februarie 2009

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................. 5 I.CADRUL NORMATIV AL S.C.REMAR S.A..................................................................... 6

I.1. Descrierea activitatii organizatorice economico-productive ......................................................6 I.2. Scurt istoric................................................................................................................................9 I.3.Functiile S.C. REMAR S.A. si departamentele la care se refera..............................................10 I.4. Structura organizatorica si functionala a S.C. REMAR S.A.....................................................15 I.5.Cadrul legislativ ce reglementeaza activitatea contabila si organizarea compartimentului financiar-contabil .........................................................................................22 I.5.1. Cadru legislativ.................................................................................................................22 I.5.2.Organizarea departamentului financiar-contabil...............................................................23

II.CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE ...............................................25

II.1. Notiuni generale privind imobilizarile corporale.......................................................................27 II.2. Clasificarea imobilizarilor corporale.........................................................................................29 II.3.Contabilitatea imobilizarilor corporale......................................................................................31 II.4.Evaluarea si reevaluarea imobilizarilor corporale ....................................................................32 II.4.1. Evaluarea la data intrarii in unitate.................................................................................36 II.4.2.Evaluarea cu ocazia inventarierii.....................................................................................36 II.4.3 .Evaluarea la inchiderea exercitiului financiar.................................................................37 II.4.4 .Evaluarea la data iesirii din unitate................................................................................41 II.4.5.Reevaluarea imobilizarilor corporale .............................................................................42 II.5. Contabilitatea deprecierii ireversibile si reversibile a imobilizarilor corporale..........................44 II.5.1.Consideratii generale.Conceptii......................................................................................44 II.5.2 .Calculul deprecierii ireversibile a imobilizarilor corporale..............................................45 II.5.3. Cadrul metodologic general al calculului amortizarii imobilizarilor corporale in Romania50 II.5.4.Deprecierea reversibila a imobilizarilor corporale...........................................................54

III ANALIZA,CONTROLUL SI CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

III.1.Consideraii generale privind analiza mijloacelor fixe...55 III.2.Controlul mijloacelor fixe la S.C.REMAR.S.A............56 III.3.Analiza dinamicii imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe...59 III.4.Analiza starii i structurii imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe..60 III.5.Analiza eficienei utilizrii imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe....61 III.5. Analiza utilizrii eficiente a mijloacelor tehnice..62 CONCLUZII SI PROPUNERI.............................................................................................................65

BIBLIOGRAFIE.........66

INTRODUCERE
Sistemul de informatii al unei organizatii ne permite sa ierarhizam sa un ansamblu de tehnici si metode care permit obtinerea si prezentarea unei anumite imagini.Unitatea patrimoniala ne permite nu numai cunoasterea situatiilor trecute sau prezente ,ci si stabilirea evolutiei viitoare a evenimentelor de care se ocupa organizatia.Grupul de fapte si fenomene economice ce se desfasoara in spatii economice determinate au o existenta de sine statatoare din punct de vedere juridic dar si patrimoniul unitatii constituie o conditie fundamentala a infiintarii si existentei acesteia. 1Informatiile publicate tertilor,utilizate si de unitate sunt furnizate de cantabilitatea financiara a unitatii iar informatia confidentiala este furnizata numai de contabilitatea de gestiune.Obiectul de contabilitate este fara diferente apreciabile de la o unitate la alta,face ca acesta sa fie unitara si obligatorie.2Organizarea mijloacelor fixe se realizeaza,potrivit legii,de catre administrator sau o alta persoana care are obligatia gestionarii acestora iar tinerea contabilitatii revine compartimentului financiar-contabil. 3 Conform IAS 16 Terenurile si mijloacele fixe genereaza beneficii economice viitoare catre intreprindere,aceasta se poate dovedi prin gradul de certitudine a fluxurilor beneficiilor economice viitoare pe baza evidentei disponibile in momentul recunoasterii initiale.Evaluarea credibila a costului imobilizarilor corporale este realizat la cumpararea la costul de achizitie iar cheltuielilile ocazionate de achizitie pot fi identificate.In cazul obtinerii cu forte proprii ,masurarea costului poate fi obtinuta luand in considerare tranzactiile efectuate cu tertii pentru achizitionarea de materiale,forta de munca si alte intrari efectuate in procesul de productie.Pentru recunosterea initiala ca imobilizare corporala trebuie sa fie prezentata la costul sau,mai putin amortizarea cumulata aferenta si oricare pierderi cumulate din depreciere.O imobilizare corporala trebuie sa fie prezentata la valoarea reevaluata,care reprezinta valoarea justa,mai putin orice amortizare ulterioara cumulata si pierderile
4

ulterioare din depreciere.Reevaluarile trebuie sa fie efectuate cu suficienta regularitate

astfel incat valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe baza valorii juste de la data bilantului. 5
1 2

Horomnea Emil Tratat de contabilitate,vol I ,Ed. Sedcom Libris,Iasi,2001,pag. 100; Feleaga Nicolae ,Ionascu Ion Contabilitate financiara,vol I, Ed.Economica, Bucuresti,1993, pag.13; 3 Pantea Iacob Petru, Bodea Gheorghe-Contabilitatea romaneasca,armonizata cu Directivele Europene,Ed.Intelcredo,Deva,2003, pag.6-12; 4 Istrate Costel -Introducere in contabilitate,Ed. Polirom,2002,pag.9-17;
5

Ghid practic de aplicare a standardelor internationale de raportare financiara,Lucrarea

CAPITOLUL I CADRUL NORMATIV A S.C. REMAR S.A.

I.1.DESCRIEREA ACTIVITATII ORGANIZATORICE ECONOMICO-PRODUCTIVE
Normele metodologice de elaborare a documentelor arata ca unitatea S.C. REMAR S.A. Pascani are forma juridica de societate pe actiuni cu capital de stat, adica codul 12 fiind sub tutela FPS. Ramura de activitate este transportul, codul 06, titularul departamentului este Ministerul Transporturilor, codul 106, iar ca activitate unitatea apartine Industriei altor mijloace de transport, codul 35.

Fig nr.1. Tendine ale vnzrilor pe fiecare unitate strategic de activitate

100% 80% 60% 40% 20% 0% 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CONFECTII PIESE DE SCHIMB EXPORT

MODERNIZARI VAGOANE REPARATII VAGOANE MARFA

2003 REPARATII VAGOANE CALATORI CONFECTII PIESE DE SCHIMB MODERNIZARI VAGOANE EXPORT REPARATII VAGOANE MARFA 55,142 6,314 500 5,710 2,556

2004 100,940 11,086 4,200 9,645 3,240

2005 89,752 13,857 14,400 13,994 1,808

2006 142,861 24,822 62,197 16,902 2,443

2007 194,216 33,176 183,260 21,840 3,925

2008 254,092 38,015 201,613 37,700 14,880

In cadrul S.C. REMAR S.A. se desfasoara urmatoarele activitati:

coordonata sub MFP,Ed. Economica,Bucuresti,2001,pag 15-29;

Activitatea principala: productia si repararea mijloacelor de transport feroviar si a materialului rulant; fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii; fabricarea produselor de cauciuc, a articolelor din material plastic; productia de piese si accesorii pentru autovehicole si motoare de autovehicule; reparatii periodice generale si capitale pentru vagoane de transport calatori; modernizari vagoane pentru transport calatori; turnatorie; turnarea materilalelor feroase; operatiuni de mecanica generala pentru tratarea si acoperirea metalelor; Activitati secundare:

Furnizori: Principalii furnizori ai firmei S.C. REMAR S.A. provin atat din interior cat si din exterior, relatiile se desfasoara in principal pe baza de contracte, incheiate la inceputul fiecarui an calendaristic. Societatile furnizoare sunt producatori de materiale feroase, nichelajuri, instalatii de calire, instalatii de acoperire cu pulberi epoxidice. Acestia sunt: Furnizori de materiale: S.C. SIDEX Galati- table si profile laminate; S.C. SILCO TUB Zalau- teava ; S.C. CONEX Iasi- vopsele, diluanti; S.C. A.E.M. Timisoara electrice; S.C. AMERON Belgia- vopsele speciale; S.C.INALIS Croatia- vaselina.

Furnizori de subansamble: S.C.AVIOANE S.A. Craiova- ansamble scaune,usi intercomunicatie, usi exteriaore; S.C. AEROFINA S.A. Bucuresti- geamuri monobloc, subansamble modulate; S.C. SMR S.A. Bals- osii montate si boghiuri.

Furnizori de utilaje , instalatii, echipamente tehnice: S.C. SCUDAS S.A. Pascani; S.C. RETROM S.A. Pascani-aparate de masura si control. R.A.J.C.L. Pascani- apa potabila si industrial ;

 Furnizori de servicii: CONEL Bucuresti- sucursala Pascani; ROMTELECOM- sucursala Pascani; DISTRIGAZ- Pascani.

Clienti: Societate REMAR S.A. Pascani are doi clienti permanenti, cu o pondere de 96% in cifra de afaceri, restul fiind clienti ocazionali. Cel mai important client este Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane, este un client strategic, dar care executa platile pentru produsele receptionat esi livrate cu intarziere. Cel de al doilea client permanent este firma germana SCHNAIDER, obiectul exportului constituindu-l confectiile metalice si subansamblele pentru masini. Alti clienti sunt: Firmele germane GUNTER LEHMAN, WIHAG, SNTFC CFR Marfa S.A.

In concluzie piata de desfacere interna a intreprinderii reprezinta 87%, iar piata externa pentru desfacerea produselor firmei reprezinta 13%. In ceea ce priveste oferta de produse a societatii, aceasta se caracterizeaza prin specializarea pe un tip principal de produs pe o perioada mare de timp.Clientii au un loc important in adoptarea deciziilor in ceea ce priveste oferta. Oricat de bine plasat ar fi un produs succesul in lupta concurentiala nu este asigurat atunci cand acesta nu corespunde asteptarilor clientilor. Bariere de intrare pe piata Acestea sunt relative neinsemnate pe piata interna avand in vedere pozitia firmei pe piata, de traditia acesteia, calitatea si preturile practicate de aceasta. Din punct de vedere al capicitatilor de productie, al dotarilor si volumului de productie realizat anual, S.C. REMAR S.A. detine locul 1 pe piata reparatiilor din tara. Concurenta este reprezentata de toate firmele care desfasoara activitati asemanatoare cu cele ale S.C. REMAR S.A. Pascani si este reprezentata de: S.C. ASTRA Arad; S.C. ATELIRE Grivita Bucuresti; S.C. REVA Simeria ; S.C. ROVA Rosiori;

Spre deosebire de concurenta, care s-a axat pe reparatia unei singure game de vagoane, S.C. REMAR S.A. Pascani repara o gama larga de vagoane, ceea ce permite o sporire a vanzarilor catre SNCFR.

I.2. SCURT ISTORIC

S.C. REMAR S.A. Pascani a luat fiinta ca urmare a H.G. nr. 691 din 4/10/1991, ca societate cu capital majoritar de stat si a provenit din Uzina Mecanica de Material Rulant, constituita prin reorganizarea Atelierelor Cailor Ferate Romane. La finele anului 1869 Pascaniul era nu numai cel mai important centrul feroviar din tara dar in acelasi timp si cel mai important centru tehnic. Acest lucru a fost posibil datorita constructiei cailor ferate Itcani-Pascani-Roman si PascaniIasi de catre specialisti polonezi si austrieci.Atelierele C.F.R. Pascani s-au infiintat prin Decretul nr.1868 din 21/09/1868, incepandu-si efectiv activitatea la 31 octombrie 1868, odata cu inaugurarea liniei de cale ferata din Moldova. Din 1992 S.C. REMAR S.A. s-a transformat in societate commerciala pe actiuni cu capital majoritar de stat, ulterior transformandu-se in societate cu capital majoritar privat, specializanduse pe reparatii, vagoane de calatori 80%, vagoane de marfa 3% si modernizari de vagoane pe 4 osii, restul constituind realizarea pieselor de schimb pentru caroserie auto, locomotive si vagoane de cale ferata.Incepand cu anul 1996 S.C. REMAR S.A. Pascani a devenit societate cu capital mixt, ca urmare a aplicarii prevederilor Legii nr. 55/1995.Din octombrie 2004 S.C. REMAR. S.A. sa privatizat, pachetul majoritar de actiuni fiind cumparat de GFR Bucuresti. Toate aceste transformari suferite de-a lungul timpului de S.C. REMAR S.A., ancorate in contexul economic general al tarii si in mod special restructurarea Ministerului Transporturilor, au facut ca structura si volumul activitatii societatii sa se modifice, specializandu-se in: Reparatii de vagoane pentru transport calatori ( 80%); Piese de schimb pentru caroserie auto, locomotive si vagoane de cale ferata pentru export (12%); Piese de schimb, material rulant si diverse confectii metalice pentru piata interna (7%). S.C.REMAR S.A. este persoana juridica romana cu sediul in Romania, localitatea Pascani, judetul Iasi, str.Garii, nr.18. Aceasta are forma juridica de societate pe actiuni si este inmatriculata la Registrul Comertului Iasi cu nr.J 22-532-92. Functionarea societatii este reglementata prin statut si contract de societate, inregistrate la ORC Iasi. La Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat, societatea este inscrisa la numarul 2220 din 1990, avand codul fiscal R 1996928.

De asemenea, societatea detine in propietate firma si sigla inregistrate la O.R.C. Iasi si toate autorizarile legale pentru desfasurarea obiectului de activitate cuprins in statutul societatii si actele aditionale la acesta.

Structura actionariatului firmei S.C. REMAR S.A. este alcatuita din: GRUP FEROVIAR ROMAN : 79,969% SIF 2 MOLDOVA: 10,613% Persoane fizice : 8,283% As. Privatizarea At. C.F.R. Pascani: 1,114 % Persoane juridice : 0,021%.

Evidenta si gestionarea actiunilor este tinuta conform Ordonantei de urgenta nr. 5/1997 art.2, alin.3, de Registrul Roman al Actionarilor sau un alt registru independent privat autorizat de CNVM, pentru care Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) poate opta ulterior. Actiunile vor fi tranzactionate pe piata organizata a valorilor mobiliare BVB sau RASDAQ, cu aprobarea AGA. Productivitatea muncii a fost in anul 2008 de 146.170 mii lei/salariat, fata de anul 2007 rezultand o descrestere de 2,7%. Numarul mediu de salariati a scazut in anul 2009fata de anul 2007 de la 1500de angajati la 1400, in timp ce cheltuielile cu personalul au crescut fata de anul precedent datorita acordarii salariilor compensatorii personalului disponibilizat.

