora la locurile

de depozitare. Bunurile materiale primite în custodie se recepţionează şi se înregistrează
distinct ca intrări în gestiune iar în contabilitate valoarea acestora se evidenţiază în conturi
în afara bilanţului;
 în cazul unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în
mod cert în proprietatea RNP, se procedează astfel:
o bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de

depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
o bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în
gestiune;
Transferul unei imobilizari corporale in categoria de stocuri se va face in baza pct. 3 al art. I din
ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010 si a OMFP 3055, pct 153, care precizeaza:
“153. - (1) Atunci când existã o modificare a utilizãrii unei imobilizãri corporale, în sensul cã
aceasta urmeazã a fi îmbunãtãţitã în perspectiva vânzãrii, la momentul luãrii deciziei privind
modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistreazã transferul activului din categoria
imobilizãri corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistreazã la valoarea neamortizatã
a imobilizãrii. Dacã imobilizarea corporalã a fost reevaluatã, concomitent cu reclasificarea
activului se procedeazã la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
(1^1) În înţelesul alin. (1), transferul poate fi efectuat dacã şi numai dacã existã o modificare
a utilizãrii imobilizãrii, evidenţiatã de începerea modernizãrii, în vederea vânzãrii. Ca urmare,
dacã o entitate decide sã cedeze o imobilizare corporalã fãrã a fi modernizatã, ea continuã sã

o trateze ca imobilizare corporalã pânã la scoaterea sa din evidenţã, şi nu ca element de stoc.
Modernizarea are semnificaţia cheltuielilor ulterioare recunoscute ca o componentã a
activului”.
4.2.1.2. Evaluarea la data intrării în gestiunea RNP

La data intrării în gestiunea RNP, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
 la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

 la cost de producţie – pentru bunurile produse în RNP;
 la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
 la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit, constatate plus la inventariere,
precum şi pentru stocurile care se obţin din dezmembrări, demontări de active imobilizate,
în urma lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, mentenanţă.
Valoarea de aport şi valoarea justă se substituie costului de achiziţie.
Valoarea justă se determină după datele de evidenţă de pe piaţă prin evaluare efectuată de
profesionişti calificaţi în evaluare, avându-se în vedere valoarea realizabilă netă. Valoarea
realizabilă netă a stocurilor este reprezentată de preţul de vânzare estimat care ar putea fi
obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, din care se scad costurile estimate
pentru transformarea stocurilor şi costurile estimate necesare vânzării.
Costul stocurilor include toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care acestea sunt deţinute pentru a fi
utilizate în cadrul proceselor economice.
8.2.1.2 Costul de achiziţie al stocurilor

Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe (cu
excepţia acelora pe care RNP le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de
transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei stocurilor respective.
În costul de achiziţie sunt incluse şi cheltuielile de transport, atunci când funcţia de

aprovizionare este externalizată, de asemenea şi comisioanele, taxele notariale, cheltuieli cu
obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile ce sunt atribuibile direct bunurilor
respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în

sensul reducerii costului de achiziţie al stocurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se

evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”) pe seama
conturilor de terţi (articol contabil 401=609).
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
 rabaturile – se primesc de regulă pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de

vânzare;

 remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferenţial; şi
 risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu
acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.
8.2.1.3 Alte costuri

Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate
pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care sunt deţinute de RNP pentru a fi utilizate
(spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva generală de administraţie a RNP).
8.2.1.4 Valoare justă

Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între
părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Valoarea justă a activelor se determină în baza datelor de evidenţă de pe piaţă, printr-o

evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.
În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a
activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte
metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.
8.2.2 Evaluarea stocurilor la inventar şi prezentarea în bilanţ

Inventarierea fizică a stocurilor se efectuează la intervale regulate (cel puţin anual) şi este
obligatorie pentru a se asigura că toate stocurile există, sunt fizic disponibile şi în scopul de a
asigura evaluarea corectă în situaţiile financiare, în conformitate cu prevederile legale.
La stabilirea valorii de inventar a stocurilor se aplică principiul prudenţei, ţinându-se seama de

toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Ajustări pentru depreciere se vor constata inclusiv pentru stocurile fără mişcare şi cu mişcare
lentă, cu excepţia stocurilor de rezervă.
Activele de natura stocurilor nu vor fi reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea
care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Activele de natura stocurilor se prezintă
la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate.
Valoarea de inventar a stocurilor este valoarea realizabila netă, care reprezintă valoarea
obţinută în urma valorificării stocului (prin utilizare sau vânzare), din care se scad costurile
estimate necesare vânzării.
Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază

distinct în contabilitate, în conturi de ajustări pentru depreciere, stocurile menţinându-se la
valoarea lor de intrare.
Comisiile de inventariere vor analiza vechimea fiecărui element al stocurilor, condiţiile

de depozitare, posibilităţile de folosire sau valorificare si vor propune ajustarea
acestora după cum urmează:

Vechimea stocurilor Deprecieri in % din Valoare
individuala
- intre 12 luni si 24 luni 50 %
- peste 24 luni 100 %
Valorile rezultate vor putea fi ajustate luându-se in considerare si estimarea valorii

realizabile nete.
Scăderea din patrimoniu si înregistrarea pe cheltuieli a valorii stocurilor depreciate,

atunci când se constata ca acestea nu mai pot fi consumate sau valorificate, se vor efectua
numai cu aprobarea Comitetului Director, pentru valorile in limita prevederilor Regulamentului
privind organizarea, funcţionarea, atribuţiile şi limitele de competenţă ale organelor de
conducere ale unităţilor din structura Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, in vigoare la
data Hotararii de scadere (la data prezentului manual, aceasta este precizata la „Art.46.
“Aprobă trecerea pe costuri a valorii stocurilor de produse depreciate ireversibil, aflate în
gestiunea unităţii şi/sau a creanţelor, în limita a 50.000 lei/obiectiv, daca acestea nu se
datorează vinovăţiei salariaţilor. Analizează şi solicită conducerii RNP-Romsilva aprobare,
în cazul valorilor ai mari de 50.000 lei/obiectiv. În contextul prezentului regulament obiectivul îl
reprezintă entitatea de produse cu aceleaşi caracteristici (gestionar, sortiment, loc de
producere/procurare ş.a.), iar în cazul creanţelor, factura care face obiectul, felul plăţii”).Pentru
sumele care depăşesc aceasta valoare in cursul exerciţiului financiar, aprobarea se va da de
Consiliului de Administraţie.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrãrilor, serviciilor şi al costurilor

perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiarã dupã natura lor se
grupeazã în contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administraţie.
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de

calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, funcţie, centru etc.) încã din
momentul efectuãrii lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective.
Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe
consumate, energia consumatã în scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurãri şi
protecţia socialã etc.), alte cheltuieli directe.
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe
un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga producţie a unei secţii sau a persoanei
juridice în ansamblul ei.
Cheltuielile indirecte cuprind:
- regia fixa de producţie, formatã din cheltuielile indirecte de producţie care rãmân
relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi: amortizarea utilajelor şi
echipamentelor, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi cheltuielile cu conducerea şi
administrarea secţiilor;
- regia variabila de producţie, care consta în cheltuielile indirecte de producţie, care
variaza în raport cu volumul producţiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de
materiale şi forta de munca.
Atunci când costurile de producţie, de prelucrare nu se pot identifica distinct

pentru fiecare produs în parte, acestea se aloca pe baza unor procedee rationale

aplicate cu consecventa (procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul
indicilor de echivalenta, procedeul echivalãrii cantitative a produsului secundar cu
produsul principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare etc.).
Alocarea regiei fixe asupra costurilor pe activităţi şi produse se va face pe baza unui
coeficient de repartizare calculat în funcţie de total cheltuieli directe înregistrate pe activităţile
şi produsele respective.
Regia variabila de producţie consta in acele costuri directe de producţie care variază
direct proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt costurile cu
materiile prime, materialele si forţa de munca.
Cheltuielile generale de administraţie în unităţile din sistemul RNP includ cheltuielile

efectuate în Centrala regiei cât şi cele efectuate în Centrala direcţiilor silvice/ ICAS Bucureşti.
Regia variabila este alocata fiecărei unităţi produsa pe baza folosirii reale a facilitaţilor
productive.
Un proces de producţie poate duce la obţinerea simultana a mai multor produse. Este cazul,
de exemplu, al produselor complementare sau cazul in care un produs este principalul si altul
este un produs secundar.
Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs in parte,
acestea se aloca pe baza unei metode raţionale, aplicate insa cu consecventa si unitar la
toate subunitatile regiei. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare
nesemnificativa(ex. Praf mangal, laturoaie, icre, puiet pastrav s.a.). In aceste cazuri, ele sunt
evaluate la valoarea realizabila neta- in momentul valorificarii - si aceasta valoare se deduce
din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabila a produsului principal nu diferă
in mod semnificativ de costul sau.
In unităţile silvice exista situaţii in care cheltuielile nu se pot identifica distinct pentru fiecare
produs in parte, dar se pot stabili care sunt produsele principale si care sunt cele secundare.
În cadrul stocurilor se cuprind:
 mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau

produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
 materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în
produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
 materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile),
care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de
regulă, în produsul finit;
 materialele de natura obiectelor de inventar;
 produsele, şi anume:
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces

tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în
continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se
livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele

procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul
entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;

- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
 animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (purcei,
mânji, vitei, zimbrii pana la 1 an, fazani şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie,
animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi
animalele pentru producţie – de ex. pentru blană;
 ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii
în condiţiile prevăzute în contracte;
 producţia/ serviciile în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin
toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi
produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În
cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile,
precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.
Contabilitatea stocurilor se ține, de catre fiecare subunitate silvica, cantitativ și valoric prin
folosirea inventarului permanent.
Produse si lucrări in curs sunt reprezentate de mijloacele care sunt deja implicate in
procesul de producţie sau de prelucrare din regie, dar care nu sunt încă incluse in produsele
finite, aşa cum vor fi după terminarea procesului de producţie sau prelucrare.
In unităţile Regiei Naţionale a Pădurii- Romsilva, exemple de producţie si lucrări in curs sunt:
- masa lemnoasa in curs de exploatare si/sau prelucrare( masa lemnoasa din partizi
autorizata spre exploatare, pentru care s-au efectuat cheltuieli de exploatare până la
reprimirea partizii, si neînregistrată ca produs finit, productia neterminata la o partida se
inchide atunci cand lucrarile au fost efectuate in totalitate si s-au obtinut produsele
finite care pot fi valorificate
- seminţele forestiere, culturi de răchita, culturi de puieţii forestieri din pepiniere pina la
varsta cand pot fi scosi si plantati, fazanii, porcii mistreti si zimbrii si cai crescuţi in
captivitate pana a ajunge la vârsta de valorificare/ populare, (respectiv 3-3.5 ani
functie de rasa si de prevederile ORDIN MAP, nr. 718 din 25 octombrie 2006, privind
aprobarea preturilor pentru cabalinele trecute in categoria Herghelia Nationala) ,
păstrăvul din păstrăvarii pana a ajunge la vârsta de valorificare, producţia din atelierele
si din unităţile de prelucrare si valorificare a lemnului si a produselor secundare ale
pădurii, s.a.
Aceste bunuri si semifabricate sunt amplasate in treptele individuale de producţie sau

in depozite intermediare. Evaluarea productiei in curs se va face la costul efectiv
realizat pe baza receptiilor partiale.
In cazul masei lemnoase exploatate, partizi în curs de exploatare, costul efectiv include
valoarea materiei prime, respectiv valoarea APV (calcul similar cu valoarea masei lemnoase
propuse pentru licitatie pe picior), la care se adauga alte costurile efective: costul exploatarii –
respectiv pretul exploatarii prin contracte cu terti, cheltuieli salariale ale echipei de exploatare,
ale padurarului gestionar, cota parte sef district si personal ocol direct implicat/ costuri
combustibili si alte cheltuieli directe de porductie, transport, sortat,s.a.
Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar( şi pentru care nu s-au emis facturi)

pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza la cost, in contul 332 "Servicii in curs de executie",
pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie" (Anexa la
OMFP nr 3055/2009, Sectiunea 8, pct.259, alin (4)). De exemplu: servicii de paza sau de

administrare a padurilor alti detinatori, care se receptioneaza, conform contractului, la alta
perioada decat luna calendaristica.
8.2.3 Recunoaşterea drept cheltuială

Valoarea contabilă a stocurilor va fi recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost
recunoscut venitul corespunzător, atunci când stocurile sunt vândute sau utilizate de RNP.
Metoda utilizată pentru evaluarea stocurilor şi trecerea acestora pe costuri este metoda
costului mediu ponderat iar calculul se va efectua lunar, functie de stocul initial,
cantitati intrate si cantitati iesite din fiecare gestiune, in luna, la nivelul fiecarei
subunitati care intocmeste balanta contabila.
Recunoaşterea drept cheltuiala. Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabila a
stocurilor trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul
corespunzător. Valoarea oricărei diminuări a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si
toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc
diminuarea sau pierderea. Valoarea oricărei stornări a diminuării stocurilor ca urmare a
creşterii valorii realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in
perioada in care stornarea a avut loc
8.2.4 Metodologie contabilă privind stocurile

Prezenta monografie este prezentată fără a include tratamentul contabil al taxei pe valoarea
adăugata pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
1. Achiziţia de materiale de natura stocurilor, conform facturii emise de furnizor:

% = 401ad (sau 32x, pentru stocurile care au fost în curs de
aprovizionare)
30xxad
381ad
2. Recepţia materialelor de natura stocurilor sosite fără factură:
% = 408ad Recepţia materialelor sosite fără factură
30xxad
381ad
408ad = 401ad Înregistrarea facturii primite ulterior recepţiei stocurilor
3. Înregistrarea în valoarea stocurilor a taxelor de import şi a altor taxe (cu excepţia acelora pe
care RNP le poate recupera de la autorităţile fiscale), costurilor de transport, manipulare şi
altor costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri:
30xxad/ = %
381ad 401ad
446ad
4. Înregistrarea stocurilor în curs de achiziţie (facturate şi nerecepţionate):
% = 401ad
322ad
323ad
327ad
328ad
5. Înregistrarea stocurilor aflate la terţi, spre prelucrare:

351ad = 30xx Transmiterea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor
de expediţie, spre prelucrare
30xxad = % Valoarea de intrare a stocului

351ad Valoarea iniţială
401ad Valoarea transportului, costul transformării stocurilor
(reparaţii) etc.
6. Înregistrarea stocurilor aflate la terţi în custodie:
351ad = 30xx Transmiterea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor
de expediţie
30xx = 351ad Reprimirea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor
de expediţie
7. Înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori:
4091ad = 401ad
8. Înregistrarea stocurilor primite cu titlu gratuit, obţinerii de materiale în urma dezmembrării
mijloacelor fixe, modernizări şi lucrări de mentenanţă, conform documentelor justificative:
% = 758xad
30xxad
381ad
9. Înregistrarea vânzării pieselor de schimb şi a deşeurilor obţinute în urma unor dezmembrări
se face pe bază de factură fiscală, respectiv contract de vânzare – cumpărare. În cazul
vânzării de deşeuri acestea se fac pe bază de licitaţii:
371ad = 3xxxad Reclasificarea stocurilor vândute
4111ad = 707 Vânzarea stocurilor
607 = 371 Descărcare din gestiune
10. Înregistrarea recepţiei BCF – urilor (bonuri de combustibil):
5328 = 408ad Recepţia BCF-urilor (facturi nesosite)

4426 = TVA aferentă BCF-urilor
% = 401ad
408ad
4426ad TVA deductibilă/ respectiv
TVA nedeductibilă daca se poate sti cat din benzina se aloca
pentru autoturisme pentru care nu am drept de deducere
Se poate înregistra direct 5328/4426=401 receptie BCF, iar in
cazul alimentarii in baza BCF la statia de combustibil, se obtine
bon nefiscal cu cantitatea, și se face înreg 3022=5328 ( tva- ul
se inregistreaza în functie de prevederile din Normele la CF
(deductibil integral sau partial deductibil – 50%)
11. Înregistrarea consumului BCF – urilor pe baza „Situaţiei centralizatoare privind consumurilor
de carburanţi pe bază de bonuri de valoare” întocmite lunar:
3022 = 5328 Ridicarea benzinei pe bază de BCF

6022ad = 3022 Consumul BCF-urilor (transformarea in combustibil)
Conform Codului Fiscal cheltuielile cu combustibilul sunt separate în cheltuieli deductibile şi

nedeductibile, in procent de 50%, conform legislatiei in vigoare aferente anului 2012, fapt
pentru care sunt utilizate două conturi de cheltuieli. Repartizarea cheltuielilor se face în baza
situatiei emise de serviciul administrativ sau mecanizare, care conţine autovehiculele utilizate
în desfăşurarea activităţii exclusiv pentru operaţiuni de intervenţie către serviciul financiar.

12. Înregistrarea mişcării stocurilor, realizate în cadrul RNP, între unitate şi subunităţile sale,
respectiv intrarea în gestiune:
% = 481ad/
482ad
30xxad
381ad
13. Înregistrarea mişcării stocurilor, în cadrul RNP, între unitate şi subunităţile sale, respectiv
ieşirea din gestiune - in rosu
% = 481ad/
482ad
30xxad
381ad
14. Înregistrarea stocurilor constatate lipsă la inventar sau distruse:
60xx = %
30xxad
381ad
15. Înregistrarea stocurilor constatate plusuri la inventar se efectuează ca stornare a
consumurilor sau descărcărilor de gestiune:
60xx = % În roşu
30xxad
381ad
16. Constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor:
6814 = %
392ad
395ad
397ad
398ad
17. Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor:
% = 7814
392ad
395ad
397ad
398ad
18. Ieşirea din gestiune a stocurilor prin consum sau vânzare:
60xx = %
30xxad
371ad
381ad
19. Înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorilor:
4091ad = 401ad În roşu
20. Înregistrarea ieşirii stocurilor din gestiune prin sponsorizari efectuate de RNP
6588 = %
30xxad
3.......ad
381ad
ACHIZITII DE MATERII PRIME, MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR

Factura Materii prime % = 4011
301
44261
Factura Materiale auxiliare % = 4011
3021
44261
Factura Combustibili,lubrifianti % = 4011 3022 = 44261 pentru 50%
3022
44261
Discount acordat cu tva 4011=767 total

discount
44261=767 in
rosu
Factura Materiale de ambalat % = 4011
3023
44261
Factura Piese de schimb % = 4011
3024
44261
Factura Seminte si materiale de plantat % = 4011
3025
44261

Factura Furaje % = 4011
3026
44261
Factura Uniforme si echipament % = 4011
3027
44261
Factura Alte materiale consumabile % = 4011
3028
44261
Factura Obiecte de inventar % = 4011 concomitent in debitul 8035
303
44261
Factura Animale si pasari % = 4011
361
44261
Factura Marfuri % = 4011
371
44261
Factura Ambalaje % = 4011
381
44261
proces verbal inregistrat plusuri de inventar 602x = 302x in

inventariere materiale rosu
raport inregistrat raport de productie 345/33xx=711
productie

ACHIZITII FRUCTE

Borderou de Fructe de fructe de padure din Operatiunile
achizitii flora spontana contabile la
ocolul care
face achizitia
-Borderou de achizitie fructe de 301 = -la pret de
padure 5421/5311(98%) achizitie
- Retinere impozit 2% pt 4469 (2%) (OMAPDR
persoane fizice care nu sunt 190/2009)
PFA (plata pe CNP) doar pentru
cele din culturi agricole
-Transferul fructelor la centrul 482= 301 -la pret de
de fructe achizitie
-Inregistrarea cheltuielilor cu 601=301 -la pret de
achizitia achizitie
-Inregistrarea altor cheltuieli cu 65891=401 -la pret de
fructele(procesare,ambalare,etc) achizitie a
lucrarilor
-Inregistrarea productie stocata 345 = 711 -la pret de
achizitie a
lucrarilor
-Vanzarea fructelor de padure 411 = 701,4427 -la pret de
vanzare
-descarcarea gest. 711=345 -la pret de
achizitie
fructe+lucrari
in cazul transferurilor catre 411=482
centre de fructe si evidentierea
separata venuturile de catre
fiecare subunitate in parte se
vor aviza prin 482, atit veniturile
cât si cheltuielile.
482=701
- In cazul fructelor/ furaje pentru vanatoare/ cabaline etc. se inregistreaza
direct
pe contul 6585, daca se utilizeaza in aceeasi luna
CONSUMUL DE MATERII PRIME, MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR

Bon consum Materii prime 601 = 301
Bon consum Materiale auxiliare 6021 = 3021
Bon consum Combustibil nedeductibil 60222=30222
Bon consum Combustibili,lubrifianti 60221 =
30221
Bon consum Materiale de ambalat 6023 = 3023

Bon consum Piese de schimb 6024 = 3024
Bon consum Seminte si materiale de plantat 6025 = 3025
Bon consum Furaje 6026 = 3026
Bon consum Uniforme si echipament 6027 = 3027

Tva uniforme personal nesilvic 6352=4427
si indirect productiv:
Bon consum Alte materiale consumabile 6028 = 3028
Bon consum Obiecte de inventar 603 = 303
-Concomitent dare in folosinta a D 8035
obiectelor de inventar
-Transfer obiecte de inventar D8035 / Intrare in gestiune
intre gestiuni C8035 Iesire in gestiune

TRANSFERURI DE MATERIALE

Bon de transfer Materii prime 301=482x DS/OS care da/primeşte,
in rosu/negru.
Bon de transfer Materiale auxiliare 3021=482x
Bon de transfer Combustibili,lubrifianti 3022=482x
Bon de transfer Materiale de ambalat 3023=482x
Bon de transfer Piese de schimb 3024=482x
Nota de Transfer puieti la alta directie 3025=4812

debitare- silvica
creditare
(aviz de concomitent inreg. consum 47211 = 4812 47211 = 4812 in rosu/negru la
insotire) fd.conservare ds transfera/primitoare
Primire prin transfer puieti de la 3025 = 4812 La
alta directie silvica ds care
primeste
Bon de transfer Seminte si materiale de plantat 3025=482x

Bon de transfer Furaje 3026=482x
Bon de transfer Uniforme si echipament 3027=482x
Bon de transfer Alte materiale consumabile 3028=482x
Bon de transfer Transferuri de materiale intre 30xx = 30xx
gestiuni
Bon de transfer Obiecte de inventar din depozit 303=482x
Obiecte de inventar din folosinta 603 = 482 -in rosu la unitatea care preda
(C 8035)
603 = 482 -in negru unitatea care
primeste (D 8035)
Obiecte de inventar in magazie 303 = 482x -in negru unitatea care
primeste
603 = 303 suma in negru
Concomitent D 8035
Transferuri prin
note debitare in
cazul atelierelor

de
reparatii,dacă
funcţionează ca
unităţi distincte
fact,st plata,alte Colectarea cheltuielilor din 60x,64x…=4xx la SDAF
chelt,etc cadrul atelierelor de reparaţii
rapoarte trecerea cheltuielilor la lucrari si 3321=712 la SDAF
prod.confirmate servicii in curs de ex
note debitare transferul lucrarilor de reparatii 3321=482 la SDAF (negru/rosu)
la ocoale
Nota de se inregistreaza de catre ocol cv 6281 =482 la ocol
debitare- .cheltuielilor transmise de catre
creditare SDAF-uri

PRODUCTIA/ SERVICII IN CURS DE EXECUTIE SI PRODUCTIA/ FINITA
In cazul in care se inregistreaza in contabilitatea financiare soldurile si rulajele din

contabilitatea de gestiune, pentru asigurarea corelatiei intre clasa 6, 7 si 121 :
Reluare sold luna precedenta: 711=33x/345
Anulare rulaj sold precedent 711=711, in rosu
Contabilizare sold final luna curenta: In cazul in care se inregistreaza direct

elementele de cost
ale lunii curente- dar fara a asigura corelatiile:
Decontarea Productie in curs de executie % = 711/ 712 pentru servicii

productiei -ingrijire paza si protectie 3310 cu analitic pentru paduri alt
detinator/proprietar
(documentul -seminte forestiere 3311
justificativ va fi -pepiniere 3312
precizat in
-rachitarii 3313
Circuitul
documentelor la -apicultura 3314
nivelul regiei, -fazanerii 3315
pentru fiecare -vanatoare 3316
activitate) -piscicultura 3317
-fructe de padure 3318

-alte produse 3319
Produse finite 345 = 711
Nota: activitatile se pot diversifica pe activitatile RNP, si altele decat cele enumerate, si anume:
cabaline, productie vegetala, prelucrare lemn (gatere), cercetare, proiectare, paza paduri alti
detinatori, administrare alti detinatori, s.a.