I.3. FUNCTIILE S.C. REMAR S.A. SI DEPARTAMENTELE LA CARE SE REFERA

In cadrul firmei S.C. REMAR S.A. se regasesc cele 5 functii de baza ale unei intreprinderi, respectiv: cercetare dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila si de personal. Multe din activitatile care se desfasoara in cadrul firmei sunt cuprinse in una sau mai multe functii neputand exista o delimitare clara intre functii si activitatile desfasurate. De exemplu, aprovizionarea cu materii prime , materiale, se regaseste atat in functia comerciala, cat si in cea de productie. Activitatea de dezvoltare a sistemelor informationale poate fi incadrata in toate functiile unitatii. Functia de Cercetare Dezvoltare

Aceasta functie are ca obiectiv sa palnifice si sa administreze inovatia si inventia in unitate, care se poate referi fie la produse, fie la tehnicile de executare a lucrarilor.Organizarea si desfasurarea activitatii de cercetare- dezvoltare de catre unitate presupune: dezvoltarea unitatii din punct de vedere economic, este motivate prin actiuni concrete, in domeniul tehnico- productiv si de investitii, care corespund; obiectivele de cercetare dezvoltare planificate si programate a asigura, esalonat, pregatirea tehnico- productiva, pe baza careia unitatea va atinge indicatorii economicofinanciari prin care isi justifica eficienta, ca agent economic pe piata; Obiectivele functiei de crecetare-dezvolate sunt urmatoarele: efectuarea de cercetari pentru realizarea de noi produse; modernizarea celor existente; aducerea la standarde optime a structurii organizatorice; imbunatatirea performantelor in productie prin achizitionarea de accesorii calitativ superioare. Aceasta functie este realizabila in cadrul Compartimentului de calitate , de catre Biroul Proiectare Constructiva, Birou Proiectare Tehnologica, Birou Tehnic Modernizari, Birou Managementul Calitatii, Protectiei Mediului, Organizare, Birou Control Calitate, si urmareste organizarea obiectivelor din domeniul producerii de noi idei si transformarea acestora in produse cu scopul satisfacerii clientilor si obtinerii de avantaje competitive pe piata de desfacere. Compartimentul de calitate este condus de directorul calitate, supravegheat de directorul general executiv. Prin intermediul acestei functii se asigura controlul calitatii, efectuat in Biroul Control Calitate si mangementul calitatii. Responsabilitatile acestor birouri sunt: coordoneaza metodologic elaborarea si actualizarea documentelor sistemului calitatii; elaboreaza procedurile de sistem a managementului calitatii; asigura identificarea si inregistrarea neconformitatilor si a problemelor calitatii; coordoneaza metodologia sistemului calitatii din cadrul societatii cu drept de a evalua sau a audita intreaga organizatie la toate nivelurile; dezvolta sistemul calitatii in functie de cerintele normelor aplicabile; sa asigure un cadru adecvat pentru stabilirea si analiza obiectivelor in domeniul calitatii. Politica in domeniul calitatii si obiectivele generale sunt analizate o data pe an in cadrul analizei efectuate de management pentru a fi in permanenta adecvate din punct de vedere al modificarilor survenite in structura organizatorica, al evolutiei cerintelor societatii si al clientilor. Functia de Productie

10

Urmareste totalitatea activitatilor de baza, auxiliare si de servire prin intermediul carora se duc la indeplinire obiective referitoare la fabricarea produselor, realizarea lucrarilor si prestarea serviciilor la nivelul firmei. Aceasta functie urmareste: organizarea si realizarea comenzilor; programarea si lansarea productiei de (preturi, negociere, si normare, reparare, proiectare, modernizare consumuri,planificare termene vanzare, intretinere

echipamente si instalatii, asigurarea aplicarii normelor de protectie a muncii). Obiectivele acestei functii sunt urmatoarele: corelarea capacitatii de productie cu cerintele pietii; realizarea standardelor de calitate prin optimizarea resurselor unitatii; justificarea consumului de resurse si eliminarea rebuturilor; cresterea eficientei muncii. Aceasta functie este indeplinita in cadrul compartimentului de productie si a celor 6 sectii de productie si de prestari servicii. Compartimentul de productie cuprinde S.C.L-P.P.U.P. ( Serviciul Constatare Lansare- Programarea Productiei Urmarirea Productiei) si urmatoarele sectii: sectia Vagoane Calatori,Atelier Reparatii Vagoane Marfa,sectia Constructii Vagoane Marfa,sectia Siguranta Circulatiei,sectia Forja,sectia Prelucrari Mecanice,sectia Confectii Metalice.

Functia Comerciala Functia comerciala cu actiune in aval inglobeza activitati care au ca scop desfacerea produselor pe piata tinta, cercetarea pietelor de desfacere si a concurentilor, activitati de promovare, publicitate si reclama, participarea la targuri si expozitii. Functia comerciala cu actiune in aval este desfasurata in cadrul compartimentului vanzari. Functia comerciala cu actiune in amonte inglobeaza activitati care se refera la aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare procesului de productie.Ea este realizata de catre biroul de aprovizionare din cadrul compartimentului comercial. Obiectivele acestei functii sunt: asigurarea ritmicitatii in aprovizionarea cu materii prime si materiale; cresterea segmentelor de piata; onorarea la timp a comenzilor clientilor; depistarea in timp util a noilor cerinte de pe piata;

11

cresterea prestigiului firmei prin promovarea imaginii, calitatea produselor si seriozitatea in onorarea comenzilor; pastrarea unor bune relatii cu furnizorii si ceilalti parteneri de afaceri. Biroul aprovizionare din cadrul compartimentului comercial se ocupa de: determinarea necesarului da materii prime si materiale in procesul de productie; asigurarea cu resurse materiale realizarii continue a procesului de productie in timp util; receptionarea materalelor primate de la furnizori; darea in consum a materiilor prime si materialelor pe fiecare sector de productie. In cadrul biroului Serviciul Marketing, Desfacere Intern+Extern, Facturare, responsabilitatile sunt: cercetarea pietei tinta; eloborarea stategiei si politicii de vanzari; elaborarea planului de vanzari; cunoasterea concurentilor; In cadrul acestui birou se realizeaza functia de marketing prin: asigurarea desfacerii produselor in functie de dorintele si exigentele clientilor; prospectarea pietelor; descoperirea de noi segmente de piata;

Functia Financiar-Contabila Aceasta functie asigura elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, evidenta tranzactiilor economice, urmarirea modului de obtinere a rezultatelor financiare, inventarierea patrimoniului, stabilirea preturilor, calculul indicatorilor economico-financiari, utilizarea fondurilor, repartizarea pe destinatii a profitului, onorarea la plata a datoriilor, urmarirea incasarii creantelor, elaborarea documentelor de sinteza, organizarea contabilitatii, a fluxului informational. Obiectivele principale ale acestei functii sunt: cresterea profitabilitatii; analiza economica si urmarirea realizarii indicatorilor financiari; calculul costurilor; calculul preturilor si tarifelor; utilizarea eficienta a resurselor firmei; asigurarea capacitatii de plata a firmei; cresterea patrimoniului.

12

Functia este realizata in cadrul Compartimentului Economic si cuprinde: Finaciar realizeaza activitati prin care se urmareste obtinerea si folosirea eficienta a resurselor financiare: elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, efectuarea de studii si analize cu privire la cifra de afaceri, eficienta fondurilor de productie, stabilirea de preturi si tarife pentru produsele si serviciile oferite,repartizarea profitului cu respectarea prevederilor legale, inregistrarea, evidenta si urmarirea operatiilor cu furnizorii, clientii, salariatii, administratia finantelor publice ; Contabilitate efectueaza activitati privind facturarea, inregistrarea si evidenta elementelor patrimoniale ale firmei, efectuarea inventarierii periodice, relatiile cu bancile, NIR-uri, bonuri de consum, registru de casa, produse finite, evidenta mijloace fixe, obiecte de inventar, evidente terti, intocmire balanta de verificare pentru conturile sintetice si analitice, asigurarea evidentei mijloacelor fixe, organizarea lucrarilor de inventariere, organizarea, clasarea, indosarierea si pastrarea la arhiva a tuturor documentelor care stau la baza operatiunilor contabile; Oficiul de calcul format din: 4 operatori calculatoare, 2 analisti sistem, 2 proiectanti, 2 programatori si un tehnician intretinere sistem; Analiza economica si rentabilizare ce calculeaza preturile practicate de firma pentru produsele sale (pretul antecalculat) si participa la negocierea acestora, calculeaza si urmareste indeplinirea principalilor indicatori economico-financiari, ia masuri imediatedupa stabilirea cauzelor pentru eliminarea pierderilor Preturi-Tarife indeplineste urmatoarele atributii: raspunde de modul de stabilire a preturilor si tarifelor din competenta societatii, urmareste evolutia preturilor si tarifelor la serviciile si produsele proprii si prezinta conducerii propuneri de imbunatatire, asigura corelarea costurilor cu planul de productie, planul fortei de munca si productivitatea. Functia de Personal

Este realizata in cadrul Biroului Salarii care colaboreaza cu o firma specializata de training si recrutare personal.Functia este executata de Directorul General. Aceasta functie trebuie sa raspunda la urmatoarele cerinte: administrarea personalului; gestiunea personalului;

13

imbunatatirea organizarii si normarii muncii,elaborari normative si norme de munca specifice domeniului sau de activitate; comunicarea sociala si informarea; conditiile de munca; relatiile sociale si analiza climatului social; In baza unui contract de colaborare intre intreprindere si firma specializata de recrutare si

traininig, aceasta din urma urmareste determinarea necesarului de forta de munca, acoperirea locurilor de munca cu personal cu pregatire corespunzatoare posturilor, orientarea, selectia, angajarea si instruirea permanenta a personalului. In contractul individual de munca sunt evidentiate responsabilitatile specifice fiecarui post ( fisa posturilor), stabilirea modului de salarizare si cointeresare materiala, rezolvarea problemelor sociale ale salariatilor.

I.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A S.C. REMAR S.A.

S.C. REMAR S.A. Pascani are o structura organizatorica de tip piramidal.Firma este influentata de o multitudine de factori de natura economica,politica,tehnologica si sociala. 6Cea mai buna structura organizatorica7 este aceea care raspunde cel mai bine la necesitatile curente ale firmei.Aceasta poate fi caracterizata prin :posturi/locuri de munca,sfera de autoritate a managerilor,departamente,niveluri ierarhice si relatii interumane. Posturile de munca sunt totalitatea sarcinilor omogene desemnate in mod permanent si organizat din punct de vedere al naturii si complexitatii acestora. Exista posturi de management care au o sfera larga de responsabilitati si autoritate dar si posturi de executie cu responsabilitati si autoritate limitate,restranse la executarea unor lucrari,rezolvarea unor probleme sau obtinerea unor rezultate. Sfera de autoritate reprezinta numarul de persoane conduse in mod nemijlocit de catre manager,in acest caz Directorul General si are in subordine 8 compartimente principale, conduse de 8 directori- adjuncti care formeaza nivelul 2 de conducere si anume: Director Calitate, Director Productie, Inginer Sef M.E.,Serviciul Administrativ, Serviciul Investitii, Birou Protectia muncii, PSI si medicina muncii, Director Comercial, Director Economic darcare acestia la randul lor au in subordine sefi sectii,sefi servicii,sefi ateliere precum si alti executanti care au in subordinea lor alti

Asociatia Romana De Marketing- Marketing,Management,Ed.Edimpress,Bucuresti, nr.3-4,1997,pag 27; 7 Panaite Nica,Aurelian Iftimescu-Management,concepte si aplicatii,Ed.Sedcom Libris, Iasi,2003 ,pag.174-193;
6

14

subordonati.Fiecare departament este format la rndul lui din diferite sectii/ateliere de productie si servicii/birouri functionale, care asigura functionarea Remar ca societate. Structura functionala poate fi utilizata cu succes de cate firmele mici si mijlocii cu o singura afacere in care activitatile sunt bine definite prin scopuri si aria de specializare.Poate fi aplicata cu succes si la firmele care sunt orientate spre productie. Organigrama Remar SA Pascani este de tip ierarhic. Principalele caracteristici sunt: Avantaje: claritatea si simplitatea repartitiei sarcinilor, competentelor, autoritatii decizionale si responsabilitatilor; coerenta deciziilor emanate de la management la varf; asigura un sentiment de securitate; asigura rapiditate in luarea deciziilor si transmiterea ordinelor precum si un control usor. Dejavantaje si riscuri: directia (conducerea) supraincarcata; determina existenta unor canale lungi de comunicatie si ca urmare incetineala si filtraj in comunicatii; dificila colaborare si coordonare; tendinte de impartire a activitatilor; puterea si deciziile sunt prea centralizate,de aici o motivare,o participare slaba a colaboratorilor; nevoia unor pasarele intre servicii, a unor comisii si state majore; pericolul aparitiei birocratiei. Adunarea Generala a Actionarilor Este organul suprem de conducere al societatii care decide, in conformitate cu legea in vigoare asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala, avand urmatoarele atributiuni principale8: aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi pentru fiecare compartiment al societatii; desemneaza administratorii si cenzorii, ii descarca de activitate si ii revoca; actioneaza in justitie administratorii si cenzorii pentru pagubele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;
8

aproba dizolvarea si lichidarea societatii;

Panaite Nica ,Aurelian Iftimescu-Management,concepte si aplicatii,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2002,pag. 95-96;

15

aproba investirea de capital in alte societati; aproba majorarea cotei de amortizare precum si achizitionarea, selectarea, cedarea sau vanzarea de bunuri mobile si imobile cu character de fonduri ale societatii; Gestine Aceasta se compune din toti proprietarii a cel putin o actiune care-si exercita dreptul la vot.

AGA se convoaca de catre administrator, cu respectarea prevederilor statutului societatii. Gestiunea societatii este controlata de actionari si de Comisia de Cenzori, aleasa de AGA, formata din 5 membrii care trebuie sa fie actionari, cu exceptia expertilor contabili. In cursul exercitiului financiar comisia de cenzori verifica casa si registrele de evidenta contabila, participa la sedintele Consiliului de Administratie fara drept de vot. Firma este organizata, condusa si gestionata de Consiliul de Administratie, a carui componenta este stabilita de catre AGA, in conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990 si Ordonantei de urgenta nr.32/1997 si in subordinea caruia se afla Directorul General; impreuna formeaza nivelul 1 de conducere. Consiliul de Administratie Este numit de Adunarea Generala sau prin contractul de societate. Administratorii pot fi sau nu asociati ai unitatii, ei lucreaza impreuna si decid in unanimitate. In caz ca nu pot decide in unanimitate vor convoca AGA care va decide prin votul a 2/3 din capitalul social. Deliberarile si deciziile in unanimitate ale administratorilor se consemneaza intr-un registru de deliberari. Dupa consemnarea deliberarilor si luarea deciziilor, in registru semneaza toti administratorii. Ei asigura conducerea curenta a societatii ducand la indeplinire hotararile AGA si au urmatoarele atributiuni: angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestuia, cu respectarea legislatiei in viguare; stabileste atributiile de serviciu pentru salariatii societatii si numeste in functie personalul de conducere pentru structura aprobata de AGA; stabileste in situatii speciale persoanele imputernicite sa indeplineasca temporar atributiile unuia dintre administratori; Consiliul de Administratie este format din: Mihu Traian Victor - presedinte Tacea Adrian - membru

16

Tomoni Vizante - membru Esanu Romeo Vasile membru Directorul General Are rolul de a asigura conducerea, organizarea si functionarea societatii comerciale in conditii de eficienta economica. El are urmatoarele atributiuni: asigura prin metode corespunzatoare cunoasterea politicii de catre intreg personalul implicat stabileste nivelul de competenta, experienta si instruire necesare personalului unitatii; aproba proceduri de sistem si programul auditurilor interne; dispune efectuarea instruirii intregului personal si aproba programele de instruire; aproba fisele de post si incadrarea personalului pe posturi si functii; Comitetul director este format din:

Ing. Cornea Catalin - Director General Ing. Atudorei Romica - Director Productie Ec. Ilie Vasile - Director Economic Ing. Popescu Bernard Marian - Director Calitate Ing. Harbu Claudiu - Director Comercial. Director Productie Este subordonat Directorului General (vezi Anexa 1.).

Are in subordine: - Serviciul Productie - Serviciul Constatare Lansare - Sectia reparatii Vagoane - Sectia Siguranta Circulatiei - Sectia Forja - Sectia Prelucrari Mecanice - Sectia Piese Schimb Atributii. Competente. Responsabilitati societatii; urmarirea si transpunerea in practica a politicii si obiectivelor

17

organizeaza, productiva a societatii;

coordoneaza

si

controleaza

intreaga

activitate

; productie; tehnologice;

stabileste masuri adecvate pentru indeplinirea obligatiilor contractuale urmareste si raspunde de modul in care se exploateaza si se intretin masinile, instalatiile, utilajele, echipamentele si SDV-urile din dotarea sectiilor de organizeaza activitatea productiva pentru asigurarea discipinei asigura planificarea proceselor de productie si desfasurarea in conditii controlate a acestora; urmareste modul in care se respecta disciplina tehnologica si obtinerea produselor conform conditiilor contractuale; asigura identificarea necesitatilor de instruire si instruirea personalului subordonat; aproba planificarea concediilor de odihna pentru personalul din subordine; raspunde civil, material, disciplinar sau penal de legalitatea operatiilor si documentelor intocmite si semnate; mentine si actualizeaza lista documentelor pe care le-a aprobat. Director Economic

Este subordonat Directorului General (vezi Anexa 1.) Are rolul de a conduce activitatile economice ale societatii. Are in subordine : - Serviciul Financiar - Serviciul Contabilitate - Serviciul Preturi , Tarife si Analiza Economica - Centrul de Calcul Electronic Atributii. Competente. Responsabilitati societatii; asigura in conformitate cu dispozitiile legale, intocmirea lucrarilor de planificare financiara si urmarirea beneficiului obtinut de societate; analizeaza evolutia situatiilor din contul curent, din conturile de imprumut, comparativ cu limitele de creditare stabilite; urmarirea si transpunerea in practica a politicii si obiectivelor

18

organizeaza analiza lunara a utilizarii mijloacelor circulante si dispune masuri pentru readucerea in circuitul economic a stocurilor disponibile, supranormative, fara miscare sau cu miscare lenta; organizeaza analiza periodica a utilizarii si starii mijloacelor fixe; analizeaza si ia masuri pentru cresterea rentabilitatii att pe total, ct si pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat; analizeaza cheltuielile de productie si ia masuri concrete pentru reducerea acestora; urmareste constituirea fondurilor si utilizarea acestora cu respectarea dispozitiilor legale; organizeaza contabilitatea att in cadrul societatii ct si in cadrul sectiilor; asigura instruirea personalului care presteaza activitate contabila, financiara si de analiza economica; solicita credite bancare - nevoi temporare, credite speciale; raspunde de analizele economice, de mentinerea permanenta a capacitatii de plata a societatii si de indeplinire la termen in conformitate cu dispozitiile legale a obliga]iilor fata de banci; raspunde de intocmirea lunara si in mod corect a bilantului contabil; raspunde de organizarea contabilitatii, conform Legii contabilitatii nr.82/1991. raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal, de legalitatea operatiilor si documentelor intocmite si semnate; raspunde de modul de stabilire a preturilor si tarifelor. Director Calitate Este subordonat Directorului General (vezi Anexa 1.). Are in subordine : - Serviciul Control Tehnic de Calitate -Serviciul Asigurarea Calitatii + Organizare Responsabilitati:

asigura transpunerea in practica si urmarirea obiectivelor societatii; indeplineste functia de reprezentant al managementului cu asigurarea calitatii;

19

raspunde de alegerea modelului de referinta pentru sistemul calitate, implementarea sistemului calitate, elaborarea si actualizarea listei documentelor de sistem calitate pe baza colaborarii cu toate persoanele implicate; detinute prin urmarirea sau participarea la cursuri, seminarii, simpozioane, organizate de personal instruit corespunzator si organizarea si planificarea activitatilor de verificari metrologice si de reparatii ale acestora; avizeaza lista furnizorilor aprobati; asigura analizarea din punct de vedere al asigurarii calitatii, a tuturor documentelor de ofertare, ofertelor, comenzilor, contractelor si altor documente contractuale in relatia cu cumparatorii si furnizorii; ia masuri pentru imbunatatirea programelor tehnologice de control; solicita intreruperea operatiilor tehnologice, fabricatia sau livrarea produselor care contravin specificatiilor; raspunde de controlul tehnic al produselor la intrare, pe fluxul, de fabricatie si la final; aproba concediile de odihna, etalonarea lor, pentru sefii compartimentelor din subordine; raspunde de legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realitatea datelor documentelor pe care le intocmeste si care se supun controlului comisiei de cenzori;

asigurarea: inregistrarii pierderilor datorate calitatii si a raportarii financiare a activitatilor referitoare la calitate.
Director Comercial Este subordonat Directorului General (vezi Anexa 1.) Raspunde de studiul pietei, aprovizionare, desfacere, transport, import. Are in subordine : - Serviciul Aprovizionare - Desfacere; - Biroul Marketing. Atributii. Competente. Responsabilitati

urmarirea si transpunerea in practica a politicii si obiectivelor societatii; organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de marketing, aprovizionare, desfacere si transport; raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal, de legalitatea operatiilor si documentelor intocmite si semnate;

20

raspunde de indeplinirea tuturor sarcinilor trasate sau stabilite de A.G.A. si directorul general; mentine si actualizeaza lista documentelor pe care le-a aprobat; aproba procedurile documentate pentru analiza contractelor cu furnizorii si coordoneaza aceste activitati; transmite catre Directorul Calitate, spre avizare, toate contractele si comenzile inainte de aprobare. Comisia de Cenzori :

Verifica

bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca sunt legal intocmite si in

coorcondanta cu registrele, daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil.

Birou Resurse Umane+Juridic+Secretariat+Protocol: Birou Resurse Umane se afla in subordinea directa a Directorului General si se ocupa de recrutarea personalului . Oficiul Juridic se afla in subordinea directa a Directorului General si are rolul de a asigura legalitatea asupra tranzactiilor economice desfasurate in cadrul unitatii, apararea drepturilor firmei in caz de litigii, asigurarea fondului legislativ pe baza caruia se poate desfasura activitatea intreprinderii. Compartiment Cfi/Cfg + Audit Intern este in directa subordonare directorului general si

impreuna cu actionarii unitatii controleaza gestiunea societatii. Serviciul Administrativ are ca obiectiv desfasurarea activitatilor privind relatiile cu publicul, paza unitatii si curatenia. Acesta se afla in subordinarea directa a Directorului General Executiv si are in subordonare biroul EM-M-IC-LC-DC (Birou Evidenta Militara, Mobilizare, Inspectie Civila, Legitimatii de Calatorie, Documente clasificate). Departamentul Informatic este subordonat directorului acestui compartiment. Aici sunt

desfasurate toate activitatile privind dezvoltarea sistemelor informationale din unitate, precum si intretinerea acestora si a echipamentelor corespunzatoare sistemului informatic existent.

21

I.5.CADRUL LEGISLATIV CE REGLEMENTEAZA ACTIVITATEA CONTABILA SI ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL I.5.1. CADRU LEGISLATIV
Legea contabilitatii 82 din 1991 cu modificarile si completarile,republicata in M.O. numarul 48 din 14 ianuarie 2005; O.M.F.P. numarul 1752,noiembrie 2005 privin aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,publicat in M.O. nr.1880 bis/2005 definind imobilizarile corporale drept active ce pot fi detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative,sunt utilizate pe percursul unei perioade mai mari de un an; Legea numarul 31 /1990 privind societatile comerciale,republicata in M.O. numarul 1066 din 17.11.2006 ; H.G. 909/29 decembrie 1997 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii numarul 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizant de natura mijloacelor fixe; H.G. nr. 704/2005 prin care au fost aprobate:Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii,Planul conturi de general si Nomenclatorul privind modelele registrelor contabile si formularelor tipizate comune privind activitatea financiara si contabila precum si Normele de utilizare a registrelor contabile; Pe langa reglementarile contabile nationale,societatea are ca obiect de activitate reparatii si modernizari vagoane de calatori si marfa,fabricare piese de schimb pentru material rulant si se bazeaza pe respectiva legislatie.Precizrile metodologice de elaborare a documentelor, date de Institutul Naional de Statistic i Studii Economice, arat c unitatea are: -forma juridic de organizare a unitii: societate pe aciuni cod: 05, -forma de proprietate dup tipul de capital: privat cod: 25, Conform Hotrrii Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificrii activitilor din economia naional (CAEN), unitatea se regsete la codul nr. 3520 Construcia i repararea materialului rulant.9

I.5.2.ORGANIZAREA DEPARTAMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL

Horomnea Emil,Tabara Neculai,Budugan Dorina,Georgescu Iuliana,Betianu Leontina-Bazele contabilitatii,Ed.Sedcom Libris,Iasi ,2005;

9

22

Atributiile departamentului financiar-contabil se pot stabili in functie de cele doua activitati:financiare si contabile. Principalele atributii specifice activitatii financiare sunt: asigura prin planul financiar de trzorerie fondurile necesare unitatii; participa impreuna cu celelalte compartimente la intocmirea proiectului de venituri si cheltuieli,asigurand corelarea cu celelalte planuri financiare; efectuiaza calcule de fundamentare a indicatorilor economici si financiari privind:impozitul pe salarii,autorizatiile ce trebuie obtinute pentru desfasurarea activitatii,deplasari,cheltuieli ce se suporta prin rezultatul financiar,asigurarile sociale; intocmeste trimestrial propuneri pentru proiectul planului de credite si de casa si le depune la bancile finantatoare; tine evidenta cheltuielilor privind intreaga activitate a unitatii,verifica datele de decontare si asigura activitatea de casierie; asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatii ale intreprinderii fata de Bugetul statului si alte obligatii fata de terti; analizeaza activitatea economico-financiara pe baza de bilant,stabileste masuri concrete si eficiente pentru inbunatatirea continua a acesteia; urmareste permanent utilizarea eficienta a plafoanelor de credite si ia masuri pentru diminuarea lor conform necesitatilor stricte ale unitatii; asiguara la timp efectuarea inregistrarilor contabile privind incasarile si platile prin virament si la mijloacele banesti ,imprumuturi bancare,alte cheltuieli privind prestarile de servicii; intocmeste lunar balantele analitice pentru conturile de raspundere si urmareste concordanta dintre ele; urmareste respectarea prevederilor legale cu privire la stabilirea garantiilor materiale si suplimentare; exercita controlul ierarhic curent si controlul financiar preventiv; asigura fondurile necesare finantarii investitiilor si ia masuri de realizare integrala si de crestere a resurselor proprii destinate finantarii investitiilor; urmareste efectuarea platilor pentru investitii pe masura deschiderii finantarii obiectivelor prevazute in plan potrivit devizelor aprobate si cu respectarea stricta a dispozitiilor legale; Principalele atributii specifice activitatii contabile sunt:

23

asigura reflectarea in bani a bunurilor mobile si imobile,a disponibilitatilor banesti,a creantelor si a datoriilor unitatii,precum si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale efectuate,cheltuielilor,veniturilor,rezultatelor obtinute ale acestora; asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind operatiunilor de capital,imobilizarilor necorporale,corporale,financiare, a stocurilor si a poductiei in curs,evidentiaza datoriile si creantele,evidentiaza disponibilitatile banesti,evidentiaza cheltuielile dupa natuta lor precum si rezultatele financiare; intocmeste lunar balantele de verificare analitice si sintetice ; intocmeste situatia bilantului simestrial,anual si anexele la bilant; urmareste intocmirea legala a formelor pentru scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante precum si inregistrarea in contabilitate a scoaterii din functiune precum si rezultatele lor; ia masuri cu caracter preventiv pentru evitarea pierderilor mijloacelor circulante,raspunde de indeplinirea masurilor stabilite in acest domeniu; asigura calculul amortizarii pentru mijloacele fixe din dotarea unitatii; tine la zi registrul numerelor de inventar a mijloacelor fixe; verifica periodic concordanta dintre evidenta contabila si evidenta operativa; organizeaza,coordoneaza,urmareste inventarierea periodica a patrimoniului unitatii valorificand rezultatele inventarierii,stabileste plusurile sau minusurile dupa inventariere; participa la perfectionarea sistemului informational,aplica masuri de simplificare a lucrarilor de evidenta contabila,de mecanizare si automatizare a prelucrarii datelor; intocmeste bilantul fiscal si asigura calculul amortizarii fiscale,trimite bilantul contabil;

CAPITOLUL II CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

II.1.NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE

24

Imobilizarile corporale cuprind acele bunuri economice care au un continut material,corporabil,tangibil si sunt cunoscute sub denumirile de terenuri si mijloace fixe. Conform IAS 16 imobilizarile corporale sunt detinute de o intreprindere,pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau in prestarea de servicii,pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si posibil sa fie utilizate pe parcursul mai multor perioade10. In general,imobilizarile corporale sunt impartite in urmatoarele categorii,in functie de modul de recuperare a cheltuielilor. Tabel nr.2.Situatia duratei de viata si a modului de recuperare a imobilizarilor corporale Imobilizari corporale Terenuri Cladiri Echipamente Durata de viata nelimitata limitata limitata Mod de recuperare a cheltuielilor nici o recuperare Amortizare Amortizare

Structura si modul de determinare a costului imobilizarilor corporale difera in functie de modalitatea de intrare a acestora in cadrul intreprinderii. Imobilizarile corporale por intra in intreprindere pe urmatoarele cai11: prin achizitie; prin productie; prin schimb; prin aport in natura; cu titlu gratuit; Conform standardului,costul unei imobilizari corporale este format din pretul de cumparare (pretul de cumparare luat in calculul costului imobilizarii corporale se calculeaza prin ajustarea acesteia la reducerile comerciale acordate de furnizor),la care se adauga: -taxe vamale; -taxele nerecuperabile; -cheltuieli legate direcat de punerea in functiune a activului precum: costul de amenajare a amplasamentului,costuri initiale de livrare si manipulare,costuri de montaj, onorarii, costuri estimate pentru demontarea si mutarea activului,costurile de de restaurare si amplasare a activului,in masura in care costul e recunoscut ca un provizion conform IAS nr.37; Dumitrean Emilian-Contabilitate financiara II,Editura Sedcom Libris,Iasi,2001,pag.37-39; Georgescu Iuliana,Macovei Ionela Corina,Berheci Maria-Contabilitatea firmei,Ed.Junimea,Iasi,2003,pag.35;
10 11

25

-costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei,constructiei sau productiei imobilizarii corporale. Costul unei imobilizari corporale produse in regie proprie este determinat ca avand la baza costul de productie a bunului si anume: -cheltuielile directe de productie,inclusiv costul indatorarii; -cote de cheltuieli indirecte alocate(amortizarea,cheltuielile de fabricatie si de administrare a sectiilor). In ce priveste diferentele de curs valutar ce pot rezulata dintr-o devalorizare sau depreciere monetara accentuata,impotriva careia nu se pot lua nici un fel de masuri de acoperire a riscului si care afecteaza datoriile ce nu pot fi decontate si ce apar din achizitia recenta a unui activ facturat in valuta si care pot fi incluse in valoarea contabila a activului respectiv,cu conditia ca valoarea contabila ajustata sa nu depaseasca minimul dintre costul de inlocuire si suma recuparabila prin vanzarea sau utilizarea activului12.Mijloacele fixe13 sunt bunuri economice concretizate,in constructii, utilaje, instalatii, mijloace de transport,animale de munca,plantatii si alte bunuri economice,destinate a fi utilizate in producerea de bunuri,servicii sau lucrari,pentru asigurarea conditiilor realizarii activitatii de baza si a altor activitati. In IAS 16 Terenuri si mijloace fixe se precizeaza ca mijloacele fixe sunt imobilizari corporale,care indeplinesc cumulativ conditiile: -sunt destinate de intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi inchiriate tertilor,sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; -este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. Din punct de vedere contabil14,sunt considerate mijloace fixe acele mijloace de munca care indeplinesc conditiile: -au o durata de utilizare mai mare de un an; -valoarea contabila mai mare decat limita stabilita de lege. Mijloacele fixe15 sunt destinate comercializarii,valoarea lor se transmite treptat sub forma amortizarii,asupra cheltuielilor de exploatare aferente fiecarui exercitiu financiar. Sunt de asemenea considerate mijloace fixe supuse amortizarii urmatoarele: -investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie; -capacitatile puse sub functiune partial,pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare a mijloacelor fixe; Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardului International de Contabilitate-Imobilizari corporale, IAS 16,Ed.CECCAR,Bucuresti,2003,pag.38-41; 13 Bojan Octavian,Editura Universitara,Bucuresti,2004,pag.77-78; 14 Cretoiu Gheorghe,Bucur Ion,Editura All Back,Bucuresti, 2004,pag152-154;
12

15

Anastasiu Pop -Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele europene

IASC, Editura Intelcredo, 2002, Deva, pag 237-239;

26

-investitiile efectuate la mijloacele fixe in scopul inbunatatirii parametrilor tehnici initiali.