Proces verbal Calamitate in pepiniere/ 6711 = 331x

calamitate pastravarie, etc.
CABALINE

Act fatare Inregistrarea produsilor la pret 361=711 Analitice manz, pana la
de cost implinirea varstei cf. OMAPDR
718/2006
Act mutatie Trecerea in alta categorie de 361=711 Inregistrare in rosu
varsta pt.categ.din care iese
361=711 Inregistrare pt.categoria in
care intra
Factura Vanzare cabaline tineret 41111=%
vanzare
7011
4427
711=361 Descarcarea gestiunii la pretul
de cost
Pr-vb transfer Transfer cabaline tineret la alte 361=4822 Inregistrare in rosu

ocoale
in in cadrul directiei silvice
Pr-vb transfer Transfer cabaline tineret la alte 361=4821 Inregistrare in rosu
ocoale
in alte directii silvice
Act moartalitate Mortalitati din tineret cu caracter 711=361 La pret de cost
neimputabil.
Act moartalitate Mortalitati din tineret cu caracter 711=361 La pret de cost
imputabil
Pr-vb imputatie 4282=%
7588
4427
Act moartalitate Pierderi din calamitati 6711=361 La pret de cost
cab.tineret
Bon consum Cheltuieli sector vegetal 6025=3025 Cheltuieli cu seminte
6022=3022 Cheltuieli cu carburanti
Pr-vb Inreg.productie neterminata 3319=711 Totalitatea cheltuielilor cu
insamintare infintarea culturilor
idem-
ferilizare,ierbicidare,recoltare
Nota receptie Receptie produse finite proprii 345=711 La pret de cost
711=3319 Descarcarea gestiunii cu
productia neterminata
Bon consum Consum furaje proprii 3026=345 La pret de cost
6026=3026
Bon consum Consum medicamente 6028=3028 La valoarea receptionata

PASTRAVARII
bon consum colectare chelt diverse:energie 6xx=3xx concomitent
,furaje 3317 =711
trecerea pastravului de la prod 345 = 3317
in curs la prod finit in momentul
vanzarii
aviz /factura vanzarea pastravului de consum 411=701,4427
descarcarea de gestiune- idem 711=345
inregistrari pe solduri

8.3 Creanţe
Creanţele curente sunt înregistrate în evidenţele contabile ale RNP la valoarea nominală,
diminuată cu înregistrarea unor ajustări cu deprecierea activului. Valoarea astfel calculată
reprezintă valoarea realizabilă estimată.
În baza contabilităţii de angajamente, RNP va evidenţia în contabilitate toate creanţele

rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
Creanţele în valută, generate de tranzacţiile RNP, se înregistrează în contabilitate atât în lei,

cât şi în valută. O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită
decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate
atunci când RNP:
 cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;
 împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau
încasate sunt exprimate în valută; sau
 achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii
exprimate în valută.
Creanţele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt
asimilate elementelor exprimate în valută.
Tranzacţiile în valută efectuate de RNP sunt înregistrate iniţial la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi
ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor în valută la cursuri diferite
faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt
înregistrate în contabilitate vor fi recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar.
În situaţia în care creanţa în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit,
întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa în valută
este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care
intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de
schimb survenită în cursul fiecărei luni.
Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor exprimate în lei, în funcţie de
un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele
la care sunt înregistrate în contabilitate vor fi recunoscute în luna în care apar, la alte venituri
sau cheltuieli financiare (conturile 668 „Alte cheltuieli financiare” şi 768 „Alte venituri financiare”
). Atunci când creanţa este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga
diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.
La finele fiecărei luni, creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei

valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz. Această evaluare se efectuează şi pentru creanţele
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, iar diferenţele de
curs rezultate se înregistrează în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli
financiare, după caz.

În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea
probabilă de încasat, pe baza notei intocmite de consilierul juridic, urmata de aprobarea in
comitet director.
În situaţia în care se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se

înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
8.3.1 Creanţe comerciale

Acestea sunt reprezentate de facturi de încasat (contul 411 „Clienţi”), facturi de întocmit (contul
418 „Clienţi – facturi de întocmit”), şi avansuri de la furnizori (contul 409 „Furnizori – debitori”).
În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri, serviciile

prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate (privind imputaţii telefonice, vânzare
caiete de sarcini, refacturare utilităţi etc.).
În contabilitatea analitică, clienţii se grupează în clienţi interni şi clienţi externi, iar în cadrul
acestora pe fiecare terţ pe termene scadente de încasare.
Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se
evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit”), pe baza
documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
De asemenea, RNP evidenţiază distinct în contabilitate creanţele incerte (contul 4118 „Clienţi
incerţi sau în litigiu”).
8.3.2 Avansurile acordate furnizorilor

Avansurile acordate furnizorilor pentru bunuri de natura stocurilor şi pentru servicii, exclusiv
servicii aferente imobilizărilor, se înregistrează în contabilitate în contul 409 „Furnizori -
debitori”. În momentul în care prestările au fost efectuate, plăţile în avans sunt compensate
prin conturile de furnizori.
8.3.3 Contabilitatea creanţelor faţă de personal

Creanţele faţă de personal cuprind avansuri achitate personalului, valoarea echipamentelor de
protecţie suportate de personal, avansuri nedecontate în termen, imputaţii asupra personalului
şi alte debite în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile contractului colectiv de
muncă.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi

echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi
penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de
personalul RNP se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul (cont 4282 „Alte
creanţe în legătură cu personalul”).
8.3.4 Contabilitatea creanţelor faţă de bugetul consolidat al

statului
În activitatea RNP pot apărea creanţe faţă de bugetul consolidat al statului datorate activităţilor
curente (TVA de recuperat, impozit pe profit etc.) sau diferenţelor apărute între viramentele
efectuate şi obligaţiile înregistrate şi declarate.

RNP poate înregistra creanţe reprezentând TVA neexigibilă provenită din înregistrarea
cheltuielilor şi achiziţiilor înaintea datei facturii pentru respectarea fidelă în fiecare perioadă a
costurilor aferente.
8.3.5 Subvenţiile de primit

Subvenţiile de primit de către RNP se înregistrează în contabilitate în conturi distincte (contul
445 „Subvenţii”). Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări
finanţate din subvenţii sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din
sumele reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile RNP, în
contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.
Dacă la sfârşitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe
din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează, astfel încât veniturile şi cheltuielile
financiare aferente să nu influenţeze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.
În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operaţiunilor să respecte clauzele

cuprinse în contractele încheiate şi legislaţia în vigoare.
8.3.6 Contabilitatea decontărilor din cadrul grupului

Cuprinde operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune,
precum şi decontările între unitati cu personalitate juridica si RNP sau intre acestea.
RNP îşi propune ca următoarele tranzacţii cu unitati cu personalitate juridica să fi prezentate:
 cumpărări sau vânzări de proprietăţi imobiliare sau de alte active imobilizate;

 prestare sau primire de servicii;
 contracte de leasing;
 transferuri de activităţi de cercetare şi dezvoltare;
 transferuri de licenţe;
 transferuri în cadrul contractelor de finanţare (împrumuturi şi aporturi de capital în numerar
sau în natură);
 furnizarea de garanţii;
 decontarea datoriilor în numele filialei neincluse în consolidare sau de către filiala neinclusă
în consolidare în numele Grupului.
 şi altele
Decontările între unităţile din cadrul RNP: parcuri nationale

si naturale/ ICAS/ Muzeul cinegetic Posada/ si altele care
pot aparea
Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul Grupului cuprinde operaţiile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii
debitoare cât şi a celei creditoare.
Înregistrarea în contabilitate a creanţelor din relaţiile cu Grupul, între unitate şi subunităţi

proprii precum şi din relaţiile între subunităţi, se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 45
„Grup şi asociaţi”.

Aplicarea devine operativa incepand cu anul 2012, in cazul in care se primeste avizarea
de la Ministerul Finantelor Publice.
8.3.7 Debitori diverşi

Creanţele RNP faţă de alţi terţi, alţii decât clienţii, personalul propriu şi societăţi din cadrul
grupului, se înregistrează în conturile de debitori diverşi (cont 461 „Debitori diverşi”).
8.3.8 Deprecierea creanţelor

Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu
ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere.
Evaluarea la inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare. Diferenţele

constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a
creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.
Pentru toate activele de natura creanţelor devenite incerte, pe baza experienţei şi a

raţionamentelor profesionale privind derularea activităţilor economice anterioare, este necesar
ca o dată cu finalizarea acţiunii de inventariere anuală să se propună constituirea de ajustări
(conturile 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi”, 495 „Ajustări pentru
deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului” şi 496 „Ajustări pentru deprecierea
creanţelor – debitori diverşi”), cu avizul departamentului juridic, în funcţie de vechimea
acestora de la data scadenţei si in urma aprobarii CD si functie de prevederile legislatiei in
vigoare (Cod fiscal, s.a.)
Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
În perioadele următoare, la finele fiecărui exerciţiu sau la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, în
urma analizării ajustărilor constituite pentru deprecierea acestora, acestea se reglează, astfel:
 în situaţia în care deprecierea este superioară ajustării constituite, se constituie o ajustare

suplimentară;
 în cazul în care deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite, diferenţa se
deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri;
 cu ocazia anulării unei ajustări, la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, ajustările constituite
se înregistrează la venituri.
Evaluarea la data bilanţului a creanţelor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în

funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională
a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările

pentru pierdere de valoare.
8.3.9 Scoaterea din evidenţă a creanţelor

În cazul în care există creanţe care nu au putut fi încasate pană la termenul de prescriere sau
până la finalizarea procedurii de faliment a debitorilor, acestea vor fi scoase din evidenţă.
Scăderea din evidenţă a creanţelor a căror termene de încasare sunt prescrise se va efectua
după ce RNP obţine documente care demonstrează că au fost întreprinse toate demersurile

legale pentru decontarea acestora, functie de limitele aprobate prin ROF, după aprobarea CD/
Consiliului de Administraţie.
Aceste creanţe se vor înregistra în contul 8034 „Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare”.
Creantele reprezintă atat facturile emise si neîncasate care se refera la livrări de produse,
prestări de servicii si executări de lucrări, cat si alţi debitori. Creanţele se înregistrează la
valoarea lor nominala.
Aceste elemente fiind monetare se reevaluează in situaţia in care valorile stabilite sunt
exprimate in valuta, conform prevederilor OMFP 3055/2009, lunar.
Pentru creanţele devenite incerte, pe baza raţionamentului profesional si a experienţei

din activitatea anterioara, odată cu finalizarea acţiunii de inventariere anuală, se vor
recunoaste ajustari in funcţie de vechimea acestora de la data scadentei astfel:
- intre 12-18 luni 50%.
- peste 18 luni 100%
Creantele vor fi recunoscute in situatiile financiare la valoarea posibila de incasat.
Din punct de vedere fiscal se va respecta prevederile Codului fiscal in vigoare, respectiv
considerarea deductibilitatii acestora.
Prin scadenta se înţelege termenul in cadrul căruia debitorul trebuia sa achite suma datorata
stabilita in contract.
Functie de prevederile de competentele prevazute in ROF, scăderea din evidenta si

înregistrarea pe cheltuieli a creanţelor incerte se va face cu aprobarea Comitetul director
pentru creanţele în limita a 50.000 lei/obiectiv, daca acestea nu se datorează vinovăţiei
salariaţilor si cu aprobarea Consiliului de Administraţie în cazul valorilor ai mari de 50.000
lei/obiectiv, dupa parcurgerea tuturor etapelor pentru recuperarea creantelor (executare
judecatoreasca, faliment etc).
În contextul prezentului regulament obiectivul îl reprezintă factura care face obiectul plăţii,
functie de prevederile ROF in vigoare.
8.3.10 Metodologie contabilă privind creanţele

adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
1. Înregistrarea facturilor emise de RNP pentru bunurile livrate sau serviciile prestate:
4111ad = 70X
2. Înregistrarea prestaţiilor pentru care nu a putut fi emisă factura în cursul lunii în care au fost
efectuate acestea:
418ad = 70X
3. Înregistrarea veniturilor în avans sau de realizat, aferente perioadelor / exerciţiilor financiare
ulterioare:
4111ad = 4727
4. Înregistrarea avansurilor facturate clienţilor:
4111ad = %

419ad
4427
5. Decontarea avansurilor încasate de la clienţi: se storneaza operatiunea de la pct. 4
6. Înregistrarea creanţelor reactivate:
4111ad = 754
7. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente clienţilor în valută, rezultate la
încasarea creanţei, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului
financiar:
4111ad = 765
8. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente clienţilor în valută, rezultate la
încasarea creanţei, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului
financiar:
665 = 4111ad
9. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor clienţi exprimate în lei,
a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea acestora,
cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:
4111ad = 768
10. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor clienţi exprimate în
lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea
acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:
668 = 4111ad
11. Înregistrarea rezultatului favorabil care provine din corectarea erorilor contabile semnificative
aferente exerciţiilor financiare precedente:
4111ad = 1174
12. Înregistrarea refacturării de cheltuieli cu utilităţile, telefonie, energie etc.:
(sau 4111ad = 7588/4427 daca factura initiala a fost
4111ad = 461ad/ 4282 inregistrata integral pe cheltuiala si TVA-ul s-a dedus)
13. Înregistrarea avansurilor acordate furnizorilor, în baza facturilor, inclusiv tva:
% = 401ad
4092ad
44261
14. Decontarea cu furnizorii pe baza avansurilor primite: storno operatiune anterioara
15. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta acordate
furnizorilor, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea
exerciţiului financiar:
4092 ad = 765
16. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor in valuta acordate
furnizorilor, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea
665 = 4092 ad
17. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente avansurilor acordate furnizorilor
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate cu
ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:
4092 ad = 768
18. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor acordate
furnizorilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului
financiar:
668 = 4092 ad
19. Înregistrarea altor creanţe în legătură cu personalul (chirii, avansuri nejustificate, sporuri şi
adaosuri necuvenite, imputaţii si alte debite, valoarea tichetelor de tratament şi odihnă, a
tichetelor şi biletelor de călătorie etc.):
4282ad = %

4382ad Ajutoare acordate necuvenite
532ad Valoarea tichetelor de tratament şi odihnă
542ad Valoarea avansurilor nejustificate
706 Contravaloarea chiriilor
708 Imputaţii
4427 Tva aferent
20. Înregistrarea sumelor reprezentând impozitul pe profit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit
legii:
441 = 758
21. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între TVA deductibilă mai mare (4426)
şi TVA colectată (4427).
4812 = 4424 Transmitere TVA de incasat de către directie
4423 = 4812 Transmitere TVA de plata către CENTRALA RNP
22. Înregistrarea TVA încasată de la bugetul statului sau compensată în perioadele următoare cu
TVA de plată (4423) sau cu alte taxe şi impozite, potrivit legii:
5121ad/ = 4424
4423
23. Înregistrarea dreptului de subvenţii pentru investiţii sau pentru venituri, în baza avizului sau
comunicării primite din partea unei autorităţi sau instituţii a statului, care acordă subvenţia:
 Comunicarea subvenţiei de primit:
445xad = %
47xxad Valoarea subvenţiei pentru investiţii de primit
741xad Valoarea subvenţiei pentru venituri, din anul
curent
 Primirea efectivă a subvenţiei:
5121ad = 445xad
24. Înregistrarea pagubelor, a lipsurilor de inventar sau deteriorărilor imputate terţilor (cu
excepţia furturilor cu autor neidentificat):
461ad = 7581
25. Înregistrarea despăgubirilor şi a penalităţilor datorate de terţi (altele decât cele faţă de clienţi
şi personalul propriu):
461ad = 7581
26. Înregistrarea veniturilor obţinute din vânzarea activelor imobilizate:
461ad = 7583
27. Înregistrarea debitelor reactivate:
461ad = 754
28. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi în
valută, rezultate la încasarea debitului, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la
sfârşitul exerciţiului financiar:
461ad = 765
29. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi în
valută, rezultate la încasarea debitului, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la
sfârşitul exerciţiului financiar:
665 = 461ad
30. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la
decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea
461ad = 768

31. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la
decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea
668 = 461ad
32. Înregistrarea dobânzilor datorate de debitorii diverşi:
461ad = 766
33. Înregistrarea rezultatului favorabil care provine din corectarea erorilor contabile semnificative
aferente exerciţiilor financiare precedente:
461ad = 1174
34. Încasarea debitelor:
% = 461ad
512xad
531x
35. Înregistrarea sumelor reprezentând chirii, abonamente, asigurări şi alte cheltuieli efectuate
anticipat:
471ad = 401ad/5121ad/5311
36. Înregistrarea repartizării în perioadele / exerciţiile financiare ulterioare a cheltuielilor, conform
scadenţarelor:
% = 471ad Valoarea cotei de cheltuială aferentă perioadei curente

605
6xx
652
658x
666
Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt
necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 „Decontări din
operaţii în curs de clarificare.
Sumele înregistrate în acest cont vor fi clarificate de către RNP într-un termen de cel mult
trei luni de la data constatării.
37. Înregistrarea plăţilor pentru care în momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua
măsuri de înregistrare definitivă într-un cont, necesitând clarificări suplimentare sau
înregistrarea sumelor de restituit, necuvenite RNP:
473ad = 512xad/5311
38. Înregistrarea sumelor încasate şi necuvenite RNP:
512xad/ = 473ad
5311
39. Înregistrarea sumelor clarificate trecute pe cheltuieli:
6xx = 473ad
40. Înregistrarea clienţilor incerţi sau în litigiu:
4118ad = 4111ad Cu valoarea facturilor devenite incerte sau pentru
care există litigiu creat inclusiv TVA
41. Înregistrarea ajustării de depreciere constatate:
6814 = 49xad Cu valoarea facturilor devenite incerte sau pentru
care există litigiu creat, inclusiv TVA
42. Înregistrarea diminuării sau anulării ajustărilor de depreciere constituite anterior:
49xad = 7814 Valoare cu TVA
41181 = 4427 In rosu, cu valoarea tva si comunicarea catre

agentul economic
43. Înregistrarea creanţelor scăzute din evidenţă, urmare a prescripţiei intervenite sau a unei
hotărâri judecătoreşti: si aprobate CD/CA, functie de prevederile ROF si cele fiscale
654 = 41181/ 461ad (461 pt activ imobilizat), valoare fara TVA

51211 = 41181 incasare
491 = 7814 Reluare la venituri
Specific activitatii RNP:
Gratuitati pentru personal reprezentand lemn de lucru/foc, conform CCM

Produse fasonate:lemn rotund
pt cherestea,lemn rotund pt.
celuloza,lemn de foc,gramezi
Factura craci etc. 4111 = %
-valoare masa
lemnoasa APV+50%
ch de exploatare si
7011 transp
-50% chelt de
exploatare/debitare si
7011 transport
-TVA aferenta sumei
4427 impozabile la sursa
-TVA aferent 50% ch
de exploatare si
4427 transp
Descarcare de gestiune 711 = 345 -la pret de cost
-TVA aferenta sumei
TVA aferent gratuitatii 6351 = 4111 impozabile la sursa
Impozit gratuitate suportat de
unitate cf CCM/2012 art.179(2) 6352=42812
Restituirea impozitului retinut 42812=5311/5121

-valoare masa
lemnoasa APV+50%
Inregistrarea pe cheltuieli cu ch de exploatare si
salariile a valorii impozabile 6413 = 4212 transp plus
-valoare masa
lemnoasa APV+50%
ch de exploatare si
4212 = 41111 transp
Incasarea de la salariat a -50% chelt de

valorii de 50% ch de exploatare si
exploatare si transp 5311 = 41111 transport+ TVA
Gratuitati pentru
pensionari
silvici
pt cherestea,lemn rotund pt. 4111 = %

craci etc.
-valoare masa
7011 lemnoasa APV
-100% chelt de
7011 exploatare si transport
-TVA aferenta sumei
4427 impozabile la sursa
-TVA aferent 100%
ch de exploatare si
4427 transp
-TVA aferenta sumei
TVA aferent gratuitatii 6351 = 4111 impozabile la sursa
Inregistrarea pe cheltuieli cu -valoare masa
salariile a valorii impozabile 6582 =41111 lemnoasa APV
Inregistrat impozit aferent -16 % din valoare

gratuitatii 5311 = 44421 masa lemnoasa APV
Incasarea de la salariat a -100% chelt de
valorii de 100% ch de exploatare si
exploatare si transp 5311 = 41111 transport+ TVA
CONFISCARI, IMPUTATII, PREJUDICII, AMENZI SILVICE (modificat conform OUG 71/2011)
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*), (Legea nr. 53/2003), (actualizat pana la
data de 30 aprilie 2011*) Codul muncii, ART. 270
(1) Salariaţii rãspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile

contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legãturã cu munca
lor.
(2) Salariaţii nu rãspund de pagubele provocate de forţa majorã sau de alte cauze
neprevãzute şi care nu puteau fi înlãturate şi nici de pagubele care se încadreazã în riscul
normal al serviciului.
(3) În situaţia în care angajatorul constatã cã salariatul sãu a provocat o pagubã din vina şi în
legãturã cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notã de constatare şi evaluare a
pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul pãrţilor, într-un termen care nu va
putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicãrii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul pãrţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai
mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
ART. 275
In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un
termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul
se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila.
Pagubele materiale produse angajatorului se pot recupera si prin Angajamentul de plata,

insusit de catre persoana vinovata, precum si prin alte modalitati prevazute de legislatia in

vigoare.

411 = %
pt cherestea,lemn rotund pt. 4481
Vanzari craci, pomi craciun etc. 4427
Inregistrare cheltuieli efectuate
(custodie, transport, licitatie
etc) 708
Conform deviz justificativ,
valoare egala cu cea din 708 6XX=4xx

Notã de constatare şi
Vanzari evaluare a pagubei,
-Imputatii material lemnos
(RNP+entitati locale- 100%/alti
detinatori - 50% la constituirea
fondului) 42822 = %
7011/4622
4427
concomitent fond
Retinerea din salarii a cons.65843=47211/4
imputatiilor 4211 = 42822 7212
-Lipsuri in gestiune la inventar 42824 = %
7011
4427
-Retinerea din salarii a
imputatiilor 4211 = 42824
Factura -Nereguli exploatare: 4111 = % La MLP = OMMP nr.
1.540 / 2011 (exclusiv
-Prejudiciu de exploatare
factorul K) taxare
7011 inversa, pt valoarea
7581 lemnului.In contul
4427 7581 se inregistreaza
Constituirea fd conservare cu valoarea factorului K
val. Inregistrata in 7581 – fara tva (asimilata
(integral) si 7011 conform penalitatii Art. 137
prevederilor in vigoare (15- alin.(3) b), Cod
25%) 65845=47211 Fiscal,); in cazul in
care se factureaza
unei SC neplatitoare
de tva, se factureaza
valoarea marfii cu tva
- 4427
-Despagubiri (RNP/altii) 4111 = %
708/4622
4427
-Concomitent constituire fd de 65845 = 47211 -100% din valoarea

despagubirii pt.
RNP+propr.publica
regenerare
stat Cod silvic art 33
lit e
-pentru paduri proprietate
privata
4622=47212
-Amenzi silvice L171/2010:
% =
5311/5121
4481
-Penalitati conform contractului

(neexploatare,necuratare,neac 50% din val
hitare in termen) 4111 = 7588 despagubirii
Valorificarea materialelor lemnoase: lemnul de foc şi pomii de Crãciun confiscaţi se

face la preţuri stabilite în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase confiscate,
aprobate anual de conducerea structurii teritoriale competente a autoritãţii publice centrale
care rãspunde de silviculturã (Legea nr. 171 din 16 iulie 2010, privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor silvice).
Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate, rãmase dupã

deducerea cheltuielilor de custodie, organizare a licitaţiei şi transport, dupã caz, precum
şi sumele încasate din plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se gãsesc
sau care nu pot fi identificate, se distribuie, in baza OUG nr. 71 din 31 august 2011, pentru
modificarea unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de
stimulente pentru personalul din sectorul bugetar, astfel:
"Art. 34. - Sumele încasate din plata amenzilor la contravenţiile silvice se varsă la bugetul
de stat, în cazul contravenţiilor săvârşite de către persoanele juridice, sau, după caz, la
bugetul local, pentru contravenţiile săvârşite de către persoanele fizice."
2. La articolul 36, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate, rămase după
deducerea cheltuielilor de custodie, organizarea licitaţiei şi transport, după caz, precum şi
sumele încasate din plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se găsesc
sau care nu pot fi identificate, prevăzute la art. 22 alin. (5), se varsă la bugetul de stat, în
fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, în cazul în care materialul lemnos
provine din fondul forestier proprietate publică a statului, sau la bugetele locale, în cazul în
care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publică/privată a unităţilor
administrativ-teritoriale ori din cel proprietate privată dacă proprietarul este contravenient,
precum şi în cazul materialelor lemnoase abandonate a căror provenienţă nu poate fi stabilită”
În cazul aplicãrii sancţiunii complementare a confiscãrii, pentru materialele lemnoase care

nu se gãsesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii
lor în lei în termenul legal, în numerar sau prin virament, în contul indicat în procesul-verbal.
Calculul contravalorii materialelor lemnoase se face la preţuri de referinţã, pe specii şi
sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, prin

ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, pe baza
preţului pieţei, rezultat prin calcularea mediei ultimelor preţuri de vânzare, comunicate de
administratorii fondului forestier proprietate publicã, care au vândut sortimentul
respectiv în ultimele 6 luni (art.22, alin 6 si 7 din Legea 171/2010)
VANZARI –
I Paduri RNP
Masa lemnoasa pe picior produse 411 = % cei
principale si accidentale I paduri neplatitori de
Factura stat 411 = % TVA
7011 7011
taxare inversa
pentru cei platitori
de TVA 4427
15-25% din
Constituire fond de conservare si pretul mediu /
regenerare paduri stat 65845=47211 mc
Constituire fond de mediu paduri stat

(pentru masa lemnoasa şi/sau a
materialelor lemnoase cu excepţia
lemnelor de foc) 658921=44781