II.2. CLASIFICAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Reglementarile din Romania detaliaza imobilizarile corporale in structuri precum:terenuri si mijloacele fixe. Conform reglementarilor din Romania ,imobilizarile corporale reprezinta obiectele singulare sau complexul de obiecte ce se utilizeaza independent in activitatea intreprinderii si care indeplinesc cumulativ doua conditii16: -au o valoare mai mare decat limita stabilita de lege; -au o durata utila de viata mai mare de un an. In Romania,in prezent,nu sunt considerate imobilizari corporale17: -motoarele,aparatele si alte subansamble ale imobilizarilor corporale destinate inlocuirii componentelor uzate. Acestea sunt inregistrate ca stocuri si reflectate la cheltuieli pe masura ce sunt consumate: -sculele,instrumentele si dispozitivele speciale ce le folosesc fie la fabricarea anumitor produse in serie,fie la executarea unei comenzi; -constructiile si instalatiile provizorii; -prototipurile atata timp cat servesc ca model la executarea productiei in serie; -echipamentele de protectie si de lucru. Imobilizarile corporale care apartin unei entitati economice prezinta o serie de caracteristici individuale determinate de costul de achizitie sau de constructie,durata normala de utilizare,gradul de uzura. Imobilizarile corporale pot fi clasificate in18 : Dupa natura si particularitatile tehnico-constructive in Planul de conturi general din conform O.M.F.P 1752 /2005 sunt prezentate urmatoarele imobilizari corporale: -211-Terenuri si amenajari de terenuri; -212- Constructii ; -213- Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii;
16

Dumitrean Emilian,Toma Constantin,Berheci Ioan, Mardiros Daniela Neonila -Contabilitate Stefan Florea - Contabilitatea financiara,editie revazuta si actualizata,Ed. Ex Ponto , Constanta,

financiara I ,vol1,Ed. Sedcom Libris,Iasi,2002,pag118-119;

17

2004 , pag.25;
18

O.M.F.P. numarul 1752,noiembrie 2005 privin aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,publicat in M.O. nr.1880 bis/2005;

27

-214- Mobilier,aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. Clasificarea sta la baza delimitarii mijloacelor fixe ca obiecte de evidenta,la elaborarea catalogului duratelor de utilizare normala si a cotelor de amortizare. Din punct de vedere al domeniului in care sunt utilizate mijloacele fixe pot fi: - mijloace fixe productive (care participa direct sau indirect la realizarea activitatii de baza sau exploatare); -mijloace fixe utilizate pentru realizarea altor activitati (cele care asigura desfasurarea unor activitati sociale). Dupa apartenenta lor,mijloacele fixe sunt grupate : - aflate in proprietatea unitatii(cele inscrise in conturile bilantiere) -aflate in folosinta temporara (cele primite prin concesiune,inchiriere,locatie de gestiune si inregistrate in conturile speciale).

II.3.CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Contabilitatea imobilizarilor corporale functioneaza conform principiilor de baza a contabilitatii19. Principiul continuitatii activitatii are in vedere ca entitatea sa isi continuie in mod normal functionarea imobilizarilor corporale ale sale fara a intra in stare de lichiditate sau reducere semnificativa a activitatii. Principiul permanentei metodelor are in vedere evaluarea imobilizarilor corporale care trebuie sa se faca consecutiv de la un exercitiu la altul.
1919

O.M.F.P. numarul 1752,noiembrie 2005 privin aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,publicat in M.O. nr.1880 bis/2005;

28

Principiul prudentei are in vedere evaluarea care trebuie sa se faca intr-o maniera cat mai prudenta. Principiul independentei exercitiului trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar precum si de acelea care fac referire la imobilizarilor corporale. Principiul necompensarii20 are la baza interzicerea oricarui element de active sau datorii precum si intre veniturile provenite din aceste active si cheltuielile. Prin acest principiu se presupune ca valorile elementelor ce reprezinta active de natura imobilizarilor corporale nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive ,respectiv venituri sau cheltuieli. Recunoasterea imobilizarilor corporale este procesul incorporarii in bilant sau in contul profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere stabilite in Cadrul general. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situatiilor financiare trebuie recunoscut in cazul in care: -este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa din intreprindere; -elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil. Evidenta mijloacelor fixe se asigura cu ajutorul conturilor de activ 212-Constructii , 213-Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii ,214-Mobilier,aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale care inregistreaza in debit valoarea mijloacelor fixe achizitionate,realizate din productie proprie,primite ca aport al actionarilor si intreprinzatorului la capital,primite cu titlu gratuit iar in credit valoarea mijloacelor fixe cedate,scoase din activ si retrase din aport de catre intreprinzator. Soldul contului reflecta valoarea mijloacelor fixe existente in patrimoniu.

Evidenta operativa a imobilizarilor corporale Tabel nr.3. Purtatori primari de informatii privind activele corporale de natura mijloacelor fixe Nr. Crt. 1. Explicatia Cai de intrare / iesire Purtatori primari de informatii -contract de vanzare- cumparare; -factura fiscala; -proces verbal de receptie; Cumparare -proces verbal de receptie provizorie; -proces verbal de punere in functiune ; Aport la capitalul -contract de societate; -declaratie de subscriere; social

Documente care consemneaza

20

Gestiunea si Contabilitatea Firmei Legislatia comunitara, nr.4, aprilie 2006 ,pag 12;

29

intrarea in gestiune a imobilizarilor corporale

Donatie

-proces verbal de predare primire; -proiecte si devize pentru lucrari executate; -proces verbal de receptie; -proces verbal de receptie provizorie; -proces verbal de punere in functiune; -proces verbal de inventariere; -plan amortizare; -fisa de calcul a amortizarii; -proces verbal de scoatere din folosinta; -factura fiscala; -contract de vanzare cumparare; -contract de concesiune; -contract de locatie de gestiune; -contract de inchiriere; -proces verbal de predareprimire; -proces verbal de constatare; -cerere de retragere aprobata de AGA -contract de asigurare

Productie Proprie

Plusuri la inventar 2. 3. Documente care consemneaza deprecierea Documente care consemneaza iesirea din gestiune a imobilizarilor corporale

Scoaterea din folosinta

Vanzare-cesiune Inchiriere,locatie de gestiune,concesion

Donatie Aporturi retrase Situatii extraordinare

II.4 EVALUAREA SI REEVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Evaluarea se circumscrie principiilor generale ale evaluarii.Este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in Bilant si in Contul de profit si pierdere. Evaluarea imobilizarilor corporale se face conform O.M.F.P nr.1752/2005 in urmatoarele momente: intrarea in patrimoniu,la inventariere,sfarsitul exercitiului financiar cu ocazia intocmirii bilantului contabil si la iesirea din patrimoniu. Conform IAS 16 evaluarea imobilizarilor corporale se face la urmatoarele valori: -costul imobilizarilor corporale,reprezinta suma platita in numerar sau echivalente in numerar,ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea sau constructia acestuia;

30

-valoarea justa,egala cu suma pe care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre parti aflate in cunostinta de cauza,in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv; -valoarea reziduala,valoarea neta pe care intreprinderea estimeaza ca o va obtine pentru imobilizarile corporale la sfarsitul duratei de viata utila a acestuia,dupa deducerea prealabila a costurilor de cesiune previzionate; -valoarea contabila este valoarea la care imobilizarile corporale sunt recunoscute in bilant,dupa scaderea amortizarii cumulate pana la acea data,precum si pierderile cumulate din depreciere; -la inventariere imobilizarile corporale se evalueaza la valoarea justa denumita si valoare de inventar,stabilita in functie de utilizarea pentru intreprindere si pretul pietei.La stabilirea valorii de inventar trebuie sa luam in considerare amortizarile inregistrate in contabilitate si deprecierile reversibile; -la incheierea exercitiului financiar imobilizarile corporale se evalueaza si reflecta in bilant,la valoarea actuala neta,rezultata prin ajustarea valorii de intrare si amortizarilor in functie de valoarea actuala sau valoarea justa; -la iesirea din patrimoniu imobilizarile corporale se evaluiaza si se scad din patrimoniu la valoarea de intrare sau valoarea contabila.21

II.4.1 EVALUAREA LA DATA INTRARII IN UNITATE Imobilizarile corporale pot intra in intreprindere prin aport in natura la capitalul social,achizitionate de la furnizori interni si externi,construire in antrepriza sau regie proprie,obtinerea cu titlul gratuit,plus la inventar,subventionate22. In raport de fiecare modalitate de intrare,valoarea de intrare poate lua urmatoarele forme23: bunuri ca aport la capitalul social,la valoarea de aport,stabilita in urma evaluarii: Exemplu: Emilian Dumitrean,Gheorge Scortescu,Constantin Toma,Ioan Berheci,Daniela-Neonila Mardiros Contabilitate Financiara I,volum I ,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2002,pag.121-122; 22 Gheorghe Cretoiu,Ion Bucur - Contabilitate.Fundamente si noul cadru juridic,Ed.All Beck,2004,Bucuresti,pag.155-159; 23 Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005- pag.: 89-92, 135-145;
21

31

S.C.Remar S.A. primeste ca aport de la un actionar un teren pentru constructia unor hale ce servesc angajatilor unitatii in valoare de 185300 ron.Terenul va fi aportat de catre firma dupa care se va face varsarea capitalului social. Registrul Jurnal nr.1 Nr. Crt. 1 Documentul (felul, nr., data) Nota Contabila, nr.375, 30.12.2007 Nota Contabila , nr. 376, 30.12.2007 Nota Contabila , nr. 377, 30.12.2007 Explicatii Subscrierea la capitalul social Aducerea ca aport la capitalul social a unui teren pentru amenajarea unor birouri Varsarea capitalului social Simbol cont debitor 456 = Simbol cont creditor 1011 Sume debitoare -mii Ron185300 Sume creditoare -mii Ron185300

2111

456

185300

185300

1011

1012

185300

185300

bunurile obtinute cu titlu gratuit,la valoarea justa:

Exemplu : Se primeste cu titlu gratuit o masina pentru constructia piese schimb vagoane marfa la Sectia Forja in valoare de 15600 ron. Registrul Jurnal nr.2 Nr. Crt. 1 Documentul (felul, nr., data) Nota Contabila , nr. 385, 30.12.2007 Explicatii Primirea cu titlu gratuit a unei masini de piese schimb Simbol cont debitor 2122 = Simbol cont creditor 131 Sume debitoare -mii Ron15600 Sume creditoare -mii Ron15600

bunurile procurate cu titlu oneros,la cost de achizitie:

32

Exemplu: Se achizitioneaza 10 strunguri de la furnizorul S.C.Scudas S.A.,ce vor fi folosite de catre Sectia Rulare-Legare in valoare de 5900 ron TVA 19% conform Facturii Fiscale nr.1011. Contravaloarea facturii se achita prin Ordin de Plata, nr.2011. Registrul Jurnal nr.3 Nr. Crt. 1 Documentul (felul, nr., data) Factura Fiscala, nr 1011 30.12.2007 Explicatii Achizitia a 10 strunguri de la furnizorul de imobilizari Simbol cont debitor % = Simbol cont creditor 404 Sume debitoare -mii RonSume creditoare -mii Ron7021

2131 4426 2 Ordin de Plata,nr.2011 30.12.2007 Achitarea contravalorii strungurilor furnizorului de imobilizari 404 = 5121

5900 1121 7021

7021

Exemplu : mijloace fixe achizitionate din import Documentele din import ( factura furnizorului extern ,factura unitatii de transport si declaratia vamala ) indica urmatoarele informatii pentru un vagon de calatori achizitionat: valoarea externa ( 1025$ * 3 ron /$ ) = valoarea in vama ( 3075+ 600 ) + taxa vamala 10 % ( 3675 * 10 %) = cost achizitie * Tva 19 % = 3075 ron = 3675 ron = 367,5 ron 183,75 ron 771,56 ron = 4060,87 ron = + transport extern ( 200$ * 3 ron /$ ) = 600 ron

+ comision vamal 0,5% ( 3675 * 0,5%) =

Registrul Jurnal nr. 4 Nr. Crt. Documentul (felul, nr., data) Explicatii Simbol cont debitor Simbol cont creditor Sume debitoare -mii RonSume creditoare -mii Ron-

33

Factura Fiscala, nr 1211, 30.12.2007

Achizitia vagonului de calatori din import

2131

% 404 404 446.1 447.1

3978 360 18 755,8

3000 600 360 18 1133,8 -

Ordin Plata, nr.1232, 30.12.2007

Plata in vama a taxelor vamale,a comisionului vamal si a TVA

% 446.1 447.1 4426

5124

Exemplu24: Se achizitioneaza un cuptor de pregatirea a pieselor in Sectia Tratamente Termice urmatoarele conditii: pret de achizitie 9550 ron, cheltuieli de transport inscrise in factura 300 ron,tva 19%. Punerea in functiune a utilajului necesita lucrari de montaj efectuate de catre o firma specializata:costul lucrarilor 550 ron,tva 19% si se face receptia finala a forjei. Achizitia forjei care necesita ulterior cheltuieli de montaj. Costul de achizitie=pret de cumparare+cheltuieli transport+ cheltuieli montaj = 10400 Pret de cumparare=( cost de achizitie:9550 ron+ cheltuieli de transport :300 ron)* 19 % = 1871,5 Registrul Jurnal nr. 5 Nr. Crt. 1 Documentul (felul, nr., data) Factura fiscala , nr. 1789, 30.12.2007 Explicatii Achizitia unui cuptor de pregatire a pieselor in Sectia Tratamente Termice Inregistrarea cheltuielilor de montaj efectuate de o unitate specializata Simbol cont debitor % = Simbol cont creditor 404 Sume debitoare -mii RonSume creditoare -mii Ron11721,5

231 4426 2 Factura Fiscala ,nr 1790, 30.12.2007 % 231

24

9850 1871,5 = 404 550

654,5 -

Petru Pantea,Anastasiu Pop- Contabilitatea financiara a intreprinderii,Ed.Dacia,ClujNapoca,2004,pag. 112-113;

34

4426 3 Proces verbal de punere in functiune , nr.1791, 30.12.2007 Punerea in functiune a cuptorului de pregatirea a peselor 2131 = 231

104,5 9850

9850

bunurile produse in unitate,la cost de productie25 Exemplu: Se obtine un vagon de marfa modernizat realizat in productie proprie la valoarea de 200 000 ron. Registrul Jurnal nr.6 Nr. Crt. 1 Documentul (felul, nr., data) Nota Contabila, nr.190 30.12.2007 Explicatii Obtinerea vagonului modernizat din productie proprie Simbol cont debitor 2133 = Simbol cont creditor 722 Sume debitoare -mii Ron200000 Sume creditoare -mii Ron200000

II.4.2 EVALUAREA CU OCAZIA INVENTARIERII Se efectuiaza la inchiderea exercitiului financiar ,conform legii,are loc procesul de inventariere generala. Evaluarea activelor imobilizate se efectuiaza la valoarea actuala a fiecarui element,denumita valoarea de inventar.Valoarea de inventar 26este stabilita in functie de utilitatea bunului,de starea acestuia si de pretul pietei.Pentru stabilirea valorii actuale pentru activele imobilizate amortizabile se tine cont de valoarea neta contabila inregistrata pana la incheierea exercitiului financiar curent.Pentru titlurile imobilizate valoarea actuala sau de utilitate se determina diferit daca sunt sau nu la bursa.Conform standardelor internationale ,activele nu ar trebui inregistrate la o valoare mai mare decat valoarea lor recuperabila.Valoarea recuperabila este valoarea cea mai maredintre pretul sau net de vanzare si valoarea sa de utilizare.Valoarea de utilizare este valoarea prezenta a fluxurilor viitoare de numerar estimate,ce se asteapta sa fie generata din utilizarea unui mijloc fix si din vanzarea lui la sfarsitul perioadei de viata utile.

Petru Pantea, Anastasiu Pop- Contabilitatea financiara a intreprinderii,Ed.Dacia,ClujNapoca,2004,pag. 107-110; 26 Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti
25

Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005- pag.128-129;

35

Pretul net de vanzare este suma ce se poate obtine din vanzarea unui activ intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv intre doi parteneri,minus costurile legate de vanzare. Costurile aferente iesirii sunt costuri suplimentare atribuite direct vanzarii unui activ,excluzand costurile de finantare si cheltuielile cu impozitul pe profit.

II.4.3 EVALUAREA LA INCHIDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR( LA BILANT) Se realizeaza in scopul intocmirii situatiilor financiare anuale.Mijloacele fixe se evelueaza si se reflecta in scopul intocmirii situatiilor financiare anuale.Imobilizarile corporale se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anulae la valoarea de intrare,respectiv valoarea contabila,pusa de acord cu rezultatele inventarierii.Valoarea contabila la data bilantului se determina pe baza regulilor de evaluare ulterioara recunosterii initiale.

II.4.4 EVALUAREA LA DATA IESIRII DIN UNITATE Este utilizata la inregistrarea curenta a operatiilor economice care genereaza miscari de natura iesirilor.Fiind bunuri identificabile,mijloacele fixe sunt evaluate la iesire la valoarea lor de intrare. Imobilizarile corporale,pot iesi din patrimoniu prin urmatoarele moduri: Exemplu : 1.Scoaterea din functiune a unei cladiri amortizata integral,cu o valoare contabila de 459 ron. Registrul Jurnal nr.7 Nr. Crt. Documentul (felul, nr., data) Explicatii Simbol cont debitor Simbol cont creditor Sume debitoare -mii RonSume creditoare -mii Ronscoaterea din functiune(casarea)27

Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005,pag.110-113;
27

36

Proces verbal de scoatere din functiune ,nr.23, 30.12.2007

Scoaterea din functiune a unei cladiri amortizate integral

2812

212

459

459

2. Se scoate din functiune un autoturism Dacia 1310 a carui valoare de intrare este de 5000 ron ,amortizat 4000 ron,recuperandu-se piese de schimb in valoare de 200 ron si materiale diverse in valoare de 500 ron,cheltuieli cu salariile personalului ce a lucrat la casare 100 ron iar diferenta nerecuperata din valoarea autoturismului se acopera pe seama altor rezerve. Registrul Jurnal nr.8 Nr. Crt. 1 Documentul (felul, nr., data) Proces verbal de scoatere din functiune nr. 101, 30.12.2007 Explicatii Recuperarea de piese de schimb si alte materiale Simbol cont debitor Simbol cont creditor Sume debitoare -mii RonSume creditoare -mii Ron-

% 3024 3028

7588

200 50

250 -

Stat salarii nr.23 30.12.2007 Stat Salarii, nr.23 30.12.2007

Se inregistreaza cheltuielile cu drepturile salariale ale personalului Se inregistreaza, determina diferenta dintre recuperari si cheltuieli cu casarea mijlocului de transport Se scoate din evidenta mijlocul de transport casat

641

421

100

100

6811

281

150

150

Proces verbal de scoatere din gestiune nr.25 30.12.2007

2133

5000

2813 281 1068

4000 150 850

37

3. Se cesioneaza un strung pentru Sectia Aparate de legare in care se cunosc urmatoarele date28: -valoarea contabila de intrare 4255 ron - amortizarea cumulata - pret de vanzare fara TVA Nr. Crt. 1 Documentul (felul,nr.,data) Proces verbal de scoatere din gestiune,nr.534, 30.12.2007 Facturii fiscala, nr.345, 30.12.2007 4255 ron 1000 ron Registrul Jurnal nr.9 Explicatii Iesirea din patrimoniu a strungului Vanzarea strungului catre debitorii diversi Simbol cont debitor 2813 = Simbol cont creditor 2131 Sume debitoare -mii Ron4255 Sume creditoare -mii Ron4255

461

% 7583 4427

1190 -

1000 190

4. Se cesioneaza o forja care a fast achizitionat pe baza de subventii29: -costul de achizitie subventionat integral : 42500 ron -amortizare cumulata -valoare ramasa -pretul de vanzare fara TVA Nr. Crt. 1 Documentul (felul,nr.,data) Proces verbal de iesire din functiune nr.143, 30.12.2007 Nota Contabila,nr.67, 30.12.2007 Nota Contabila,nr 56, : 20000 ron : 22500 ron : 50000 ron Registrul Jurnal nr .10 Explicatii Iesirea din patrimoniu a activului vandut Simbol cont debitor % 2813 6583 2 Virarea la venituri a subventiei valorii ramase Vanzarea forjei 461 = % 59500 131 = 7584 Simbol cont creditor = 2131 20000 22500 22500 42500 Sume debitoare -mii RonSume creditoare -mii Ron-

3
28

Emilian Dumitrean,Gheorge Scortescu,Constantin Toma,Ioan Berheci,Daniela-Neonila Mardiros Contabilitate Financiara I,volum I ,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2002,pag.142-143; 29 Petru Pantea,Anastasiu Pop- Contabilitatea financiara a intreprinderii,Ed.Dacia,ClujNapoca,2004,pag. 110-115;

38

30.12.2007 7583 4427 50000 9500

inregistrata 1500 ron.

cesiunea (vanzare sau cedari cu titlu gratuit)30 Se doneaza un autoturism Dacia a carei valoare contabila este de 4000 ron ,amortizare Registrul Jurnal nr. 11

Nr. Crt. 1

Documentul (felul,nr.,data) Proces verbal de iesire din gestiune,nr.232 30.12.2007

Explicatii Scoaterea din evidenta a autoturismului donat

Simbol cont debitor % 2813 6582 =

Simbol cont creditor 2131

Sume debitoare -mii Ron1500 2500

Sume creditoare -mii Ron4000 -

Exemplu:

lipsa constatata la inventariere

Se inregistreaza iesirea unui aparat de reglare constatat lipsa la inventariere ce se imputa persoanelor vinovate pe baza de proces verbal de inventariere:valoarea de inregistrare 5000 ron,amortizarea inregistrata 3500 ron,pretul de imputare 2000 ron plus TVA 19%. Profitul net rezultat ca diferenta intre pretul de imputare si valoarea neamortizata dupa impozitare,se repartizaeza la fondul de investitii. Registrul Jurnal nr.12 Nr. Crt. 1 Proces verbal de iesire din gestiune,nr. 34, 30.12.2007 Scoaterea din evidenta a aparatului de reglare % = 2132 5000 Documentul (felul,nr.,data) Explicatii Simbol cont debitor Simbol cont creditor Sume debitoare -mii RonSume creditoare -mii Ron-

6583 2814
30

3500 1500

Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005,pag. 113;

39

Inregistrarea Nota imputarii aparatului Contabila,nr.34, de reglare lipsa 30.12.2007 persoanei vinovate

4282

% 7583 4427

2380 -

2000 3800

distrugeri datorate calamitatilor naturale

Pe baza procesului verbal de constatare se inregistreaza un utilaj (aparat de masura si control) distrus ca urmare a calamitatilor naturale produse in ultima perioada :valoarea utilajului este de 4500 ron,valoare amortizata de 2500 ron. Registrul Jurnal nr. 13 Nr. Crt. 1 Documentul (felul,nr.,data) Proces verbal de iesire din gestiune,nr.45, 30.12.2007 Explicatii Scoaterea din evidenta a aparatului de masura si control Simbol cont debitor % 2813 671 = Simbol cont creditor 2131 Sume debitoare -mii Ron2500 1500 Sume creditoare -mii Ron4500 -

II.4.5. REEVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

IAS 16 permite mijloacelor fixe sa fie inregistrate la cost minus amortizarea cumulata si minus totalul diminuarilor valorice din depreciere sau la valoarea reevaluata minus orice amortizare cumulata si minus diminuarile valorice din deprecierile aparute ulterior. Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate,astfel incat valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de cea care ar fi stabila folosind valoarea justa la data bilantului. Activele care fac parte din aceeasi clasa de mijloace fixe trebuie sa fie evaluate simultan ,pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor sume care sunt o combinatie de valori calculate la date diferite.31 Entitatile pot proceda la reevaluarea mijloacelor fixe existente la sfarsitul exercitiului financiar,cu reflectarea in contabilitate a rezultatelor acesteia. IAS 16 considera ca in cazul imibilizarilor corporale nesupuse unor fluctuatii mari de alocare, reevaluarile pot fi realizate cu o periodicitate de la 3 pana la 5 ani.32 Petru Pantea,Anastasiu Pop- Contabilitatea financiara a intreprinderii,Ed.Dacia,ClujNapoca,2004,pag. 65;
31

40

Din punct de vedere al caracterului de obligativitate,operatiunile de reevaluare pot imbraca urmatoarele forme: reevaluari reglementate,ca urmare a aplicarii unor reglementari legale exprese ce definesc momentul reevaluarii,sfera de cuprindere,tehnicile de reevaluare,etc au un caracter obligatoriu si reevaluari libere,care nu sunt consecinta aplicarii unei dispozitii legale exprese,dar au la baza un text legal si au un caracter optional.33 Se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international. La reevaluarea unui mijloc fix, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri: -recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice. -eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata. n cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca mijloc fix, valoarea acestuia este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inaintea acelui activ. Elementele dintr-o grupa de mijloace fixe se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Daca un mijloc fix este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate,cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ.O grupa de mijloace fixe cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati34.Exemple de grupe de mijloace fixe sunt: cladiri; masini si echipamente;etc.Astfel ,de exemplu,daca o masina trebuie reevaluata,toate elementele din clasa masinilor trebuie reevaluate.35 Reevaluarea masinilor nu inseamna ca este necesara si reevaluarea cladirilor deoarece acestea sunt incluse in clase diferite de active. Daca valoarea justa a unui mijloc fix nu mai poate fi determinata prin referinta la o piata activa,valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare. In sensul prezentelor reglementari castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardului International de Contabilitate-Imobilizari corporale, IAS 16,Ed.CECCAR,Bucuresti,2003,pag.58; 33 Gestiunea si Contabilitatea Firmei-Imobilizari,Numarul 4,aprilie 2006,pag.5; 34 O.M.F.P. numarul 1752,noiembrie 2005 privin aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,publicat in M.O. nr.1880 bis/2005; 35 Traian Nicolae-Contabilitate aprofundata,Ed.ExPonto,Constanta,2002,pag.226;
32

41

activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. O crestere rezultata in urma unei reevaluari trebuie recunoscuta ca venit daca reprezinta o compensare a unei descresteri din reevaluare aferenta aceluiasi activ,in masura in care acea descrestere a fost recunoscuta anterior ca cheluiala. Daca o reevaluare a mijlocului fix duce la o diminuare a valorii contabile nete a activului,diminuarea trebuie in mod normal recunoscuta ca cheltuiala.Daca in rezerva de reevaluare exista deja inregistrata o suma ca se referea la acest activ,atunci reevaluarea trebuie debitata in rezerva din reevaluare in valoarea acelei sume,iar diferenta ramasa trebuie recunoscuta drept cheltuiala. In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura mijloacelor fixe reevaluate, urmatoarele informatii: valoarea la cost istoric a mijloacelor fixe reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare sau valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare. Exemplu 1) Valoarea de intrare a unui vagon calatori supus reevaluarii este de 1000 ron,amortizat pentru 600 ron.Indicele de actualizare este de 125%. Se calculeaza urmatoarele valori: -valoare de intrare a vagonului de calatori actualizat:1000 ron *125%=1250 ron -valoarea amortizarii cumulate actualizata:600 ron *125%= 750 ron -diferenta in valoarea contabila din reevaluarea vagonului de calatori:1250 ron-1000 ron= 250 ron -diferenta din amortizarea actualizata: 750ron 600 ron= 150 ron -diferenta dintre plusul de valoare a vagonului calatori si plusul de valoare a amortizarii : 250 ron- 150 ron = 100 ron

Nr. Crt. 1

Documentul (felul,nr.,data) Nota Contabila, nr 56, 30.12.2007

Registrul Jurnal nr.15 Simbol Explicatii cont debitor Inregistrarea diferentei din reevaluare si a 2133 = diferentei din

Simbol cont creditor %

Sume debitoare -mii Ron250

Sume creditoare -mii Ron-

42

amortizare 105 2813 100 150

2)36 Valoarea de intrare a unui vagon de marfa supus reevaluarii este de 10340 ron,amortizat pentru 6543 ron.Ca urmare a reevaluarii se stabileste o valoare de piata de 4200 ron. Se calculeaza urmatoarele valori: -valoarea neta dupa anularea amortizarii=10340 ron 6543 ron= 3797 ron -diferenta din reevaluare 4200 ron- 3797 ron = 403 ron Nr. Crt. 1 Documentul (felul,nr.,data) Plan amortizare,nr.87 , 30.12.2007 Nota Contabila,nr.90, 30.12.2007 Registrul Jurnal nr.16 Simbol Simbol Explicatii cont cont debitor creditor Anularea amortizarii 2813 = 2133 cumulate Inregistrarea diferentei de reevaluare 2133 = 105 Sume debitoare -mii Ron3797 Sume creditoare -mii Ron3797

403

403

II.5 CONTABILITATEA DEPRECIERILOR IREVERSIBILE SI REVERSIBILE A IMOBILIZARILOR CORPORALE

II.5.1 CONSIDERATII GENERALE.CONCEPTII In principiu37, mijloacele fixe sunt achizitionate de catre o unitate patrimoniala cu scopul de a utiliza pe parcursul unei perioade indelungate de timp (mai mare de un exercitiu financiar) in scopul de a obtine avantaje economice pe toata durata de utilizare a acestora. Coreland acest context cu principiul independentei exercitiului financiar,este normal ca fiecare exercitiu financiar sa suporte,sa includa in rezultatele sale,o cheltuiala echivalenta cu avantajele obtinute ca urmare a utilizarii activelor sale imobilizate. In conceptia economica amortizarea mijloacelor fixe,presupune includerea in cheltuielile de exploatare ale fiecarui exercitiu financiar,suma totala a deprecierilor ireversibile suferite de acestea,astfel incat pe durata normala de utilizare,valoarea de intrare sa se recupereze integral.

Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005,pag. 147-148; 37 Emilian Dumitrean,Gheorge Scortescu,Constantin Toma,Ioan Berheci,Daniela-Neonila Mardiros Contabilitate Financiara I,volum I ,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2002,pag.5;
36

43

Conceptia economica privind amortizarea este legata de conceptia financiara potrivit careiaamortizarea este o metoda de reinnoire a capitalului investit. Este o prelevare asupra beneficiilor si constituie o resursa la dispozitia intreprinderii. Acumularea anuitatilor privind amortizarile ar trebui sa permita inlocuirea investitiei care nu mai poate sau nu mai trebuie sa fie utilizata. Amortizarea poate fi analizata din punct de vedere contabil si managerial. Din punct de vedere contabil38,amortizarea reprezinta miscarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de catre intreprindere intr-un interval de timp .Acest transfer de valoare are un caracter ireversibil,ceea ce permite delimitarea de notiunea de provizion. Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea neta contabila. Din punct de vedere managerial,amortizarea reprezinta o modalitate de finantare a activitatii. Caracterul de sursa de finantare se poate analiza din cel putin doua puncte de vedere : -din punct de vedere al faptului ca ea reprezinta un element component al costului de productie al bunurilor de fabricatie de catre intreprindere; -din punct de vedere fiscal,deoarece valoarea cheltuielilor cu amortizarea activului imobilizat este deductibila fiscal,ceea ce face sa se mentina nivelul de capitalizare al activitatii intreprinderii39. Sunt considerate mijloace fixe supuse amortizarii40: -investitiile efectuate le mijloacele fixe luate cu chirie; -capacitatile puse in functiune partial,pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe.Acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra,la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; -investitiile efectuate la mijloacele fixe in scopul inbunatatirii parametrilor tehnici initiali. II.5.2 CALCULUL DEPRECIERILOR IREVERSIBILE AL IMOBILIZARILOR CORPORALE II 5.2.1.ELEMENTE NECESARE CALCULULUI DEPRECIERII IREVERSIBILE IMOBILIZARILOR CORPORALE(AMORTIZAREA) Esalonarea includerii pe cheltuieli a amortizarii imobilizarii corporale pe intreaga durata de utilizare se face prin intocmirea unui tablou previzional,numit plan de amortizare,care

Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005,pag. 152; 39 Gestiunea si Contabilitatea firmei- Imobilizari,Numarul 1,ianuarie 2006,pag.39; 40 Anastasiu Pop-Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Europene IASC ,Ed.Intelcredo,Deva,2002,pag.237;
38

44

trebuie sa cuprinda pentru fiecare mijloc fix in parte valoarea de intrare,amortizarea aferenta deprecierii anuale si valoarea neta contabila la finele fiecarui exercitiu. Planul de amortizare a unui mijloc fix poate fi intocmit numai atunci cand sunt intocmite urmatoarele trei elemente41 : 1.Valoarea amortizabila sau valoarea de intrare Conform IAS 16 valoarea amortizabila a unui element de mijloace fixe trebuie alocata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utila a activului. Conform Standardului42,valoarea amortizabila este costul activului sau o alta valoare substituita costului in situatiile financiare,din care s-a scazut valoarea reziduala.Pentru a calcula valoarea amortizabila a unui mijloc fix,trebuie sa se cunoasca: -costul,determinat cu ocazia recunoasterii initiale a mijlocului fix; -valoarea justa,atunci cand are loc o evaluare sau o alta valoare care se substituie costului in bilant; -valoarea reziduala; 2.Durata de viata a mijloacelor fixe supuse amortizarii este determinata diferit de la o tara la alta si practicandu-se de regula urmatoarele solutii: -durata de viata utila a unui mijloc fix este stabilita pe baza utilitatii pe care intreprinderea a estimat-o.La determinarea duratei de viata utila trebuie luati in calcul toti factorii cum ar fi:nivelul de utilizare estimat de intreprindere,uzura fizica estimata care depinde de conditiile de exploatare,uzura morala aparuta ca urmare a schimbarilor sau inbunatatirilor aduse procesului de productie sau datorita schimbarilor structurii cererii de piata pentru bunurile si serviciile furnizate,limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului. Durata de amortizare a mijloacelor fixe,in contabilitatea anglo-saxona este estimata pe categorii(in ani): Tabelul nr. 4.Durata minima si maxima de amortizare a mijloacelor fixe Imobilizari corporale de Minima Maxima natura mijloacelor fice Cladiri 10 50 Masini si echipamente 5 20 Mijloace de transport 4 10 Mobilier si instalatii 7 10 Anastasiu Pop-Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Europene IASC ,Ed.Intelcredo,Deva,2002,pag.267; 42 Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardului International de Contabilitate-Imobilizari corporale, IAS 16,Ed.CECCAR,Bucuresti,2003,pag 63;
41

45

Mijloace de distributie

13

Spre expemplu in SUA sunt fixate durate legale de amortizare inferioare duratei de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile iar in Japonia sunt fixate imperativ duratele de amortizare fiscale,lasand la latitudinea agentilor economici fixarea duratelor de amortizare economica. 3. Metodele de amortizare practicate pentru determinarea si repartizarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe ,dintre care cele mai reprezentative sunt 43: Metoda amortizarii liniare este considerata cea mai apropiata de deprecierea reala a imobilizarilor ,deoarece permite repartizarea uniforma a cheltuilelilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizari.Consta in includerea uniforma in cheltuilelile de exploatare a unor sume fixe,stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de functionare a mijlocului fix.Calculul amortizarii anuale(Aa) se face in doua feluri44: -raportand valoarea contabila de intrare(Vi) a bunului supus amortizarii la durata normala de functionare a bunului respectiv(T),in ani: Aa =VI / T -inmultind valorea contabila de intrare(Vi) cu rata amortizarii(ra): ra = 100 / T Aa = Vi * ra Metoda amortizarii degresive are drept scop de a incita modernizarea aparatului productiv deoarece gradul de depreciere a bunului este mai legat de cheltuiala cu amortizarea constatata ,care este mai accentuata in primii ani de functionare.45 Regimul de amortizare degresiva se poate aplica in 2 variante: 1) Amortizarea degresiva fara influenta uzurii morale ( AD1) In primul an de functionare amortizarea se calculeaza aplicand cota de amortizare degresiva la valoarea contabila a activului.Amortizarea anuala pentru anii urmatori se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare degresive la valoarea contabila neta pana in anul in care Pantea Iacob Petru, Bodea Gheorghe-Contabilitatea romaneasca,armonizata cu Directivele Europene,Ed.Intelcredo,Deva,2003, pag.69-74; 44 Bojan Octavian-Contabilitatea financiara a intreprinderii,Ed.Universitara,Bucuresti,2004,pag.83; 45 Dumitrean Emilian, Scortescu Gheorge,Toma Constantin, Berheci Ioan,Mardiros DanielaNeonila -Contabilitate Financiara I, volum I ,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2002,pag.129;
43

46

amortizarea anuala degresiva este egala sau mai mica decat amortizarea anuala calculata prin raportul dintre valoarea ramasa si numarul de ani de utilizare ramasi.Incepand cu anul respectiv si pana la expirarea duratei de utilizare,se trece la amortizarea liniara prin calcularea amortizarii anuale raportand dutata ramasa la numarul de ani de functionare ramasi. Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare liniara cu unul din coeficientii urmatori: 1,5 ,durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 2 si 5 ani: Cad = Ca * 1,5 2 ,daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este cuprinsa intre 5 si 10 ani: Cad = Ca * 2 2,5 daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani: Cad = Ca * 2,5 2) Amortizarea degresiva cu influenta uzurii morale ( AD2) Aceasta varianta permite amortizarea valorii contabile a mijloacelor fixe intr-o perioada mai mica decat durata normala de utilizare,diferenta reprezentand influenta uzurii morale. Aplicarea acestei variante de amortizare presupune determinarea urmatoarelor elemente: Durata de utilizare aferenta regimului liniar,recalculata in functie de cota de amortizare degresiva (DUR) se calculeaza prin relatia: DUR = 100 / Cad Durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (DAI): DAI =DUN - DUR

Durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare degresiva (DAD): DAD = DAI - DUR Durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare liniara ( DAL): DAL = DAI - DAD

Durata de utilizare aferenta uzurii morale ce nu mai calculeaza amortizare (DUM) : DUM = DUN - DAI

47

Pentru mijloacele fixe care au o durata normala de utilizare de pana la 5 ani nu se calculeaza influenta uzurii morale. Metoda amortizarii accelerate consta in includerea in primul an de functionare,in cheltuielile de exploatare a unei amortizari in cota de 50% din valoarea de intrare.Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate dupa sistemul liniar,prin divizarea valorii ramase la numarul de ani ramasi.Amortizarea degresiva si accelerata 46 au avantajul ca atenuiaza influenta uzurii morale ,deoarece prin aceste metode se recupereaza intr-un interval mai scurt un cuantum mai mare din valoarea de intrare a mijloacelor fixe.Aceste doua regimuri de amortizare produc si un avantaj fiscal, prin amanarea la plata a impozitului pe profit,corespunzator cu cresterea cheltuielilor privind amortizarea in primii ani de utilizare a mijloacelor fixe.Utilizarea regimurilor de amortizare se aproba de catre Consiliul de administratie al firmei.Pentru fiecare mijloc fix intrat in patrimoniu,firma va intocmi un plan de amortizare,in care se vor determina cu anticipatie amortizarea anuala si valoarea contabila neta sau ramasa la sfarsitul fiecarui an de functionare,luandu-se in calcul valoarea contabila,durata de utilizare si regimul de amortizare. Exemplu: Se intocmeste planul de amortizare liniara,degresiva (AD1) si accelerata pentru un vagon marfa pentru Sectia Vagoane Calatori achizitionat la data de 15.02.2002 cu pretul de 6000 ron.Durata normala de utilizare este de 5 ani. Plan de amortizare liniara nr.1 Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Modul de lucru 6000 *(100:5) % Amortizare liniara 1200 1200 1200 1200 1200 anuala Amortizare cumulata 1200 2400 3600 4800 6000 Valoare ramasa 4800 3600 2400 1200 0

Plan de amortizare degresiva (AD1) nr.1 Anii 2003 2004 2005 2006 2007
46

Modul de lucru

Amortizare anuala degresiva 6000 *(100:5) % *1,5 1800 4200 * 30 % 1260 Trecem la amortizarea 980 liniara 980 980

Amortizare cumulata 1800 3060 4040 5020 6000

Valoare ramasa 4200 2940 1960 980 0

Constantin Dragan Ghid practic de aplicare a noii contabilitati,Ed.Tribuna Economica,1994,pag.80-85;

48

Plan de amortizare accelerata nr.1 Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Modul de lucru 6000 * 50 % 3000 : 4 Amortizare anuala accelerata 3000 750 750 750 750 Amortizare cumulata 3000 3750 4500 5250 6000 Valoare ramasa 3000 2250 1500 750 0

Registrul Jurnal nr.17 Nr. Crt. 1 Documentul (felul,nr.,data) Plan de amortizare nr.1, 30.12.2007 Explicatii -amortizarea anuala liniara pentru vagonul marfa Simbol cont debitor 6811 = Simbol cont creditor 2131 Sume debitoare -mii Ron1200 Sume creditoare -mii Ron1200

II.5.3 CADRUL METODOLOGIC GENERAL PRIVIND CALCULUL AMORTIZARII CAPITALULULUI IMOBILIZARILOR CORPORALE IN ROMANIA Referentialul reglementar din Romania precizeaza doar modul de calcul al amortizarii mijloacelor fixe,care se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe si se include pe cheltuielile de exploatare 47. Cota de amortizare(Ca) se calculeaza diferentiat in functie de faptul daca este vorba de 48: a. mijloace fixe intrate in patrimoniu dupa ultima reevaluare dispusa sau acceptata oficial de catre organisme guvernamentale: Ca = 100 / Durata normala de utilizare din catalog (ani) b. mijloace fixe reevaluate in baza unor acte normative: Ca = 100 / Durata normala de utilizare ramasa (ani)

Emilian Dumitrean,Gheorge Scortescu,Constantin Toma,Ioan Berheci,Daniela-Neonila Mardiros Contabilitate Financiara I,volum I ,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2002,pag.131; 48 Anastasiu Pop-Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Europene IASC , Ed.Intelcredo,Deva,2002,pag.273-274;
47

49

In acest caz,cota de amortizare se aplica asupra valorii ramase actualizate,considerata valoare de intrare. Potrivit cadrului reglementar din Romania: Prin valoarea de intrare a imobilizarilor corporale se intelege: exprese; oneros; costul de productie pentru imobilizarilor corporale construite sau produse de unitatea patrimoniala; valoarea actuala pentru imobilizarilor corporale dobandite cu titlu gratuit,estimata la inscrierea lor in activ pe baza propunerilor facute de specialisti si cu aprobarea Consiliului de administratie al agentului economic sau responsabilului cu gestionarea patrimoniului; contracte49 ; in cazul imobilizarilor corporale cumparate,cu durata normala de utilizare expirata,valoarea de intrare este data de costul de achizitie.Durata normala de utilizare,in care se va recupera valoarea de intrare,se stabileste de catre o comisie tehnica; in cazul investitiilor puse in functiune partial sau total,carora li s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizarilor corporale,valoarea stabilita prin situatiile de lucrari,la data punerii in functiune. Prin regim de amortizare admis in Romania se intelege un ansamblu corelat si coerent de reglementari normative al tarii privind modul de calcul al amortizarii capitalului imobilizant in active corporale si necorporale,precum si conditiile complete de aplicare a acestora.Corelat cu cadrul normativ general privind calculul amortizarii activelor imobilizante,componenta de baza a regimurilor de amortizare admise in atara noastra este tabloul duratelor normale de utilizare,a cotelor anuale de amortizare si a duratelor in care se realizeaza amortizarea integrala prin Anexa nr.1 la Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997 . valoarea de aport acceptata de parti,pentru imobilizarilor corporale intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii,fuziunii,pe baza prevederilor stabilite in costul de achizitie pentru imobilizarilor corporale achizitionate cu titlu valoarea de intrare,reevaluata in baza unor prevederi legale

Legea numarul 31 /1990 privind societatile comerciale,republicata in M.O. numarul 1066 din 17.11.2006,prevederile de la articolul 160;
49

50

II.5.4. DEPRECIEREA REVERSIBILA A IMOBILIZARILOR CORPORALE (AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE) Deprecierea activelor solicita o evaluare anuala atunci cand exista un indiciu de depreciere ,caz in care trebuie calculata valoarea recuperabila. Se constituie intr-o cheltuiala care reflecta o pierdere de valoare pentru un activ la vanzarea sau utilizarea lor. O situatie mai particulara apare in cazul activelor evaluate la valoarea reevaluata. Pierderea din deprecierea acestor active este recunoscuta prin diminuarea soldului contului Rezerve din reevaluare in masura in care pierderea nu depaseste valoarea acestor rezerve pentru acelasi activ. Orice depasire a valorii rezervelor din reevaluare se recunoaste ca o cheltuiala. IAS 36 Deprecierea activelor precizeaza ca valoarea contabila trebuie adusa la valoarea recuperabila in situatia in care valoarea recuperabila este inferioara valorii contabile. Toate aceste precizari conduc la concluzia ca deprecierea valorii activelor se inregistreaza prin corectarea valorii contabile.In contabilitate exista doua modalitati de corectie a valorii: - reducerea directa a valorii recunoscute in contul activului depreciat; - ajustarea valorii prin cont rectificativ. Indiferent de tratamentul ales,in bilant este reflectata valoarea contabila ajustata cu toate amortizarile si deprecierile de valoare.

51

Metoda prin care depreciere se inregistreaza direct prin creditarea contului de active este sustinuta de ideea ca activul trebuie evaluat la valoarea justa ,fiind reflectata de valoarea recuperabila. Valoarea recuperabila este maximul dintre pretul net de vanzare al unui activ si valoarea de utilizare.Atat fluxurile viitoare de numerar cat si rata de actualizare sunt valori care implica riscuri de evaluare.50 Exemplu: Se inregistreaza o pierdere din deprecierea unui strung ce provine din Sectia Aparate de legare,pierdere in valoare de 403 mii lei.

Nr. Crt. 1

Documentul (felul,nr.,data) Nota Contabila,nr.90, 30.12.2007

Registrul Jurnal nr.18 Simbol Explicatii cont debitor Inregistrarea diferentei de 6811 = reevaluare

Simbol cont creditor 2131

Sume debitoare -mii Ron403

Sume creditoare -mii Ron403

Metoda prin care deprecierea reversibila se inregistreaza prin conturi specifice de ajustari poate fi considerata mai obiectiva deoarece pastreaza activul la cost sau la valoarea reevaluata,care reprezinta valori cu determinare obiectiva deoarece pastreaza activul la cost sau la valoare obiectiva,care au la baza documente justificative. Toate ajustarile aferente valorii activului se contabilizeaza iar in bilant apare la valoarea ajustata. In sens larg, ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerea valorii activelor individuale,stabilite la data bilantului,indiferent daca reducerea este definitiva. Ajustarile de valoare pot fi:51 -permanente/irevocabile,in contabilitate fiind inregistrate ca amortizari; -provizorii,in contabilitate sunt inregistrate ca ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare. Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005- pag 160-176; 51 Gheorghe Cretoiu,Ion Bucur-Contabilitate.Fundamente si noul cadru juridic, ED.C.H.Beck, Bucuresti ,2007,pag:160-161;
50

52

Prin reglementarile intrate in vigoare la 1 ianuarie 2006,aceste ajustari sunt inregistrate in contabilitate: -ca provizioane,in contul 151,analizat la clasa 1,Reglementarile precizeaza ca provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe sau este cert ca vor exista ,dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.Se mai precizeaza ca provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor. -ca ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare la activele imobilizate.toate aceste conturi au functie de pasiv. In credit,ajustarile inregistreaza valoarea ajustarilor determinate la sfarsitul exercitiului financiar iar in debitul contului 681. In debitul contului se inregistreaza sumele corespunzatoare diminuarii sau anularii ajustarilor,prin reluarea acestor sume la venituri,prin creditul contului 781 sau 7813.