Constituire fond de accesibilizare (Inclusiv pt prod
paduri stat 658711=475851 fasonate)
Factura Masa lemnoasa pe picior produse 411 = % 7011

secundare si accidentale II paduri 411 = % (4427 cei
stat neplatitori de
7011 (taxare TVA)
inversa pentru cei
platitori de TVA)
Constituire fond de mediu paduri stat 658921=44781

Factura Produse fasonate:lemn rotund pt 411 = % 411 = %
cherestea,lemn rotund pt. 7011 taxare
celuloza,lemn de foc,gramezi craci inversa 7011
etc. pentru cei platitori de TVA
4427
cei neplatitori de
TVA
Constituire fond de accesibilizare Idem produse

paduri stat principale
cu excepţia
Constituire fond de mediu paduri stat lemnelor de foc
Factura incasari in avans masa lemnoasa 411 = %

419 4427
taxare inversa cand nu este

platitor de tva
decontarea avansurilor incasate de la 419=411 inclusiv
clienti 411 =419 in rosu tva
419= 4427 in
rosu
411 = %
Vanzari pentru Borderou ML (Bon fiscal si Aviz 7011
populatie insotire) 4427
41111 = %
Comisionul se
calculeaza
Factura Vanatoare /41112
conform
-valoare trofeu cerb,urs,mistret,etc 7011 ordinelor interne
-vanat ranit 7011 RNP „ % la
valoarea
-valoare taxa de organizare 708
tarifului, din
-valoare servicii acordate 708 care se scad
- pensiune completa 708 TVA, cheltuieli
- bauturi 708 protocol,
cartuse, s.a”
- convorbiri telefonice 708
-altele 708
4427

Factura -Scoatere temporara a terenurilor din 4111 = %
FF 706
-in cazul in care
s-a facut
notificare la
4427 ANAF
-Concomitent constituire fd de -50% din
regenerare (cval chirie) 65841 = 47211 valoarea chiriei
- Constituire fd accesib din 50%

chirie scoateri temporare FF 65872=475851
-Pierderile de crestere 4111 = %

706
4427
-Concomitent constituire fd de
regenerare (cval pierderi crestere) 65842 = 47211
-Chirii spatii de
locuit,administrative,cabane de
vanatoare 4111 = %
706
4427
Factura - Vanzari Obiecte de inventar 461 = %

7588
4427
-Vanzari Mijloace fixe 461 = %
7583
4427
-Descarcarea de gestiune % = 21xx
-valoarea
6583 neamortizata
-valoarea
28xx amortizata
-Prestari servicii - paza padurii, 4111 = %
inchirieri de utilaje cu personalul 704
Factura aferent 4427

Factura -Taxa participare licitatii masa 4111 = %
lemnoasa,altele, caiete de sarcini 708
4427
OBS. Constituirea si consumul fondurilor se detaliaza la cap. 8 VENITURI ÎN AVANS si alte
fonduri specifice
II Vanzari din alte proprietati in cadrul contractelor de administrare, in cazul in care OS

actioneaza ca un prestator, actionând in contul proprietarului
Factura -Emiterea facturii catre cumparatorul 4111 = 4622 TVA „Taxare

masei lemnoase licitate inversa”
Factura -Inregistrarea constituirii fondului de 4622 = 47212
conservare in functie de volumul brut 512122= 51211 constituire
vandut si a pretului mediu depozit
512122= 47212 dobanda
aferenta
- Inregistrarea fondului de mediu in 4622 = 44782
functie de valoare Lemn lucru vandut
- Inregistrarea fondului de accesibiliz 4622 = 475852
in functie de valoarea lemnului din
Prod principale si accid I vandut
- Colectarea cheltuielilor efectuate % = 4011
pentru prestarea
serviciilor(paza,lucrari,etc) Gr 6.....
44261
Gr 64 = Gr 42, 43
Gr 6 = Gr 3
- Colectarea cheltuielilor efectuate cu Gr 64 = Gr 42,43

lucrarile de impaduriri si alte lucrari Gr. 6 = Gr. 3
pentru care Codul Silvic prevede
utilizarea fondului de conservare:
- Inregistrarea utilizarii fondului de 47212 = 4622
conservare:
-Facturarea prestarilor de lucrari si 4111 = % factura emisa de
servicii catre beneficiar: 704 os
4427
-Inregistrarea compensarii facturii de 4622 = 4111
prestari servicii:
Incasarea rezultatului negativ, dela 5121 = 4111

proprietar
-Virarea catre beneficiar a rezultatului 4622 = 51211 Conf art.33, alin
pozitiv inregistrat din contractul de 7 Cod silvic
administrare:
- Inregistrarea retinerii impozitului la 47212 = 4469
sursa aferent fondului de conservare:
- Virarea impozitului retinut la sursa: 4469 = 51212
- Virarea catre beneficiar a fondului 47212 = 51212
de conservare neutilizat la sfarsitul
exercitiului financiar
-Virarea catre RNP a fondului de 4812 = 51211
mediu lunar 447582=4812
-Virarea in cont disponibilitati a 512191= 475852 Se constituie
fondului de accesibilizare in 15 zile de cont distinct la
la data incasarii, incazul in care se nivelul ocolului
constituie art5/alin5, Legea 56/2010 silvic
NOTA: Constituirea si utilizarea fondului de conservare in cazul altor detinatori in baza

contractelor de prestari servicii se va face inregistrandu-se tot in contul 4622 fara a mai afecta
cheltuielile si veniturile(nu se mai utilizeaza conturile 65846,74165).
8.4 Investiţii pe termen scurt

8.4.1 Recunoaştere
Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar
pentru RNP şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă
societate.
Activul financiar este orice activ care reprezintă:
 numerar;
 un drept contractual de a încasa numerar sau alte active financiare de la altă societate;
 un drept contractual de a schimba instrumentele financiare cu altă întreprindere, în condiţii
care sunt potenţial favorabile;
 un instrument de capital propriu al unei alte societăţi.
În categoria altor investiţii pe termen scurt intră şi depozitele bancare pe termen scurt.

8.4.2 Evaluarea la achiziţie
La intrarea în RNP, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se
înţelege preţul de cumpărare sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de

schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire.
Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar

comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.
Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate
în contabilitate (evaluare lunară) şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării
depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar,
după caz.
8.4.3 Evaluarea cu ocazia inventarierii

Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca şi active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar,
cu ocazia inventarierii, se reflectă ajustări pentru pierderea de valoare, înregistrate pe seama
cheltuielilor.
8.5 Casa şi conturi la bănci

Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse
la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile RNP, creditele bancare pe termen scurt,
precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile
curente.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate
entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct.
Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.
Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează

distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile
curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la

cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci / casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a

încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de

schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
Operaţiunile de vânzare – cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu

decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la
care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de
curs valutar.

În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, RNP poate solicita deschiderea de
acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de

Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.
Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt
înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării
acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor
plăţi în favoarea RNP, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 „Avansuri de
trezorerie”).
În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în

contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării
avansului.
În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între

conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise

de Banca Naţională a României şi a reglementărilor emise în acest scop.
Cu ocazia inventarierii:
 disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie,

acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ la
valoarea nominală;
 disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii
exerciţiului financiar, la 31 decembrie.
Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de

călătorie, bonurilor cantităţi fixe şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală.
La fiecare dată a bilanţului elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte

elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută)
trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar,
comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau
datoriilor în valută sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de
schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz.
Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi activele / datoriile de primit / de

plătit în sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţială a unui element monetar este
dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.
8.5.1 Metodologie contabilă privind disponibilităţile

Conturi utilizate

1. Înregistrarea plăţilor efectuate de CENTRALA RNP pentru directii silvice şi a transferurilor
bancare către directii silvice:
481ad = 512xad Înregistrarea plăţilor la CENTRALA RNP
% = 481ad Înregistrarea plăţilor efectuate de CENTRALA RNP

40xad
42xad
43xad
44xad
46xad
512xad
2. Înregistrarea tranzacţiilor privind acreditivele deschise la bănci pentru efectuarea de plăţi în
favoarea terţilor:
541ad = 581 Sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de
trezorerie
581 = 541ad Sumele intrate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de

trezorerie
3. Înregistrarea viramentelor de disponibilităţi între conturile de trezorerie:
% = 581 Sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de
trezorerie
512xad
531xad
581 = % Sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de

trezorerie
512xad
531xad
4. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută (la sfârşitul lunii):
% = 765 Diferenţe favorabile

5124
5314
5412
665 = % Diferenţe nefavorabile

5124
5314
5412
9 CHELTUIELI ÎN AVANS
Cheltuielile efectuate în perioada curentă, dar care privesc perioade următoare, se
înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans.
În conturile de cheltuieli în avans se înregistrează, în principal, următoarele:
 chirii;
 abonamente;
 asigurări;
 alte cheltuieli efectuate anticipat.

În contul 471 „Cheltuieli în avans” se înregistrează, de asemenea, achiziţiile de certificate de
emisii de gaze cu efect de seră, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente
unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în
care urmează a se utiliza.
10DATORII
Datoria este „o obligaţie actuală a RNP ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea
căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice”.
O datorie este recunoscută în bilanţ atunci când:
 este probabil ca o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice va rezulta din

lichidarea unei obligaţii prezente; şi
 această valoare poate fi evaluată în mod credibil.
Toate cheltuielile şi datoriile rezultate conform prevederilor legale sau contractuale sunt
înregistrate atunci când se produc, prin aplicarea principiului contabilităţii de angajamente,
indiferent de efectele avute asupra rezultatului perioadei.
În cazul în care datoria este contingentă, aceasta nu va fi recunoscută în bilanţ, deoarece:
 este o obligaţie posibilă, deci nu prezentă, dar care nu respectă condiţiile de recunoaştere
a unui provizion; sau
 este o obligaţie prezentă, dar nu respectă condiţiile de recunoaştere a unei datorii.
Diferenţele în plus care pot apărea în contabilitate referitor la datorii sunt reţinute sub forma
provizioanelor. Aplicând principiul prudentei, diferenţele în minus nu vor fi contabilizate.
Datoriile RNP pot rezulta din tranzacţii derulate în lei sau în valută.
O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă
monedă decât moneda naţională, inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când RNP:
a) cumpără bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;

b) împrumută fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sunt exprimate în valută; sau
c) achiziţionează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în
valută.
O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci
când:
 se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al RNP; sau

 este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
10.1 Datorii pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt sunt înregistrate la data naşterii obligaţiei de plată determinabilă în
unităţi monetare.

Datoriile RNP exprimate în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută,
utilizându-se cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data
efectuării tranzacţiei (naşterii obligaţiei).
Cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este:
 cursul de la data recepţiei bunurilor pentru bunuri achiziţionate de RNP;

 cursul de la data finalizării prestării serviciilor pentru servicii achiziţionate;
 cursul de la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente
similare pe baza cărora se stabileşte contravaloarea serviciilor efectuate pentru prestările
de servicii care determină decontări sau plăţi succesive.
Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi
ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite. Aceste diferenţe pot apărea
la următoarele date:
 Data decontării;
 La sfârşitul lunii;
 La sfârşitul exerciţiului.
Evaluarea la inventar a datoriilor RNP se face la valoarea probabilă de plată. Pentru

elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi
valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de
datorii.
Evaluarea la bilanţ a datoriilor RNP exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie
de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a
României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
10.1.1 Datorii comerciale

Datoriile comerciale se înregistrează în contabilitate ca urmare directă a contabilităţii de
angajamente faţă de furnizorii de bunuri şi servicii sau faţă de clienţii care achită în avans
bunurile şi serviciile care nu au fost încă livrate sau prestate.
Furnizori
Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele
lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitatea RNP (contul 408 „Furnizori
– facturi nesosite”), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a
serviciilor.
RNP evidenţiază datoriile comerciale pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau
juridică.
Avansurile încasate în contul comenzilor de realizat
Avansurile reprezintă încasări, primite în avans de la clienţii RNP, pentru bunurile şi serviciile
care nu au fost încă livrate sau prestate. Din momentul în care livrările şi prestările au fost
efectuate, plăţile în avans sunt compensate prin conturile de clienţi.
Efectele tranzacţiilor şi altor evenimente sunt recunoscute de către RNP atunci când
tranzacţiile şi evenimentele se produc, şi nu pe măsura încasării sau plăţii acestora.

Stingerea datoriilor RNP se face prin: plata în numerar şi echivalente de numerar, transferul
altor active, prestarea serviciilor, înlocuirea cu o alta obligaţie sau transformarea obligaţiei în
capitaluri proprii.
10.1.2 Efecte de comerţ de plătit

Efectele de comerţ sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe decontabile la vedere sau pe
termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă. Sub aspect patrimonial, efectul
încorporează o creanţă transmisibilă o dată cu trecerea acesteia din proprietatea unei
persoane în proprietatea alteia.
Cambia
Obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească o sumă de bani determinată, la

scadenţa specificată. Creditorul, numit trăgător, dă ordin unei alte persoane (numită tras) să
plătească suma de bani la vedere sau la o anumită dată, unei terţe persoane numită
beneficiar.
Biletul la ordin
Efectul comercial prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă
determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului.
Spre deosebire de cambie care este creată la iniţiativa creditorului, biletul la ordin este creat la
iniţiativa debitorului, care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la
prezentarea unui beneficiar, aflat în calitate de creditor. Plata prin bilet la ordin are avantajul
că, la scadenţă, devin titlu executoriu, aceasta înseamnă că dacă debitorul nu şi-a achitat
datoria, creditorul poate să treacă la executarea silită a acestuia, eliminându-se faza
îndelungată a judecăţii şi obţinerii unei hotărâri definitive care să fie ulterior investită cu formula
executorie.
În cazul emiterii unor efecte de comerţ, acestea se vor evidenţia distinct în conturile 403
„Efecte de plătit” şi 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”.
10.1.3 Datorii cu salariaţii şi asimilate

Datoriile cu salariaţii şi asimilate ale RNP privesc drepturile salariale, sporurile, adaosurile,
premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru
incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând
participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură
datorate de RNP personalului angajat pentru munca prestată, precum şi reţinerile din salariile
personalului şi contribuţiile legate de salarii ale RNP faţă de bugetele şi fondurile prevăzute de
lege.
În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea
personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă de către RNP sub formă de
provizion. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime.
În contabilitatea RNP se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei
în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente etc.), precum şi alte
drepturi acordate potrivit legii si CCM in vigoare.
RNP evidenţiază într-un cont distinct şi analitic pe fiecare persoană drepturile de personal
neridicate în termenul legal.

Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte
obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează
numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la

asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru
ajutorul de şomaj.
Contribuţia RNP la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de

sănătate se înregistrează ca alte datorii sociale (contul 4381).
Cuprinde cheltuielile cu salariile si cheltuielile cu asigurările si protecţia sociala, atât pentru

personalul direct productiv, cat si indirect productiv.
 salariile – cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului in suma bruta cat si

alte cheltuieli de personal suportate de regie: premii, indemnizaţii de concediu de
odihna si concediul medical suportat din fondul de salarii, compensarea in bani
pentru concedii neefectuate, indemnizaţii care se acorda salariaţilor la ieşirea la
pensie, la desfacerea contractului de munca ca urmare a reducerii de personal,
cheltuieli cu tichetele de masa, precum si alte drepturi salariale acordate conform
Contractului Colectiv de Muncă acestea evidentiindu-se pe analitice distincte;
 cheltuieli cu personalul implicat in contractele de administrare si paza padurilor
altor detinatori care fac obiectul unor astfel de contracte, vor fi inregistrate in
analitice distincte.
 cheltuieli de asigurări si protecţie socială – se referă la contribuţia unităţii cu privire
la asigurările sociale, la constituirea fondului de şomaj,a fondului de sănătate, a
fondului de garantare precum si alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia
socială, prevăzute in Contractul Colectiv de Muncă si in legislatia in vigoare ;
Cheltuielile cu colaboratorii si zilierii (LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011,privind

exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri),
persoane fizice, nu sunt cuprinse in fondul de salarii.
SALARII, COTE AFERENTE SALARIILOR, GRATUITATI ACORDATE PERSONALULUI

Stat salarii Inregistrare salarii si alte drepturi 6411= 4211
cuvenite personalului
Inregistrare prime reprezentind
Stat de plata participarea salariatilor la profit 643 = 424

Sit.analitica a Tichete de masa distribuite
distribu- salariatilor 642 = 53282
tiei tichetelor de
masa
acordate
salariatilor

4211 =
Stat plata Inregistrare retineri salarii %
(continuare) avansuri acordate 425

impozit pe salarii 4441
contributie indiv.la pensie 43121
contributie indiv.asig.sanatate 4314
contributie indiv.la fd.somaj 43721
retineri din salarii datorii datorate
tertilor 427
retineri datorii ale personalului (in
jos):
debite gestionari 42821
debite taieri ilegale 42822
debite uniforme 42823
alte datorii ale personalului 42824
drepturi de personal neridicate 426
salarii nete achitate pers.prin
caserie 5311
salarii achitate prin cont bancar 51211
Inregistrare cheltuieli cu asig.si
Stat plata prot.soc.
(continuare) Contributia la asig.sociale 6451 = 4311
Contributie la asig.soc.de sanatate 6453 = 43131
Contributie angaj.pentru fond
somaj 6452 = 4371
Contributie unitati la FNUASS 6453 = 43132
Contributia unitatii la fd.garantare a
creantelor salariale 6456 = 4373
Inregistrare concedii medicale din
FNUASS 43132 = 423
fond risc si accidente boli
profdesionale 64582 = 4316
calcul fond
handicap fond handicapati 4% 6358 = 4472 Intreaga obligatie
fond handicap atunci cand 3028 =4011 inregistrare factura
achizitionam produse 6028= 3028 productie
diminuare fond cu cv mat achiz de 6358 = 4472 In rosu cu suma
la unit protejate(in Decl 100 se achizitiei
inreg soldul ct 4472)
achitarea facturii 401 =5121
(Hotarire C.D.) Inregistrare ajutoare materiale
cerere contractului 64581 = 4381
aprobata+stat colectiv de munca(ajutor
plata+ deces,indemnizatie
nastere,cadouri acordate salariati
lor - 8 Martie, l iunie, Paste,
Craciun, din 2% fond CCF art 21(3)
decont cheltuieli c))
Sumele ce depasesc val de 150 lei
pentru copil/angajat si pentru
salariate se includ in fondul de

salarii CCF, art.55(4)
Stat de plata pensionari anticipate si de boala 6415=4215
Salarii personal contracte prestari servicii paduri private

Stat de plata salarii paduri private 6416=4216
Drept natura, gratuitati cazare
Stat de plata cabane silvice(CCM) 6413=4214
Inregistrari obligatii zilieri – Legea 52/2011, OMFP 1439/2011

Registru zilieri. Suma bruta 621=4013
impozit 4013=44422
plata 44422=5121x
Naveta Decont cu bon fiscal 7,5 litrii/100 624=42812 Cu auto propriu,

saptamanala km 42812=5311 fara avans
10.1.4 Datorii din relaţiile cu instituţiile statului
În această categorie sunt incluse:
 datoria cu impozitul pe venit: valoarea impozitului de plată;

 datoria cu impozitul pe profit: valoarea impozitului de plătit determinat în raport de profitul
impozabil al perioadei;
 datoria cu taxa pe valoare adăugata de plătit;
 datoria cu alte impozite, taxe, vărsăminte asimilate.
Înregistrarea datoriilor faţă de bugetul de stat consolidat şi faţă de bugetele locale se

calculează şi înregistrează în contabilitatea RNP în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare.
Impozitul pe profit se determină şi se înregistrează centralizat utilizând conturile 4411

„Impozitul pe profit” şi 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”.
Taxa pe valoarea adăugată se regularizează centralizat după preluarea de la directii silvice a

taxei deductibile şi colectate din perioada de raportare prevăzută în legislaţia fiscală.
Taxele şi impozitele locale se înregistrează la nivelul subunităţilor utilizând analiticele conturilor

446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” şi 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”(la data platii se inregistreaza ca o cheltuiala in avans – 471, urmand ca
lunar sa se regularizeze).
10.1.5 Alte datorii

Dobânzi de plătit
RNP înregistrează datorii reprezentând dobânzi de plătit în baza contabilităţii de angajamente.

Trimestrial, se înregistrează contravaloarea dobânzilor datorate pentru trimestrul în curs în
conformitate cu contractele de finanţare încheiate utilizându-se analiticele conturilor 168
„Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, 5186 „Dobânzi de plătit” şi 5198
„Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.

Creditori diverşi
În categoria de creditori diverşi se înregistrează datoriile curente care nu pot fi încadrate în

categoriile enumerate mai sus, respectiv:
 sumele încasate şi necuvenite;

 sumele datorate terţilor, inclusiv furnizorilor, reprezentând despăgubiri şi penalităţi;
 partea din subvenţii aferente activelor sau veniturilor, de restituit;
 diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la
finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar;
 rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente;
 cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii atunci când nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale;
 alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii.
Pentru datoriile în valută ale RNP aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii
achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele
subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă atât
datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.
De asemenea, în cazul în care RNP are achiziţii în valută, finanţate din sume nerambursabile,
decontate de operatorii economici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenţele de
curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se decontează cu instituţia finanţatoare dacă există
clauze în acest sens, cuprinse în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative
aplicabile. Diferenţele respective se înregistrează în conturi de debitori diverşi sau creditori
diverşi, în relaţie cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.
La fel se procedează şi în cazul datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie
de cursul unei valute.
10.2 Datorii pe termen lung

10.2.1 Sume datorate instituţiilor de credit
Sumele datorate instituţiilor de credit pot fi, după natura lor în raport cu ciclul de exploatare,
curente şi pe termen mediu şi lung, după cum urmează:
 credite bancare pe termen mediu şi lung, al căror obiectiv îl reprezintă realizarea de

investiţii a căror natură le condiţionează modalităţile (durata, rata dobânzii, garanţiile etc.);
 credite bancare pe termen scurt, numite şi curente, care au caracter temporar şi afectează
trezoreria RNP.
Sumele datorate instituţiilor de credit cuprind:
 creditele externe guvernamentale, credite externe garantate de stat;

 creditele bancare curente şi dobânzile aferente;
 alte împrumuturi şi datorii similare.