II.5.5.CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE IN CURS

De regula, lucrarile de investitii care urmeaza sa fie concretizate in imobilizari corporale se desfasoara intr-o perioada care depaseste exercitiul financiar ,unitatile efectuand cheltuieli pentru realizarea unor lucrari.La sfarsitul exercitiului financiar sau in cursul acestuia ,aceste cheltuieli sunt concretizate in investitii neterminate ,denumite imobilizari in curs,cum sunt: -investitii realizate in regie proprie sau in antrepriza,recetionate pertial; -receptia si montajul echipamentelor tehnologice; -cheltuieli ocazionate de punerea in functiune si efectuarea probelor tehnologice a masinilor , utilajelor si instalatii de lucru. La receptia definitiva a lucrarilor de investitii ,cheltuielile inregistrate in conturile de imobilizari in curs constituie parte componenta a costului de achizitie sau de productie ,fiind evidentiate in conturile corespunzatoare de imobilizari corporale. Exemplu: Se cumpara cu factura fiscala nr. 235 de la terti in exercitiul N,o cladire neterminata,la un cost de achizitie de 25000 lei,tva 19%.In exercitiul N+1 se finalizeaza cladirea in productie proprie ,inregistrand-o la valoarea initiala de 4000 lei . Nr. Documentul Simbol Simbol Sume Sume

53

Crt. 1

(felul,nr.,data) Factura Fiscala , nr.235 23.12.2007

Explicatii Cumpararea unei constructii neterminate

cont debitor % 231 4426 =

cont creditor 404

debitoare -mii Ron25000 4750

creditoare -mii Ron29750 25000 15000

2 Nota Contabila,nr.56, 23.12.2007

Finalizarea cladirii in productie proprie

212

% 231 722

40000 -

III ANALIZA SI CONTROLUL IMOBILIZARILOR CORPORALE

III.1.CONSIDERAII GENERALE PRIVIND ANALIZA IMOBILIZARILOR CORPORALE
Activele imobilizate reprezinta factorul de productie (capital fix) care asigura conditiile necesare desfasurarii procesului de productie din punct de vedere al potentialului ethnic si al spatiului de productie.Acesti factori determina marimea capacitatii de productie a intreprinderii care poate fi majorata atat pe cale extensive printr-o utilizare deplina ,cat si pe cale intensive prin ridicarea eficientei cu care sunt utilizati.In prima categorie se include utilizarea integrala a parcului de masini si utilaje,a suprafetelor de productie si a timpului de functionare ,iar in cea de a doua se are in vedere inbunatatirea randamentelor de utilizare a parcului de masini.52 Potrivit IAS 16Imobilizari corporale sunt active care indeplinesc urmatoarele conditii: -reprezinta resurse controlabile si detinute de catre intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau in prestarea de servicii,pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; -sunt utilizate pe parcursul a mai mult de o perioada. Informatiile necesare analizei imobilizarilor corporale sunt cele din Bilantul contabil,in care sunt reflectate structura si dinamica valorii nete a imobilizarilor corporale,de la un exercitiu la

52

Silvia Petrescu-Diagnostic Economic-Financiar,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2004,pag.88-89;

54

altul.53Pentru a putea fi analizate mai correct ,la informatiile anterioare se mai adauga informatiile culese din documentele utilizate pentru evidenta operative a imobilizarilor corporale,cum ar fi:registrul numerelor de inventar;fisa mijlocului fix;bonul de miscare a mijloacelor fixe;procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe;registrul de inventar privind investitiile,dotarile si alte unitati. Obiectivele analizei imobilizarilor corporale sunt urmatoarele: 1. analiza dinamicii imobilizarilor corporale; 2. analiza starii si structurii imobilizarilor corporale; 3. analiza eficientei utilizarii imobilizarilor corporale; 4. analiza eficientei utilizarii mijloacelor tehnice.

III.2.CONTROLUL IMOBILIZARILOR CORPORALE LA S.C.REMAR.S.A.

Controlul in calitatea sa de atribut al conducerii,utilizeaza procedeele analizei economicofinanciare ca pe un instrument operational de cunoastere a starii de functionare a sistemului si impune masurile necesare pentru prevenirea,eliminarea sau sanctionarea neregulilor.Analiza este o metoda de cercetare care se bazeaza pe descompunerea sau desfasurarea unui obiect sau a unui fenomen in partile sale componente , in elementele sale simple.Cu ajutorul tehnicilor sale specifice se cerceteaza fiecare componenta in parte,se stabilesc relatiile de cauzalitate si factorii care le genereaza,se determina tendintele si fluctuatiile diferitilor indicatori. 54Folosind procedeele analizei economicofinanciare,auditorii si organele de control au posibilitatea sa realizeze in conditii mai bune latura calitativa a activitatii lor.Analiza intregeste controlul cu unele aspecte care nu pot fi reliefate prin intermediul cerlorlalte procedee ale acestuia.Analiza contribuie la orientarea controlului spre aspectele esentiale sau deficitare.55 Controlul nu se poate limita doar la constatarea deficientelor,trebuie sa se stabileasca nivelul si dinamica fenomenelor cercetate,factorii si cauzele care au influentat evolutia fenomenelor controlate,corelatiile dintre acestea . Daca se controleaza evolutia unor indicatori ,se procedeaza la delimitarea ,cu ajutorul procedeelor in
53 54

analizei

economico-financiare,a complete,clare si

factorilor sincere a

care

influenteaza de la

pe

zone

si

responsabilitati.Verificarea si analiza pot fi studiate separate.Ele au obiecte si scopuri commune ,impuse necesitatea informarii conducerii diferite niveluri

Marilena Mironiuc-Analiza economico-financiara,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2006,pag.160-161; Victor Munteanu-Control si audit financiar,Ed.Universitara,Bucuresti,1998,pag 48-52; 55 Ioan Oprean-Control si audit financiar-contabil,Ed.Intelcredo,Deva,2002,pag.95-97;

55

organizatorice.Controlul documentar-contabil si analiza economico-financiara cereceteaza obiectivele contolului financiar prin modalitati diferite.Obiectivele si scopurile sunt aceleasi si de aceea se satbileste o legatura nemijlocita.56Atunci cand se efectuaza analiza se apeleaza la controlul documentar contabil,in vederea asigurarii garantiei legalitatii documentelor ce reflecta fenomene supuse unor analize economice.Prin control documentar-contabil si faptic pot fi constatate omisiuni si erori precum sunt:la magazine,inregistrarea unor date din documentele primare in fise care corespund materialului din document;inscrierea gresita in fisele de magazine a datelor din documentele primare;determinarea eronata a stocurilor dupa fiecare inregistrare;la contabilitatea materialelor preluarea eronata a cantitatii si a preturilor unitare din documentele primare.Toate acestea nu se pot depista prin analiza ci prin control documentar-contabil.Pentru inregistrarea procesului de control este necesar,in continuare sa fie analizate aspectele generale ale gestiunilor de valori materiale,incepand cu materii prime si materiale si terminand cu produse finite.57

III.3.ANALIZA DINAMICII IMOBILIZARILOR CORPORALE

Dinamica activelor imobilizate de natura mijloacelor fixe trebuie analizata atat pe baza valorii de invantar,cat si a valorii medii anuale,fiind legata direct de investitiile din curs.In analiza dinamicii mijloacelor fixe se urmareste evolutia valorii medii sau a valorii de inventar brute in cursul exercitiului pe total sip e categorii de mijloace fixe ce participa la procesul de productie.Structura mijloacelor fixe pune in evidenta ponderea categoriilor cum ar fi constructiile;echipamentele tehnologice;aparate si instalatii de masurare,control si reglare;mijloace de transport;animale si plantatii;mobilier.Nota explicative privind mijloacele fixe permite determinarea valorii brute la sfarsitul anului (Vf),in functie de valoarea bruta de la inceputul anului(Vi) si de cresterile si reducerile din cursul anului. Bilant (Anexa 2) Tabelul nr.5.Analiza miscarii mijloacelor fixe Elemente de mijloace fixe Constructii Instalatii tehnice, mijloace de transport,animale si
56

Sold la 01.01.2007 lei 198593

Crestere Reducere

Sold la 31.12.2007 lei 289900

Amortizare 31.12.2007lei 264595

Valoarea neta 25305

103807 12500

295326

11215

195457

111084

231,71

110852,29

Mircea Boulescu,Marcel Ghita,Valerica Mares-Controlul fiscal si auditul financiar-contabil, Ed.CECCAR,Bucuresti,2003,pag.65-68; 57 Mircea Boulescu,Marcel Ghita-Expertiza contabila si audit financiar-conatbil,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1999,pag 23;

56

plantatii Mobilier,aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Total imobilizari corporale

869 494788

123 115145

363 208320

629 401613

22,31 264849,02

606,69 136763,98

Interpretarea rezultatelor analizei: Potrivit informatiilor din tabelul anterior,in cursul exercitiului,miscarea imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe s-a concretizat in cresterea valorii brute totale cu 115145 mii Ron si reducerea acesteia cu 208320 mii RON.Faptul ca predomina diminuarile de valoare in comparatie cu cresterile de valoare explica faptul ca soldul imobilizarilor corporale brute la sfarsitul anului este inferior soldului existent la inceputul anului.Luarea in calcul a amortizarii inregistrate la sfarsitul anului,conduce la valorile nete ale imobilizarilor corporale inscrise in bilantul S.C.REMAR S.A. Analiza miscarii imobilizarilor corporale prin coeficienti Miscarea imobilizarilor corporale se concretizeaza prin cresteri de valoare prin

achizitii,productie,aport,donatiisi reduceri de valoare prin cedare,alte dezinvestitii.Se apreciaza de asemenea cu ajutorul unor coeficienti ce evidentiaza cresterile si reducerile de valori imobilizarilor corporale in raport cu valoarea imobilizarilor la inceputul perioadei,cum ar fi: Ki = C/Vbi Ke=R/Vbi Km=M/Vbi Vbi =Vi + Cresteri Reduceri Vn= Vbi Amortizare = (Vbi + C - R) Amortizare Din care: Ki=coeficientul cresterii; Ke=coeficientul reducerii; Km =coeficientul miscarii totale C=cresteri; R=reduceri; M=miscari totale; Vbi=valoarea bruta.

57

Tabelul nr.6.Analiza miscarii imobilizarilor corporale prin coeficienti Elemente de mijloace fixe Constructii Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si Plantatii Mobilier,aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Total imobilizari corporale Sold la 01.01.2007 lei 198593 Crestere Reducere 103807 12500 Miscarea totala 91307 ki 0,52 ke 0.06 km 0,46

295326

11215

195457

- 184 242

0,04

0,66

-0,62

869

123

363

-240

0,14

0,42

-0,28

494788

115145

208320

-93175

0,23

0,42

-0,19

Interpretarea rezultatelor analizei: Coeficientul cresterilor de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe totale(0,23) reflecta o politica de investitii care nu caracterizeaza o intreprindere aflata in faza de mentinere a nivelului sau de dezvoltare,care nu are angajate investitii de amploare. Coeficientul intrarilor de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe pe categorii inregistreaza o valoare semnificativa in cazul constructiilor(0,52),indicand majorarea valorii sale prin procesul de reevaluare. Coeficientul iesirilor de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe totale si pe categorii,are valori semnificative(0,42), se remarca coeficientul de instalatii tehnice(0,66). Coeficientul miscarii totale este efectul combinat al tendintelor inregistrate de ceilalti doi coeficienti deja prezentati anterior,astfel inregistrand o valoare negativa(-0,19) si aceasta este influentata de coeficientul instalatiilor tehnice(-0,62) si a mobilierului(-0,28).

58

III.4.ANALIZA STARII I STRUCTURII IMOBILIZARILOR CORPORALE

Analiza dinamicii imobilizarilor corporale este completata cu analiza starii ,cu ajutorul rapoartelor: gradul de reinnoire a imobilizarilor corporale(Gr) Gr=Inv/ Vbi*100 gradul de uzura a imobilizarilor corporale(Gu) Gu =Ai /Vbi * 100 Gu=gradul de uzura; Ai=amortizare; Inv=investitii;

Tabel nr.7.Analiza starii si structurii imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe Elemente de mijloace fixe Cresteri prin investitii AmortizareaAmortizarea Gr la 1.01. la 31.12 Gu la 1.01 Gu la 31.12 Structura imob. corporale brute(%) 40,14 59,69

Constructii Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii Mobilier,aparat ura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

89198 35500

256282 240,78

264595 231,71

45 12

129 0.08

133 0,08

19,03

22,31

0,17

59

Total imobilizari corporale de natura Mijloacelor fixe

124698

256541,81 264849,02

25

52

53

100

Interpretarea rezultatelor analizei: Analiza starii imobilizarilor corporale releva un grad de reinnoire de 25 % ,ceea ce rezulta ca este mai scazut si ca modernizarea si dezvoltarea ,in special la instalatiile tehnice(12%) si la mobilier de 0% este caracterizat printr-un grad de uzura foarte mare si crescator in in cursul exercitiului. Gradul de uzura pe total imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe s-a majorat in cursul exercitiului cu 1% ,datorita sporirii gradului de uzura pentru constructii (4%) precum si la mobilier cu 1;aceste doua categorii de imobilizari se caracterizeaza printr-un grad de inbatranire,care are influente negative asupra eficientei. In structura valorii brute a imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe predomina instalatiile tehnice , care detin 59,69% si constructiile care detin 40,14 ,aceasta este o structura intreprinderilor cu profil industrial cum este S.C.REMAR S.A.

III.5.ANALIZA EFICIENEI UTILIZRII IMOBILIZARILOR CORPORALE

Se realizeaza printr-un sistem de indicatori care exprima efectele obtinute ,ca urmare a antrenarii in activitatea intreprinderii a imobilizarilor corporale,precum modelele de mai jos: cifra de afaceri la 1000 lei valoare a imobilizarilor corporale nete(Efic): Efic=CA/ Vic *1000 productia exercitiului la 1000 lei valoare a imobilizarilor corporale nete(Efic): Efic= Pex/Vic*1000 valoarea adaugata la 1000 lei imobilizari corporale nete(Efic): Efic=Vad/ Vic*1000 productivitatea medie anuala a muncii la 1000 lei grad de dotare tehnica a muncii(Efic): Efic= Wa / Gd *1000 Tabelul nr.8.Analiza eficientei utilizarii imobilizarilor corporale Nr. Crt. 1. Specificare Valoarea adaugata (Vad) mii ron Perioada precedenta 632947 curenta 607397 Abateri -25550 Indici (%) 95,96

60

2.