10.2.2 Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare
Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate
cu acest titlu, potrivit contractelor încheiate de RNP, atunci când contractul de concesiune
stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune iar achitarea acesteia are
termene scadente mai mari de 12 luni de la data încheierii contractului.
Datoriile privind contractele de leasing financiar sunt evidenţiate în analiticele contului 167
„Alte împrumuturi şi datorii asimilate”.
10.2.3 Datorii comerciale pe termen lung

Datoriile comerciale pe termen lung sunt constituite din garanţii de bună execuţie, reţinute sau
constituite pentru furnizorii RNP.
Garanţiile de bună execuţie, reţinute furnizorilor din facturile primite, se înregistrează în

analitice distincte ale contului 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”, concomitent cu
înregistrarea facturii în care s-au consemnat lucrările executate şi garanţiile reţinute, conform
contractului.
10.3 Metodologie contabilă datorii

adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung
1. Acordarea creditului sub formă de linie de credit, pentru plata furnizorilor de imobilizări:
512x = 162x Suma creditelor pe termen lung primite
404 = 512x Plata furnizorilor de imobilizări
404 = 162x Plata furnizori din credit
2. Rambursarea la scadenţă a creditelor pe termen lung primite:
162x = 512x Suma creditelor pe termen lung rambursate
3. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, apărute ca urmare a rambursării sau
evaluării la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau ca urmare a lichidării
împrumuturilor contractate în devize:
162x = 765 Diferenţele favorabile de curs valutar a creditelor în valută
4. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, apărute ca urmare a rambursării sau
evaluării la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau ca urmare a lichidării
împrumuturilor contractate în devize:
665 = 162x Diferenţele nefavorabile de curs valutar a creditelor în valută
5. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii:
666 = 1682 Valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate
6. Achitarea dobânzilor datorate, conform graficului de eşalonare:
1682 = 512x Achitarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate
7. Înregistrarea trecerii creditelor bancare pe termen lung la credite restante (nerambursate la
scadenţă):
1621 = 1622 Suma creditelor pe termen lung nerambursate la scadenţă
8. Înregistrarea rambursării creditelor nerestituite la scadenţă:

1622 = 512x Înregistrarea rambursării creditelor
Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate
9. Încasări de sume, reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate, ce nu fac obiectul

împrumuturilor din obligaţiuni, din credite bancare pe termen lung:
% = 167ad
512 Sumele încasate în conturi bancare ale RNP
401 Garanţiile reţinute furnizorilor de stocuri şi servicii
404 Garanţiile reţinute furnizorilor de imobilizări
10. Înregistrarea bunurilor achiziţionate urmare a contractelor de leasing financiar încheiate :
2311 = 167ad simultan cu inregistrarea dobanzii aferente in Debit 8051
21xxad = 2311 Valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar
11. Rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate, la termenele de restituire prevăzute:
167ad = 512x Rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate
În cazul în care plata pentru garanţia reţinută este efectuată în perioada de garanţie şi a
fost emisă o scrisoare de garanţie bancară în favoarea RNP, scrisoarea se evidenţiază în
conturi extrabilanţiere (8021 „Giruri şi garanţii primite”).
În cazul în care plata pentru garanţia reţinută este efectuată în perioada de garanţie într-un
cont bancar al furnizorului restricţionat în favoarea RNP, valoarea garanţiei se evidenţiază
în conturi extrabilanţiere (8039 „Alte valori în afara bilanţului”).
12. Înregistrarea plăţii ratelor către locator aferente contractelor de leasing financiar:
167ad/4426 = 404 Obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor, emise de

locator, în cazul leasingului financiar
666 = 404 / credit 8051 dobanda lunara

13. Înregistrarea valorii imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau
restituite:
167ad = 21xxad
14. Reflectarea diferenţelor favorabile de curs valutar, pentru sumele primite în devize, rezultate
în urma evaluării la data lichidării datoriilor, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului
financiar:
167ad = 765 Diferenţe favorabile de curs valutar
15. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, pentru sumele primite în devize,
rezultate în urma evaluării la data lichidării datoriilor, la finele lunii, respectiv la închiderea
665 = 167ad Diferenţe nefavorabile de curs valutar
16. Înregistrarea diferenţelor favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se
face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv
la închiderea exerciţiului financiar:
167ad = 768 Diferenţe favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei

17. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii,
respectiv la închiderea exerciţiului financiar:
668 = 167ad Diferenţe nefavorabile, aferente datoriilor exprimate în lei
18. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii:
666 = 1687 Obligaţia de plată a dobânzii
19. Achitarea dobânzilor datorate, conform graficului de eşalonare:
1687 = 512x Sumele achitate reprezentând dobânzile datorate
Contabilitatea datoriilor faţă de salariaţi
20. Înregistrarea salariilor şi altor drepturi cuvenite angajaţilor RNP, inclusiv concedii medicale
suportate de RNP:
641ad = 421
21. Înregistrarea reţinerilor din salariile angajaţilor reprezentând avansuri acordate personalului,
sume opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia
pentru ajutorul de şomaj, garanţii, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri (CAR, sindicat,
pensii facultative, contravaloarea convorbirilor telefonice, garanţii gestionari, chirii, pensii
întreţinere) datorate, drepturi de personal neridicate:
421 = %
425ad Avansuri la salarii acordate
426 Drepturi de personal neridicate
427ad Reţineri datorate terţilor
4312 Contribuţia personalului la asigurări sociale
4314 Contribuţia personalului la asigurări sociale sănătate
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj
4282ad Alte creanţe în legătură cu personalul
444 Impozit pe venit
22. Înregistrarea plăţii salariilor şi altor drepturi cuvenite angajaţilor RNP:
421 = 5121/5311
23. Înregistrarea ajutoarelor materiale (ajutoare de boală pentru incapacitate temporară de
muncă, ajutoare de deces şi alte ajutoare) acordate angajaţilor RNP, potrivit legii şi
contractului colectiv de muncă:
% = 423ad
4311ad FNUASS
4311ad FAAMBP
24. Înregistrarea reţinerilor reprezentând avansuri acordate angajaţilor RNP, sume datorate
terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, impozitul
aferent, precum şi ajutoare materiale neridicate:
423ad = %
425ad
426ad
427ad
431x
4372
444
25. Înregistrarea plăţii ajutoarelor materiale acordate angajaţilor RNP, potrivit legii:
423ad = 5121/5311

26. Înregistrarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate angajaţilor
RNP:
643 = 424
27. Înregistrarea reţinerilor reprezentând sume datorate terţilor, alte reţineri datorate aferente
primelor privind participarea personalului la profit:
424 = %
427ad
4282
4314
444
28. Înregistrarea plăţii primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate
angajaţilor RNP, potrivit legii:
424ad = 5121ad/5311
29. Înregistrarea achitării drepturilor de personal neridicate la termen de angajaţii RNP:
426ad = 5121ad/5311
30. Înregistrarea achitării sumelor datorate de angajaţii RNP către terţi şi care au fost reţinute
personalului:
427ad = 5121ad/5311
31. Înregistrarea achitării în numerar a avansurilor din salariile cuvenite sau virarea acestor
drepturi în conturile de card ale salariaţilor:
425ad = 5121ad/5311
Contabilitatea Impozitului pe profit
32. Înregistrarea impozitului pe profit calculat în conformitate cu legislaţia fiscală privitoare la

impozitul pe profit:
691 = 4411 Sume datorate privind impozitul pe profit
33. Înregistrarea sumelor virate la bugetul statului privind impozitul pe profit:
4411 = 5121 Înregistrarea plăţii impozitului pe profit
Contabilitatea Taxei pe valoarea adăugată
34. Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, rezultată din
achiziţia de bunuri şi servicii, conform prevederilor legale:
4426 = % Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea
adăugată deductibilă
401ad
404ad
5121
5311
542
sau 4427 în cazul în care se aplică taxarea inversă
35. Înregistrarea proratei din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenita nedeductibilă,
conform reglementarilor legale în vigoare:
635 = 4426 TVA nedeductibilă prin aplicarea pro rată
36. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată nedeductibilă, conform reglementărilor legale în
vigoare, aferentă cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit:
635 = 4427 Suma TVA nedeductibilă

37. Compensarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă cu sumele din taxa pe valoarea
adăugată colectată:
4427 = 4426 Compensarea taxei pe valoarea adăugată
38. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată
deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată, rezultând taxa pe valoarea
adăugată de recuperat:
4424 = 4426 Suma taxei pe valoarea adăugată de recuperat
39. Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă vânzărilor
de bunuri, lucrărilor executate, serviciilor prestate, lipsurilor din gestiune imputate
personalului şi taxa pentru avansurile încasate, conform reglementarilor fiscale în vigoare:
% = 4427 Suma taxei pe valoarea adăugată colectată
4111
428
451
453
461
5121
5311
40. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate
pentru consumul propriu, predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum
şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură,
conform reglementarilor fiscale în vigoare:
% = 4427 Suma taxei pe valoarea adăugată colectată
6351
428xx
461
41. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată
colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă, rezultând taxa pe valoarea
adăugată de plată:
4427 = 4423 Suma taxei pe valoarea adăugată de plată
42. Înregistrarea diminuării sau stingerii obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată aferentă
perioadei curente cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioadele precedente:
4423 = 4424 Suma compensată cu taxa pe valoarea adăugată de
recuperat din perioada precedentă
43. Înregistrarea plăţii taxei pe valoarea adăugată către bugetul statului:
4423 = 5121 Achitarea TVA de plată
Contabilitatea Impozitului pe veniturile de natura salariilor
44. Înregistrarea impozitului pe venituri de natura salariilor reţinut din drepturile băneşti cuvenite
beneficiarilor acestor tipuri de venituri, conform prevederilor legale:
% = 444 Înregistrarea impozitului pe venituri
421 - pentru salariaţi
401ad - pentru colaboratori , in baza contractului civil
% = 401 daca sunt PFA-uri platitoare de TVA.
6284
4426
45. Virarea la bugetul statului a impozitului reţinut la sursă pentru veniturile de natura salariilor:

444 = 5121 Plata impozitului reţinut la sursă (cu defalcare pe
44421 – pentru gratuitati si contracte civile -declarabili in D

205
44422 – pentru contracte civile/zilieri platitori de contributii la

bugetul asigurarilor sociale – D 112
+ CAS/ CASS SI SOMAJ, functie de prevederile fiscale in vigoare
621 = 4013
4013 = %
43122 (10.5%) Stat de plata colaboratori persoane fizice (contracte civile)
43722 (0.5%)
44422 (16%)
Impozit aferent gratuitatii pentru pensionari silvici + impozit pe

5311 = 44421
alte venituri ale PF
Contabilitatea Altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
46. Înregistrarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate către bugetul statului sau
bugetele locale (impozitul pe clădiri şi terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozite
şi taxe locale, accize, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc.):
635 = 446 Suma altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate
47. Înregistrarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import:
% = 446 Înregistrarea obligaţiei de plată a taxelor vamale
21x
23x
30x
371
48. Înregistrarea plăţilor efectuate privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:
446 = 5121
49. Înregistrarea taxa gestionare fonduri de vanatoare (cu TVA):
6358 = 4011
(proprietar)
Contabilitatea Fondurilor speciale – taxelor şi vărsămintelor asimilate
50. Înregistrarea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat, în contul unor fonduri datorate conform
prevederilor legale:
635 = 447 Înregistrarea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat
51. Înregistrarea plăţilor pentru stingerea datoriilor constituite:
447 = 5121 Plata datoriilor şi vărsămintelor de efectuat
52. Sume reprezentând fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau
anulate, potrivit legii:
447 = 758 Sume reprezentând fonduri speciale – taxe şi vărsăminte

asimilate, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii
Contabilitatea Altor datorii şi creanţe cu bugetul statului
53. Înregistrarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate bugetului statului:

6581 = 4481 Valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate
bugetului de stat
54. Sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe şi
alte creanţe:
5121 = 4481 Sume restituite de la bugetul de stat
55. Plata obligaţiilor la bugetul statului a sumelor reprezentând alte datorii:
4481 = 5121 Plata obligaţiilor la bugetul statului
Contabilitatea creditorilor diverşi
56. Înregistrarea sumelor încasate şi necuvenite:

% = 4622
5121x
5311
57. Înregistrarea sumelor datorate terţilor reprezentând despăgubiri şi penalităţi:
6581 = 4622
58. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente soldului în valută, înregistrat la
finele lunii sau la sfârşitul exerciţiului financiar:
665 = 4622
59. Partea din subvenţii aferente activelor sau veniturilor, de restituit:
% = 4622
4751x
472x
60. Diferenţele nefavorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute,
înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:
668 = 462
61. Rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:
117 = 462
62. Înregistrarea plăţilor efectuate în contul creditorilor diverşi:
462 = %
512
531
63. Înregistrarea datoriilor prescrise, scutite sau anulate:
462 = 7588
64. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente datoriilor în valută către creditori
diverşi, rezultate la efectuarea plăţii sau cu ocazia evaluării la finele lunii, ori la sfârşitul
462 = 765
65. Sconturile obţinute de la creditori:
462 = 767
66. Diferenţele favorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute,
înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar:

462 = 768
Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
67. Înregistrarea valorilor materiale livrate şi a valorilor băneşti transferate subunităţilor (în
contabilitatea unităţii) sau a celor transferate de la subunităţi la unitate (în contabilitatea
subunităţii):
481 = %
301…303
341
361
371
512
531
68. Înregistrarea valorilor materiale livrate sau a valorilor băneşti transferate între subunităţi (în
contabilitatea subunităţii care a efectuat transferul):
482 = %
301…303
341
361
371
512
531
69. Înregistrarea materiilor, materialelor şi a valorilor băneşti primite de unitate de la subunităţi (în
contabilitatea unităţii) sau a celor primite de subunităţi de la unitate (în contabilitatea
subunităţii):
% = 481
301…303
341
361
371
512
531
70. Înregistrarea materiilor, materialelor şi a valorilor băneşti primite de la alte subunităţi (în
contabilitatea subunităţii care a primit valorile):
% = 482
301…303
341
361
371
512
531
11PROVIZIOANE
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la
data bilanţului:
 este probabil să existe, sau

 este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care
vor apărea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor. Nu se recunosc provizioane

pentru pierderile viitoare din exploatare. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere
valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
11.1 Recunoaştere
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
 RNP are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;

 este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi
 poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
Diferenţa faţă de „datorii contingente”
Distincţia dintre provizioane şi alte obligaţii este conferită de gradul de incertitudine legat de
exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei; nu se constituie
provizioane decât pentru cheltuieli (ieşiri de beneficii) certe. Celelalte reprezintă datorii
contingente.
Datoriile contingente sunt:
 obligaţii posibile, apărute ca urmare a unor evenimente anterioare şi a cărei existenţă va fi

confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau a mai multor evenimente incerte;
 obligaţii curente, care nu pot fi recunoscute deoarece nu este sigură necesitatea existentei
unor surse pentru stingerea lor sau pentru că nu pot fi evaluate fidel.
O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită:
a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă:
 dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);

 din legislaţie; sau
 din alt efect al legii;
b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care RNP se angajează să efectueze plăţi
compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei
entităţi în cazul în care:
 prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie
suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite
responsabilităţi; si
 ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.
Diferenţa faţă de datorii din credite comerciale / cheltuieli angajate

Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau
cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau
valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au
fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost
convenită în mod oficial cu furnizorii; şi
b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de
la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit
oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele
aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii
acestor datorii, elementul de incertitudine este – în general – mult mai redus decât în cazul
provizioanelor.
Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite
comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.
11.2 Prezentare în situaţiile financiare

Aceste provizioane trebuie prezentate în cadrul notelor explicative în măsura în care au o
importanţă semnificativă, conform OMFP nr. 3055/2009. De asemenea, ordinul menţionat
precizează că atunci când o sumă este transferată, la sau de la provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli, următoarele informaţii trebuie prezentate în notele explicative:
 valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;

 sumele transferate, la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
 natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
 valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.
11.3 Reguli specifice categoriilor de provizioane

Provizioanele se constituie pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au
fost constituite pentru elemente cum sunt:
 litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;

 cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind
garanţia acordată clienţilor;
 acţiunile de restructurare;
 pensii şi obligaţii similare;
 dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
 impozite;
 prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale
sau contractuale; şi
 alte provizioane.
Provizioanele pentru restructurare
Se pot constitui în următoarele situaţii:
 vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;

 închiderea unor sedii ale RNP;
 modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;
 reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor
RNP.
Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea

condiţiilor generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale.
RNP are o obligaţie implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare
atunci când sunt îndeplinite condiţiile generale de recunoaştere a provizioanelor şi entitatea:
a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin:
 activitatea sau partea de activitate la care se referă;

 principalele locaţii afectate de planul de restructurare;
 numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii,
distribuţia şi posturile acestora;
 cheltuielile implicate; şi
 data de la care se va implementa planul de restructurare;
b) a provocat celor afectaţi o aşteptare că va realiza restructurarea prin începerea

implementării acelui plan sau prin anunţarea principalelor sale caracteristici celor afectaţi
de acesta.
În cazul în care RNP începe un plan de restructurare sau anunţă principalele sale caracteristici
celor afectaţi numai după data bilanţului, dacă restructurarea este semnificativă şi
neprezentarea ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor
financiare, este necesară prezentarea de informaţii în acest sens.
Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare,

şi anume cele care:
 sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi

 nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii RNP.
Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de:
 recalificarea sau mutarea personalului permanent;

 marketing; sau
 investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie.
Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de

restructurare la data bilanţului.
Provizioanele pentru pensii şi obligaţii similare
Se referă la sumele ce vor fi plătite de RNP după ce angajaţii au părăsit entitatea. Valoarea
provizioanelor pentru pensii se stabileşte de către specialişti în domeniu. La determinarea lor
se tine seama de vârsta, vechimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul RNP.
Provizioane pentru impozite

Se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care
sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relaţia cu statul.
Aceste provizioane pot fi constituite, de exemplu, pentru:
 diferenţe de impozite rezultate din operaţiuni de control nefinalizate;

 impozite pentru care RNP are deschise procese în instanţă;
 rezerve din facilităţi fiscale sau alte rezerve pentru care în legislaţia fiscală există prevederi
referitoare la impozitarea acestora,
 alte situaţii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit.
11.4 Estimarea provizioanelor

Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate. Pentru stabilirea
existentei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile
disponibile.
Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data
bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Cea mai bună estimare a costurilor
necesare stingerii datoriei curente este suma pe care RNP ar plăti-o, în mod raţional, pentru
stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel
moment.
Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în

evaluarea unui provizion.
Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de
către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că
va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună
estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire
de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute.
Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al

acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.
11.5 Monografie contabilă

Principalele operaţiuni privind înregistrările din contabilitate în conturile de provizioane sunt
următoarele:
1. Constituirea provizioanelor pentru litigii la sfârşitul exerciţiului, conform procesului verbal de

inventariere:
6814 = 1511 Constituirea provizionului
2. Înregistrarea pierderii litigiului, în baza unei decizii emise de o instanţă judecătorească şi
plata sumei datorate:
6581 = 462 Constituirea drepturilor cuvenite persoanei care a câştigat

procesul

462 = % Plata sumei datorate
512
531
3. Diminuarea sau anularea provizionului, în baza hotărârilor emise de instanţele judecătoreşti:
1511 = 7812 Diminuarea sau anularea provizionului
4. Constituirea provizioanelor pentru garanţiile acordate clienţilor, pentru dezafectarea
imobilizărilor corporale şi alte operaţiuni similare legate de acestea, pentru restructurare,
pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite, precum şi alte provizioane:
6812 = 151xad Constituirea provizionului
5. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru garanţiile acordate clienţilor, pentru
dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte operaţiuni similare legate de acestea, pentru
restructurare, pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite, precum şi alte provizioane:
151xad = 7812 Reluarea la venit a provizionului
6. De avut în vedere politica privind costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizărilor,
precum şi cele cu restaurarea amplasamentului. Ele se recunosc în valoarea imobilizărilor,
atunci provizionul pentru dezafectare din contul 1513 se înregistrează astfel:
2xx = 1513
12VENITURI ÎN AVANS SI ALTE FONDURI SPECIFICE
În conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009, reprezintă venituri recunoscute înainte de
sfârşitul perioadei de raportare, dar care se referă la perioade de raportare ulterioare.RNP
înregistrează în venituri în avans valorile referitoare la veniturile pentru alocarea capacităţii de
interconexiune, care sunt înregistrate şi încasate în avans.
Subvenţii pentru investiţii -Subvenţiile pentru investiţii se contabilizează potrivit OMFP

3055/2009, in contul 4751 ”Subvenţii pentru investiţii”, fiind recunoscute in situaţiile financiare
numai daca:
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva va respecta condiţiile acordării ei;subvenţia va fi primita

efectiv.
Valoarea de intrare in contabilitate a subvenţiei se bazează pe costul istoric si conform IAS 20,
in funcţie de natura monetara sau nemonetara a acesteia este:

 contravaloarea sumei in bani primite sau de primit in cazul subvenţiilor monetare;
 valoarea justa a activului dobândit, in cazul subvenţiilor nemonetare.
Evaluarea ulterioara: la sfârşitul exerciţiului financiar subvenţiile pentru investiţii se recunosc la

cost istoric.
Pot fi diferentiate doua abordari cuprinzatoare privind modelul contabil al subventiilor

guvernamentale : o abordare bazata pe capital, sub incidenta careia o subventie este creditata
direct din conturile de capitaluri proprii, si o abordare bazata pe pe rezultat, conform careia o
subventie este inclusa in veniturile uneia sau mai multor perioade.
RNP beneficiaza de subventii atit pentru acoperirea unor cheltuieli de exploatare cit si pentru
finantarea unor investitii.
Politica RNP cu privire la aceste subvenţii este aceea de recunoaştere ca venituri pe măsura
înregistrării amortizării în cheltuieli a bunurilor realizate din subvenţii, cu exceptia subventiilor
pentru investitii care la momentul receptiei intra in patrimoniu public si nu se amortizeaza.
RNP beneficiaza, functie de prevederile legale in vigoare, de subventii, alocatii, credite

nerambursabile, fonduri europene s.a.
Venituri înregistrate in avans
In conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009, reprezintă venituri recunoscute înainte de

data închiderii exerciţiului, dar care se refera la un exerciţiu financiar ulterior.
1. Având in vedere particularităţile activitati din ramura silvicultura, Regia Naţională a

Pădurilor - Romsilva Nationala a Padurilor, in conformitate cu prevederile art.33 din
Codul Silvic, constituie fondul de conservare si regenerare a pădurilor.
Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor se constituie din următoarele resurse:
Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor se constituie din următoarele resurse:
 contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a

statului;
 contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase
înainte de vârsta exploatabilităţii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate
temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;
 50% din cuantumul chiriei pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul
forestier proprietate publică a statului;
 contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier
proprietate publică;
 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier
proprietate privată;
 pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului 15-25%
din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse
principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
Naţională a Pădurilor - Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestieră,
nivelul procentului anual se stabileşte, după caz, de ocoalele silvice prevăzute la
art. 10 alin. (2). Această sumă se virează de către cumpărătorii/titularii autorizaţiilor
de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;

 sumele reprezentând cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru
terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;
 sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie,
ecologice şi sociale ale pădurilor;
 alocaţii de la bugetul de stat.
Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru:
 regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri;

 împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate
în scopul împăduririi;
 reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier;
 efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a
culturilor tinere existente;
 efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al
materialelor forestiere de reproducere;
 acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi;
 efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, degajări şi curăţări;
 cumpărarea de terenuri, în conformitate cu metodologia de stabilire a echivalenţei
valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti.
Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele

prevăzute la alin. (2) devin exigibile.
Sursele de constituire a acestui fond sunt:

 venituri din încasarea c/val terenurilor scoase definitiv din fondul forestier;
 venituri din încasarea c/val pierderilor de creştere determinate de exploatarea arborilor
înainte de vârsta exploatabilităţii stabilita prin amenajamentele silvice ;
 venituri din despăgubiri pentru daune produse fondului forestier ;
 venituri din tarife încasate pentru efectele favorabile determinate de funcţiile de protecţie
ale pădurilor ;
 venituri din încasări din valorificarea masei lemnoase pe picior provenite din produsele
principale si accidentale I, (15 % - 25 %).
Conform art. 33 alin. (2) lit. f din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic fondul de conservare
şi regenerare a pãdurilor se constituie şi din „15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate
spre exploatare, provenitã din produse principale şi accidentale I, calculatã la nivelul preţului
mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior; pentru pãdurile proprietate publicã a
statului, nivelul procentului anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestierã, nivelul
procentului anual se stabileşte, dupã caz, de ocoalele silvice prevãzute la art. 10 alin. (2).
Aceastã sumã se vireazã de cãtre cumpãrãtorii/titularii autorizaţiilor de exploatare direct în
contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;”
De asemenea, conform prevederilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic
„preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se stabileşte anual, prin ordin al
conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã.”
 calculul fondului de conservare şi regenerare aferent resursei prevăzute la art. 33 alin. (2)
lit. f din Legea nr. 46/2008 Codul silvic utilizand metoda sutei majorate (exemplu pentru
procent de 20%) :
Fond de conservare = Volum masă lemnoasă * Preţ mediu * 20

120

Inregistrari contabile specifice (cu detalierea pe tipuri de proprietate: de stat si alti
detinatori, ca si tipuri de contracte cu alti detinatori de mai sus, pag 112-115):
Constituire fond de ctv 15 - 25% din valoarea ml. produse principale si

conservare accidentale autoriz.exploatare (RNP/altii) 65845=47211
(4622=47212)
ctv teren scos definitiv din fond forestier prop. Publica 65841=47211
pierderi de crestere 65842=47211
50% din chirie pt ocupare temporara a terenului 65842=47211
despagubiri pt daune produse fondului forestier 65843=47211
ctv fond conservare pt masa lemnoasa aferenta 65846/4622 =

propr. Private (functie de contract) 47212
consum fond impaduriri si regenerari 47211=74161
lucrari de ajutorare si ingrijire a regenerarilor

natuarale 47211=74162
chelt cu calamitati asupra padurii 47211=74163
cumparare terenuri 47211=74164
gospodarirea padurilor propr. Privata 47212=4622
2. Fond de accesibilizare se constituie in baza Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea

fondului forestier naţional.
Fondul de accesibilizare a pădurilor prevăzut la art. 4 alin. (1) se constituie din următoarele
resurse:
a) pana la 10% din valoarea masei lemnoase vândute şi încasate în condiţiile legii,
provenite din produse principale şi accidentale I (procent stabilit prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura)
b) suma cuvenită administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, stabilită
potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Fondul de accesibilizare a pădurilor este un fond purtător de dobândă. Sumele rămase
disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu
aceeaşi destinaţie.
Fondul de accesibilizare a pădurilor se utilizează pentru:
a) proiectarea lucrărilor de construire a drumurilor forestiere;

b) proiectarea lucrărilor de intervenţii de natura investiţiilor la drumurile forestiere existente;
c) executarea lucrărilor de construire a drumurilor forestiere noi;
d) executarea lucrărilor de intervenţii de natura investiţiilor la drumurile forestiere existente.
Finanţarea realizării drumurilor forestiere se asigură din următoarele surse:
a) fondul de accesibilizare a pădurilor;

b) bugetul de stat;
c) alte surse, potrivit legii.
Inregistrari contabile:

Pana la 10% din valoarea ml. produse principale
si accidentale 1 vandute si incasate
658711=475851
50% din chirie scoateri temporare fond forestier 65872=475851
475851 = 4812
Virare la RNP de DS
4812 = 5121
Pentru alte proprietati 4622=475852
Avizare de RNP a platilor din fond accesibilizare 4812 = 47587

– la DS 4041 = 4812
3. Fond mediu – conform Legii nr. 167 din 14 iulie 2010 privind aprobarea Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea art. 13 alin. (2) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu
Surse de constituire:
- o contribuţie de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase

şi/sau a materialelor lemnoase obţinute de cãtre administratorul, respectiv
proprietarul pãdurii, cu excepţia lemnelor de foc, arborilor şi arbuştilor
ornamentali, pomilor de Crãciun, rãchitei şi puieţilor;
- o contribuţie de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea
fondurilor de vânătoare, plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare
Inregistrari contabile specifice fond mediu (corelat cu adresa 11324/09.08.2010);
658921=44781 RNP
Constituire fond din 2% ML
(4622=44782 altii)
ctv 3% din taxa fond vinatoare 65892=4478
4812 = 5121
Plata la RNP de catre DS
4478 = 4812
Legea prevede si o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor

metalice feroase şi neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrãrii, obţinute de
cãtre generatorul deşeurilor, respectiv deţinãtorul bunurilor destinate dezmembrãrii,
persoanã fizicã sau juridicã. Sumele se reţin prin stopaj la sursã de cãtre operatorii
economici care desfãşoarã activitãţi de colectare şi/sau valorificare a deşeurilor, care au
obligaţia sã le vireze la Fondul pentru mediu.
Factura deseuri fier vechi

provenit din casari: 4111=708 (taxare inversa Art.160 CF)
5121 = 4111 (97%)
4728 = 4111 (3%)/ 6358 = 4728
4. Fondul de ameliorare – conform ORDIN MAPAM nr. 499 din 31 iulie 2003, pentru
aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului de

ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, si a hotararilor de guvern de
privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat si public al statului, in
suprafate diverse, si din administrarea a diverse institutii publice, in fondul forestier
proprietate publica a statului si in administrarea Regiei Nationale a Padurilor.
- Reconstructia ecologica prin impadurire a terenurilor degradate predate se

face de cãtre subunitatile Regiei Naţionale a Pãdurilor;
- Cheltuielile necesare impaduririi se suporta din Fondul de ameliorare a
fondului funciar, constituit potrivit Legii nr. 18/1991 , republicatã, şi din alte
surse, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
- Terenurile degradate preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se
scot din evidenta terenurilor cu destinaţie agricolã, se înregistreazã în evidenta
terenurilor cu destinaţie forestierã, se înscriu în amenajamentele silvice şi se
supun regimului silvic
- Receptia lucrarilor finale se face in termen de cca 10 ani, la atingerea starii de
masiv, data la care obiectivul atinge stadiu de a fi considerat padure
Inregistrari contabile specifice:
Fond Contravaluarea lucrari de .

ameliorare impaduriri pe teren degradate din
fond ameliorare
Factura consum fond ameliorare 23113=404 +TVA
incasarea fond ameliorare de la 5121=4722 Concomitent 2311 = 404
minister
plata lucrarilor din fond de 404=5121 404= 4812 achitate de
ameliorare RNP
Garantia de buna executei 404 = 167
Consum din fd ameliorare 4722 = 23113

Alocatii bugetare pentru 47511 = 23112
reconstructie ecologica
Evidenta extracontabila a 4722 = 23113 Receptia finala la
terenurile ameliorate la data atingerea starii de masiv –
receptiei finale, inclusiv tva cca 10 ani
aferent, din surse proprii sau
de la buget

13CAPITAL ŞI REZERVE
13.1 Capitaluri proprii
Definitie si clasificare
Cadrul conceptual pentru întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare defineşte capitalurile

proprii ca interesul rezidual al acţionarilor, în cazul RNP, statul român ca unic proprietar in
activele regiei, după deducerea tuturor datoriilor sale.
Altfel spus, capitalurile proprii sunt văzute ca o valoare rămasă, după deducerea totalului
pasivelor externe din totalul activului, unde:
Activul : reprezintă resursele controlate de RNP ca rezultat al unor evenimente trecute, de la

care se aşteaptă sa genereze beneficii economice viitoare, iar
Pasiv : reprezintă obligaţiile actuale sau viitoare
După natura lor elementele de capital la RNP se pot grupa astfel:
Patrimoniul regiei
Este suma cu care statul se obliga sa contribuie pentru a îndeplini obligaţiile entităţii fata de
creditorii acesteia. Patrimoniul regiei este reflectat la valoarea nominala.
Potrivit art.3 din Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 patrimoniul net al RNP era, la data
aparitiei hotararii, de 92.609.515 lei constituit prin însumarea patrimoniului unităţilor din
structura sa, iar la data de 30.06.2011, in valoare de 105.032.640,97 lei..
Evaluare ulterioara : la sfârşitul exerciţiului financiar, ca tratament contabil de baza, patrimoniul

regiei va fi recunoscut in cadrul situaţiilor financiare la cost istoric.
Patrimoniul public
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Nationala a Padurilor are în administrare si active de

natura patrimoniului public al statului cum ar fi : drumurile forestiere si alte active finanţate din
alocaţii de la bugetul de stat (corectii torenti, credite externe si alte subventii guvernamentale)–
a căror reglementare juridica este prevăzuta prin Legea nr.213 / 1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acestuia si care in prezent figurează atât în activul imobilizat cât şi
in conturile de capitaluri.
Potrivit prevederilor Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active

corporale si necorporale, pentru mijloacele fixe de natura domeniului public nu se calculează si
înregistrează amortizarea.
Pentru aceste mijloace fixe care aparţin proprietarii publice, nu exista prevederi in Standardele
Internaţionale de Contabilitate si nici in Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.3055/2009.
13.2 Rezerve
9.2.1. Rezerve din reevaluare
Aceste rezerve permit sa se pună in evidenta plusurile de valoare degajate prin aplicarea
modelului de reevaluare referitor la derogări de la principiul costului istoric.

In conformitate cu IAS 16 “Imobilizări corporale”, paragraful 39, in cazul in care valoarea
contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluări, aceasta majorare trebuie
înregistrata direct in creditul conturilor de capitaluri proprii si se înscriu in bilanţ distinct, in
cadrul contului “Rezerve din reevaluare”.
Cu toate acestea, majorarea constatata din reevaluare, trebuie recunoscuta ca venit in măsura
in care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscuta
anterior ca o cheltuiala.
O diminuare rezultata din reevaluare trebuie scăzuta direct din orice surplus din reevaluare
corespunzător, in măsura in care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrata anterior ca
surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.
Recunoaştere ulterioara : la sfârşitul exerciţiului financiar, rezervele din reevaluare sunt

recunoscute la costul istoric.
Suma corespunzătoare rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe si terenurilor, care
au fost casate, vândute sau scoase din funcţiune va afecta contul 1065 “Rezerve” reprezentâd
surplusul realizat din rezerve din reevaluare.
9.2.2. Alte rezerve

Rezerve constituite din rezultat
Rezervele sunt surse asimilate capitalurilor proprii reprezentând beneficii capitalizate care nu
sunt generatoare de dividende (in cazul regiei de varsaminte la bugetul statului). Potrivit
O.M.F.P nr. 3055/2009, pentru fiecare rezerva inclusa in masa capitalurilor proprii se va
preciza natura sa si scopul pentru care a fost constituita şi anume :
Rezerve legale - Se constituie anual din profitul brut in cadrul limitelor prevăzute de lege.
Conform Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 si Precizărilor aprobate prin O.M.F.P.nr.298/2002,
la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva , rezerva legala se constituie in procent de 5 % din
profitul brut , pana la limita de 20 % din patrimoniul propriu al regiei.
Retragerile de la rezerva legala sunt permise in limitele legale si numai in următoarele condiţii :
 pentru compensarea unor pierderi din calamitatile naturale, când pierderile nu

sunt acoperite din profitul exerciţiului ; sau
 pentru acoperirea unor pierderi din anul anterior, atunci când acestea nu pot fi
acoperite din profitul exerciţiului ;
Alte rezerve – Se pot constitui facultativ pe seama profitului net pentru : acoperirea unor
pierderi sau pentru alte scopuri potrivit hotărârii Consiliului de Administraţie, ele nefiind
prevăzute de lege sau regulamentul de funcţionare.
13.3 Rezultatul perioadei

Potrivit IAS 8, toate elementele de natura veniturilor si cheltuielilor recunoscute in perioada
curenta, trebuie incluse in determinarea rezultatului net al exerciţiului, cu excepţia cazurilor in
care un alt standard specifica in mod expres altfel.
Rezultatul net trebuie prezentat in contul de profit si pierdere corespunzător perioadei si

conţine următoarele:

 Rezultatul activităţii curente – sunt activităţile curente desfăşurate de regie ca
parte a realizării obiectului de activitate a acesteia, precum si activităţile adiţionale
care deriva din acestea.
Rezultatul activităţii curente poate îmbraca forma profitului sau a pierderii. Potrivit
Cadrului General al IAS, o regie obţine profit sub aspect financiar, doar daca
valoarea financiara a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât
valoarea financiara a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea
distribuirilor şi contribuţiilor către si de la proprietarii afacerii;
şi ,
 Elemente extraordinare. Sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente

sau tranzactii care sunt clar diferite de activităţile curente si care, prin urmare, nu
se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri
sau dezastre naturale.În categoria cheltuielilor extraordinare RNP se vor cuprinde
şi calamităţile din pepiniere, fazanerii, păstrăvării, răchitării,etc.
13.4 Rezultatul reportat

Reprezintă rezultatul sau partea din rezultat a cărei repartizare a fost amânată de către
Consiliul de Administraţie si are o semnificaţie diferenţiată, in sensul ca poate fi pozitiv sau
negativ (creditor sau debitor).
Transferul profitului nerepartizat sau a pierderii nerecuperate in rezultatul reportat se face la

valoarea contabila din momentul transferului.
In situaţiile întocmite la sfârşitul exerciţiului financiar, rezultatul reportat este reflectat la cost
istoric
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (cont contabil 1174)
Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la
exerciţiile financiare precedente.
Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor, după cum urmează:
1) pe seama contului de profit şi pierdere
Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de

profit şi pierdere. Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar
curent se efectuează prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu).
Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de

asemenea, pe seama contului de profit şi pierdere, in procent de maxim 1% din Cifra de
Afaceri a RNP, cu avizarea centralei RNP.
Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar – contabile.

Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile
economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă o
eroare este semnificativă sau nu, se efectuează în context, având în vedere natura sau
valoarea individuală sau cumulată a elementelor.

2) pe seama rezultatului reportat
Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează

pe seama rezultatului reportat.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile
financiare ale RNP pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a
utiliza, sau de a nu utiliza, informaţii credibile care:
 erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;
 ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea
acelor situaţii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile,
ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.
Erorile semnificative sunt acelea care au un asemenea efect semnificativ asupra situaţiilor
financiare aferente unor perioade precedente dacă acesta ar putea influenţa deciziile
economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.
Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea

situaţiilor financiare ale acelor exerciţii şi nici ajustarea informaţiilor comparative prezentate în
situaţiile financiare. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa
financiară, respectiv modificarea poziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.
Utilizarea rezultatului reportat provenit din corectarea erorilor contabile se face numai în cazuri
excepţionale cu aprobarea Consiliului de Administraţie al RNP.
13.5 Metodologie contabilă privind capitalurile proprii

Subscrierea, vărsarea şi majorarea capitalului social
La data curenta la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva nu este societate pe actiuni,

administrand patrimoniu public si privat al statului.
Contabilitatea rezervelor din reevaluare – modificarile OUG 34/2009 sunt exemplificate

la capitolul 16.
1. Înregistrarea plusului de valoare rezultat în urma reevaluării, conform raportului de evaluare:

21x = 105
2. Înregistrarea descreşterii faţă de valoarea contabilă netă, rezultate în urma reevaluării
imobilizărilor corporale:
% = 21x
105
681x
3. Înregistrarea trecerii rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale la rezerve, atunci când
surplusul reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care
s-a constituit rezerva din reevaluare:
105 = 1065
4. Ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizărilor corporale, în
cazul în care reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice:

105 = 281
Contabilitatea rezervelor
5. Profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent repartizat la rezerve în baza
prevederilor legale:
129 = 1061
6. Profitul net realizat în exerciţiile anterioare, repartizat la rezerve, conform hotărârii
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE RNP :
117 = 106x
7. Capitalizarea surplusului din reevaluarea imobilizărilor corporale transferat direct în capitalul
propriu, atunci când acest surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din
evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii
activului în RNP: cu impozitare conform Codului Fiscal
105 = 1065
8. Utilizarea rezervelor legale pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare precedente,
conform hotărârii CONSILIUL DE ADMINISTRATIE RNP :
106x = 1171
Rezultatul reportat
9. Înregistrarea pierderilor contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la

începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat:
1171 = 121
10. Înregistrarea profitului net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul
exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat:
121 = 1171
11. Profitul net realizat în exerciţiile precedente, şi care se repartizează în exerciţiile financiare
următoare pe destinaţiile aprobate de CONSILIUL DE ADMINISTRATIE RNP , potrivit legii:
1171 = %
1068
1171 analitic pierdere an precedent
12. Rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:
1174 = %
401, 404 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea
431, 437, erorilor
438
441
4423
44x
462
13. Înregistrarea veniturilor provenite din înlesniri la plata unor creanţe bugetare:
4xx = %
758x Pentru sumele aferente anului curent
1174 Pentru sumele aferente anilor precedenţi

14. Înregistrarea rezultatului favorabil provenit din corectarea erorilor contabile constatate în
exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:
% = 1174
2xx
3xx
4xx şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea
erorilor
Rezultatul exerciţiului
Principalele operaţiuni privind înregistrările din contabilitate în conturile privind rezultatul

exerciţiului sunt următoarele:
15. Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul perioadei de raportare (lunar):
% = 121
701…786
16. Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul perioadei de raportare (lunar):

121 = %
601…698
17. Transferul soldului contului 121 „Rezultatul exerciţiului” între directii silvice şi CENTRALA
RNP :
481 = 121 Transmitere sold cont 121 de către directii silvice
121 = 481 Preluare sold cont 121 de către CENTRALA RNP (+/-,
functie de pierdere sau profit directie silvica)
18. Înregistrarea repartizării profitului:
129 = %
1061 Constituirea rezervelor legale, la data de 31 decembrie a
exerciţiului de raportare, conform prevederilor legale
1068 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege
(in cazul RNP surse de investitii proprii, )
19. Înregistrarea profitului net obţinut în exerciţiul trecut, a cărui repartizare a fost amânată:
121 = 117
20. Înregistrarea profitului net obţinut în exerciţiul precedent, care a fost repartizat pe destinaţiile
legale:
121 = 129
21. Înregistrarea reportării pierderii realizată în exerciţiul precedent, a cărei decizie de acoperire a
fost amânată:
117 = 121
14MONOGRAFIE PRIVIND PARCURILE NATURALE SI NATIONALE /

ALTE SUBUNITATI CARE ACCESEAZA FONDURI
EUROPENE
14.1 Înregistrarea prefinanţării de încasat (POS)

44532/ prefinantare FEDR = 4753 prefinantare FEDR (fondul a fost ales aleator)

CAZ PROIECT POS
Pentru încasarea sumei aferente prefinanţării Subunitatea (Parc, DS) va transmite la

Autoritatea de Management (AM) dosarul Cererii de prefinanţare care va cuprinde:
a) Contractul de finanţare încheiat între AM si Subunitate (Parc, DS);
b) Contractul de furnizare de bunuri, lucrări încheiat între Subunitate (Parc, DS) şi un operator
economic;
c) Cererea de Prefinanţare în original.
Dosarul Cererii de Prefinanţare se va întocmi în 2 exemplare, din care 1 original va fi transmis

la AM însoţit de Fişa de control a documentului. AM verifica cererea de prefinanţare, iar
Subunitatea (Parc, DS) va primi fondurile aferente prefinanţării în termen maxim de 55 zile
calendaristice de la depunerea dosarului. AM poate cere clarificări suplimentare de la
Subunitate (Parc, DS) printr-o scrisoare de informaţii suplimentare în care este trecut termenul
maxim de transmitere a informaţiilor şi clarificărilor. După finalizarea verificării AM va notifica
Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) pentru efectuarea plăţii către Subunitate (Parc,
DS).
14.2 Încasarea si utilizarea prefinanţării (POS)

1. Incasarea prefinanţării(POS),
512111 trezorerie = 44532/ prefinantare FEDR (%)
2. Utilizarea prefinanţării(POS),
Încasarea prefinanţării in contul de disponibil la Trezorerie
Se face în conformitate cu O.U.G nr.64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor
structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta şi ORDIN MEFP nr. 911 din 10
august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si
a cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in
bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora
pentru obiectivul convergenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 249/2007.
Subunitatea (Parc, DS) plăteşte avansuri sau alte cheltuieli eligibile conform prevederilor
legale. Plata avansului se face pe bază de factură emisă de contractor, vizată de necesitate,
realitate, legalitate, vizata de catre responasabilul tehnic al UIP, de managerul de proiect si de
responsabilul financiar prin aplicarea de ştampilă (Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind
finantele publice). Factura va fi supusă CFP, după care se face ordonanţarea plăţii de către
conducătorul unităţii si de responsabilul financiar prin aplicarea ştampilei „Bun de plată”.
(semnata de reprezentantul legal al Subunitatii (Parc, DS).
Contabilul sef/Economistul va întocmi ordinul de plată după care va fi semnat de persoanele

cu drept de semnătură şi se depune la Trezorerie.
3. Înregistrarea cererii de rambursare(POS)
Cuprinde cheltuielile pe baza documentelor justificative la valoarea totală a cererii:
44532 / FEDR = 47522 / FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)

44534 / TVA = 47523/TVA
44531 / BS = 47512 / BS (%) (procent conform contractului de finantare)

4. Rambursarea prefinantarii(POS)
Se face in baza dosarului cererii de rambursare, % din valoarea cererii de rambursare:
4753/prefinantare FEDR = 44532 / FEDR
5. Încasarea sumei în contul de rambursare

-diferenţă între valoarea Cererii de rambursare şi valoarea prefinanţării reţinută ( % din
prefinantare).
Suma primita in baza cererii de rambursare se va incasa in contul de rambursare deschis la
unitatea bancara
512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%) (procent conform contractului
de finantare)
512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (procent conform contractului
de finantare)
512112 cont rambursare = 44534/ rambursare TVA)
14.3 Înregistrarea utilizarii finanţării (POS)
6. Inregistrarea facturii de lucrari, C+M cu finantare FEDR si BS (eligibile), RNP

(neeligibile)
% = 4041/ furnizor
23117 (sintetic)/ (analitic pe lucrari in balanta POS)
44261x TVA nedeductibil
23117 = 44261x (TVA nedeductibil)- devine patrimoniu public

Tip document: FAN in CONTNET
7. Plata facturi emise de furnizori:
4011,4041(baza+TVA) / furnizori = 512111,512112 - (eligibile)

4011,4041(baza+TVA) / furnizori = 512113 cont bancar curent –(neeligibile)
8. Receptia lucrarilor si inregistrarea lor in categoria mijloacelor fixe:
212, 213, 214/analitic = 23117/analitic lucrare si sursa de finantare
Concomitent se reia la venituri cu valoarea amortizarii lunare
6811 /analitic sursa finantare = 281/analitic FEDR(%) (procent conform contractului de

finantare)
6811 /analitic sursa finantare = 281 /analitic BS(%+TVA) (procent conform contractului
de finantare)
6811 /analitic sursa finantare = 281/ analitic RNP
Consum de fond (sold cont = finantare neconsumata )

47522 / FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)
47512 / BS(%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)
47588/RNP = 75843/ RNP
9. Inregistrarea mijloacelor fixe

prevazute in lista mijloacelor fixe ce urmeaza a fi achizitionate cu finantare FEDR, BS,
(eligibile) RNP (neeligibile):
213 , 214..../analitic = 4041/furnizori

44261 x TVA nedeductibil pe baza facturii cf OUG 34/2009 – (se include in valoarea investitie,
utilizandu-se tip document FAN – in CONTNET)
213 ,214..... /analitic = 44261 x TVA nedeductibil
Mentiune: La incasarea de la buget, in baza Oug 120/2010, se face inregistrarea de la pct.

10..4
Concomitent se reia la venituri cu valoarea amortizarii lunare
6811 /analitic sursa finantare = 281/analitic FEDR(%) (procent conform contractului de

finantare)
6811/ analitic sursa finantare = 281 / analitic BS(%+TVA) (procent conform contractului de
finantare)
6811/ analitic sursa finantare = 281/analitic RNP (in cazul in care sunt neeligibile)
47522 / FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)
47512/ BS(%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)
47588/RNP = 75843/ RNP (in cazul in care sunt neeligibile)
10. Înregistrarea obiectelor de inventar

prevazute in lista produselor ce urmeaza a fi achizitionate in baza cererii de rambursare cu
finantare din FEDR si BS (eligibile) , RNP (neeligibile):
303 /analitic sursa finantare= 4011/ furnizori

44261x TVA deductibil pe baza facturii /tip document FAN
Concomitent se reia la venituri cu valoarea cheltuielii

603/ analitic sursa finantare = 303/ analitic sursa finantare / Tip document FAN
Virarea sumelor reprezentand TVA-ul deductibil din contul curent in contul bancar
aferent proiectului:
581 = 512113/cont bancar curent
512112/cont proiect = 581
Restituirea sumelor( rezultate din TVA-ul deductibil) in contul de disponibil al RNP

47588/RNP = 512113/ cont bancar curent
603 /analitic sursa finantare = 303 /analitic sursa finantare

10.4
Concomitent se reia la venituri cu valoarea obiectelor de inventar date in functiune:
47522/ FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)

47512/ BS (%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)
11. Înregistrare stocurilor de materiale

prevazute in lista produselor ce urmeaza a fi achizitionate in baza cererii de rambursare cu
finantare din FEDR si BS (eligibile) , RNP (neeligibil):

Gr. 30 /analitic cont = 4011/analitic contractori
44261x TVA deductibil pe baza facturii
Gr. 30 /analitic cont = 44261x TVA

10.4

Concomitent se reia la venituri cu valoarea materialelor date in consum :

47588/RNP = 75843/ RNP
12. Înregistrarea cheltuielilor privind stocuri si servicii executate de terti

prevazute in lista serviciilor ce urmeaza a fi contractate cu finantare din FEDR si bugetul de
stat :
Gr 60, 61,62/analitic sursa finantare = 4011/ furnizori

44261x TVA deductibil pe baza facturii Tip document FAN
Gr 60, 61,62/analitic sursa finantare = 44261x TVA

10.4
Concomitent se reia la venituri cu valoarea materialelor date in consum :

47588/ RNP = 75843/ RNP
13. Inregistrarea garantiei de buna executie: (%)

Valoarea garantiei de buna executie retinuta din factura, se inregistreaza conform prevederilor
legale
a) La primirea facturii fiscale de la constructor, in care s-au consemnat garantiile

constituite:

4041/furnizori = 1674 / analitic FEDR, BS
b) Restituirea garantiei se face la data receptiei definitive:
1674/ analitic FEDR, BS =512111,512112 (inregistrarea se efectueaza numai in situatia in

care garantia este efectiv achitata)
4041 /analitic =1674 /analitic FEDR, BS
OBS. Inainte de semnarea contractul, contractorul trebuie sa prezinte scrisoarea de garantie

bancara pentru buna executie in valoare egala cu % de retinere aplicata la valoarea de
contract, emisa de o institutie financiar-bancara.
Se verifica autenticitatea semnaturilor de pe scrisoarea de garantie bancara, printr-o

cerere adresata bancii emitente.
Se inregistreaza valoarea in lei a Scrisorii de garantie in contul 8021,, giruri si garantii

primite’’ (se deschide un analitic pe fiecare contract).
In cazul in care in contract se specifica contul bancar pentru garantie de buna executie a
lucrarii, aceasta se va vira cu ordin de plata in contul mentionat, diminuandu-se plata facturii
cu aceasta garantie.
14. Subventii de incasat de la RNP (cheltuieli neeligibile / cofinantare RNP)
44588/ RNP = 47588 / RNP (la Subunitate/Parc)

65893 = 5121 (se inregistreaza la Centrala RNP)
15. Incasarea sumelor pentru cheltuieli neeligibile in contul de disponibil:
512113/ cont bancar curent = 44588/ RNP
16. Inregistrarea comisioanelor bancare aferente proiectului:
627 /analitic = 512111,512112
Comisioanele bancare se solicita de la RNP (ca si cheltuieli neeligibile, sau eligibile,

functie de proiect)
44588/RNP = 47588/RNP
Incasarea sumelor reprezentand comisioane bancare de la RNP
512113/cont bancar curent = 44588/ RNP
Concomitent
47588 = 75843/RNP
Virarea sumelor reprezentand comisioane bancare din contul curent in contul bancar
17. Inregistrarea veniturilor din dobanzile bancare aferente contului bancar de

prefinantare si rambursare:

512111,512112 = 47522,47261/ sursa finantare (in conturi diferite), in caz de reintregire
sursa
sau
512111,512112 = 766 dobanda in caz de nereintregire
18. Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente proiectelor finantate din fonduri
nerambursabile.
a) Diferente favorabile de curs valutar
512111,512112 = 765
concomitent:
65891 = 475/analitic
b) Diferente nefavorabile de curs valuta
665 = 4726/analitic
4726/analitic = 7588
19. La predarea imobilizarii in patrimoniul public:
475/analitic sursa de finantare = 1016
La finalizarea proiectului imobilizarile corporale vor trece in patrimoniul public cu valoarea

ramasa neamortizata, daca este cazul
(Durata Utila Efectiva din proiect difera de catalog RNP, aceasta va fi egala cu perioada de
finantare a fiecarui proiect, fapt care nu influenteaza fiscal, amortizarea fiind reflectata
concomitent pe venituri si cheltuieli = ca urmare nu ramane valoare neamortizata).
20. Evidenta salarii decontate din proiecte
a) Evidentierea cheltuielii cu salarii si cote la bugetul de stat suportate din proiecte
6411x/ analitic proiect = 4211x/analitic proiect - cu salariul brut / stat pentru persoanele din
proiect, pt nr ore aferente
4211x/ analitic proiect = %

4312x/ analitic proiect - contrib asigurat la asiguari sociale
4372x/ analitic proiect - contrib asigurat la somaj
4314 x/analitic proiect - contrib asigurat la asigurari sociale de sanatate
444x/ analitic proiect - impozit salarii
6451x/ analitic proiect = 4311x/ analitic proiect – contributie angajator la asigurari sociale
6452x / analitic proiect = 4371x/ analitic proiect – contributie angajator la somaj
6453x/ analitic proiect = 43131 x/ analitic proiect – contributie angajator la asigurari sociale
6458x/ analitic proiect = 4316x/ analitic proiect – contributie angajator la fondul de risc si
accidente
6456x/ analitic proiect = 4373x/ analitic proiect - contributie angajator la fondul de garantare
0.85 % FNUASS , (daca in proiect se specifica cheltuielile cu salarizarea – intra tot, conform
legislatiei romanesti – adica inclusiv finantarea FNUASS)
Concomitent

b) Înregistrarea cererii de rambursare a cheltuielilor cu salariile pe baza documentelor

justificative (pontaj, state de plata).

c) Incasarea sumei reprezentad salarii si cote pt bugetul de stat/ bugetul asig de

sanatate in contul de rambursare
512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%)(procent conform contractului de
finantare)
512112 cont rambursare = 44531/rambursare BS(%) (procent conform contractului de
finantare)
d) Virarea salariilor pe carduri:
581/ analitic proiect = 512112/ cont proiect

512113/ cont bancar curent = 581/ analitic proiect
4211x/ analitic proiect = 512113 /cont bancar curent
f) Plata salarii prin casierie
581/analitic proiect = 512112/ cont proiect

53113/casa proiect = 581/analitic proiect
581/ analitic proiect = 53113/casa proiect
53113 casa proiect = 581 analitic proiec
4211/ analitic proiect = 53113 casa proiect
g) Virarea cotelor aferente salariilor la bugetul se stat
43..., 444x / analitic proiect = 512112 /cont proiect
Sau se pot vira total de subunitate si apoi intregii contul curent cu suma totala din contul
bancar proiect
21. Evidentierea cheltuielilor cu deplasarile
6251x / analitic proiect = 5421x/ analitic proiect
Solicitare cerere de rambursare a sumelor aferente deplasarilor
Incasarea sumei in contul de rambursare
512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%)(procent conform contractului

de finantare)
512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (procent conform contractului de

finantare)
Concomitent

Ridicarea de la banca a sumelor aferente deplasarilor si achitarea prin casierie :
581x /analitic = 512112/ cont rambursare

53113 casa proiect/ analitic = 581x/ analitic
5421 x/analitic = 53113 casa proiect/ analitic
14.4 Alte aspecte specifice utilizarii finanţării (POS)

1. Pentru inregistrarea facturilor de cumparare materiale, produse, servicii
se utilizeaza tipul de document ,,Factura cumparare” (FAC), iar pentru facturile pentru
achizitionare imobilizari aferente proiectului se utilizeaza tipul de document ,,Facura
cumparare nedeductibila” (FAN) – programul CONTNET. In cazul folosirii acestui tip de
document se va proceda la inregistrarea contabila :
44261x TVA nedeductibil = 44261x TVA nedeductibil (in rosu)
In decontul TVA 300, TVA nedeductibil nu va fi inregistrat, nu va fi preluat pe rd 26.
2. Acolo unde este trecut „X” va fi creat analitic de catre fiecare parc/ ocol/directie
din RNP pentru fiecare proiect (se va creea o subunitate distincta in programul de
contabilitate. Se intocmeste balanta separata pentru proiecte, separat pentru activitatea
curenta si toate datele vor fi centralizate in balanta totalizatoare - care va contine
evidenta contabila pe proiecte si evidenta contabila a activitatii proprii desfasurata de
catre parc).
3. Pentru fiecare proiect se intocmesc registre separate: de casa, registrul

inventar, registrul mijloacelor fixe (DUE = perioada contract) etc.
4. In cazul aplicarii la finantare externa se va analiza cu mare atentie

prevederile generale privind eligibilitatea cheltuielilor, plecand de la Regulamentele CE
aferente fondului respectiv, pana la POS, astfel incat valoarea sumelor neeligibile ce vor
fi suportate de RNP sa se reduca strict la impozite si taxe neeligibile: TVA, Comisioane
bancare. Se vor respecta cu strictete prevederile contractelor de finantare astfel incat sa
se evite aparitia unor cheltuieli care nu fie considerate eligibile de catre OI si ACP/ AM, si
care sa conduca la un efort al RNP sporit.
5. In cazul in care tva-ul neeligibil platit, aferent cheltuielilor eligibile

efectuate, se restituie de la bugetul statului, prin AM/OI/ACP, conform OUG
120/23.12.2010, se inregistreaza prin nota contabila:
512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (tva conform contractului de

finantare)
6. In cazul obiectelor de inventar , a materiilor prime, materialelor se face
inregistrarea:
303/ analitic sursa finantare = 44261x
Sau:
6357 = 44261x
15CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

În conformitate cu OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme
cu directivele Comunităţilor Economice Europene, contul de profit şi pierdere al RNP va fi
prezentat în formatul listă cu prezentarea cheltuielilor după natura lor. Contul de profit şi

pierdere va cuprinde cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după
natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului.
Veniturile
Veniturile RNP constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii.
Cheltuielile
Cheltuielile RNP constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii.
În contul de profit şi pierdere elementele de venituri şi cheltuieli sunt grupate de către RNP
după activităţi şi natură, respectiv în activitatea curentă defalcată pe activitate din exploatare şi
activitate financiară şi activitate extraordinară.
Prin urmare, RNP va prezenta, în contul de profit şi pierdere, următoarele informaţii minimale:
15.1 Venituri şi cheltuieli din exploatare, rezultatul din

exploatare
Veniturile şi cheltuielile din exploatare sunt realizate în urma desfăşurării activităţilor curente,
care reprezintă toate activităţile desfăşurate de RNP, aşa cum sunt definite în Actele
constitutive la obiectul activităţii, precum şi activităţile conexe în care RNP se angajează şi
care sunt o continuare a activităţilor statutare, incidente acestora sau care rezultă din acestea.
15.1.1 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri netă este formată din totalitatea veniturilor obţinute din vânzarea de bunuri,
lucrări şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale RNP, inclusiv subvenţiile pentru
exploatare aferente cifrei de afaceri, după scăderea reducerilor comerciale incluse în factură
(la data livrării sau ulterior), a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.
În contabilitatea RNP, veniturile din vânzarea de bunuri se înregistrează în momentul predării

bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în
contract, care atestă transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.
RNP recunoaşte veniturile din vânzarea bunurilor în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
 s-au transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din

proprietatea asupra bunurilor;
 RNP nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în
cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
 mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
 este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către RNP;
 costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

RNP înregistrează veniturile din prestări de servicii în contabilitate pe măsura efectuării
acestora. Pentru activitatea RNP prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări
şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.
RNP determină stadiul de execuţie al lucrării pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc
facturile, procese – verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi
recepţia serviciilor prestate.
In cadrul veniturilor Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva se cuprind:
 venituri din valorificarea Produselor specifice fondului forestier, precum şi a celorlalte

bunuri care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică de Romsilva si anume:
 venituri din vinzarea lemnului pe picior şi sub formă de sortimente, precum şi produsele
rezultate prin prelucrarea lemnului;
 din vinzarea arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomi de Crăciun, puieţi forestieri, răcnită
şi împletituri din răchită, mangal de bocşă şi altele de această natură;
 venituri din vanzarea animalelor de interes cinegetic din crescătorii şi din cuprinsul
fondurilor de vânătoare, carnea de vânat, trofeele de vânat şi coarnele căzute în mod
natural, peştele din apele de munte, din păstrăvării, bălţi şi iazuri din fondul forestier,
fructele de pădure, seminţele forestiere, ciupercile comestibile, plantele medicinale şi
aromatice, cultivate şi din flora spontană, răşina şi altele similare.
 venituri din recoltarea, exploatarea, prelucrarea şi valorificarea altor produse
nespecifice fondului forestier
 venituri din exploatarea în regie proprie a lemnului din fondul forestier proprietate
publică a statului.
 venituri din administrarea sau prestarea de servicii silvice, pe bază de contract sau
comandă, după caz, şi pentru suprafeţe de fond forestier proprietate privată sau
aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, perdele forestiere şi vegetaţie forestieră de
pe terenuri din afara fondului forestier naţional.
 venituri din activităţi de creştere a cabalinelor şi a animalelor de blană, acţiuni de
silvoturism şi agrement, de echitaţie şi turism ecvestru, precum şi acţiuni pe
hipodromuri.
 venituri din vânzările de cabaline şi de animale de blană, ia intern şi extern, din
vânzările de produse agricole excedentare, precum şi din alte activităţi şi servicii.
 venituri din actiuni de vânătoare şi de pescuit;
 venituri din taxe de vizitare, precum şi de filmare şi fotografiere a vânatului şi a
peisajului natural;
 venituri din creşterea intensivă a vânatului în spaţii special amenajate;
 venituri din valorificarea materialul lemnos confiscat, sumele obţinute având destinaţia
prevăzută de lege;
 veniturile obţinute din prestările de servicii către proprietarii de păduri private, agenţi
economici si populaţie;
 veniturile obţinute din efectuarea de studii de amenajare a pădurilor, cercetare si
proiectare silvica pentru alţi agenţi economici sau persoane fizice;
 venituri din chirii, redevenţe, locaţii de gestiune;
 veniturile din vânzarea semifabricatelor si produselor reziduale;
 veniturile din vânzarea mărfurilor;
 alte venituri.

 veniturile obţinute din activitati diverse, de natura : taxelor de participare la licitaţie,
etc.In RNP, cheltuielile ce se efectuează in cursul unui an aferente cu paza si protectia
pădurii, sunt recunoscute ca şi cheltuieli ale anului financiar respectiv, aferente
veniturilor din vânzarea masei lemnoase şi se referă la:
 efectuarea unor lucrări de tăieri de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri, elagaj si

ajutorarea regenerării naturale);
 paza pădurii, cheltuieli formate din: salariile pădurarilor, şefilor de district si alt
personal de la ocoalele silvice;
 efectuarea unor lucrări de combatere a bolilor si dăunătorilor pădurii in care se
cuprind: valoarea materialelor de combatere, inclusiv a cheltuielilor de
aprovizionare, depozitare si transport, costul prestaţiilor avio si alte cheltuieli
generate de aceasta acţiune;
 efectuarea unor lucrări de amenajare a pădurilor, executate prin terţi sau cu
mijloace proprii;
 cheltuielile de punere în valoare a masei lemnoase destinată exploatării;
 cheltuieli de exploatare, transport şi de prelucrare a masei lemnoase;
 costul uniformelor de serviciu ale personalului silvic si personalului TESA,
îndreptăţit prin Regulamentul de organizare si funcţionare sa poarte aceasta
uniforma;
 întreţinerea drumurilor forestiere din administrarea ocoalelor silvice;
 perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului silvic si de alta specialitate;
 efectuarea unor lucrări de cercetare aplicativa executate prin I.C.A.S. Bucuresti
sau alţi executanţi;
 constituirea fondului de conservare si regenerare a pădurilor conform art.33 din
codul silvic.
De asemenea, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva înregistrează şi alte cheltuieli aferente

activităţii secundare, cum ar fi:
 cheltuielile efectuate cu recoltarea seminţelor si alte materiale de plantat si

prelucrarea lor;
 costurile efectuate pentru producerea puieţilor necesari pentru împădurirea
suprafeţelor din fondul forestier, precum si a puieţilor ornamentali destinaţi vânzării
către agenţii economici si populaţie;
 costurile efectuate pentru producerea şi recoltarea răchitei (Cheltuielile de
înfiinţare a răchităriei -butaşi, manopera, etc- se înregistrează la imobilizări
corporale
 cheltuielile de întreţinere si îngrijire a familiilor de albine: diverse materiale,
medicamente care se administrează familiilor de albine, salariile apicultorilor si
alte cheltuieli;
 costurile de creştere si întreţinere a fazanilor din crescătorii: furaje, nutreţuri
combinate, medicamente, amortizarea mijloacelor fixe, salariile muncitorilor si alte
cheltuieli;
 cheltuielile efectuate pentru menţinerea efectivului optim de vânat şi de valorificare
a acestuia.
 cheltuielile efectuate pentru întreţinerea efectivelor de păstrăv din păstrăvarii şi la
cel din apele de munte;
 costurile efectuate pentru recoltarea fructelor de pădure si a ciupercilor

comestibile, de producere a împletiturilor de răchita si alte produse din lemn (cozi
unelte, diverse obiecte pentru export si altele)
 alte cheltuieli.
Cheltuielile de exploatare cuprind :
- Cheltuieli cu materii prime si materiale
- Alte cheltuieli materiale
Includ costul de achiziţie al:
 obiectelor de inventar;
 cheltuieli privind materialele nestocate;
 costul de achiziţie al animalelor si pasărilor; şi
 costul de achiziţie al ambalajelor.
Alte cheltuieli externe
Cuprind costul de achiziţie al energiei si apei consumate, inclusiv gaze naturale şi alte fluide.
Cheltuieli privind marfurile
Mărfurile sunt bunuri destinate vânzării, sunt achiziţionate de la terţi si pot fi vândute, de
regulă, fara a fi supuse unei prelucrări suplimentare.
Aceste cheltuieli sunt alcătuite din preţul de cumpărare a mărfurilor precum
şi din costurile necesare pentru punerea lor în vânzare, cum ar fi: cheltuielile de transport si
depozitare, de ambalare si alte cheltuieli accesorii.
Cheltuieli cu personalul
Cuprinde cheltuielile cu salariile si cheltuielile cu asigurările si protecţia sociala, atât pentru
personalul direct productiv, cat si indirect productiv.
 salariile – cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului in suma bruta cat si
alte cheltuieli de personal suportate de regie: premii, indemnizaţii de concediu de
odihna si concediul medical suportat din fondul de salarii, compensarea in bani
pentru concedii neefectuate, indemnizaţii care se acorda salariaţilor la ieşirea la
pensie, la desfacerea contractului de munca ca urmare a reducerii de personal,
cheltuieli cu tichetele de masa, precum si alte drepturi salariale acordate conform
Contractului Colectiv de Muncă acestea evidentiindu-se pe analitice distincte;
 cheltuieli cu personalul implicat in contractele de administrare si paza
padurilor altor detinatori care fac obiectul unor astfel de contracte, vor fi
inregistrate in analitice distincte.
 cheltuieli de asigurări si protecţie socială – se referă la contribuţia unităţii cu privire
la asigurările sociale, la constituirea fondului de şomaj,a fondului de sănătate, a
fondului de garantare precum si alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia
socială, prevăzute in Contractul Colectiv de Muncă si in legislatia in vigoare ;
Alte cheltuieli de exploatare
Aceste cheltuieli includ:
 cheltuieli cu întreţinerea si reparaţiile unde se înregistrează valoarea lucrărilor de

întreţinere si reparaţii executate de terţi. Sunt considerate reparaţii toate acele
cheltuieli efectuate pentru repunerea activului imobilizat în parametri iniţiali şi
restabilirea performanţelor iniţiale spre deosebire de modernizare care
îmbunătăţeşte performanţele iniţiale, extinde durata de viaţă utilă, îmbunătăţeşte
calitatea producţiei sau adoptă un proces de producţie care permite reducerea
substanţială a costurilor de exploatare.
 cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune si chirii datorate sau plătite;
 cheltuieli cu primele de asigurare, unde se evidenţiază valoarea primelor de
asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare;

 cheltuieli cu studii si cercetări, unde se înregistreză valoarea studiilor si
cercetărilor executate de către terţi. In categoria cheltuielilor de cercetare, o
categorie importantă o deţine lucrările de amenajarea pădurilor. RNP a ales ca
politică suportarea pe cheltuieli a costurilor efectuate în fiecare an , având în
vedere faptul că anual se execută lucrări de amenajare pe aproximativ 1/10 din
suprafaţa fondului forestier administrat de RNP.
 cheltuieli privind comisioane si onorarii, unde se înregistrează comisioanele
prevăzute prin contractele de comision, precum si onorariile de consiliere,
contencios, expertizare, precum si alte cheltuieli similare;
 cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, unde se evidenţiază sumele datorate
sau achitate care privesc acţiunile de protocol, reclama si publicitate conform
normelor legale;
 cheltuieli cu transportul de bunuri si personal, unde se evidenţiază valoarea
facturilor datorate sau achitate pentru transportul de bunuri, precum si pentru
transportul colectiv de personal;
 cheltuieli cu deplasări, detaşări si transferări;
 cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii ;
 cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate;
 cheltuieli cu protecţia mediului;
 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi pentru: drumuri forestiere, lucrări de
amenajare a pădurilor, cheltuieli cu perfecţionarea personalului, precum si alte
cheltuieli cu serviciile executate de terţi;
 cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte, unde se evidenţiază: TVA pentru
drepturile in natura acordate personalului silvic, TVA pentru uniforme de serviciu,
impozit aferent lemn acordate potrivit CCM, ca si altor drepturi aferente
personalului neprevăzut în Codul Silvic, cheltuieli cu impozitul pe clădiri, taxa
teren, taxa de timbru, taxe asupra mijloacelor de transport, fond de garantare a
platilor drepturilor salariale si alte impozite si taxe;
 alte cheltuieli de exploatare care cuprind sumele înregistrate pe cheltuieli pentru:

constituirea fondului de conservare si regenerare a pădurilor, alte fonduri ale
regiei, contravaloarea achiziţiei de fructe de pădure si ciuperci comestibile, cota
pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale regiei si direcţiilor silvice, precum
si alte cheltuieli de exploatare (despăgubiri, amenzi si penalităţi; donaţii si
subvenţii acordate; cheltuieli privind activele cedate etc.).
15.1.2 Variaţia stocurilor
Veniturile din servicii în curs de execuţie ale RNP, reprezintă variaţia în plus (creştere) sau
minus (reducere) între valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de natura „Servicii în
curs de execuţie” de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale de natura „Servicii în curs
de execuţie”, exclusiv ajustările pentru depreciere constituite.
Având în vedere activitatea RNP, conturile 332 „Servicii în curs de execuţie” şi 712 „Venituri
aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” se utilizează doar în cazul în care serviciile
de asistenţă tehnică efectuate nu sunt predate / recepţionate în aceeaşi perioadă.
Variatia stocului
Cuprinde veniturile din producţia stocata venituri aferente costului producţiei, lucrărilor şi
serviciilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la
cost de producţie efectiv a stocurilor de produse, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie de

la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor lucrărilor şi serviciilor în curs
de execuţie, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate.
Înregistrările in contabilitatea financiara se vor face pe activitati, conform planului de conturi

general.
15.1.3 Producţia imobilizată

Este reprezentată de veniturile din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi al
cheltuielilor efectuate de RNP pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate
corporale şi necorporale.
Acestea reprezintă o compensare a cheltuielilor care apar pe parcursul anului pentru activele
construite sau produse de întreprindere şi pe care RNP le evidenţiază pe titluri relevante de
cheltuieli (cheltuieli directe şi indirecte alocate pe o bază raţională, neincluzându-se aici
cheltuielile administrative şi de desfacere.)
Având în vedere activitatea RNP şi politica de efectuare a investiţiilor, conturile 721 „Venituri
din producţia de imobilizări necorporale” şi 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”
se utilizează doar în cazul în care se efectuează investiţii în regie proprie, respectiv efectuează
cheltuieli materiale şi cheltuieli cu personalul capitalizabile care sunt iniţial recunoscute în
contul de profit şi pierdere.
15.1.4 Alte venituri din exploatare

Reprezintă un post de ansamblu pentru toate veniturile provenite din activitatea curentă a RNP
şi care nu au fost incluse în posturile anterioare. În acest post RNP cuprinde:
 Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi datorate de terţi, inclusiv personal propriu;
 Venituri din donaţii primite;
 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital, inclusiv venituri din dezmembrări;
 Venituri din subvenţii pentru investiţii;
 Alte venituri din exploatare (datorii prescrise, scutite sau anulate).
RNP recunoaşte veniturile din această categorie în momentul realizării creşterii beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale
activelor ori reduceri ale datoriilor, cu excepţia veniturilor din subvenţii pentru investiţii care se
recunosc în contul de profit si pierdere odată cu cheltuielile cu amortizarea aferente acestora.
Celelalte subvenţii vor fi recunoscute de RNP ca şi venituri în momentul primirii lor, deoarece
şi cheltuielile pe care le acoperă sunt cheltuieli ale perioadei.
Pentru RNP veniturile din vânzarea activelor reprezintă veniturile nete obţinute din cedarea
sau scoaterea din uz a activului (mai puţin cheltuielile cu cedarea).
În sistemul contabil din România nu este permisă compensarea veniturilor cu cheltuielile. În

consecinţă, RNP înregistrează veniturile din vânzarea activelor separat de cheltuielile generate
de cedarea acestora.

Alte venituri specifice RNP reprezintă veniturile provenite din activitatea curenta si care nu au
fost incluse in categoriile anterioare. Acestea cuprind:
 Venituri din creanţe reactivate;
 Venituri din despăgubiri, amenzi si penalităţi;
 Venituri din donaţii si subvenţii primite;
 Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital;
 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri;
 Venituri provenite de la cantine;
 Venituri din poliţe de asigurări;
 Venituri din subvenţii de investiţii;
 Alte venituri din exploatare:
 Venituri din conservarea si regenerarea pădurilor
.
15.1.5 Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile şi
alte cheltuieli materiale
Acest post include costurile pentru materiile prime şi materialele consumabile utilizate de către
RNP în activitatea de exploatare, inclusiv costurile suplimentare de achiziţie:
 Cheltuieli cu materialele auxiliare;

 Cheltuieli cu combustibilul;
 Cheltuieli cu piese de schimb;
 Cheltuieli cu alte materiale consumabile;
 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar;
 Cheltuieli cu materiale nestocate;
 Cheltuieli privind energia şi apa;
 Cheltuieli privind ambalajele.
Din valoarea acestor cheltuieli RNP deduce veniturile din subvenţii pentru materii prime şi
materiale consumabile.
15.1.6 Cheltuieli privind mărfurile

În cadrul activităţilor desfăşurate de RNP mărfurile sunt produse destinate direct revânzării,
sunt achiziţionate de la terţi şi pot fi vândute fără a mai fi supuse nici unei prelucrări
suplimentare. Aceste cheltuieli sunt alcătuite din preţul de cumpărare al mărfurilor şi taxele
nerecuperabile, cheltuieli de transport şi alte cheltuieli accesorii.
15.1.7 Cheltuieli cu personalul

Aceste cheltuieli sunt legate de costul forţei de muncă utilizate de RNP. În categoria
cheltuielilor cu personalul RNP include cheltuielile cu salariile şi cheltuieli cu asigurările şi
protecţia sociala, atât pentru personalul direct productiv, cât şi pentru cel indirect productiv.
Salariile RNP reprezintă cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului, în sumă brută, cât
şi alte cheltuieli de personal suportate de RNP, corectate cu veniturile din subvenţii de
exploatare pentru plata personalului.

Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socială se referă la cheltuielile RNP privind contribuţiile la
bugetul asigurărilor sociale de stat, corectate cu veniturile din subvenţii pentru asigurări şi
protecţia socială.
15.1.8 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele

şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
RNP cuprinde în aceste cheltuieli:
 cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale conform cu regimul de

amortizare stabilit de managementul RNP;
 ajustările pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor – diminuările de valoare ca urmare
a unei deprecieri suplimentare va fi înregistrată separat;
 pierderile din debitori diverşi;
 cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea temporară a activelor circulante;
 cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
15.1.9 Alte cheltuieli de exploatare

În această categorie RNP cuprinde:
 serviciile executate de terţi, astfel:

 cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile;
 cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile;
 cheltuieli cu primele de asigurare;
 cheltuieli cu studiile şi cercetările;
 cheltuieli cu colaboratorii (şi obligaţiile la bugetele şi fondurile prevăzute de lege);
 cheltuieli privind comisioanele şi onorariile;
 cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;
 cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal;
 cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări;
 cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;
 cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate;
 cheltuieli pentru protecţia mediului;
 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi;
 cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
 cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător;
 pierderi din creanţe şi debitori diverşi;
 alte cheltuieli de exploatare:
 despăgubiri, amenzi şi penalităţi;
 cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital;
 alte cheltuieli de exploatare.
RNP va diminua valoarea acestor cheltuieli cu eventualele subvenţii primite pentru alte
cheltuieli de exploatare.
15.1.10 Rezultatul din exploatare

RNP calculează rezultatul din exploatare ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile din
exploatare şi evidenţiază capacitatea acesteia de a obţine profit fără a lua în calcul veniturile şi
cheltuielile financiare şi cele extraordinare.