Valoarea neta a imobilizarilor corporale (Vic) mii ron Total personal N(pers) Eficienta imob. Corporale Efic=Vad/Vic *1000 Coeficientul de Elasticitate EVad/Vic=IVad-100 / IVic-100 Productivitatea muncii Wa=Vad/N (mii ron/pers) Gradul de dotare a muncii Gd=Vic/N (mii ron/pers) Eficienta imob. corp. Eic=Wa/Gd (%) Coeficientul de elasticitate EWa/Gd=IWa-100/IGd-100 Cifra de afaceri CA (mii lei) Gr de integrare pe verticala a productiei Vad/ CA Eficienta imob.corp. CA/Vic (%) Ef.imob.corp. Eic=(Vad/CA)* (CA/Vic) (%)

145331

136763,98

-8567,02

94,11

3. 4 5

1100 4355 -0.68

1320 4441,21 -0.68

220 86,21 0,69

120 102 69

6 7 8 9 10 11 12 13

848,13 132,12 6,42 54,25-100/ 78,42-100 1196410 0.5290386 8,232311 4354,88

460,15 103,61 4,44 12 1502866 0,4041591 10,988755 4441,08

-387,98 28,51 -1,98

54,25 78,42 0.69

306456 -0,1248795 2,756444 86,20

125,61 76,40 133.48 101,98

Interpretarea rezultatelor analizei: Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale a crescut in perioada analizata cu 86,20 ron/1000 ron valoare a imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe nete 1,98% ,fapt explicat prin influenta urmatorilor factori: -in cazul primului model de calcul,se constata ca diminuarea valorii nete a imobilizarilor corporale cu 5,89 % ii corespunde diminuarea valorii adaugate 4,04 ,valoarea supraunitara a coeficientului de elasticitate (0,69) evidentiaza la o diminuare cu 1% valori nete a imobilizarilor corporale,intreprinderea a inregistrat o crestere cu (0,69%) a valorii adaugate,fiind astfel explicata cresterea eficientei utilizarii imobilizarilor corporale; -in cazul celui de-al doilea model,se observa ca la o diminuare cu 21,.58% a gradului de dotare tehnica a muncii corespunde o diminuare a productivitatii muncii cu 45,75% ,valoarea supraunitara a

61

coeficientului de elasticitate 2,12 demonstreaza eficienta utilizarii imobilizarilor corporale prin faptul ca gradul de dotare tehnica a muncii cu 1,98% ,productuivitatea anuala a muncii creste cu 2,12%; -in cazul celui de-al treile model de analiza ,se explica cresterea eficientei imobilizarilor corporale prin cresterea CA obtinuta la 1000 ron valoare a imobilizarilor corporale nete si totodata diminuarea gradului de integrare pe verticala a productiei,diminuand valoarea adaugata realizata la 100 ron CA ,in perioada analizata.

III.5.1. ANALIZA UTILIZRII EFICIENTE A MIJLOACELOR TEHNICE Un nivel inalt de tehnicitate asigura partial succesul intreprinderii si ceeaza avantaje competitive prin costuri,deoarece determina diminuarea costurilor specifice ,economii de forta de munca ,sporirea productivitatii. Efectele obtinute in urma utilizarii mijloacelor tehnice se apreciaza prin analiza utilizarii extensive si intensive a mijloacelor tehnice ce apartin intreprinderii. Fondul de timp calendaristic(Tc),exprimat in ore-masina: Tr= n*24*365 Fondul de timp maxim disponibil(Tmaxd): Tmax d =Tc- (Tol+Tot+Trp) Fondul de timp efectiv utilizat(Tef): Tef =Tmaxd - Tn Din care: n = numarul de utilaje; Tol = fondul de timp aferent opririlor legale; Tot = fondul de timp aferent opririlor tehnologice; Trp = fondul de timp afferent reparatiilor programate; Tn = fondul de timp neutilizat ; Gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil(Gmaxd): Gmaxd =Tef / Tmaxd * 100 Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic(Gmaxd): Gc = Tef / Tc*100

Tabelul nr.9.Analiza fondului de timp de utilizare a mijloacelor tehnice Nr.crt. Specificare Perioada Prec. Curenta Abateri +_ Abs. Relative

62

1 2

Timp calendaristic Tc=n*24*360 (ore-masini) Timp pentru opriri legale,tehnice si reparatii(To) (ore masina) Timp max disponibil Tmaxd=Tc-To (ore masina) Timp neutilizat (Tn) (ore masina) Timp efectiv(Tef)(ore masina) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Gmaxd)=Tef/Tmaxd*100(%) Gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic Gu=Tef/Tc*100(%) 71,69 70,59 -1,1 -1,53 293700 5874 287826 98 345840 10375,2 335464,8 97 52140 4501,2 47638,8 -1 17,75 76,63 16,55 -1,02 401500 107800 475200 129360 73700 21560 18,36 20,19

3 4 5 6

-consideram ca personalul are inr-un an 98 zile libere pe an - 2% in primul an si 3 % in al doilea an de Tn Interpretarea rezultatelor analizei: Timpul maxim disponibil,ca si timpul efectiv de functionare a mijloacelor tehnice au inregistrat cresteri in perioada analizata cu 73700 ore-masini(18,36%) si respectiv cu 47638,8 oremasina(16,55%). Apropierea ca marime a timpului efectiv de timpul maxim disponibil indica un grad de utilizare a fondului de timp maxim disponibil de functionare a mijloacelor tehnice relativ bun de 16,55%,respectiv 17,75%. Gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic are o tendinta de reducere,de la 71,69% la 70,59%,neutilizarea in proportie de 100% a timpului calendaristic isi gaseste cauzele in cresterea timpului neutilizat din motive neprevazute 4501,2 ore-masini si a timpului afectat opririlor legale,opririlor tehnice si reparatiilor cu, 21560 ore-masini.

63

CONCLUZII SI PROPUNERI Dupa o perioada lunga de cautari in diferite carti de specialitate ale stimatilor profesori ai Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor ,specializarea Contabilitate si Informatica am reusit sa adun foarte multe informatii in vederea realizarii lucrarii mele de licenta Contabilitatea imobilizarilor corporale ,o lucrare care are deschidere spre tot ceea ce este stiinta in domeniul contabilitatii financiare,analizei economico-financiare dar si pe partea de informatica. Primul capitol cuprinde descrierea S.C.REMAR S.A. ,o firma ce are ca obiect de activitate productia si repararea mijloacelor de transport feroviar si a materialului rulant. Subcapitolul I.1. privind descrierea activitatii organizatorice am incercat sa specific principala activitate precum si cateva dintre multele activitati secundare pe care le are aceasta firma de renume , si cateva dintre activitatile de import-export.In I.2. este prezentat un scurt istoric in care este specificat anul de infiintare al acestei intreprinderii,an ce dovedeste odata cu trecerea timpului renumele pe care si la format.Functiile acestei intreprinderi precum si departamentele la acre se refera sunt exemplificate pe scurt in subcapitolul urmator.Prin aceste functii am incercat sa evidentiez toate functiile din diferitele departamente ale firmei , totodata in subcapitolul imediat urmator am specificat stuctura organizatorica si functionala de tip piramidal ce raspunde la necesitatile curente ale firmei si care este descrisa amanuntit pe fiecare ramura cu atributiile si responsabilitatile ce le au. Structura capitolului II cuprinde un set de notiuni si descrieri cu privire la functionarea conturilor de imobilizari corporale.In prima parte am facut o scurta descriere a imobilizarilor cu notiunile generale ale acestora precum si clasificarea pe clase de conturi si

64

descrierea amanuntita a conturilor ce fac parte din acesta. Am incercat sa evidentiez inregistrarile contabile prin evaluarile din interiorul acestei firme.In cadrul imobilizarilor corporale ponderea cea mai mare o detin mijloacele fixe . Evaluarea este prezentata in modalitatile posibile precum si pe langa aceasta mai este prezentat reevaluarea imobilizarilor corporale precum si amortizarea acestora cu metodele de amortizare efectuate printr-un exemplu concret. Intreprinderea poate realiza reevaluarea mijloacelor fixe existente la sfarsitul exercitiului financiar precum si cu reflectarea in contabilitate a rezultatelor acestuia.Pe langa reevaluarea imobilizarilor corporale este specificat si amortizarea mijloacelor fixe care este alocata pe parcursul duratei de viata a actuia.Am realizat si un exemplu practic cu principalele metode de amortizare practicate pentru determinarea si repartizarea cheltuielilor cu amortizarea.Cadrul metodologic general din Romania este realizat metodele de amotizare ce se stabilesc precizand doar modul de calcul al acestora. In capitolul III am prezentat partea de analiza economico-financiara cu exemplu practic pe partea de imobilizari corporale.Am inceput cu prezentarea generala a analizei precum si cu partea de controlul la nivelul firmei . Apoi am continuat cu o serie de indicatori pe care i-am analizat si interpretat,ce sunt cunoscuti in intermediul firmei si cu ajutorul carora se pot stabili diferite concluzii ecnomico-financiare. BIBLIOGRAFIE:

1. Anastasiu Pop -Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele europene

IASC, Editura Intelcredo, 2002, Deva;

2. Asociatia Romana De Marketing- Marketing,Management,Ed.Edimpress,Bucuresti, nr.3-4, 1997; 3. Bojan Octavian-Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed.Universitara, Bucuresti, 2004; 4. Bucataru Dumitru Gestiunea financiara a intrprinderii,Editura Junimea,Iasi,2004; 5. Budugan Dorina,Georgescu Iuliana,Berheci Ioan,Betianu Leontina-Contabilitate de
gestiune,Ed.CECCAR,Bucuresti,2007;

6. Constantin Dragan Ghid practic de aplicare a noii contabilitati,Ed.Tribuna

Economica,1994;

7. Dumitrean Emilian,Toma Constantin,Berheci Ioan, Mardiros Daniela Neonila

-Contabilitate financiara I ,vol1,Ed. Sedcom Libris,Iasi,2002;

8. Dumitrean Emilian-Contabilitate financiara II,Editura Sedcom Libris,Iasi,2001; 9. Dumitrean Emilian-Contabilitatea gestiunii patrimoniului,Editura Universitara Gheorghe
Asachi,Iasi,1993;

10. Dumitrean Emilian-Contabilitatea gestiunii patrimoniulului ,Ed.Universitara Gheorghe

Asachi,Iasi,1993;

65

11. Dumitrean Emilian-Contabilitate Financiara,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2008; 12. Florea Stefan - Contabilitatea financiara,Ed. Ex Ponto , Constanta, 2004; 13. Florea Ion,Florea Radu-Control economico-financiar,Editura CECCAR,Bucuresti,2000; 14. Florea Ion,Florea Radu,Macovei Ionela Corina,Berheci Maria-Inroducere in expertiza
contabila si auditul financiar, Editura CECCAR,Bucuresti,2005;

15. Georgescu Iuliana,Macovei Ionela Corina,Berheci Maria-Contabilitatea

firmei,Ed.Junimea,Iasi,2003;

16. Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardului International de Contabilitate-Imobilizari

corporale, IAS 16,Ed.CECCAR,Bucuresti,2003;

17. Gheorghe Cretoiu,Ion Bucur - Contabilitate.Fundamente si noul cadru juridic,Ed.All

Beck,2004,Bucuresti;

18. Horomnea Emil,Tabara Nicolae,Budugan Dorina-Bazele contabilitatii,Editura Sedcom

Libris,Iasi,2005;

19. Horomnea Emil-Bazele contabilitatii.Concepte.Aplicatii.Lexicon. ,Ed.Sedcom

Libris,Iasi,2003;

20. Horomnea Emil-Tratat de contabilitate,Ed.Sedcom Libris,Iasi,volumul 1, 2001; 21. Horomnea Emil-Tratat de contabilitate,Ed.Sedcom Libris,Iasi,volumul 2, 2003; 22. Ioan Oprean-Control si audit financiar-contabil,Ed.Intelcredo,Deva,2002; 23. Istrate Costel-Introducere in contabilitate,Ed.Polirom,Iasi,2002; 24. Istrate Costel-Fiscalitate si contabilitate in cadrul firmei,Ed.Polirom,Iasi,2000; 25. Maxim Emil-Diagnostica si evaluarea organizatiilor, Editura Sedcom Libris,Iasi,2004; 26. Mircea Boulescu,Marcel Ghita,Valerica Mares-Controlul fiscal si auditul financiar-contabil,
Ed.CECCAR,Bucuresti,2003;

27. Mircea Boulescu,Marcel Ghita-Expertiza contabila si audit financiar-conatbil,Ed.Didactica

si Pedagogica,Bucuresti,1999;

28. Mircea Boulescu,Marcel Ghita,Valerica Mares-Controlul fiscal si auditul financiar-contabil,

Ed.CECCAR,Bucuresti,2003;

29. Mihai Ristea Catedra de contabilitate,audit si control de gestiune,ASE Bucuresti

Contabilitatea financiara a intreprinderii ,Ed.Universitara, Bucuresti 2005;

30. Mironiuc Marilena -Analiza economico-financiara,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2006; 31. Mironiuc Marilena -Evaluari patrimoniale(support de curs ) 2007; 32. Mironiuc Marilena-Analiza financiara,Studiu de caz,probleme propuse ,teste
grila,Ed.Junimea,Iasi,2000;

66

33. Marilena Mironiuc-Analiza economico-financiara,Elemente teoteice-metodologice si

aplicatii,Editura Sedcom Libris,Iasi,2006;

34. Oprea Dumitru-Analiza si proiectarea siatemelor informationale

economice,Ed.Polirom,Iasi,1999;

35. Panaite Nica,Aurelian Iftimescu-Management,concepte si aplicatii,Ed.Sedcom Libris,

Iasi,2003;

36. Pantea Iacob Petru, Bodea Gheorghe-Contabilitatea romaneasca,armonizata cu

Directivele Europene,Ed.Intelcredo,Deva,2003;

37. Pantea Iacob Petru, Anastasiu Pop- Contabilitatea financiara a

intreprinderii,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,2004;

38. Pantea Iacob Petru-Managementul contabilitatii romanesti,volumul

1,Ed.Intelcredo,Deva,1998;

39. Petrescu Silvia -Diagnostic Economic-Financiar,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2004; 40. Petrescu Silvia -Analiza economico financiara (suport de curs),2007; 41. Staicu Constantin-Contabilitate financiara romaneasca armonizata cu Directivele
Contabilitatii Europene, Ed CECCAR,Bucuresti,2002;

42. Standardele Internationale de raportare financiara ,Ed.CECCAR,Bucuresti,2006; 43. Tabara Nicolae-Contabilitate financiara,Editura Ex Ponto,2003; 44. Tabara Nicolae-Contabilitate si control de gestiune,Ed.Tipo Moldova Iasi,2004; 45. Tabara Nicolae-Modernizarea contabilitatii si controlului de gestiune, Ed.Tipo Moldova
Iasi,2006;

46. Traian Nicolae-Contabilitate aprofundata,Ed.ExPonto,Constanta,2002; 47. Toma Constantin,Dumitrean Emilian,Berheci Ioan,Haliga Iustin-Contabilitate financiara,
Ed.Universitara Alexandru Ioan Cuza,Iasi,2006-2007;

48. Toma Constantin-Conturile anuale si imaginea fidela in contabilitatea romaneasca

,Ed.Junimea,Iasi,2001;

49. Toma Constantin-Contabilitatea in comertul exterior,Ed.Sedcom Libris,Iasi,2005; 50. Victor Munteanu-Control si audit financiar,Ed.Universitara,Bucuresti,1998; 51. *** Legea numarul 31 /1990 privind societatile comerciale,republicata in M.O. numarul
1066 din 17.11.2006,prevederile de la articolul 160;

52. *** O.M.F.P. numarul 1752,noiembrie 2005 privin aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene,publicat in M.O. nr.1880 bis/2005;

53. *** Legea contabilitatii 82 din 1991 cu modificarile si completarile,republicata in M.O.

numarul 48 din 14 ianuarie 2005;

67

54. *** H.G. 1553/2003 privind reevaluarea mijloacelor fixe si stabilirea limitei valorii lor de
intrare de 1500 ron;

55. *** H.G. 909/29 decembrie 1997 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a
Legii numarul 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizant de natura mijloacelor fixe;

56. *** ISO 2005,Editura Economica,2005; 57. *** Principiile de baza ale contabilitatii,Editia a - V- a,Ed. Arc,2001; 58. Gestiunea si Contabilitatea Firmei-Imobilizari,Numarul 4,aprilie 2006; 59. Gestiunea si Contabilitatea firmei- Imobilizari,Numarul 1,ianuarie 2006; 60. Gestiunea si Contabilitatea Firmei Legislatia comunitara, nr.4, aprilie 2006 ;

68