Rezultatul din exploatare prezentat în funcţie de natura veniturilor şi cheltuielilor va fi prezentat
în notele explicative ale RNP şi funcţional.
15.2 Venituri şi cheltuieli financiare

Veniturile financiare cuprind veniturile din imobilizări financiare, veniturile din investiţii pe
termen scurt, veniturile din creanţe imobilizate, veniturile din investiţii financiare cedate,
veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile din dobânzi, veniturile din sconturi primite în
urma unor reduceri financiare, precum şi alte venituri financiare. Toate operaţiunile privind
veniturile financiare, RNP le va înregistra prin conturile din grupa 76 „Venituri financiare”.
Cheltuielile financiare cuprind pierderile din creanţe legate de participaţii, cheltuielile privind
investiţiile financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind
exerciţiul financiar în curs, sconturile acordate clienţilor, pierderile din creanţe de natură
financiară şi altele. Toate operaţiunile privind cheltuielile financiare, RNP le va înregistra prin
conturile din grupa 66 „Cheltuieli financiare”.
Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile financiare reprezintă rezultatul financiar care împreună
cu rezultatul din exploatare formează rezultatul curent al exerciţiului.
15.2.1 Venituri din dobânzi

În categoria acestora, RNP include veniturile din dobânzi primite pentru disponibilităţi la bănci
şi alte împrumuturi acordate. RNP va prezenta distinct veniturile din dobânzi obţinute din
împrumuturi în cadrul Grupului.
RNP recunoaşte veniturile din dobânzi în contul de profit şi pierdere în perioada la care se
referă, indiferent de termenul de încasare.
15.2.2 Alte venituri financiare

În acest post RNP regrupează:
 veniturile din diferenţe de curs valutar;

 sconturi obţinute de la furnizori şi alţi creditori;
 venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
 venituri din creanţe imobilizate;
 venituri din investiţii cedate;
 alte venituri financiare.
La finele fiecărei luni, creanţele, datoriile, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie,
cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută sunt evaluate de către RNP la
cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi
bancară a lunii în cauză. RNP recunoaşte diferenţele de curs pozitive în contabilitate la venituri
din diferenţe de curs valutar – contul 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”.
15.2.3 Ajustarea valorii imobilizărilor şi investiţiilor financiare

deţinute ca active circulante
În acest post RNP regrupează:
 cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele;

 veniturile financiare din provizioane.
15.2.4 Cheltuielile privind dobânzile

În cadrul activităţii financiare desfăşurate de RNP acestea reprezintă dobânzile datorate sau
plătite, atât pentru împrumuturile pe termen scurt cât şi pentru împrumuturile pe termen mediu
şi lung care nu sunt capitalizate, corectate cu veniturile din subvenţii de exploatare pentru
dobânda datorată. RNP va prezenta separat cheltuiala cu dobânda pentru împrumuturi în
cadrul Grupului.
15.2.5 Alte cheltuieli financiare

Cuprinde următoarele cheltuieli rezultate ca urmare a desfăşurării activităţii financiare a RNP:
 cheltuieli cu diferenţe de curs valutar;

 pierderi din creanţe legate de participaţii;
 cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
 cheltuieli privind sconturile acordate;
 alte cheltuieli financiare.
La finele fiecărei luni, creanţele, datoriile, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie,
cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută sunt evaluate de către RNP la
cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi
bancară a lunii în cauză. RNP recunoaşte diferenţele de curs negative în contabilitate la
cheltuieli din diferenţe de curs valutar – contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.
15.3 Venituri şi cheltuieli extraordinare

Cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt generate de activităţi care prin natura lor se
deosebesc clar de cele ale obiectului de activitate al întreprinderii şi care nu au un caracter
frecvent şi regulat. Cheltuielile şi veniturile extraordinare ale RNP pot apărea datorită
evenimentelor extraordinare, de natura:
 calamităţilor; şi
 altor evenimente extraordinare.
15.4 Impozitul pe profit

Impozitul pe profit al RNP cuprinde cheltuiala cu impozitul pe profitul curent.
16 SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

OMFP nr. 3055/2009 prevede un format cu informaţii minimale, care în funcţie de structura
capitalurilor proprii, poate fi modificat de fiecare societate pentru îndeplinirea caracteristicilor
calitative.
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii este o componentă principală a situaţiilor financiare în

cadrul căreia RNP evidenţiază:
 profitul net sau pierderea netă a perioadei;

 fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care este recunoscut direct în
capitalul propriu şi totalul acestor elemente;
 efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile.
În situaţia modificărilor capitalului propriu, elementele de capital sunt grupate de către RNP
după natură, după cum urmează:
 Rezerve din reevaluare;

 Rezerve legale;
 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare;
 Alte rezerve;
 Rezultatul reportat defalcat pe profitul / pierderea nerepartizat(ă), corectarea erorilor
contabile şi modificarea cadrului de raportare (Directive Europene, IAS);
 Rezultatul exerciţiului curent;
 Repartizarea profitului (pentru repartizări implicite prevăzute în legislaţia în vigoare).
RNP completează prezentările valorice cu informaţii referitoare la:
 natura modificărilor;
 tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
 natura şi scopul pentru care au fost constituite rezervele;
 orice alte informaţii semnificative.
În situaţia modificărilor capitalurilor proprii RNP prezintă informaţiile referitoare la modificările

intervenite atât în exerciţiul curent cât şi în exerciţiul precedent, după cum urmează:
 Sold la începutul exerciţiului precedent;

 Creşteri în cursul exerciţiului precedent, prezentate ca sume totale cu precizarea creşterilor
provenite din transferul sumelor în cadrul posturilor de capitaluri proprii;
 Reduceri în cursul exerciţiului precedent, prezentate ca sume totale cu precizarea
diminuărilor provenite din transferul sumelor în cadrul posturilor de capitaluri proprii;
 Sold final la sfârşitul exerciţiului precedent, respectiv sold iniţial la începutul exerciţiului
curent;
 Creşteri în cursul exerciţiului curent, prezentate ca sume totale cu precizarea creşterilor
 Reduceri în cursul exerciţiului curent, prezentate ca sume totale cu precizarea diminuărilor
 Sold final la sfârşitul exerciţiului curent.
RNP cuprinde în situaţia modificărilor capitalurilor proprii numai componentele capitalurilor

proprii care au valori sau mişcări în cursul exerciţiului curent sau precedent.
17 SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR

17.1 Obiectiv. Aria de aplicabilitate
Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare:
 să evalueze capacitatea RNP de a determina lichidităţi;

 să determine necesităţile de lichidităţi;
 să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare;

 să compare rezultatele RNP, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile
pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
Aceste situaţii permit urmărirea mişcărilor de numerar şi de echivalente de numerar ale RNP,
în cadrul acestora fluxurile fiind clasificate pe următoarele activităţi:
 Exploatare;
 Investiţie;
 Finanţare.
Situaţiile fluxurilor de numerar reprezintă o parte integrantă a situaţiilor financiare ale RNP,
prezentate pentru fiecare perioadă. Obiectivul principal al fluxurilor de numerar este acela de a
explica variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de numerar ale RNP, furnizând informaţii utile în
vederea evaluării performanţei acesteia.
17.2 Definiţii
Numerarul RNP – cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar ale RNP – reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt şi

extrem de lichide care pot fi uşor convertibile în numerar, iar riscul de schimbare a valorii este
foarte redus.
Fluxurile de numerar ale RNP – reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente ale
acestuia.
Activităţile de exploatare – în această categorie intră activităţile de bază (principale) ale unei
întreprinderi generatoare de venituri, dar şi celelalte activităţi ce nu intră în categoria celor de
investiţie sau finanţare.
Activităţile de investiţie ale RNP – cuprind achiziţiile şi înstrăinările de active pe termen lung,
precum şi alte investiţii care nu intră în categoria echivalentelor de numerar.
Activităţile de finanţare ale RNP – constau în modificări ale dimensiunii şi compoziţiei valorii
şi structurii capitalului propriu şi datoriilor împrumuturilor unei întreprinderi.
17.3 Activităţi de exploatare

Fluxurile de numerar ce provin din activitatea de exploatare a RNP sunt:
 încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

 încasările în numerar din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
 plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
 plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
 încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi despăgubiri,
anuităţi şi alte beneficii din poliţe de asigurare;
 plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit;
RNP prezintă situaţia fluxurilor de numerar întocmită prin metoda indirectă care prezintă
fluxurile din activităţile de investiţii şi financiare prin metoda directă, iar fluxul de numerar
generat de exploatare este determinat pornind de la profitul brut ajustat cu următoarele
elemente:

 Venituri şi cheltuieli nemonetare;
 Venituri şi cheltuieli aferente fluxurilor din activităţile de investiţii şi financiare;
 Variaţia capitalului circulant.
Plăţile de impozit pe profit sunt evidenţiate distinct în fluxul de exploatare. De asemenea,

plăţile de varsaminte la bugetul statului, precum şi plăţile de dobânzi (cu excepţia celor
aferente împrumuturilor pe termen lung) sunt prezentate distinct în fluxul de exploatare.
17.4 Activităţi de investiţii

Fluxurile care rezultă din activităţile de investiţii indică în ce măsură plăţile au fost efectuate
pentru achiziţionarea de active care să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie.
Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţie ale RNP sunt:
 Plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi

alte active pe termen lung;
 Încasările în numerar din vânzarea terenurilor, mijloacelor fixe, active necorporale şi alte
active pe termen lung;
 Plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de datorie ale altor
societăţi şi interesele în asocierile în participaţie;
 Încasarea de numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de datorie ale altor
societăţi şi interesele în asocierile în participaţie;
 Dobânzi încasate.
RNP raportează separat clasele majore de încasări şi plăti brute în numerar provenite din
activitatea de investiţii, deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care au fost făcute
pentru resurse, menite a genera venituri şi fluxuri de numerar în viitor.
17.5 Activităţi de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acelea care generează modificări în mărimea şi structura
capitalurilor proprii şi împrumutate.
Această prezentare separată este necesară întrucât permite estimarea cererilor viitoare de
fluxuri de numerar din partea finanţatorilor RNP.
RNP cuprinde în această categorie:
 Intrări în numerar din emisiuni de bonuri de tezaur, credite, ipoteci, şi alte împrumuturi pe
termen scurt sau lung;
 Rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
 Dobânzile plătite pentru împrumuturi pe termen lung;
 Plăţile în numerar ale locatorului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de
leasing financiar.
Ca şi în cazul activităţilor anterioare, RNP prezintă separat clasele majore de încasări şi plăti
brute în numerar provenite din activitatea de finanţare.

17.6 Elemente specifice
Fluxurile de numerar în valută
Aceste categorii de fluxuri vor fi înregistrate în moneda de raportare a RNP, aplicându-se

asupra valorii în valută cursul de schimb.
Elementele extraordinare
Elementele extraordinare ale RNP vor fi clasificate pe activităţi, respectiv: exploatare,

investiţie, finanţare.
Dobândă
Dobânzile plătite vor fi prezentate separat fiind clasificate, în funcţie de natura împrumutului,
pe activităţi de exploatare sau finanţare. Dobânzile încasate vor fi prezentate separat fiind
clasificate, în funcţie de natura împrumutului, pe activităţi de exploatare sau investiţie.
Impozitul pe profit
Este prezentat separat, fiind inclus în cadrul activităţilor de exploatare ale RNP.
Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie
În aceste cazuri, RNP restrânge raportarea sa în situaţia fluxurilor de numerar la fluxurile de

numerar dintre aceasta şi societatea în care s-a investit ( avansuri).
Alte tranzacţii decât cele în numerar
Tranzacţiile de investiţie şi finanţare care nu necesită folosirea numerarului şi a echivalentelor

de numerar, vor fi excluse de către RNP din situaţia fluxurilor de numerar.
18 NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Aşa după cum am prezentat în cadrul capitolului 1 Cadrul General, obiectivul situaţiilor
financiare este de a oferi informaţii despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile
de trezorerie ale RNP, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice.
Pentru atingerea acestui deziderat, în conformitate cu prevederile punctelor 266 la 304 şi 335
din OMFP nr. 3055/2009, RNP va prezenta:
 informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare
anuale şi despre politicile contabile folosite; şi
 informaţii suplimentare faţă de cele care sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi
pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de
numerar, dar care sunt relevante pentru înţelegerea acestora.
Notele explicative ale RNP conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile
utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute, care au semnificaţie în
calitatea informaţiei prezentate. Notele explicative ale RNP vor fi prezentate într-o manieră
sistematică.
În notele explicative, RNP prezintă următoarele informaţii cu claritate şi repetate ori de câte ori
este necesar, pentru buna lor înţelegere:

 numele societăţii care face raportarea;
 faptul că situaţiile financiare sunt proprii RNP şi nu grupului;
 data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
 moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
 exprimarea cifrelor incluse în rapoarte (unităţi monetare, mii, milioane).
Pentru elementele menţionate în notele explicative RNP va prezenta şi suma corespunzătoare

anului precedent celui la care se referă acesta. În situaţia în care suma corespunzătoare nu
este comparabilă, atunci absenţa comparabilităţii va fi prezentată de către RNP împreună cu
motivul şi ajustările necesare pentru obţinerea comparabilităţii, cu excepţia:
 modificări ale activelor imobilizate;

 modificări ale amortizării şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate;
 modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.
OMFP nr. 3055/2009 impune un set minimal de zece note explicative, urmând ca fiecare
societate să îşi definească notele suplimentare necesare îndeplinirii caracteristicilor calitative.
RNP are definite următoarele note explicative:
1. Active imobilizate;
2. Provizioane;
3. Repartizarea profitului;
4. Analiza rezultatului din exploatare;
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor;
6. Principii, politici şi metode contabile;
7. Participaţii şi surse de finanţare;
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de
supraveghere;
9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari (Analiza
principalilor indicatori economico – financiari);
10. Alte informaţii;
19ANEXE
Se intocmesc conform prevederilor legale de prezentare a Situatiilor financiare
anuale in vigoare.
16. CIRCUITUL DOCUMENTELOR , GRAFICUL DE CIRCULATIE A DOCUMENTELOR

CARE STAU LA BAZA INREGISTRARILOR IN CONTABILITATE

GRAFIC DE CIRCULATIE A DOCUMENTELOR CARE STAU LA BAZA lNREGISTRARILOR IN CONTABILITATE
Scopul Compartimentul
Nr. Denumire Reglementari Circuitul Termen de Persoana Destinatia Termen de
Cod întocmirii care le
Crt document contabile documentelor înregistrare care executa documentelor păstrare
documentului întocmeşte
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A Mijloace fixe
durata de
Legea nr.82/ 1991 arhivare viata a mij
fix, cu
incepere de
-pentru nu circula fiind
la primirea persoana cu la data
evidenţa document de
1 Fisa mijlocului fix 14-2-2 birou contabilitate p.v.de sarcini de incheierii
analitică a înregistrare în
receptie inregistrare birou exercitiului
O.M.F.P.nr.3512/2008 mijiocului fix contabilitate
contabilitate financiar in
cursul caruia
au fost
intocmite
durata de
Legea nr.82/ 1991 arhivare viata a mij
fix, cu
incepere de
nu circula fiind
Registrul atribuirea nr.de la primirea si persoana cu la data
document de
2 numerelor de 14-2-1 inventar a birou contabilitate receptionarea sarcini de incheierii
înregistrare în
inventar mijlocului fix mijlocului fix inregistrare birou exercitiului
O.M.F.P.nr.3512/2008 contabilitate
contabilitate financiar in
cursul caruia
au fost
intocmite
-documente durata de
cu predare- viata a mij
Legea nr.82/ 1991 serv.aprovizionare arhivare
primire între fix, cu
ocoale incepere de
-documente în ziua cand persoana cu la data
Bon miscare a
3 14-2-3A de însoţire în serv.aprovizionare se primeste sarcini de birou incheierii
mijlocului fix O.M.F.P.nr.3512/2008 birou contabilitate
timpul documentul inregistrare contabilitate exercitiului
transportului financiar in
cursul caruia
-documente au fost
de înregistrare intocmite
în contabilitate

-documente
-compartiment
de constatare serv. Mecanizare pt
care propune
a indeplinirii aprobare si
Legea nr.82/ 1991 scoaterea din arhivare
condiţiilor de inregistrare ex. 1 si 2
functiune a
casare sau semn. care preda
mijlocului fix
declasare
durata de
viata a mij
Proces verbal de
fix, cu
scoatere din
incepere de
funcţiune a -comisia de
-documente exempl 1 si 2 (pt. în ziua persoana cu la data
mijloacelor 14-2- casare sau
4 de aprobare a Înregistrare în evidenta primirii sarcini de birou incheierii
fixe/de 3/aA O.M.F.P.nr.3512/2008 declasare numita
scoaterii din tehnico operativa la documentelor inregistrare contabilitate exercitiului
declasare a prin decizia
functiune ieşiri) financiar in
bunurilor conducerii cursul caruia
materiale
au fost
intocmite
-delegat
împutemicit din
serv. contabilitate ex. 1
-documente partea directie la comp.care
si 2 ( pentru
de înregistrare care sa asiste la tine evidenta
inregistrarea mijlocului
în contabilitate dezmembrarea mijloace fixe
fix)
mijlocului fix sau
declasare
durata de
viata a mij
Legea nr.82/ 1991 arhivare fix, cu
se intocmeste de
document de persoana cu incepere de
catre secretarul
Proces verbal de punere în compartimentul sarcini de la data
comisiei , in la primirea
5 punere in 14-2-5/B funcţiune a financiar contabil, expl inregistrare de incheierii
prezenta documentului
functiune obiectivului de 1 la serv. exercitiului
membrilor
investiţii Contab birou financiar in
O.M.F.P.nr.3512/2008 comisiei
contabilitate cursul caruia
au fost
intocmite
6 Liste de inventar 14-3-12 Legea nr.82/ 1991 de birou contabilitate comisia de inventar la primirea persoana cu arhivare durata de
si evidenţa consemnare a listelor se sarcini de viata a mij
mijlocului fix datelor privind efectueaza inregistrare de fix, cu
inventarul inregistrarea la serv. incepere de
mijlocului fix privind Contab la data
mişcarea incheierii
mijlocului fix exercitiului
financiar in

-de evidenţa a
mijlocului fix pe birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 birou contabilitate
locuri de contabilitate cursul caruia
folosinta au fost
la biroul intocmite
gestiunii
respective
-documente -la persoanele care

Legea nr.82/ 1991 de înregistrare fac parte din comisie arhivare
în contabilitate (exemplarele 1, 2 şi 3);
durata de
viata a mij
fix, cu
secretarul
- la compartimentul incepere de
comisiei de
document de care efectuează în ziua persoana cu compartimentul la data
Proces verbal de receptie in
7 14-2-5 O.M.F.P.nr.3512/2008 aprobare a operaţiunea de control primirii sarcini de financiar incheierii
receptie prezenta
receptiei financiar preventiv documentelor inregistrare contabil exercitiului
membrilor
(exemplarul 2); financiar in
comisiei
cursul caruia
- la compartimentul au fost
financiar-contabil intocmite
pentru verificarea şi

înregistrarea
procesului-verbal de
recepţie (ex. 2 si 3).
durata de
-la persoanele care viata a mij
document de
Legea nr.82/ 1991 fac parte din comisie arhivare fix, cu
constatare a secretarul
(exemplarele 1, 2 şi 3); incepere de
indeplinirii comisiei de
Proces verbal de în ziua persoana cu la data
conditiilor de receptie in
8 receprie 14-2-5/a primirii sarcini de incheierii
recptie prezenta
provizorie documentelor inregistrare exercitiului
provizorie a membrilor
financiar in
obiectivului de comisiei - la compartimentul cursul caruia
investitii care efectuează compartimentul au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 operaţiunea de control financiar intocmite
financiar preventiv contabil
(exemplarul 2);

- la compartimentul
financiar-contabil
pentru verificarea şi

înregistrarea
procesului-verbal de
recepţie (ex. 2 si 3).
B Stocuri
-pentru
receptia
Legea nr.82/ 1991 -magazie arhivare
valorilor
materiale
5 ani, cu
incepere de
-pentru la data
birou
Nota de receptie O.M.F.P.nr.3512/2008 înregistrarea în -comp.aprovizionare incheierii
comisia de casier contabilitate
9 si constatare de 14-3-1A gestiune zilnic exercitiului
receptie magaziner
diferente financiar in
-pentru
cursul caruia
înregistrare în -contabilitate
au fost
contabilitate
intocmiete
-unitatea furnizoare si
de transport, dupa caz

atunci cand apar
diferente
- la magazia de - la
produse finite, compartimentul
semnându-se de financiar-
*pentru
predare de către secţie contabil sau
Legea nr.82/ 1991 incarcare in
(atelier) şi de primire în persoana care 5 ani, cu
gestiune
gestiune de către conduce incepere de
gestionar (ambele evidenţa (ex. la data
exemplare); 1); incheierii
Bon de predare, în ziua
10 14-3-3A magazioner gestionarul exercitiului
transfer restituire primirii
financiar in
- la compartimentul cursul caruia
C.T.C. pentru - la au fost
*document de
efectuarea controlului compartimentul intocmiete
predare la
tehnic de calitate, care
O.M.F.P.nr.3512/2008 magazie a
semnându-se pentru realizarea
produselor
certificarea acestui producţiei (ex.
finite
control (ambele 2).
exemplare), după caz;

*document - la compartimentul
justificativ de financiar-contabil
inregistrare in pentru efectuarea

evidenta înregistrărilor în
magaziei si in contabilitatea sintetică
contabilitate şi analitică (ex. 1);
- la compartimentul
care urmăreşte

realizarea producţiei
(exemplarul 2).
-document de -persoana care 5 ani, cu

compartiment casier incepere de
Legea nr.82/ 1991 eliberare din execută controlul zilnic arhivare
aprovizionare magazioner la data
magazie financiar preventiv
incheierii
11 Bon de consum 14-3-4A exercitiului
-documente -magazie pt financiar in
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 de înregistrare înregistrare în fişa de cursul caruia
contabilitate
in contabilitate magazie au fost
intocmiete
12 Dispoziţie de 14-3-5A pt. eliberarea compartiment zilnic birou 5 ani, cu
Iivrare din depozit a aprovizionare desfacere incepere de
Legea nr.82/ 1991 materialelor -la funizor arhivare la data
destinate incheierii
vânzarii exercitiului
financiar in
birou cursul caruia
-documente -la magazie contabilitate au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 de înregistrare pt.descarcarea -ex 1 la comp intocmiete
în contabilitate gestiunii aprov-
desfacere-ex2
-documente
de însotire în -deiegatul unitatii

timpul primitoare
transportului
documente de -birou contabilitate pt
baza pt facturare
intocmire
facturi

-documente
de bază pentru
întocmirea
notei de -birou contabilitate pt
receptie şi înregistrare
primirea în
magazia
cumparătorului
-la cumparător
- la magazia primitoare

-serv.aprovizionare
-bir. contabilitate
-pentru
scoaterea din
-persoana care
uz a obiectetor
Legea nr.82/ 1991 execută controlul arhivare
de inventar
financiar preventiv
date în
folosinţa
5 ani, cu
-documente incepere de
Proces verbal de de aprobare pt -comitet director pt birou la data
scoatere din uz O.M.F.P.nr.3512/2008 persoana cu incheierii
14-2- scaderea din aprobare ziua primirii contabilitate
13 a obiectelor de gestiune comisia de casare sarcini de exercitiului
3/aA documentului
inventar în inregistrare financiar in
folosintă -pentru cursul caruia
predare la au fost
magazie a -compartimentul care intocmiete
materialelor a facut propunerea
rezultate din
casare
-magazia pt
-pentru
înregistrarea
înregistrare în
materialetor rezultate
contabilitate
din casare

-la contabilitate pt
înregistrarea în
evidente
-pt.
-la gestionar pt.
Legea nr.82/ 1991 inventarierea arhivare
semnare
val. mat.
-!a contabilitate pt.

calcularea diferentelor
-pt stabilirea valorice si semnarea birou 5 ani, cu
O.M.F.P.nr.3512/2008
diferenţelor listei de inventariere contabilitate incepere de
privind exactitatea la data
comisia de soldului scriptic incheierii
irrventariere -in ziua
14 Liste de inventar ####### gestionarul exercitiului
-pt numita prin primirii listelor
-cond. compartiment financiar in
înregistrarea în decizie
financiar si oficiul cursul caruia
contabilitate au fost
juridic împreuna cu p.v
document intocmiete
de inventariere pt
centralizator al
avizarea propunerilor
operatiunilor
facute
de inventariere
-la conducerea unitătii
pentru a decide

asupra soluţionarii
propuneritor facute
Primul
exemplar se
5 ani, cu
utilizează ca
incepere de
document de Se arhivează
-la persoanele la data
scădere din la inceputul la
autorizate să semneze incheierii
Fisa limita de 14-3- gestiune, iar al compartimentul lunii sau la responsabil compartimentul
15 Legea nr.82/ 1991 pentru acordarea vizei exercitiului
consum 4/bA doilea tehnic lansarea productie financiar-
de necesitate (ambele financiar in
exemplar comenzii contabil
exemplare); cursul caruia
pentru (ambele ex.).
au fost
înregistrarea în
intocmiete
contabilitate a
costurilor.

-document de
- la persoanele
stabilire a
autorizate să aprobe
cantitatii limita
înlocuirea,
dintr-un
suplimentarea sau
material sau pt
O.M.F.P.nr.3512/2008 diminuarea cantităţilor
mai multe
de materiale cu ocazia
materiale
modificării programului
necesare
de producţie (ambele
executarii unui
exemplare);
produs
- la magazia de
-document de materiale, pentru
stabilire a înscrierea cantităţilor
economiilor eliberate, semnându-
sau depasirilor se de către delegatul
de materiale care primeşte
materialele (ex. 1);
- la secţie, atelier
etc. pentru a fi folosite
ca cerere de materiale
şi situaţie a eliberărilor
în cadrul cantităţii
limită, semnându-se
de gestionarul

magaziei predătoare
(exemplarul 2);
- la compartimentul
financiar-contabil
pentru înregistrare în
contabilitatea .
- la magazie, pentru
încărcarea în gestiune 5 ani, cu
a produselor, Se arhivează incepere de
- document mărfurilor sau altor la la data
de însoţire a valori materiale compartimentul incheierii
Aviz de insotire in ziua
16 14-3-6A Legea nr.82/ 1991 mărfii pe timpul comp tehnic primite, după gestionarul financiar- exercitiului
a marfii intocmirii
transportului, efectuarea recepţiei de contabil la financiar in
după caz; către comisia de comp aprov- cursul caruia
recepţie şi după desfacere-ex2 au fost
consemnarea intocmiete
rezultatelor;

- la compartimentul
- document
aprovizionare, pentru
ce stă la baza
înregistrarea
O.M.F.P.nr.3512/2008 întocmirii
cantităţilor
facturii, după
aprovizionate în
caz;
evidenţa acestuia;
- dispoziţie
de transfer al
valorilor - la compartimentul
materiale de la financiar-contabil,
o gestiune la pentru înregistrarea în
alta, dispersate contabilitatea sintetică
teritorial, ale şi analitică.
aceleiaşi
unităţi;
- document
de primire în
gestiune, după
caz;
- document

de descărcare
din gestiune a
bunurilor
cedate cu titlu
gratuit.
Serveşte ca Se întocmeşte
document de într-un exemplar,
5 ani, cu
evidenţă a pe măsura dării în
incepere de
materialelor de folosinţă a
Fisa de evidenta Se arhivează la data
natura bunurilor, pe
a materialelor de Nu circulă, fiind la incheierii
obiectelor de fiecare persoană, la dare in
17 natura obiectelor 14-3-9 Legea nr.82/ 1991 document de gestionarul compartimentul exercitiului
inventar, a de către folosinta
de inventar in înregistrare. financiar- financiar in
echipamentului gestionarul care
folosinta contabil. cursul caruia
şi materialelor eliberează
au fost
de protecţie obiectele
intocmiete
date în respective sau de
folosinţa către persoana

personalului,
până la desemnată să ţină
O.M.F.P.nr.3512/2008
scoaterea lor evidenţa acestora.
din uz.
document de
birou contabilitate
evidenta
la deschiderea
operativa a
Legea nr.82/ 1991 fisei si la gestionar arhivare
valorilor
verificarea
materiale la 5 ani, cu
inregistrarilor
depozite incepere de
la data
document de gestionar, nu circula fiind incheierii
contabil birou
18 Fise de magazie 14-3-8 O.M.F.P.nr.3512/2008 contabilitate coloanele de document de zilnic exercitiului
materiale contabilitate
analitica intrari si iesiri înregistrare operativă financiar in
-sursa de cursul caruia
informatii cu au fost
privire la intocmiete
valorile

materiale
existente în
depozitele
unităţii
document de
5 ani, cu
evaluare a
incepere de
stocurilor de
la data
bunuri nu circula fiind
persoana incheierii
Registrul verificarea serv financiar document de
19 14-3-11 Legea nr.82/ 1991 lunar desemnata din arhivare exercitiului
stocurilor concordantei contabil înregistrare in
cadrul serv. financiar in
inregistrarilor contabilitate
cursul caruia
efectuate in
au fost
fisele de
intocmiete
magazie

magazie si in birou
O.M.F.P.nr.3512/2008
contabilitate contabilitate
document de
evidenta
operativa a arhivare
formularelor cu
Document intern
Fise de evidenta regim special magazioneru! de nu circula fiind
RNP, obligatoriu
20 a formularelor cu la magazia de document de zilnic
pentru o bună
regim special imprimate înregistrare operativa
evidenţă sursa de
informatii
birou
privind
contabilitate
existenta si
miscarea
Mijloace
C banesti si
decontari
5 ani, cu
depunator expl.1cu incepere de
Legea nr.82/ 1991 stampila unitatii la arhivare la data
-document de
casier pentru carnet expl 2, fiind incheierii
încasare în
21 Chitanta 14-4-1 fiecare suma folosit ca docum de zilnic casierul unitatii exercitiului
numerar si de
încasata verificare a financiar in
înregistrare birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 operatiuniilor efectuate cursul caruia
in registrul de casa contabilitate au fost
intocmiete
5 ani, cu
-document de incepere de
înregistrare a la data
incasarilor si incheierii
Legea nr.82/ 1991 platilor în casierie expl 1 arhivare exercitiului
numerar financiar in
Registrul de efectuate prin casier si casieri cursul caruia
22 14-4-7A zilnic casierul unitatii
casa(lei, valuta) casa mandatari au fost
intocmiete
-document de
stabilire
bir. financiar pentru birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 operativa a
înregistrare expl 2 contabilitate
soldului de
casa

-document de
înregistrare
zilnica în
casierie
contabilitate a
operatiunilor
de casa
-document
pentru
depunere a arhivare
numerarului !a
banca
Document specific
Foaie de -document de
23 băncilor cu care se casierul banca - bir. financiar zilnic
varsamânt inregistrare în birou
lucrează
registrul de contabilitate
casa
-document de
înregistrare în
contabilitate
document
justificativ de 10 ani, cu
înregistrare în incepere de
Legea nr.82/ 1991 serv. contabilitate arhivare
contabilitatea la data
fumizorului şi Comercializare, persoana
la data incheierii
cumparatorului pe baza avizului desemnata din
24 Factura emiterii exercitiului
de insotire a cadrul serv.
documentului financiar in
marfii, sau a altor Comercializare birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 beneficiar cursul caruia
documente contabilitate
au fost
intocmiete
cotorul imprimatului
-act de
însoţire a
5 ani, cu
materialelor
incepere de
lemnoase pe
Legea nr.82/ 1991 sefi districte la beneficiar (ex 1) arhivare la data
Aviz de însotire durata
la data incheierii
a marfii material transportului
25 14-3-6A eliberarii gestionarul exercitiului
lemnos (primar, cu orice mijloc
marfii financiar in
secundar) de transport
cursul caruia
la factura care se birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 pădurari
contabilizeaza ex (2) contabilitate intocmiete
sef depozit la color (ex 3)

-document de la conducatorul comp
inregistrare a financiar-contabil 5 ani, cu
Legea nr.82/ 1991 arhivare
operaţiilor de pentru semnare incepere de
decontare între (ambele exemplare) la data
persoana
unităti si incheierii
Nota de debitare la primirea desemnata din
26 14-6-1A subunităti sau birou contabilitate exercitiului
creditare documentelor cadrul serv.
între subunităti financiar in
contabilitate
si document cursul caruia
justificativ de la unitatea sau au fost
inregistrare in subunitatea care intocmiete
contabilitate participa la
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 operatiunea de
contabilitate
decontare pentru
inregistrare(exemplarul
1)
in vederea
achitarii sau
incasarii in
5 ani, cu
numerar a -bir. financiar pt viza
Legea nr.82/ 1991 arhivare incepere de
unor sume, de control preventiv
la data
conform
incheierii
dispozitiilor
persoana exercitiului
Dispozitie de legale
desemnata din financiar in
27 plata/încasare 14-4-4 document birou contabilitate zilnic
cadrul serv. cursul caruia
catre casierie justificativ de -persoane
inregistrare in împuternicite sa birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 intocmiete
registrul de aprobe plata sau contabilitate
casa si in încasarea
contabilitate
-casierie pentru
inregistrare în registrul casierie
de casa
-atribuire a
Registrul de Document intern
numerelor fară circuit fiind
evidenta a RNP, pentru o bună cand este
28 dispozitiilor de birou contabilitate document de evidenta arhivare
dispoziţiilor de gestionare şi evidenţă cazul
încasare, plată operativa
plata/încasare a plăţilor/încasărilor
emise

-document de
urmarire a
birou
predarii în
contabilitate
termen a
dispoziţiilor
-document de
Borderoul CEC-
Se întocmeşte funcţie prezentare la persoaneie arhivare
urilor de cand se
de formularele cerute banca a CEC împuternicite sa
29 decontare birou contabilitate primeste
de băncile cu care se -urilor de aprobe încasarea ex.
depuse la banca documentul
lucrează decontare spre 1, 2
spre incasare
încasare
birou
contabilitate
Salarii si
D alte drepturi
de personal
-document
pentru calculul
drepturilor
banesti -persoanele
cuvenite împutenicite sa acorde
salariatiilor, viza de control
precum si al financiar preventiv 50 ani, cu
contributtiilor si incepere de
persoana
a altor sume la data
desemnata din
datorate birou contabilitate incheierii
la primirea cadrul serv.
30 State de salarii 14-5-1 sau biroul plan- exercitiului
document documentelor contabilitate
programare persoane financiar in
justificativ de sau plan birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 imputernicite sa cursul caruia
inregistrare in -progaramare contabilitate
aprobe plata (ex 1) au fost
contabilitate
intocmiete
compartim care la comp care a

intocmeste ex2 (plan- intocmit statele
programare) de salarii
31 Lista de avans 14-5-1/d Legea nr.82/ 1991 -document de birou contabilitate -persoane lunar persoana arhivare 50 ani, cu
chenzinal calcul şi plata sau biroul plan- împuternicite cu viza desemnata din incepere de
a chenzinei I-ii programare de control financiar - cadrul serv. la data
si a avansului preventiv contabilitate incheierii
de concediu sau plan exercitiului
-progaramare financiar in

document
pentru
retinerea prin
-persoanele
statele de birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 împuternicite sa
salarii a contabilitate
aprobe plata
avansurilor
chenzinale
platite
cursul caruia
document au fost
la comp care a intocmiete
justificativ de -la casierie pentru
intocmit statele
inregistrare in plata ex 1
de salarii
contabilitate
-la bir. financiar pt.

Înregistrare compartim

care intocmeste ex2
(plan-programare)
50 ani, cu
incepere de
la data
incheierii
Legea nr.82/ 1991
exercitiului
evidenta
in format persoana financiar in
Registrul de personalului la data la
electronic de catre se transmite la ITM in desemnata din cursul caruia
32 evidenta a incadrat cu care intervin
serv. Plan- format electronic cadrul plan au fost
salariatilor contract de modificari
programare -progaramare intocmite se
munca
O.M.F.P.nr.3512/2008 pastreaza in
format
electronic la
Legea 53/2003
sediul
actualizata
angajatorului
5 ani, cu
- act de -la persoana
incepere de
Legea nr.82/ 1991 efectuare a împutemicita sa arhivare
la data
deplasarii persoana care aprobe deplasarea persoana care
incheierii
Ordin de urmeaza a la primirea urmeaza a
33 14-5-4 exercitiului
deplasare efectua documentului efectua
financiar in
document deplasarea - persoana deplasarea
cursul caruia
justificativ al împuternicita sa birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 au fost
cheltuielilor acorde viza de control contabilitate intocmiete
efectuate financiar preventiv

la pesoana autorizata
document
ale unitati la care s-a
justificativ de
efectuat delasarea
înregistrare în
pentru confiramarea
contabilitate
sosirii- plecarii
compartimentul

financiar contabil
document
pentru
decontarea de
Legea nr.82/ 1991 avans a arhivare
cheltuielilor
efectuate in
valuta 5 ani, cu
la persoanele
document incepere de
imputernicite sa
pentru la data
Decont de verifice legalitatea
stabilirea persoana care persoana care incheierii
cheltuieli pentru actelor justificative de la primirea
34 14-5-5 diferentelor de efectueaza efectueaza exercitiului
deplasare in cheltuieli la persoana documentului
primit sau deplasarea deplasarea financiar in
strainatate care exercita control
restituit de cursul caruia
financiar preventiv la
titularul de birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 casierie
avans contabilitate intocmiete
document
justificativ de
inregistrare in
reg de casa
( valuta) si in
contabilitate
Jurnale de
D
contabilitate
Serveste ca
document
contabil 10 ani, cu
obligatoriu de incepere de
inregistrare la data
Legea nr.82/ 1991 persoana arhivare
cronologica si - nu circulă fiind incheierii
desemnata din
35 Registrul jurnal 14-1-1 sistematica a birou contabilitate document de lunar exercitiului
cadrul serv.
modificarii înregistrare contabila financiar in
contabilitate
elementelor de cursul caruia
activ si pasiv au fost
intocmiete
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008
contabilitate

Serveste ca
document
contabil
obligatoriu de
10 ani, cu
inregistrare a
incepere de
Legea nr.82/ 1991 rezultatelor arhivare
la data
inventarierii persoana
- nu circulă fiind incheierii
Registrul elementelor de desemnata din
36 14-1-2 birou contabilitate document de anual exercitiului
inventar activ si pasiv cadrul serv.
înregitstrare contabila financiar in
suficient de contabilitate
cursul caruia
detaliate
au fost
pentru a putea
intocmiete
justifica
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 continutul
contabilitate
fiecarui post al
bilantului
-la
înregistrarea 10 ani, cu
zilnica a incepere de
Jurnal privind
Legea nr.82/ 1991 operaliitor de arhivare la data
operatiile de persoana
plaţi şi încasari - nu circulă fiind incheierii
casa si banca. desemnata din
37 ####### efectuate prin birou contabilitate document de lunar exercitiului
Situatia privind cadrul serv.
casă şi banca înregitstrare contabila financiar in
operatiile de contabilitate
cursul caruia
casa si banca.
-la au fost
completarea birou intocmiete
O.M.F.P.nr.3512/2008
fomularului contabilitate
"cartea mare"
- la
înregistrarea
10 ani, cu
Legea nr.82/ 1991 zilnica a arhivare
incepere de
decontarilor cu
la data
furnizorii persoana
Jurnal privind - nu circulă fiind incheierii
- tinerea desemnata din
38 decontarile cu 14-6-6 birou contabilitate document de lunar birou exercitiului
O.M.F.P.nr.3512/2008 evidentei cadrul serv.
furnizorii înregitstrare contabila contabilitate financiar in
analitice contabilitate
cursul caruia
- la
au fost
completarea
intocmiete
formularului
"cartea mare"
10 ani, cu
-la
Jurnal privind persoana incepere de
înregistrarea - nu circulă fiind
consumurile si desemnata din la data
39 14-6-8 Legea nr.82/ 1991 ieşirilor birou contabilitate document de lunar arhivare
alte iesiri de cadrul serv. incheierii
valorilor înregitstrare contabila
stocuri contabilitate exercitiului
materiale
financiar in

-la
cursul caruia
completarea birou
formularului contabilitate
intocmiete
"cartea mare"
pentru
10 ani, cu
operatiunile
incepere de
Legea nr.82/ 1991 efectuate in arhivare
Registrul privind la data
desfasurarea
evidenta - nu circulă fiind persoana incheierii
activitatilor
40 TVA(registrele birou contabilitate document de lunar desemnata din exercitiului
economice, de
de vanzari si înregitstrare contabila cadrul serv. financiar in
catre persoane
cumparari) cursul caruia
intregistrate in
au fost
scopuri de birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 intocmiete
TVA contabilitate
- la verificarea
exactităţiii
inregistrărilor
în conturile
analitice şi 10 ani, cu
sintetice incepere de
la data
- la întocmirea persoana
Balanţa de situatiei lunare desemnata din
41 14-6-30 birou contabilitate document de lunar exercitiului
verificare a principalilor cadrul serv.
înregistrare contabilă financiar in
indicatori contabilitate
cursul caruia
economico- birou
financiari şi a contabilitate intocmiete
bilantului
contabil
semestrial şi
annual
- la
10 ani, cu
inregistrarea în
incepere de
creditul
Legea nr.82/ 1991 arhivare la data
Jurnal privind conturilor fără persoana
operatiile diverse dezvoltare desemnata din
42 14-6-17 birou contabilitate document de zilnic exercitiului
(pentru conturi analitică cadrul serv.
sintetice) contabilitate
cursul caruia
- la au fost
completarea birou intocmiete
O.M.F.P.nr.3512/2008
formularului contabilitate
"cartea mare"

la verificarea
Legea nr.82/ 1991 stocurilor de arhivare
valori materiale
10 ani, cu
incepere de
la verificarea la data
exactitatii persoana
Balanţa analitică 14-6- inregistrarilor desemnata din
43 birou contabilitate document de lunar exercitiului
a stocurilor 30/c cadrul serv.
la controlul înregistrare contabilă financiar in
contabilitate
concordantei cursul caruia
dintre birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008
contabilitatea contabilitate intocmiete
sintetica si
analitica
la intocmirea
situatilor
financiare
-la stabilirea
rulajelor, a
10 ani, cu
Legea nr.82/ 1991 soldurilor pe arhivare
incepere de
conturi
la data
sintetice persoana
- nu circula fiind incheierii
verificarea la sfârşitul desemnata din
44 Cartea mare 14-1-3 birou contabilitate document de exercitiului
inregistrarilor lunii cadrul serv.
contabile contabilitate
birou cursul caruia
O.M.F.P.nr.3512/2008 efectuate au fost
contabilitate
intocmirea intocmiete
balantei de
verificare
Contabilitate
E
generala
-document
justificativ de 5 ani, cu
înregistrare în incepere de
Legea nr.82/ 1991 contabilitatea -persoana care arhivare la data
persoana
sintetica si înregistrează în incheierii
Nota de birou contabilitate când este desemnata din
45 14-6-2A analitica pentru contabititate exercitiului
contabilitate intr-un exemplar cazul cadrul serv.
operatiunile operaţiunea financiar in
contabilitate
care nu au la consemnata cursul caruia
baza birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 documente intocmite
contabilitate
justificative

5 ani, cu
incepere de
persoana
Fişa de cont -pentru ţinerea - nu circulă fiind incheierii
desemnata din
46 pentru operaţii 14-6-22 evidenţei birou contabilitate document de zilnic exercitiului
cadrul serv.
diverse analitice înregistrare contabilă financiar in
contabilitate
birou cursul caruia
O.M.F.P.nr.3512/2008
intocmite
5 ani, cu
incepere de
- declaraţie de gestionarul comisia de incheierii
Declaraţii de cu ocazia
47 scrisa a valorilor materiale inventariere conform gestionarul exercitiului
inventar inventarului
gestionarului inventariate Deciziei financiar in
birou cursul caruia
Ordin 1753/2004
intocmite
- la 5 ani, cu
confirmarea incepere de
persoana
caştigurilor la data
Legea nr.82/ 1991 -conducerea unitatii desemna din
Adeverinţă realizate pe o birou contabilitate incheierii
pt. semnătură - la cand se din cadrul
48 privind veniturile anumită sau biroul plan- la solicitant exercitiului
registratură - la solicită serv.
realizate perioada a progaramare financiar in
solicitant contabilitate
persoanelor cursul caruia
sau plan-prog
încadrate în au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 unitate intocmite
-la
confirmarea si
solicitarea
sumelor
pretinse ,
ramase
5 ani, cu
neachitate,
incepere de
provenite din
la data
relatii la conducerea unitatii persoana
Legea nr.82/ incheierii
economico- pentru semnare cand este desemnata din arhivare
49 Extras de cont 14-6-3 1991,OMFP birou contabilitate exercitiului
financiare si ca -ex1,2,3: la unitatea cazul cadrul serv. bir.contab
3512/2008 financiar in
instrument de debitoare ex 1 si 2 Contabilitate
cursul caruia
conciliere
au fost
prearbitrala si
intocmite
ca document
de inventariere
a soldurilor
conturilor
privind datoriile
si creantele
50 Notã de 14-8-2/a Legea nr.82/ - angajament - persoana care - persoana care a cand este birou 5 ani, cu

incepere de
la data
de plata a unei isi ia incheierii
constatare şi intocmit-o pentru
1991,OMFP sume angajamentul de exercitiului
evaluare a semnare ;serv. cazul contabilitate
3512/2008 necuvenite ; a plati suma ce i financiar in
pagubei financiar pt. executare
titlu executoriu s-a imputat cursul caruia
au fost
intocmite
5 ani, cu
- consilierul juridic ex. incepere de
1,2 pentru verificare si la data
Contract de -document de semnare - !a incheierii
-birou cand este arhivare bir.
51 garantie in Legea nr.82/ 1991 constituire a conducatoru! exercitiului
contabilitate cazul contabilitate
numerar garantiei intreprinderii ex. 1,2 -la financiar in
gestionar ex. 2 - serv. cursul caruia
financiar ex. 1 au fost
intocmite
5 ani, cu
incepere de
-consilierul juridic ex. la data
-document de
Contract de 1,2 pentru verificare si incheierii
constituire a -birou cand este arhivare bir.
52 garantie Legea nr.82/ 1991 semnare - la exercitiului
garantiei contabilitate cazul contabilitate
suplimentara conducatorul financiar in
suplimentare
intreprinderii ex. 1.2 cursul caruia
au fost
intocmite
document de
inregistrare in 5 ani, cu
gestiune a de catre persoana la gestiune pentru incepere de
bunurilor desemnata sa semnarea de primire a arhivare bir. la data
persoana
Legea nr.82/ cumparate efectueze bunurilor si intocmirea Contabilitate incheierii
Borderou de cand este desemnata din
53 14-4-13 1991,OMFP document aprovizionare cu NIR( ex 1 si 2) la ex 1 la exercitiului
achizitii cazul cadrul serv.
3512/2008 justificativ de bunuri de la compartimentul achizitorul financiar in
Contabilitate
inregistrare in producatorii financiar contabil ex 1 delegat cursul caruia
contabilitate a individuali la carnet ex 2 au fost
valorii bunurilor intocmiete
cumparate

document
justificativ
pentru sumele
primite sau
platite ca
avans spre
decontare
pentru achizitii
arhivare birou 5 ani, cu

Notă de un exemplar - cel care incepere de
cand este tehnic care
constatare şi birou tehnic, îl întocmeşte; la data
cazul ; intocm.
evaluarea a Conform Legii pază, etc incheierii
Recuperarea obligatoriu în
54 pagubei 53/2003, Codul contabilitate sau exercitiului
pagubelor un exemplar- la luna
(document Muncii actualizat alt personal de financiar in
gestionarul verificat; întocmirii la birou
transmis de verificare atras cursul caruia
contabilitate contabilitate-alt
RNP) au fost
un exemplar birou exemplar intocmite
contabilitate
persoana care a 5 ani, cu

incepere de
intocmit-o
la data
Persoana care isi
incheierii
Angajament de Recuperarea ia angajamentul obligatoriu in birou
55 14-2-8/a exercitiului
plata pagubelor de a achita o un exemplar birou luna intocmirii contabilitate
financiar in
suma contabilitate cursul caruia
au fost
intocmite

XII.G PROCEDURI - MANUAL POLITICI CONTABILE 2012 Var 22.05.2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

XII.G PROCEDURI - MANUAL POLITICI CONTABILE 2012 Var 22.05.2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

Bd. Magheru nr. 31, sector 1, Bucureşti, cod poştal 010325

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 1

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 2

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 3

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 4

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 5

Prevederi legislative privind obligativitatea elaborarii politicilor si

Pentru înţelegerea unitara a conceptelor de către toţi utilizatorii manualului de politici

(b) de la care sunt aşteptate beneficii economice viitoare care

Activ circulant a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 6

c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data

d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a

Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate;

d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în

Activ imobilizat Un activ care nu respectă definiţia unui active circulant.

Activitate agricolă Administrarea de către RNP a transformării activelor biologice,

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 7

a) reprezintă un segment major al afacerii sau o

b) face parte dintr-un plan coordonat unic de cedare a unui

Activităţi de finanţare Activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii compoziţiei

Activităţi de investiţie Achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii,

Amenajament silvic documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut

Amenajarea pădurilor ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi

Amortizare Alocarea sistematică a valorii depreciabile (amortizabile) a unui

Angajament ferm Un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificată de

Angajament ferm de O înţelegere cu o terţă parte irevocabilă pentru ambele părţi,

Asistenţă Acţiunile întreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 8

Administrare păduri Totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic

Beneficii ale Toate formele de contraprestaţii acordate de RNP în schimbul

Beneficii economice Potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de

Beneficii pe termen Beneficii ale angajaţilor(altele decât beneficiile pentru terminarea

b) deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar

Interesul rezidual în activele RNP după deducerea tuturor

Cercetare Investigarea originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării

Cheltuiala cu Valoarea globală inclusă în determinarea profitului sau a pierderii

Cheltuieli Diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 9

Cheltuieli de Cheltuieli suportate de RNP în legătură cu exploatarea .

Ciclu de exploatare Perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt

Clasa de active O grupare de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare,

Contabilitate şi Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute

Continuitatea Situaţiile financiare sunt întocmite pe baza continuităţii activităţii

Contract Un angajament între două sau mai multe părţi, cu consecinţe

Contract de Un contract negociat în mod particular pentru construirea unui

Contract de garanţie Un contract care solicita emitentului să facă plati specificate

Contract de leasing Un angajament prin care locatorul conferă locatarului, în schimbul

Contract oneros Un contract în care costurile inevitabile implicate de îndeplinirea

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 10

Corelarea costurilor Un proces prin care cheltuielile sunt recunoscute în contul de

Cost curent Suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui

Cost istoric O bază de evaluare conform căreia activele sunt înregistrate la

Costul stocurilor Toate costurile aferente achiziţiei şi conversiei, precum şi alte

Costul mediu Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea

Costurile îndatorării Dobânda şi alte costuri suportate de RNP în legătură cu

a) diferenţele temporare deductibile;

c) raportarea creditelor fiscale nefolosite;

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012 Page 11